FLORIN IANOVICI – MERINDE PENTRU DRUM – NADEJDEA – BCP BETEL BUCURESTI

Merinde pentru drum

Plangerile lui Ieremia 3:21-23 „Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde: „Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! ”

Esau a căzut în deznădejde pentru că nu mai rămăsese nicio binecuvântare pentru el. Geneza 27:38 „Esau a zis tatălui său: „N-ai decât această singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă şi pe mine, tată!” Şi Esau a ridicat glasul şi a plâns. ” Așa e între oameni, dar nu și la Dumnezeu. Bunătățile Domnului nu s-au sfărșit. De aceea fii plin de speranță.

Ia fiecare zi în parte și fă tot ce poți ca să fii biruitor. Deznădejdea apare când lăsăm valul să ne poarte în derivă. Astăzi ai 24 de ore care ți-au fost dăruite. Încearcă să le așezi în ordine, să stabilești priorități, să chibzuiești cu atenție. Îndurările Lui se înnoiesc în fiecare dimineață așa că ia fiecare zi în parte și nu te gândi la cei vei face peste o lună sau un an.

Nădejdea nu este un drum solitar și plin de încrâncenare, ci este un drum alături de Dumnezeu, este o relație care se bizuie pe făgăduințele Sale. Cheia nădejdeii este relația ta cu Dumnezeu. Dacă de partea ta este Domnul oștirilor atunci poți nădăjdui pentru că credincioșia Lui este atât de mare.

Astăzi, 3 mai, începând cu orele 18,30, vă invităm la biserica Betel din Crângași unde va începe o serie de mesaje intitulată: ,,Merinde pentru drum’’. Din acest ciclu, primul mesaj va fi despre speranță.

Cum să te păzești de deznădejde?

Cum să te porți cu un om care și-a pierdut speranța?

Ce este și ce nu este nădejdea?

Drumul este lung și anevoios și călătoria nu este lipsită de primejdii. La drum ai nevoie de merinde…!

Vă așteptăm cu drag și pe www.bisericabetel.ro și www.prodocensmedia.ro

FLORIN IANOVICI – MERINDE PENTRU DRUM

– 1. NADEJDEA

TEXT Iona 1 & 2, 3 & 4 – Citeste aici – http://www.biblica.com/

VIDEO by Prodocens Media

PERICOLE CE NE STAU IN CALE ~ Viorel Udriste

„Nu te teme cand se imbogateste cineva, si cand i se inmultesc visteriile casei; caci nu ia nimic cu el cand moare: visteriile lui nu se coboara dupa el. Sa se tot creada omul fericit in viata, sa se tot laude cu bucuriile pe care si le face, caci tot in locuinta parintilor sai va merge si nu va mai vedea lumina niciodata.” Ps. 49:16-19

Viorel Udriste

Pericolul pierderii sufletului – sufletul este cel mai de pret dar de la Dumnezeu, Hristos a murit pentru el, Pentru acest suflet …ne-ncetat, se da o lupta spirituala, iar acesta se poate pierde, ramanand pe veci in slujba duhurilor intunericului …sau scapat din gheara de foc a Satanei, traind astfel o vesnicie in prezenta lui Dumnezeu, a lui Hristos si a sfintilor ingeri.
„Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul ? Sau ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau ?” La fiecare pas in viata credinciosului sunt pericole care in mod normal trebuiesc evitate, dar asta depinde de alegerea fiecaruia dintre noi. Nu vorbim despre pericole care sa duca la pierderea avutiilor, pe cei dragi, business-ul, sau alte lucruri de pret si de mare pret inaintea oamenilor si se face referire la pericolul de a ne pierde sulfetul ! …si asta va fi pentru totdeauna. In ultiminii zeci de ani, lucrurile s-au schimbat atat de mult in lumea intreaga, incat se pare ca Biserica a fost luata cu asalt de moduri noi de viata pe care credinciosii si le-au insusit, si nimeni nu mai actioneaza aproape in nici un fel, pentru ca traim intr-o lume a drepturilor fundamentale si lucrurile par …ca scapa de sub control asa incet, incet. In mod tacit se merge inainte si fiecare isi are propria lui directie si orientare in aceasta lume, fiecare isi are prioritatile lui, fiecare isi are modul sau propriu de a trai si pericolul pandeste evident. Caci cel Rau nu doarme ci racneste ca un leu, pentru ca e tare fioros, merge si cauta pe cine sa mai inghita …niciodata nu va fi destul de satul si tot timpul acesta va dori nenorocirea celor mai multi cat si a celor alesi de Dumnezeu ! . Lucrurile acestea trebuie luate in serios, pentru ca clipa trecerii in cealalta parte este ascunsa fiecaruia dintre noi.

Pericolul pierderii timpului – acesta este un mare dar de la Dumnezeu, El a creat si timpul, dar el tace si trece, nu ne trage de maneca atunci cat il risipim in tot felul de lucruri nefolositoare, dar interesant este ca Dumnezeu ne avertizeaza sa rascumparam timpul… si noi facem exact pe dos. „Rascumparati vremea caci zilele sunt rele.” Efes. 5:16
Asa ne este din fire, dar noi nu mai traim in fire ci in Duh ! „Intr-adevar, cei ce traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, umbla dupa lucrurile firii pamantesti, pe cand cei ce traiesc dupa indemnurile Duhului, umbla dupa lucrurile Duhului. Si umblarea dupa lucrurile pamantesti, este moarte, pe cand umblarea dupa lucrurile Duhului este viata si pace.” Rom. 8:5-6
N-avem timp pentru El, dar in schimb avem timp pentru orice altceva (filme de tot soiul, show-uri TV, meciuri de C.L. distractii de tot felul si orice moft care rodeste trebuie adus la coacere)
„Cat este ziua, trebuie sa lucrez lucrarile Celui ce M-a trimis; vine noaptea cand nimeni nu mai poate sa lucreze.” Ioan 9:4 cuvintele Mantuitorului, El asa se raporta la timp, nimic nu trebuia pierdut… noi cum ne raportam…? raspunsul este evident, dar trebuie schimbate anumite prioritati in viata de credinta, primind astfel binecuvantarile ceresti mult dorite ! Poate sunt din acei care chiar nu-si doresc astfel de binecuvantari, pentru ca se uita in jur si vad ca sunt bine ancorati in cele pamantesti si nimeni nu-i poate clinti… Nimeni nu poate sa-si piarda timpul fara sa-si puna in pericol eternitatea !
Cui sa-i dau timpul meu…? lui Dumnezeu (prin rugaciune, meditatie, citind Scriptura, slujind), tie insuti, celorlalti.

Pericolul pierderii ocaziei – cu ce-a trecut nu te vei mai intalni ! pierderea ocaziei facerii binelui, piederea ocaziei iertarii, pierderea ocaziei pocaintei
„I-am dat vreme sa se pocaiasca, dar nu vrea sa se pocaiasca de curvia ei” Apoc. 2:21 (posibil curvie spirituala)
„De aceea, cum zice Duhul Sfant : <Astazi daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile.>” Evrei 3:7-8

Pericolul pierderii prioritatilor – sa nu mai sti ce este bine si ce este rau, ce este sanatos pentru suflet si ce este nociv, sa traiesti dezorientat si dezordonat nemaiavand mustrare de cuget si lucrurile sa ajunga intr-un punct nedorit pentru credincios.
Prioritatea este urmatoarea: Dumnezeu (slujire consecventa), sufletul (casa, familie, etc), Imparatia (slujirea pentru Imparatie)

Nu suntem numai stomac… „„Este scris: ‘Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Matei 4:4

Apocalipsa – Campania de la Armaghedon – Partea a II-a

CITESTE si –

Apocalipsa – Campania de la Armaghedon – Partea I-a :

Intrand in acest seminar astazi in Apocalipsa, trebuie sa afirm ca ultimele doua mari evenimente  de la sfarsitul Necazului Celui Mare sunt campania de la Armaghedon si A Doua Venire a Domnului Isus Hristos. Ultimele doua potire ale judecatii pe pamant…

Apocalipsa – Campania de la Armaghedon

– Partea a II-a –

Apocalipsa 16:17-21

17 Al şaptelea a vărsat potirul lui în văzduh. Şi din Templu, din scaunul de domnie, a ieşit un glas tare, care zicea: „S-a* isprăvit!”
18 Şi au urmat* fulgere, glasuri, tunete şi s-a** făcut un mare cutremur de pământ, aşa de tare cum†, de când este omul pe pământ, n-a fost un cutremur aşa de mare.
19 Cetatea* cea mare a fost împărţită în trei părţi şi cetăţile neamurilor s-au prăbuşit. Şi Dumnezeu Şi-a** adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i† dea potirul de vin al furiei mâniei Lui.
20 Toate* ostroavele au fugit şi munţii nu s-au mai găsit.
21 O* grindină mare, ale cărei boabe cântăreau aproape un talant, a căzut din cer peste oameni. Şi oamenii** au hulit pe Dumnezeu din pricina urgiei† grindinei, pentru că această urgie era foarte mare.

Am putut sa vedem in seminarul trecut ca odata cu potirul al saselea, subliniati potirul, nu trambita, potirul al saselea incepe campania de la Armaghedon. Dar adevarul pe care l-am prezentat in seminarul precedent, si pe care vreau sa-l subliniez din nou este acesta: Macar ca in mod popular se vorbeste despre Armaghedon, despre razboi de la Armaghedon, la Armaghedon nu va fi nici un razboi. Armaghedonul este locul doar unde trupele lui Anticrist se aduna pentru confruntarea lor finala cu Mantuitorul nostru Isus Hristos in planul pe care Satana il are pentru a nimici cu desavarsire cetatea sfanta Ierusalim.

Campania de la Armaghedon, cum va spuneam, are cel putin opt evenimente/ opt etape. In primul seminar am urmarit primele patru:

 

• 1. Adunarea aliatilor lui Anticrist (Apocalipsa 16:12-16)
• 2. Distrugerea  Babilonului politico-economic (Apocalipsa 18:1-24) Babilonul care este in Irak va fi reconstruit si in timp ce va vorbesc azi, in Natiunile Unite sunt eforturi pentru reconstructia Babilonului ca si un monument istoric al natiunilor pamantului si Babilonul va deveni capitala economica si politica a lui Anticrist. Dar Babilonul va fi distrus in aceasta campanie de la Armaghedon.
• 3. Caderea Ierusalimului din nou sub picioarele neamurilor care il vor calca in picioare. (Zaharia 12:1-3; Zaharia 14:1-2)
• Anticrist la Boţra (Ieremia 49:13-14)

Photo credit www.bible-history.com

Cunoastem din cuvantul Domnului ca in timpul Necazului Celui Mare, dupa ce Anticrist va intra in Templul  care se va reconstrui, cel de-al treilea templu la mijlocul Necazului Celui Mare, cand va face sa inceteze jertfa necurmata care se aduce la templu, dupa randuiala inchinarii iudaice, mozaice,  Anticrist va intra in Templu si se va da drept Dumnezeu si Daniel, si apo iIsus Hristos il citeaza pe Daniel si spune: De aceea, când veţi vedea urâciunea pustiirii, despre care a vorbit prorocul Daniel, aşezată în Locul Sfânt – cine citeşte să înţeleagă! – – Matei 24:15 Adica, cand veti vedea pe Anticrist ca intra in locul preasfant si dupa ap. Pavel din 2 Tesaloniceni cap. 2 va intra in templul lui Dumnezeu si se da drept dumnezeu ridicanduse mai presus de orice se numeste Dumnezeu. ‘Cand veti vedea lucrul acesta’ spune, ‘sa fugiti la munti.’ 

Ramasita lui Israel, o treime din populatia actuala din Israel va fugi in Edom, in Botra spune profetia sfintelor Scripturi sau Petra este terminologia moderna de astazi. Acolo, in orasul acesta sapat in piatra, se va ascunde timp de trei ani si jumatate si va fi protejata de Mantuitorul Isus Hristos. Dar Anticrist care va stii ca evreii s-au refugiat in Botra, va pleca la Botra impotriva evreilor ca sa-i nimiceasca  tocmai acolo unde s-au ascuns.

Astazi, deci, va invit sa urmarim ultimele patru evenimente legate de campania de la Armaghedon:

1. Regenerarea nationala a lui Israel. Ajuns la o stramtorare nemaiintalnita, Israel va cauta fata Domnului…. (Notite din primele 7 minute, mai sunt aprox. 33  minute din mesaj)

 

VIDEO by Emanuel Church Anaheim

Capcanele Facebook-ului – Remus RUNCAN

Dintr-o perspectivă generală, cartea Capcanele Facebook-ului. Comunicarea virtuală și efectele ei asupra relațiilor umane este deosebit de consistentă, coerentă şi foarte bine elaborată, sintetizând pe parcursul a circa 350 de pagini o lucrare de reală valoare ştiinţifică privind efectele negative ale comunicării mediate de computer în general, și ale utilizării Facebook-ului în special. Tema abordată în teza de doctorat care se află la baza acestei cărți prezintă un pronunţat caracter aplicativ, constituind un răspuns pertinent la o problemă importantă, generată de un proces cvasi-generalizat de digitalizare a vieții cotidiene, pe care îl trăim din plin și în România.

CITEŞTE MAI DEPARTE…

Cum ȘTERGI MESAJELE trimise din greseala inainte ca acestea sa fie citite | B365

A must read! De cate ori ai trimis din greseala un mesaj sau te-ai razgandit dupa ce ai scris…

   Adrian Sarbu shared a link.

Cum ȘTERGI MESAJELE trimise din greseala inainte ca acestea sa fie citite | B365

Cei care au regretat vreodata ca au trimis un mesaj pe telefon sau pe Facebook trebuie sa stie ca acum exista o solutie pentru a-l sterge, înainte de a fi citit.

B365.RO

Vezi articolul original

Marşul Învierii ~ Timişoara

Foto Adevarul .ro

Marşul Învierii de la Timişoara, care de 26 de ani adună laolaltă toate confesiunile din oraş, s-a desfăşurat, conform tradiţiei, în a doua zi de Paşti. Credincioşii s-au întânlit la ora 15.00, în faţa Catedralei Mitropolitane.

Istoria Marşului Învierii de la Timişoara începe imediat după Revoluţie, în a doua zi de Paşti a anului 1990….

Citeste mai mult aici – https://dininimapentrutine.wordpress.com/2016/05/03/marsul-invierii-aduna-toate-confesiunile-laolalta/

Merinde pentru drum – Florin Ianovici

Merinde pentru drum

Plangerile lui Ieremia 3:21-23 „Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde: „Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! ”

Esau a căzut în deznădejde pentru că nu mai rămăsese nicio binecuvântare pentru el. Geneza 27:38 „Esau a zis tatălui său: „N-ai decât această singură binecuvântare, tată? Binecuvântează-mă şi pe mine, tată!” Şi Esau a ridicat glasul şi a plâns. ” Așa e între oameni, dar nu și la Dumnezeu. Bunătățile Domnului nu s-au sfărșit. De aceea fii plin de speranță.

Ia fiecare zi în parte și fă tot ce poți ca să fii biruitor. Deznădejdea apare când lăsăm valul să ne poarte în derivă. Astăzi ai 24 de ore care ți-au fost dăruite. Încearcă să le așezi în ordine, să stabilești priorități, să chibzuiești cu atenție. Îndurările Lui se înnoiesc în fiecare dimineață așa că ia fiecare zi în parte și nu te gândi la cei vei face peste o lună sau un an.

Nădejdea nu este un drum solitar și plin de încrâncenare, ci este un drum alături de Dumnezeu, este o relație care se bizuie pe făgăduințele Sale. Cheia nădejdeii este relația ta cu Dumnezeu. Dacă de partea ta este Domnul oștirilor atunci poți nădăjdui pentru că credincioșia Lui este atât de mare.

Astăzi, 3 mai, începând cu orele 18,30, vă invităm la biserica Betel din Crângași unde va începe o serie de mesaje intitulată: ,,Merinde pentru drum’’. Din acest ciclu, primul mesaj va fi despre speranță.

Cum să te păzești de deznădejde?

Cum să te porți cu un om care și-a pierdut speranța?

Ce este și ce nu este nădejdea?

Drumul este lung și anevoios și călătoria nu este lipsită de primejdii. La drum ai nevoie de merinde…!

Vă așteptăm cu drag și pe www.bisericabetel.ro și www.prodocensmedia.ro

CAZUL NAN SAU MOARTEA JUSTIȚIEI de George Alexander

Photo credit Sever Gheorghe

Ca într-un scenariu de groază, unde ideile paranoice despre creṣterea copiilor au făcut ravagii, noi ṣi noi cazuri de atrocități împotriva copiilor ṣi părinților sunt desvăluite mai în fiecare zi…
Este ca ṣi când, lumea în care trăim a înnebunit dintr-o dată!
Nu mai ține cont nici de amenințările care-i sunt aruncate. Nu-i mai pasă nici de intimidări. Nici de explicații. Nici de Imaginea unor țări bogate.
Nici de spasmele infanteriei de avocați ai Barnevern-ului care, iată!, a ajuns la epuizare în fața avalanṣei de acuze a celor ce se revoltă împotriva Nebuniei, în lumea toată!

De curând, un nou caz a zguduit Norvegia. Barnevernet le-a luat gemenii nou-născuți, după numai câteva ore de la naṣterea lor!, unor tineri norvegieni, Natasha ṣi Eirik, pentru niṣte motive hilare. Nu s-a ținut seama de părerea specialiṣtilor în niciun fel. Totul a fost o înscenare. De la A la Z.
Ei o numesc profesionalism, însă.
Noi o numim simplu: înṣelăciune ordinară! Mediocritate. Lichelism.

Nu pot să nu mă gândesc, însă la o întrebare care-mi revine în memorie tot timpul… Ce ṣanse are omul, singur în fața Sistemului, când i se iau copiii? Când părinții sunt, practic, puṣi la zid, aliniați la perete ṣi executați?!

Dosarele întocmite de Barnevernet sunt fabricate. Detalii ṣocante au fost demascate ṣi, toate au arătat, fără dubii!, că Barnevernet îṣi sapă morminte… A îngropat orice deontologie profesională, orice idee de bine.

Ce ṣanse are Justiția norvegiană, în aceste condiții, atunci, să ne salveze viețile ṣi să ne dea înapoi copiii?!

Familia Bodnariu supraviețuieṣte, încă, la limită, aṣteptând decizia Instanței, din vară…
Familia Nan a fost deja răstignită… După o mascaradă de proces, în care judecătorul a demonstrat că până ṣi Justiția poate fi părtinitoare, că ia partea celui care minte, care are bani ṣi îi transformă pe ceilalți în proscriṣi!, familia Nan a fost condamnată să nu-ṣi mai primească niciodată copiii înapoi!
Acest “judecător” a vrut, probabil, să statueze un exemplu! Să arate lumii întregi cât de important pentru Umanitate este El însuṣi!… Că ne poate aṣeza pe toți acolo, la picioarele lui, oricâți ar protesta pe mapamond! El-însuṣi este cel care decide, El-însuṣi este singurul Dumnezeu!… Care nu are remuṣcări niciodată! Care le poate întoarce spatele oamenilor oricând doreṣte chiar dacă ideea de Justiție se risipeṣte, deodată, ciudat, lamentabil, macabru, printre degete…
Este, însă, familia Nan vinovată pentru că oamenii de pretutindeni îṣi arată compasiunea ṣi protestează pentru că Barnevernet a mai făcut încă o gafă?!
Ce “judecător” e acela, care le impută însuṣi victimelor ororile Barnevernet, că le-au fost luați copiii ṣi lumea a aflat despre ele?!

Nu am fost niciodată de acord cu presiunile asupra Justiției. Dar, mai presus de toate, nu sunt de acord nici să abandonezi Oamenii! Să te uiți orbeṣte numai la felul savant în care sunt ticluite hârtiile, “dovezile” din dosare… Un copil de 7 (ṣapte) ani, colega Biancăi Nan, a povestit la after-school impresia ei de moment, felul în care ea, un copil de 7 (ṣapte) ani a perceput realitatea: că Bianca este bătută acasă!… Liderul de la after-school, prin întrebări dirijate, manipulatorii, înghețată, promisiuni de jucării, etc. a turnat mai departe, în sistem… Barnevernet ṣi Poliția ṣi-au făcut treaba. Adică, ṣi-au făcut de cap! Au dezmembrat familia! Fylkesnemnda (Tribunalul districtual), ținând seama mai mult de agresivitatea sistemului Barnevernet, decât de dovezi, a decis, lapidar, că familia Nan este vinovată ṣi îṣi va pierde copiii!…

Decizia tribunalului districtual a fost semnată numai de către un judecător.
Unii avocați spun că este ilegal ca numai un singur judecător să semneze o astfel de decizie, să-ṣi asume – Singur!- atâta răspundere!…

… Deci, Instanța trimite o hotărâre semnată numai de un singur judecător, iar, când avocatul familiei Nan le reproṣează celor de la Barnevernet tocmai legalitatea acestui act, după discuția avută, imediat, avocatul familiei Nan este sunat… chiar de către judecătorul care a semnat hotărârea în persoană!

Cam încurcate sunt ițele sistemului Barnevernet, Doamne!… Cam bizare! La fel ca ṣi coincidențele acestea, incredibile… Aṣa îmi pare!
Este normal, mă întreb, ca angajatul de la Barnevernet să discute “colegial” ṣi când vrea, cu un judecător – care ia decizii capitale (“obiective”!)- să-l sune la orice oră, din amiciție – fireṣte!- ṣi nu din interese de clan?!…

Este normal ca avocatul municipiului să amenințe familia Nan cu expulzarea ṣi nimeni să nu observe asta, în simulacrul de proces, unde chiar ṣi cel care este călcat în picioare, ar avea, teoretic!, drepturile sale?!…

Dar, după atâtea înscenări, mărturii false din partea surogatelor, a medicului legist ṣi, fără nicio investigație!, în cârdăṣia la care s-a ajuns, s-a pus chiar ṣtampila: nici nu trebuie să se mai facă vreo expertiză psihologică la vreun recurs, este de ajuns doar mărturia copilului distrus, spălat pe creier, care-ṣi închipuie că proprii părinți l-au părăsit!

(… A propos, tot Barnevernet a decis… Legătura dintre copii ṣi părinți este atât de puternică, pentru că atât de mult se iubesc!, încât dragostea aceasta a devenit traumatică! Da, copiii trebuie să-i uite pe părinți ṣi se vor vedea cât mai rar!…)

Stau ṣi mă-ntreb acum…
Ziariṣtilor le este teamă să vorbească despre aceste lucruri… Unul dintre ei m-a rugat chiar pe mine să scriu pentru ei…
Avocatului îi este teamă să vorbească sau să întreprindă anumite lucruri…
Tot mai mulți oameni îmi spun, plângând, că nimeni nu-i ajută, că Justiția le întoarce spatele, persecutându-i…

Ce încredere să mai avem în Justiția norvegiană atunci când dosarele sunt fabricate dinainte ṣi nimeni nu va îndrăzni să investigheze din nou ce s-a făcut?!

Dette er justismord! (Aceasta este moartea Justiției!).

George Alexander

CITESTE si –

• O nouă bomba în cazul familiei Nan! 03 mai 2016
• În a doua zi de Paşti mă gândesc la familia Nan ….  03 mai 2016

Mărturii cutremurătoare după drama familiei Bodnariu

Părinţii străini din Norvegia se tem de stat: Mărturii cutremurătoare după drama familiei Bodnariu

Răpire de către stat sau protecție a copilului? Este întrebarea pe care o pune agenția de știri franceză de stat France Presse în cadrul unei analize a situației din domeniu în Norvegia, furnizând și câteva exemple devenite notorii de copii ridicați de stat din mijlocul familiilor, printre care și cel al copiilor cuplului român Bodnariu.

„Copiii se sperie când bate cineva la ușă. Ei se tem că vine cineva din nou să-i ia” de acasă, relatează Jaquline, cu ochii umezi, unui reporter AFP, într-o norvegiană ezitantă, problemele sale cu serviciile sociale din Norvegia, țară acuzată că destramă nemotivat familii.

Jaquline și soțul său, Joe Joseph, originari din Sri Lanka, i-au pierdut pe ai lor fără preaviz la 14 noiembrie 2011, la Bergen, cel de-al doilea oraș ca mărime al țării. În loc să se întoarcă de la școală în acea zi, fiicele lor de 8 și 12 ani și fiul lor de 6 ani au fost plasați de urgență în grija statului ca urmare a unei sesizări anonime care evoca violențe. Legea interzice pedepse corporale, inclusiv bătaia la fund, conform Agerpres.

Cuplul Joseph — el mecanic, ea asistentă temporară într-o grădiniță — fuseseră acuzați că și-au bătut copii cu un steag sau un băț de lemn și că ar fi folosit apelative precum „răhățel” sau „idiot”, și că l-ar fi rănit pe cel mic cu foarfecele, potrivit documentelor judiciare. Ei nu admit că le-ar fi dat copiilor mai mult decât câteva palme. „Barnevernet are tendința de a pune străinii în aceeași oală. Potrivit lor, pentru că noi nu suntem norvegieni, toți ne batem copiii cu bastoane sau curele”, acuză Jaquline. La capătul unui maraton judiciar, părinții nu au fost condamnați decât la 15 zile de închisoare cu suspendare pentru palme și, considerând că aceste violențe sunt pur „culturale” și „amendabile”, justiția a ordonat ca cei doi copii mai mici să le fie înapoiați „progresiv”.

După șase luni de la sentință, estimând că serviciile sociale sunt în continuare reticente, soții Joseph au părăsit în grabă Bergen cu cei doi copii pentru a se instala la Oslo, lăsând în urmă casa și locurile de muncă. „A trebuit să ne răpim propriii copii”, explică tatăl. Acest gen de cazuri sunt frecvente și ecoul a depășit granițele Norvegiei.

De la Melbourne la București și până în Hawaii, mii de persoane au protestat la 16 aprilie împotriva preluării de către stat a cinci copii ai unui cuplu româno-norvegian, unul dintre copii — un bebeluș de trei luni — întorcându-se ulterior în familie. Marius și Ruth Bodnariu, membri ai comunității penticostale, sunt acuzați de aplicarea unor pedepse corporale. S-a răspândit însă ideea că ei erau vizați pentru „îndoctrinare religioasă”, iar coreligionarii lor s-au mobilizat masiv din noiembrie 2015.
Citeste mai mult aici – . În afară de ajutoarele pedagogice pentru părinți lipsiți de repere, Norvegia nu ezită să preia în grija statului copiii în cazul unor carențe grave în îngrijire sau al unor practici educative considerate violente.

Citeste mai mult aici – http://www.stiripesurse.ro/parintii-straini-din-norvegia-se-tem-de-stat-marturii-cutremuratoare-dupa-drama-familiei-bodnariu

O nouă bomba în cazul familiei Nan!

Inca o dovada ca se procedeaza prin ilegalitati si Barnevernet este un sistem diabolic!
Here is more proof of how sinister Barnevernet and the Norwegian court system are in their kidnapping of children: The decision to remove the Nan children from their home back in January was not even signed by all three judges as required by law, in order to validate the removal and continue to keep the children in foster care, thus making the process entirely illegal. The court order was signed by only one of the three judges who stated to the Nan family that no matter what kind of evidence or proofs they present, they will not get their children back. Shame on Children’s Minister Solveig Horne and the country of Norway for allowing these kinds of abuses, crimes, really, to continue and thus destroy the lives of the Nan family and who knows how many other families… May God intervene in this God forsaken government and destroyer of families!

O nouă bomba în cazul familiei Nan!

Știam deja ca au fost luati copiii ilegal și fără probe din sânul familiei, și știm și toate luptele pe care le dau părintii cu sistemul norvegian pentru a-și aduce copiii, deja traumatizati, acasă.

Azi, în timpul sfintelor sărbători de Paști, se întrevedea o lumină în viata acestei familii, lumină pe care judecătorii norvegieni au intenția sa o stingă: în ianuarie, in timpul celor 3 zile de proces, au fost prezenți 3 judecători, iar decizia judecătorească, după cum știm și am primit confirmarea de la avocat, trebuie semnată de toti judecătorii. Numai ca decizia a fost semnată doar de un judecător, același care le-a promis părinților ca, indiferent de cate dovezi și probe ar avea, nu le va da copiii înapoi acasă.

Avocatul a cerut originalul semnat de toti cei 3 judecători, original care nu există, deci decizia de a tine copiii departe de familie și de a fi separati intre ei nu este valida. O veste buna a-și spune eu, dar – exista un DAR -, cu toate ca ar trebui sa lase copiii să se întoarcă acasă, vor face tot ce le este posibil sa-i tina în continuare împrăștiați prin familii norvegiene.

Își bat joc de sănătatea sufleteasca a acestor oameni și copii. Încalcă legile pe față și nu îi interesează victimele abuzului lor. La urma urmei, de la cel mai mic la cel mai mare sunt implicati într-un sistem bolnav.

Din fericire au fost găsiți vreo 2 jurnaliști norvegieni care sa facă auzită durerea familiei, ca la toti le este frica să vorbească deschis despre ce se întâmplă în țara lor.
Pana la urma poate reușim să vedem luminita de Sfintele Paști.

Hristos a înviat tuturor și Dumnezeu să vă aducă lumină în casă!

Solidaritate cu Familia Nan

În a doua zi de Paşti mă gândesc la familia Nan ….

Photo Bibi Danaila

În a doua zi de Paşti mă gândesc la familia Nan, care face sărbătoarea Învierii Domnului fără cei doi copii, Bianca şi Dragoş.
Doamne, cât de greu trebuie să le fie…

Hristos a Înviat pentru toţi, şi pentru suferinzi, pentru creştinii care sunt persecutaţi şi martirizaţi în Orientul Apropiat şi N. Africii, pentru creştinii persecutaţi într-un Occident secularizat şi dezumanizat de filozofii, culmea, umaniste, care pun rațiunea în locul Proniei.
Drepturile omului omoară chiar Omul.

În democraţia demonică a Norvegiei, acest regat al fărădelegii care vrea o perfecţiune socială de cimitir, suferă multe familii cărora li s-au luat copiii. Noi îi ştim pe ai noştri: Nan, Bodnariu, Avramescu. Cei din urmă, deşi şi-au câştigat copiii în instanţă, nu le sunt încă înapoiaţi de acest regim criminal iar pe mama lor surdo-mută vor să o deporteze.

Miluieşte-i Hristoase şi adu-le lor acasă copiii luaţi de acel sistem blestemat, Barnevernet, escrescența malignă a unui stat fără Dumnezeu!

Iulian Capsali

Pastele, o perspectiva Christocentrica – Lazar Gog

Luca 22:14-15

4 Când* a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea;

Ne vom uita astazi la acest pasaj atat de cunoscut in care Isus Hristos serbeaza deopotriva Pastele iudaice si instituie pentru prima data pastele crestin: moartea si invierea Lui.

Trebuie sa ne uitam la sarbatoarea aceasta din perspectiva lui Isus Hristos si sa avem in centrul atentiei noastre pe Isus Hristos. In acest vers. 15, Isus Hristos ne spune trei mari adevaruri legate de sarbatoarea Cinei Domnului, de sarbatoarea Pastelor. Si primul mare adevar este acesta: Pastele trebuieste sarbatorit cu o pasiune deosebita. Asa spune Mantuitorul Isus Hristos: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi ..” Am dorit mult- Lucrarile lui Dumnezeu nu pot sa fie facute doar sa fie facute. Ci, trebuieste pasiune cand faci lucrarea lui Dumnezeu. Trebuie pasiune cand predici Evanghelia. Trebuie pasiune cand te rogi. Trebuie pasiune cand canti/ Trebuie pasiune cand imbarbatezi pe cineva. Trebuie pasiune cand stai la masa Domnului. Isus Hristos n-a facut aceasta lucrare fara sa nu ne spuna  starea Lui emotiva.

Sunt doua argumente mari pentru care trebuie facuta lucrarea Domnului cu  pasiune. Primul argument este argumentul de constiinta. Noi stim ca ne apropiem de Domnul. De masa Lui. De painea care reprezinta trupul Lui si de rodul vitei care reprezinta sangele Lui. Daca in mintea noastra, in constiinta noastra este acest adevar profund,  atunci este imposibil sa stai la masa Domnului asa numai sa te afli la masa Domnului. Trebuie pasiune. Dorinta vie. Pentru ca stiu ca ma apropiu de Domnul. Ma apropiu de Cel ce ma poate binecuvanta. Ma apropiu de cel ce m-a mantuit si ma apropiu de Acel care-mi poate face din nou bine. Eu am nevoie de mila Lui. Eu am nevoie de indurarea Lui. Eu am nevoie de iertarea Lui. Eu am nevoie de  ridicarea Lui in fiecare zi si si la aceasta Cina. De aceea ma voi apropia cu pasiune, cu dorinta vie de El. Voi urma pilda Lui pentru ca asa a spus El: „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi..” Frati si surori, va invit la o  atitudine noua fata de lucrarea lui Dumnezeu. Sa punem in constiinta noastra acest adevar, ca partasia noastra nu este numai unii cu atii, ci partasia noastra este cu Dumnezeu. De aceea ne trebuieste o constiinta curata.

Si al doilea argument pentru care trebuieste pasiune  in ceea ce facem pentru Domnul este ca sa nu cadem in rutina. Cunoastem bine acest exemplu din Vechiul Testament cand unul dintre cei mai mari oameni ai lui Dumnezeu, Samson, plin de Duhul Domnului, plin de putere, un om chemat inca din pantecele mamei Lui sa fie un izbavitor in Israel. Un om chemat inca din pantecele mamei Lui sa fie plin de Duhul Domnului si sa fie lider in Israel.  Cata vreme a stat sub ascultarea lui Dumnezeu si cata vreme a pus pasiune in ceea ce facea, Dumnezeu a fost cu el. L-a insotit intr-o maniera in care nimeni altul n-a fost insotit. Dar Samson s-a rutinat. A crezut ca de aici incolo poate sa faca lucrarea lui Dumnezeu oricum. Si acum cand si-a vandut secretul, parul i-a fost taiat, este legat de catre filisteni. Cand este chemat sa se apere, sa lupte impotriva filistenilor, stiti acele cuvinte celebre: Samson s-a sculat din somn, din betie, din adulter si a zis: ‘Ma voi scutura ca inainte.’ Dar cuvantul Domnului continua si spune: Nu stia ca Duhul Domnului se departase de la el. Ce tristete. Sa plece Duhul Sfant de la tine. Sa te paraseasca Duhul Domnului. Aceasta pentru ca s-a rutinat. A ingaduit tot cate un pic de pacat in viata lui si lucrul acesta l-a dus sa fie un om care facea lucrarea Domnului  din obicei. De aceea trebuie sa ne pazim de lucrul acesta.

Pastele, Cina Domnului trebuie sa fie o lucrare in care sa se vada pasiune:  „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi..” Am dorit mult sa vin la Casa Domnului.  Ma bucur cand mi se zice: Haidem la Casa Domnului. Acolo-i pasiune. Nu este pentru mine o povara sa vin la Casa Domnului. Nu este pentru mine o povara sa stau la masa Domnului. Nu este pentru mine o traditie, o rutina sa fac lucrarile lui Dumnezeu. Este o onoare care ne-a fost incredintata  si in onoarea aceasta pentru ca m-a chemat Domnul, trebuie sa pun pasiune. Asa a facut Isus Hristos. „Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi..” Deci primul adevar pe care-l invatam in aceasta dimineata este ca din perspectiva lui Isus Hristos, Pastele si Cina Domnului si orice alta lucrare trebuieste facuta cu convingere, cu pasiune, cu bucurie. Asa cum spune unul din psalmisti: Cand te voi lauda, voi fi cu bucurie in sufletul pe care mi l-ai mantuit. Sa nu aratam ca niste oameni plictisiti: „Iar am venit la biserica. Iara worship team. Iara preidca Gog. Iara-i Cina Domnului. Frati si surori, am venit aici unde-i Casa lui Dumnezeu! Aici ne intalnim cu Dumnezeu. Cum sa nu fi bucuros? Si cum sa nu faci cu bucurie lucrarea Lui? Nu stiti ca El a numit-o: Aceasta este Casa Mea. Si mai stiu un secret eu, pe care-l stii si tu. In casa locuieste tata si copiii. Mama si copiii. Daca aceasta este casa Tatalui nostru, este si casa noastra. Si atunci trebuie sa ne iubim casa si trebuie sa ne iubim pe Tatal nostru, pe Mantuitorul nostru, pe Isus Hristos. Glorie Lui!

In al doilea rand, Pastele si Cina Domnului cere, din perspectiva lui Isus Hristos, sa iubim comunitatea frateasca. Observati ce spune aici Cuvantul Domnului: Am dorit mult sa mananc pastele acesta singur. Asa scrie? Nu! „cu voi…” Frati si surori, lucrarile lui Dumnezeu sunt lucrari de comunitate. Cina Domnului este o lucrare de comunitate. Cantarea de lauda poate sa fie si singura, dar este mai buna in comunitate. Rugaciunea este buna in odaita, dar este buna si in comun. Nu trebuie sa se zguduie locul acesta? (Din primele 13 minute, mai sunt aprox 30 minute din mesaj)

VIDEO by Emanuel Church Anaheim

Cred în Dumnezeu…

cantare inaltatoare!

Ciprian I. Bârsan

Vezi articolul original

Înlocuirea lui ”Hristos a înviat” cu ”Paște fericit” este cea mai mare lovitură primită vreodată de lumea creștină…

Ciprian I. Bârsan

Vă doriți în aceste zile ”un Paște fericit”? Ați apucat să trimiteți această urare celor dragi și așteptați să o primiți în schimb? Dacă veți căuta să cumpărați o felicitare cu această urare, să alegeți una cu iepuraș – Iepurașul este responsabil la departamentul cadouri. Un iepuraș fericit este tot ce ne dorim.
Marketologii iscusiți au reușit în doar cîțiva ani să ne pună un iepure pe masă în loc de jertfa lui Hristos. Oamenii nu-și mai spun ”Hristos a înviat”, ci își doresc ”un Paște fericit”. Pentru a înțelege sensul acestei mutații trebuie să cunoaștem mai întîi sensul cuvîntului ”paște”. Paștele înseamnă trecere și de la Moise la Hristos s-a referit concret la trecerea poporului evreu prin Marea Roșie, care a presupus întreaga suferință a drumului de la robia egipteană la eliberare. Suferința poporului evreu, cu morțile aferente, cu zbuciumul traversării pustiului, au preînchipuit suferința lui Hristos, patimile Sale…

Vezi articolul original 219 cuvinte mai mult

Domnul Isus Hristos este Paştele nostru (1 Cor. 5.7)

Domnul Isus Hristos este Paştele nostru (1 Cor. 5.7)
de Mihail Dimitriu
poet şi scriitor creştin

Dumnezeu vorbi prin Moise, către-al Său popor evreu, (Exod 12.1-28)
Despre ceea ce înseamnă Paştele lui Dumnezeu. (Exod 12.11)
Astfel, Dumnezeu le spuse că Paştele lui cel pur, (Lev. 23.5; Num. 28.16)
Însemna mielul sau iedul, de un an, făr’ de cusur (Exod 12.5)
Şi de parte bărbătească, care trebuia jertfit, (Exod 12.5,21,27; Deut. 16.2,5)
Fript la foc şi mâncat iute, cum face omul grăbit. (Exod 12.11,43)

Dumnezeu mai poruncise să ia din sângele lui (Exod 12.7)
Şi să ungă stâlpii uşii şi pragul de sus, oricui (Exod 12.22)
Care va dori să scape de urgia ce lovea (Exod 12.12-13,27)
Fără milă egiptenii, ce Domnul îi pedepsea. (Exod 12.23)

An de an, de la ieşirea evreilor din Egipt, (Num. 28.16; Deut. 16.1; Matei 26.2; 27.15; Luca 2.41)
Ei avură sărbătoare, mâncând miel jertfit şi fript, (Matei 26.17-19; Luca 22.7,15; Ioan 18.28)
Ce-L simboliza pe Domnul, ce prin jertfă oferi (Is. 53.7; Apoc. 5.6,12; 14.4)
Mântuirea, tuturora care vor a o primi. (Matei 18.11)

Oamenii ce ştiu ce-nseamnă Paştele pentru creştini, (1 Cor. 8.2)
Că nu-i miel, nici sărbătoare, ci persoană, sunt puţini. (Is. 53.7; Ioan 1.29; 1 Petru 1.19)
Cartea Sfântă ne învaţă, că Domnul Isus Hristos (2 Tim. 3.15-17)
Este singurul sfânt Paşte, pentru omul credincios. (1 Cor. 5.7)

Dacă în trecut evreii aveau un Paşte pe an, (Lev. 23.5; Num. 9.2,5; Luca 2.41)
Azi situaţia e alta. Dup-al Domnului sfânt plan, (Ef. 3.11)
Toţi creştinii autentici au un Paşte permanent, (Ioan 14.23)
Căci în ei, în permanenţă Domnul slavei e prezent. (Gal. 2.20; Ef. 3.17)

Şi fiind uniţi cu Domnul, sunt “un singur duh cu El”, (Ioan 14.20; 1 Cor. 6.17)
Iar rămânerea în Domnul, este marele lor ţel. (Ioan 15.4-6)
Iată de ce sunt creştinii, ce-L poartă pe Domnu-n ei, (Ioan 14.23; Rom. 8.10; Col. 1.27)
Permanent în sărbătoare, nu ca anticii iudei. (Ezec. 45.21)

Azi, de “Paşte” se serbează pântecul, nutriţia! (Fil. 3.19)
Dar inima nu-mi vibrează în ton cu tradiţia. (Matei 15.3,6,9; Marcu 7.8; 1 Tim. 4.7)
Şi mă doare, că nu-i bine tot ce face lumea-n jur: (Iacov 4.4; 1 Ioan 2.15)
Fără Domnul, se îmbuibă, traiul său fiind obscur. (Luca 21.34; 2 Tim. 3.1-5)

După iureşul de “Paşte”, lumea intră în normal, (Gal. 4.10)
Uitând de acele zile de divertisment banal, (Iuda 12)
Şi trăieşte fără Domnul, searbăd ca şi pân-atunci, (Gal. 5.19-21)
Ignorând în continuare ale Domnului porunci. (Ps. 119.166)

Când privesc la zelul mare, de-a găti tot ce-i mai bun, (Luca 21.34)
Şi la marea agitare pentru “Paştele” străbun, (Gal. 1.14)
Parcă n-aş mai vrea mâncare, şi nici haine mai de soi, (Ps. 102.4)
Şi-aş posti tot timpu-acela când distracţia e-n toi. (Ioel 2.12)

Poate Domnul se îndură de bieţii petrecăreţi, (Ier. 16.8)
Ce cred, dup-a lor măsură, că de fericire-s beţi. (2 Petru 2.13)
Şi le-arată fericirea sfântă şi curată ce-i, (Iacov 1.25; 5.11; Apoc. 20.6)
Şi uimirea-i va cuprinde, pe “creştinii” ce-s atei! (1 Cor. 5.11)

Ce-i aceia fericire, Domnul spus-a desluşit (Matei 5.1-2)
Spre a tuturor uimire. Astfel Domnul a grăit: (Luca 6.20)
Fericiţi sunt doar flămânzii, că ei fi-vor săturaţi, (Luca 6.21)
Şi săracii şi toţi blânzii, cei ce plâng sunt ai Lui fraţi, (Matei 5.5; Luca 6.20-21)

Milostivii şi aceia cu duhul sărac, zdrobit, (Matei 5.3; Ps. 34.18)
Cei cu inima curată au sufletul mântuit, (Matei 5.7,9)
Cei ce sunt urâţi de lume, izgoniţi şi ocărâţi (Luca 6.22)
Pentru-al Domnului sfânt nume, în rai fi-vor ocrotiţi. (Luca 6.23)

Fericiţi sunt prigoniţii pentru că-s neprihăniţi, (Matei 5.10)
Şi toţi împăciuitorii, fiii Domnului iubiţi. (Matei 5.9)
Toţi ce vor rămâne-n Domnul, veşnic vor fi fericiţi. (Ioan 15.6)
Iar de vor trăi ca Domnul, sigur vor fi mântuiţi. (1 Ioan 2.6)

Doamne, ai milă de mine, că nu-s după voia Ta! (Ps. 143.10)
Pentru-aceasta vin la Tine, să te rog a mă ierta! (Luca 11.4)
Eu nu-s mulţumit de mine, când mă uit la viaţa mea, (Iov 42.6)
Căci eu nu trăiesc ca Tine, inima mi-e încă rea! (Ier. 17.9)

Tu ai spus Doamne Isuse, să fac bine tot mereu, (Luca 6.27,33)
Voia să-mi fie supusă doar voii lui Dumnezeu! (Matei 7.21)
Însă eu mă uit la mine şi constat că nu-s aşa, (Ier. 6.16)
Şi-ale Duhului suspine, m-aduc înaintea Ta! (Rom. 8.26)

Domnul mi-a dat această poezie pe 31.03.2010, pentru a ne atrage atenția asupra faptului că, în Cuvântul Său, citim că, pentru adevărații creștini Paștele înseamnă doar un singur lucru : persoana sfântă a Domnului și mântuitorului nostru, Isus Hristos (1 Cor. 5.7), și nimic altceva ! Dacă doriți să citiți și alte poezii pe care mi le-a dat Domnul prin Duhul Sfânt, care nu sunt puse și pe acest site, puteți citi și cartea de poezii „CUVINTE DE LA DUMNEZEU”, care este scrisă de către același autor. http://ener.go.ro , http://ghidulcrestinului.go.ro , mihaildimitriu@yahoo.com

SURSA – http://www.resursecrestine.ro/poezii/56386/domnul-isus-pastele-nostru-1-cor-5-7

Searching for The Lost Sea of the Exodus

What sea did the Israelites cross during the Exodus? That is a question that has been debated for centuries. The majority of scholars today favor a crossing through one of the marsh lakes near the edge of the Nile Delta. However, another view puts the crossing in an entirely different region. Learn more: http://goo.gl/uGqWDx

VIDEO by PatternsOfEvidence

Is the Qur’an from God or from Man? – Jay Smith

Muslims have always used four criteria to support the notion that the Qur’an is uniquely a book from God and not from man. While two of the criteria are historically subjective, in this talk Jay confronts two historical claims about the Qur’an by looking at some new research which has just been carried out on the earliest 6 major Qur’anic manuscripts. This research refutes these historic claims of Muslims, suggests that the Qur’an indeed is simply a book written by men, and not God, and most importantly, that Muhammad had little or nothing to do with it.

See more at http://www.FOCLonline.org

VIDEO by FOCL Online

A Christian Union student event with guest speaker Jay Smith:

What Would Jesus Say To Muhammad

 Jay Smith, MA

VIDEO by Theology, Philosophy and Science

I added another good video recommended  by a friend-