Europăgânizare asistată
Nimic nu este la voia sorții, toate se derulează după un calendar bine organizat, programat. Poate cei mai mulți am dori să fie altfel, soarta să stabilească încotro ne îndreptăm…, dar nu este așa!
Europa încearcă să ne acopere ochii cu un văl, în dosul căruia să-și ducă scopul la îndeplinire: îndepărtarea creștinismului fundamental. Europăgânizarea unui continent care a avut un fundament creștin, încărcat de multă istorie, se derulează sub privirile noastre absente. Creștinismul pierde tot mai mult teritoriu, iar continentul, bucată cu bucată, este ocupat de hoardele agresive ale propovăduirii unor toleranțe dubioase.
Pe fondul ideii de nediscriminare, Europa a primit în case musafiri timizi, îmbrăcați în zdrențe, asemănători cu poporul gabaonit din vremea lui Iosua, dar cu planuri știute doar de ei. Iar acum, încet, încet, timiditatea s-a transformat în agresivitate, drepturile exagerate sunt pretext pentru ucidere, ideologia e afișată ostentativ și nimeni nu vorbește, toată lumea tace și înghite în sec la tot ce se petrece. Au amuțit toți și, parcă în fața acestori păgâni, au paralizat și nu au nicio pârghie de apărare…
O altă modalitate prin care Europa începe să se afunde tot mai mult în mocirla păgânismului este mișcarea prin care grupările sexuale minoritare își cer drepturile. Este ofensator pentru o comunitate creștină, cu valori biblice, să fie obligată să se adapteze la noile condiții de viață, de înțelegere, de credință și să renunțe la normalitate pentru a nu ofensa recentele definiri ale familiei.
Încotro se îndreaptă Europa creștină? Are o țintă? Are un scop bine definit? Mai are ea valori clare, curate, morale? Din păcate, și-a pierdut ținta, i se surpă temelia și asistă neputincioasă la consecințele deciziilor pripite: atentatele și masacrele tot mai dese. Există și o repercusiune a tot ceea ce Europa alege. E obligată să culeagă – prematur, mai devreme decât s-ar fi așteptat – roadele, fiindcă sunt verzi, amare…
Oare la ce să te aștepți atunci când înlocuiești creștinismul biblic cu spurcăciunile sodomiei și urâciunile contra legii firești? La ce să se aștepte copiii noștri, generația de mâine, într-o lume condusă mai mult cu maceta și cu kalashnikovul? Tot mai des se flutură în fața noastră steagul negru, ca fiind singurul drapel sub care trebuie să supraviețuiască populația Europei.
Dacă înlocuim crucea lui Hristos cu luna orientală, ce merităm să culegem? Dacă schimbăm normalul cu anormalul, ce familii, ce copii, ce societate dezvoltăm? Dacă familia monogamă este pe cale de dispariție, dacă unitatea căminului care altadată a ținut familia într-un ambient de rai a dispărut, iar acum divorțul, recăsătoria, adulterul, homosexualitatea, pedofilia și altele urâciuni sunt normalități pentru Europa, ce alte așteptări să avem? Dacă avortul este o chesiune de rutină, să ne mirăm că omenirea e bolnavă, îmbătrânită prea devreme și schiloadă? Dacă biserica a ajuns un loc de pelerinaj pentru Europa, iar zidurile ei potrivite pentru fotografiile turiștilor, vrem binecuvântare? Avem pretenții ca societatea să fie ocrotită de Dumnezeu și ne mirăm că El stă pasiv, dar L-am scos din bisericile noastre și i-am lăsat pe musulmani să ni le confiște, să le dărâme… Dacă lăcomia a luat locul altruismului, la ce să ne așteptăm? La o societate agresivă, egoistă și materialistă, care e gata să exploateze la maxim orice forță de muncă ieftină… Dacă corupția a luat locul de frunte începând de la cele mai înalte foruri, președinți de stat, prim-miniștri, politicieni, funcționari, judecători, polițiști, preoți etc… ce speranțe de integritate să mai avem?
Nu ne așteptăm decât la manifestarea mâniei divine asupra unei Europe confiscate de păgâni!
Soluția?
Recunoașterea grabnică a stării noastre imorale! Reîntoarcerea urgentă la valorile pe care le-am avut odată! Restabilirea principiilor biblice în familiile noastre! Reunirea cu Hristosul înviat, alungat pestre granițile Europei. Reașezarea familiei la statutul de celulă de bază a societății, așa cum a fost creată de Dumnezeu. Acceptarea domniei lui Hristos peste bătrânul continent al Europei, singura soluție la îndemâna oricărui european.
Doamne, ajută-ne să ne smerim și să ne întoarcem cu pocăință la Tine!
Doamne, îndură-te de Europa!
Sorin Cigher
Nimic nu este la voia sorții, toate se derulează după un calendar bine organizat, programat. Poate cei mai mulți am dori să fie altfel, soarta să stabilească încotro ne îndreptăm…, dar nu este așa!
Europa încearcă să ne acopere ochii cu un văl, în dosul căruia să-și ducă scopul la îndeplinire: îndepărtarea creștinismului fundamental. Europăgânizarea unui continent care a avut un fundament creștin, încărcat de multă istorie, se derulează sub privirile noastre absente. Creștinismul pierde tot mai mult teritoriu, iar continentul, bucată cu bucată, este ocupat de hoardele agresive ale propovăduirii unor toleranțe dubioase.
Pe fondul ideii de nediscriminare, Europa a primit în case musafiri timizi, îmbrăcați în zdrențe, asemănători cu poporul gabaonit din vremea lui Iosua, dar cu planuri știute doar de ei. Iar acum, încet, încet, timiditatea s-a transformat în agresivitate, drepturile exagerate sunt pretext pentru ucidere, ideologia e afișată ostentativ și nimeni nu vorbește, toată lumea tace și înghite în sec la tot ce se petrece. Au amuțit toți și, parcă în fața acestori păgâni, au paralizat și nu au nicio pârghie de apărare…
O altă modalitate prin care Europa începe să se afunde tot mai mult în mocirla păgânismului este mișcarea prin care grupările sexuale minoritare își cer drepturile. Este ofensator pentru o comunitate creștină, cu valori biblice, să fie obligată să se adapteze la noile condiții de viață, de înțelegere, de credință și să renunțe la normalitate pentru a nu ofensa recentele definiri ale familiei.
Încotro se îndreaptă Europa creștină? Are o țintă? Are un scop bine definit? Mai are ea valori clare, curate, morale? Din păcate, și-a pierdut ținta, i se surpă temelia și asistă neputincioasă la consecințele deciziilor pripite: atentatele și masacrele tot mai dese. Există și o repercusiune a tot ceea ce Europa alege. E obligată să culeagă – prematur, mai devreme decât s-ar fi așteptat – roadele, fiindcă sunt verzi, amare…
Oare la ce să te aștepți atunci când înlocuiești creștinismul biblic cu spurcăciunile sodomiei și urâciunile contra legii firești? La ce să se aștepte copiii noștri, generația de mâine, într-o lume condusă mai mult cu maceta și cu kalashnikovul? Tot mai des se flutură în fața noastră steagul negru, ca fiind singurul drapel sub care trebuie să supraviețuiască populația Europei.
Dacă înlocuim crucea lui Hristos cu luna orientală, ce merităm să culegem? Dacă schimbăm normalul cu anormalul, ce familii, ce copii, ce societate dezvoltăm? Dacă familia monogamă este pe cale de dispariție, dacă unitatea căminului care altadată a ținut familia într-un ambient de rai a dispărut, iar acum divorțul, recăsătoria, adulterul, homosexualitatea, pedofilia și altele urâciuni sunt normalități pentru Europa, ce alte așteptări să avem? Dacă avortul este o chesiune de rutină, să ne mirăm că omenirea e bolnavă, îmbătrânită prea devreme și schiloadă? Dacă biserica a ajuns un loc de pelerinaj pentru Europa, iar zidurile ei potrivite pentru fotografiile turiștilor, vrem binecuvântare? Avem pretenții ca societatea să fie ocrotită de Dumnezeu și ne mirăm că El stă pasiv, dar L-am scos din bisericile noastre și i-am lăsat pe musulmani să ni le confiște, să le dărâme… Dacă lăcomia a luat locul altruismului, la ce să ne așteptăm? La o societate agresivă, egoistă și materialistă, care e gata să exploateze la maxim orice forță de muncă ieftină… Dacă corupția a luat locul de frunte începând de la cele mai înalte foruri, președinți de stat, prim-miniștri, politicieni, funcționari, judecători, polițiști, preoți etc… ce speranțe de integritate să mai avem?
Nu ne așteptăm decât la manifestarea mâniei divine asupra unei Europe confiscate de păgâni!
Soluția?
Recunoașterea grabnică a stării noastre imorale! Reîntoarcerea urgentă la valorile pe care le-am avut odată! Restabilirea principiilor biblice în familiile noastre! Reunirea cu Hristosul înviat, alungat pestre granițile Europei. Reașezarea familiei la statutul de celulă de bază a societății, așa cum a fost creată de Dumnezeu. Acceptarea domniei lui Hristos peste bătrânul continent al Europei, singura soluție la îndemâna oricărui european.
Doamne, ajută-ne să ne smerim și să ne întoarcem cu pocăință la Tine!
Doamne, îndură-te de Europa!
Sorin Cigher
agnus dei - english + romanian blog 