Mila, cea mai mare responsabilitate Nicolae Geantă • Sfânta Treime Londra • Iulie 2016
La un moment dat, Corrie Ten Boom a spus: „In momentul in care te uiti in jur, o sa vezi numai probleme. In momentul in care te uiti la tine, o sa devii deprimat. Dar, in momentul in care te uiti in sus la Hristos, numai atunci va fi eliberare”. Dumnezeu sa ne ajute sa privim inspre El.
Luca 10:25-37
25 Un învăţător* al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”
26 Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?”
27 El a răspuns: „Să* iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău şi** pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
28 „Bine ai răspuns”, i-a zis Isus; „fă aşa şi vei* avea viaţa veşnică.”
29 Dar el, care voia să* se îndreptăţească, a zis lui Isus: „Şi cine este aproapele meu?”
30 Isus a luat din nou cuvântul şi a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat şi l-au lăsat aproape mort.
31 Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot şi, când a văzut pe omul acesta, a* trecut înainte pe alături.
32 Un levit trecea şi el prin locul acela şi, când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.
33 Dar un samaritean*, care era în călătorie, a venit în locul unde era el şi, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.
34 S-a apropiat de i-a legat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han şi a îngrijit de el.
35 A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului şi i-a zis: ‘Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întoarcere.’
36 Care dintre aceştia trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?”
37 „Cel ce şi-a făcut milă cu el”, a răspuns învăţătorul Legii. „Du-te de fă şi tu la fel”, i-a zis Isus.
Charles Spurgeon a venit la biserica intr-o seara si trebuia sa se intalneasca cu un grup de tineri care au vrut sa plece misionari. Baietii au vrut sa misioneze in Africa si trebuiau ca sa ii pregateasca. Era destul de tarziu si ningea pentru ca era in Ianuarie. Frig, umed, asa cum este Anglia pe care voi o cunoasteti bine. Si in fata bisericii, undeva intr-un sant, statea un betiv. A venit primul dintre tineri care vroia sa mearga misionar si cand a vazut betivul ala in sant ca mai si canta acolo sau dardaia, a trecut mai departe nepasator. Si a venit al doilea, a venit al treilea si au venit toti 20. Au intrat toti 20 in sala si s-au dus la soba sa se incalzeasca dupa care a venit Spurgeon. Si cand a venit, a spus, acuma, trebuie ca sa cantam ceva si sa-I multumim lui Dumnezeu. Si Spurgeon a zis: „S-a terminat lectia pentru voi in seara asta. As vrea ca sa iesiti cu totii afara si niciunul dintre voi nu va merge misionar.” A zis: „Misionar nu inseamna sa te duci numai sa predici. Omul acela care era in sant si care parea ca e betiv am fost eu. Si toti 20 ati trecut pe langa mine fara ca macar sa ma vedeti.”
Vedeti dvs. marea problema pe care o avem noi crestinii si pe care o avem noi biserica, nu este faptul ca nu venim la biserica. Nu este faptul ca nu predicam. Nu este faptul ca noi nu avem (nu stiu ce sa spun) scule, tehnica, logistica. Ci marea problema cu care ne confruntam si una dintre marile probleme este mila. Pentru ca in seara asta as vrea sa invatam cateva lucruri despre mila.
Mila, in limba greaca eleoV, inseamna bunatatea spre cineva cu scopul de-a ajuta persoana respectiva. Romanii spun ca mila este un sentiment de compasiune fata de suferinta si de nenorocirea cuiva. Adica, inseamna compatimire. Inseamna indurerare. Inseamna milostire. Inseamna empatie, adica sa intri in pielea omului aceluia respectiv. Daca vrei sa le vorbesti romanilor despre mila, dar si englezilor, este destul de greu pentru ca lipsa milei a inceput sa devina un sport national. Dimineata pana seara oamenii trec pe langa altii fara ca sa le mai pese pentru ca sunt o multime de probleme care roiesc in jurul nostru ca un stup de albine si noi am ajuns ca sa mergem mai departe fara mila. Si Dumnezeu sa ne ajute sa invatam in seara asta despre mila. Stiti de ce? Pentru ca noi am invatat ca pilda bunului samaritean, dar nu scrie nicaieri in Biblie de bunul samaritean. Noi am crezut ca pilda aceasta este pilda bunului samaritean. Dar titlul acesta este un supra titlu. Dar, pilda aceasta este pilda milei. Si in seara asta vrem sa invatam cateva lucruri despre mila. Si Dumnezeu sa ne ajute ca avem nevoie de ea.
Contextul in care se desfasoara acest episod este unul in care vin fariseii la Domnul Isus sa-L ispiteasca si au venit cu gandul sa-L ispiteasca. Oamenii acestia veneau la Hristos si vroiau sa-L puna la incercare. Spuneau: „Ce fel de om este acesta in momentul in care predica ii incuie pe toti? Care in momentul in care isi pune mainile peste oameni, se vindeca? Care in momentul in care ridica painile la cer, se inmultesc? Doar nu a facut scoli cu noi. Doar n-a fost in biserica noastra. Asta nu-i penticostal al nostru. Asta nu-i Crestin Dupa Evanghelie al nostru. Asta nu-i ortodox de-al nostru. Nu l-am vazut in biserica, nu l-am vazut niciunde. De unde are toata intelepciunea asta?” Si au venit ca sa-L ispiteasca. Si a venit si o sa va mai spun si duminica despre o alta ispita, sa vedeti cum vin fariseii si altii sa ispiteasca.
Oamenii acestia au venit si ei se bazau pe lege. Au venit si i-au spus Domnului Isus, i-au pus o intrebare: „Dar cine este aproapele meu?” Pentru ca in momentul acela, intre evreii acre erau scoliti existau niste invataturi conform carora existau niste cercuri de dragoste. Si spuneau: primul cerc din dragoste sunt eu si ai mei. Adica, cei care sunt in casa mea. Al doilea cerc din dragoste este eu si rudele mele. Al treilea cerc de dragoste inseamna eu si sinagoga mea. Al patrulea cerc de dragoste inseamna eu si Israel. Si al cincilea cerc de dragoste inseamna neamurile sau poate nu erau pe nicaieri. Si ei pentru ca se invarteau in cercurile astea de dragoste, Domnul Isus cand le vorbea de aproapele, au zis: dar bine, cine e aproapele meu? Aproapele meu poate sa fie mama. Aproapele meu poate sa fie bunicul meu.Aproapele meu poate sa fie un frate din biserica.Aproapele meu poate sa fie un englez, poate sa fie un arab. Poate sa fie aproapele meu un terorist. Poate sa fie aproapele meu nu stiu cine, care este impotriva crestinismului. Sa zicem, un musulman. Si vin cu intrebarea asta la Domnul Isus oamenii acestia care erau plini de lege, plini de Tora. In limba franceza, cand vine si spune ca un invatator al legii s-a apropiat de Hristos, in limba franceza scrie ‘un doctor in teologie’ a venit si s-a apropiat de Isus Hristos. Pentru ca astia gasesc tot felul de intrebari si din cauza acestora cu teologia asta facuta fara genunchiologie (rugaciune) sau fara Duhul lui Dumnezeu, am ajuns sa ne imprastiem prin atatea biserici si sa avem atatea credinte.
A venit omul asta sa Il ispiteasca pe Domnul. Vine si zice: „Isuse, tu stii ce credem noi evreii. Tu stii ce e in scoala lui Hilel. Tu stii ce e in scoala lui Gamaliel. Tu stii ce se predica in sinagoga, cercurile de dragoste. Ca noi evreii suntem cei mai deosebiti inaintea lui Dumnezeu. Ca noi evreii suntem buricul pamantului, ca toate se invart in jurul nostru. Cine este aproapele nostru? Au vrut sa-L puna la incurcatura. Erau foarte curiosi ce o sa raspunda. Si noi stim cu totii ce ii raspunde Domnul Isus Hristos.Si noi vedem aici ca Domnul Isus le vorbeste despre un alt fel de cerc de dragoste. Nu cum le facusera ei.Si, Domnul, prin ceea ce le spune lor, prin pilda asta, stiti ce le spune evreilor? „Voi aveti o religie extraordinar de buna pentru ca voua Dumnezeu v-a dat religia, voua nu v-a dat religie Mahomed. Voua nu v-a dat-o Buda. Voua nu v-a dat-o Joseph Smith, cum au martorii lui Iehova. Voua, religia este data de Dumnezeu si e foarte buna religia. Si il intreaba: cum este scris in lege? „Sa fac… ” Zice: E ok, ai raspuns foarte bine. Problema voastra este ca voi aveti religie, dar voi n-aveti mila.”
Uitati-va astazi, sunt o multime de oameni care sunt religiosi si carora mila le lipseste. Daca ne uitam din China si pana in America de Sud, de la budisti, de la confucianisti, pana la Catolici, pana la Ortodocsi, chiar pana la Protestanti, MILA LIPSESTE. Si la ce ne-ar folosi noua o religie? La ce ne-ar folosi noua o biserica? La ce ne-ar folosi noua o credinta fara mila? Oai, n-au si musulmanii o religie? Dar au mila? Dumnezeu sa ne ajute sa intelegem ca noi trebuie sa manifestam mila pentru ca APROAPELE NOSTRU ESTE ORICINE ARE NEVOIE DE MILA NOASTRA. Un cersetor musulman, daca e, e aproapele meu. Pe Dumnezeu nu-L intereseaza culorile, nu-L intereseaza religia.
(Notite pana la minutul 10:25 – mai sunt aprox. 47 de minute din mesaj)
VIDEO by Biserica Sfânta Treime – Londra
agnus dei - english + romanian blog 