CARTE ONLINE: Avortul și Convenția Europeană a Drepturilor Omului ~ Dr. Grégor Puppinck (PRO VITA)

D1s2C1471323690
Cuprins
I. Introducere
II. Nici Convenția, nici alte instrumente europene sau internaționale
ale drepturilor omului nu exclud viața prenatală din domeniul lor
de protecție
A. În ceea ce privește Articolul 2 din Convenție
B. Cu privire la alte dispoziții ale Convenției
C. În ceea ce privește alte norme consacrate în instrumente
europene și internaționale privind drepturile omului
III. Convenția nu conține un drept la avort
A. Nu există nici un drept de a muri sau drept la avort
în temeiul Convenției
B. Nu există nici un drept de a practica avortul
în temeiul Convenției
C. Curtea nu poate interpreta Convenția astfel încât să creeze noi
drepturi care nu sunt incluse în Convenție sau care sunt
contrare drepturilor existente
D. Legalitatea unei practici nu creează un drept de a o practica
E. Dorința nu creează un drept
F. Alegerea nu creează un drept
G. Crearea unui drept la avort ar schimba filozofia Convenției
IV. Avortul este o derogare de la dreptul la viață
A. Avortul nu poate constitui un drept în sine
B. „Aplicabilitatea condiționată” a Convenției pentru
copilul nenăscut
C. „Marja de apreciere”
D. Utilizarea ambivalentă a noțiunii de „consens”
V. În cazul în care statul permite avortul, rămâne supus obligației de a proteja și respecta
interesele și drepturile concurente
A. Dreptul la viață implică obligații pozitive și negative
ale Statului
B. Atunci când avortul este legal, „cadrul legal trebuie să ia în
considerare în mod adecvat diferitele interese legitime implicate”
D. „Interesele legitime” care justifică derogarea
E. Obligațiile procedurale ale statului
VI. Avortul la cerere: un „unghi mort” în jurisprudența Curții și o încălcare a Convenției
A. Avortul la cerere rămâne o pată oarbă în jurisprudența Curții
B. Avortul la cerere nu are nici o justificare în temeiul Convenției
VII. Concluzie: necesitatea punerii în aplicare „a dreptului femeii de a nu avorta”

ANEXĂ:

Avortul în dreptul european: drepturile omului, drepturile sociale
și noile tendințe culturale
I.1 Avortul nu este un drept al omului
I.1.1 Viața prenatală nu este exclusă din sfera de protecție
a Convenției
I.1.2 Echilibrarea drepturilor și intereselor contradictorii
I.1.3 Avortul la cerere nu este justificat în temeiul Convenției
I.2 Avortul ca încălcare a drepturilor sociale
I.3 O nouă tendință culturală care contestă avortul
Concluzie. . . . . . .66
În ultimii ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat cu privire la un număr de cazuri care se ocupă cu problema avortului, oferind un corpus suficient de jurisprudență care poate fi analizat într-o manieră consecventă. O serie de analiști, de ambele părți ale dezbaterii avortului nu sunt mulțumiți cu această jurisprudență.
Acest articol nu încearcă să discute despre deciziile Curții în fiecare caz în parte, ci încearcă să găsească, în mod obiectiv și sistematic, coerența jurisprudenței Curții, și făcând acest lucru, să prezinte o situaţie legală argumentată a avortului în temeiul Convenției.
I. INTRODUCERE
Scopul acestui articol este de a prezenta în mod obiectiv, complet și coerent statutul avortului în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omulup (Convenția). În ultimii ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) a luat nişte decizii într-un număr de cazuri legate de avort. Aceste hotărâri oferă un fundament suficient de jurisprudență care pot fi analizate într-un mod coerent. O serie de analiști, de ambele părți ale dezbaterii legate de avort, nu sunt mulțumiţi
cu această jurisprudență. Se spune adesea că este greu de a găsi coerența în jurisprudența Curții atunci când aceasta atinge probleme sensibile. Acest articol nu își propune să discute fiecare hotărâre a Curții, ci încearcă să găsească coerența jurisprudenței Curții, și făcând acest lucru, să prezinte situaţia avortului în temeiul Convenției.

Dezbaterea asupra avortului este încă foarte intensă. Țările care au menținut restricțiile privind avortul au ajuns sub presiuni politice puternice, nu numai pe plan intern, dar și de la o serie de organizații internaționale, inclusiv Consiliul Europei. În Europa, 30 % din sarcini sfârșesc în avort². După peste treizeci de ani de legalitate a avortului în majoritatea țărilor europene, ar trebui să fie posibil să se înceapă abordarea acestei practici într-un mod obiectiv, căutând mai mult la experiența practică decât la implicațiile ideologice ale avortului. Ca un exemplu foarte recent de o astfel de atitudine obiectivă, lordul David Steel, arhitectul legilor liberale privind avortul din Marea Britanie, a declarat că el „nu şi-ar fi putut imagina că vor fi atât de multe avorturi” „Tot ce am ştiut a fost că spitalele de pe cuprinsul ţării au

avut pacienţi internaţi pentru avorturi septice auto-induse și am avut până la 50 de femei pe an decedate din cauza lor (avorturilor septice)”. Acum, el avertizează Irlanda, al cărui guvern se judecă în procesul, că „ar fi o greșeală de a încerca și legifera pentru avort în categorii cum ar fi sinucidere sau viol.Nu mai este posibil să vorbim despre avort în termeni de progres și de eliberare a femeii.   Pentru medici și parlamentari, realitatea avortului este mai puțin ideologică și mai complexă.
Cazurile prezentate Curții reflectă tot mai mult varietatea și complexitatea situaţiilor legate de avort. Aceste cazuri nu se limitează la pretenţiile abstracte de „drept de acces la avort, ci privesc diverse probleme, cum ar fi avorturi făcute de minori, avorturi eugenice, acordul și informarea diferitelor persoane implicate. Spre exemplu, unele femei se plâng că nu au putut avorta copilul cu handicap, în      timp ce altele se plâng că au suferit avort fără să fi fost pe deplin informate. Un „potențial tată” s-a plâns fără succes, deoarece partenera sa a avortat copilul în timp ce o potențială bunică s-a plâns cu succes în fața Curții că fiica ei nu a putut obține accesul la un avort în condiții satisfăcătoare.
Una dintre principalele dificultăți pentru Curte este de a determina cum să se ocupe în mod legal de chestiunea avortului: cum să introducă practica avortului în cadrul logicii interne a Convenției și a jurisprudenței sale. Într-adevăr, atunci când Convenția a fost elaborată, avortul era incriminat pe scară largă, pentru că a fost considerat o încălcare directă a dreptului la viață al copilului nenăscut. Numai
avortul provocat în scopul de a salva viața mamei era posibil. Întrebarea centrală a fost, și încă mai este, dacă copilul nenăscut este o „persoană” în sensul Articolului….
Anunțuri

Blogosfera Evanghelică

ceas

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala

 

http://www.clocklink.com/clocks/HTML5/html5-world.html?Vancouver&Chicago&Athens&480&blue
%d blogeri au apreciat asta: