Având cugetul curat – de Viorel Udriște

fiti-gata-sa-raspundeti-oricui-avand-cugetul-curat-reasons-for-our-hope-foto-www-keywordhut-com

Având cugetul curat

„Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui… având un cuget curat; pentru ca cei ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristos să rămână de ruşine…” 1Petru 3:15-16

Viorel UdristeSolomon fiul lui David, împlinește visul tatălui său de a construi o casă Numelui Domnului, Dumnezeului lui Israel (1 Împ.8:17), David fiind refuzat de „cuvântul Domnului” să facă acest lucru pentru că fusese un om de razboi, un om al sângelui. „David a zis lui Solomon: Fiul meu, aveam de gând să zidesc o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu. Dar cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: Tu ai vărsat mult sânge şi ai făcut mari războaie, de aceea nu vei zidi o casă Numelui Meu, căci ai vărsat înaintea Mea mult sânge pe pământ.” (1 Cro. 22:7-8)

Chivotul legământului Domnului a fost adus din Cortul Întâlnirii și mutat în Templu, ocazie cu care împăratul Solomon face o rugăciune în fața întregului popor, ridicându-și mâinile spre cer.

Rugăciunea în ansamblul ei se referă la pocăința celui care a păcătuit, la pocăința întregului popor dealtfel, care întorcându-se prin căință la Dumnezeu acesta putea primi iertare de păcatele lui, bineînțeles că și ritualurile preoțești aveam rostul lor. De regulă, problemele existente în ziua de azi care sunt fie în sânul bisericilor, fie în afara acestora, se nasc din cauza păcatului….categoric ! Nu mai este veghere, nu mai este mustrare de cuget, nu mai este supunere, și obrăznicia ia locul ascultării și respectului de sine.

Respectul de sine practic se pierde atunci când viața cuiva nu mai este controlată de Dumnezeu, fiind foarte puternic influențată de duhuri înșelătoare…asta este o realitate, și nu-i ceva nou și nemaiauzit ! „ …unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare…” 1Tim. 4:1

În rugăciunea sa câtre Dumnezeu, Solomon îndrăznește să-i ceară lui Dumnezeu ca atunci când vor fi probleme de orice fel în popor și acesta se roagă cunoscându-și astfel mustrarea cugetului său, să primească ascultare și iertare.

„Când foametea, ciuma, rugina, tăciunele, lăcustele de un fel sau altul vor fi în ţară, când vrăjmaşul va împresura pe poporul Tău în ţara lui, în cetăţile lui, când vor fi urgii sau boli de orice fel, dacă un om, dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni şi cereri şi fiecare îşi va cunoaşte mustrarea cugetului lui şi va întinde mâinile spre casa aceasta, ascultă-l din ceruri, din locul locuinţei Tale, şi iartă-l; lucrează şi răsplăteşte fiecăruia după căile lui, Tu, care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inima tuturor copiilor oamenilor…” 1 Împ. 8:37-39

Problemele sunt inevitabile pentru fiecare dintre noi, adică: păcatul care se naște și este lăsat să crească, acesta înfășoară și strânge, nu mai poți înainta, ești blocat și nu mai este scăpare decât ridicând mâinile spre Hristos… și cerând ascultare și iertare ! Atunci când cugetul personal cunoaște păcatul și este mustrat brusc intervine pocăința în viața credinciosului; atâta timp când cugetul cuiva nu are habar de aceste lucruri, și merge înainte crezând că totul este „ok” este în mare pericol spiritual ! Cugetul poate fi curat, poate să mărturisească, poate fi luminat de Duhul Sfânt, poate lua parte la deciziile omului prin îndemnuri personale, poate fi slab, poate fi întinat, are cunoștință, poate fi însemnat pentru pierzare, poate fi spurcat, poate fi rău. Cugetul are de-a face cu gândirea și intelectul personal. Scriptura ne spune că: „Lauda noastră este mărturia pe care ne-o dă cugetul nostru…” 2Cor. 1:12 ; adică ne vom lăuda cu marturia purtării noastre în lume și față de frați, aceasta fiind făcută „cu o sfințenie și curăție de inimă”, fiind date nu de altcineva, ci de Dumnezeu, totodată încrezându-ne nu pe gândirea noastră rudimentară și ieftină, ci pe „harul lui Dumnezeu” !

Ca rezultat credinciosul trebuie să fie întotdeauna pregătit să răspundă înaintea oricui, și să-și susțină apărarea, nădejdea lui fiind în Hristos. Această apărare verbală trebuie susținută și de un comportament adecvat. Mărturia unui credincios nu trebuie făcută cu aroganță, ci cu „blândețe și teamă”. Creștinii care nu se tem în fața persecuțiilor pot mărturisi cu respect credința lor în Hristos, păstrându-și astfel cugetul curat. Credinciosul care suferă pe nedrept și își păstrează o conștiință curată îi fac de rușine pe cei care bârfesc purtarea lor bună în Hristos. Comportarea bună, care este și de dorit, este apărarea cea mai potrivită împotriva pedepselor nedrepte și a oricărei persecuții. O inimă predată și un cuget bun ne vor aduce pace atunci când oamenii ne vor acuza pe nedrept. Păcătoșii ne pot acuza, dar Dumnezeu cunoaște inima; și noi ne temem de Dumnezeu, nu de oameni. „Nu numiţi uneltire tot ce numeşte poporul acesta uneltire şi nu vă temeţi de ce se teme el, nici nu vă speriaţi ! Sfinţiţi însă pe Domnul oştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi.” Isaia 8:12-13

Anunțuri

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

ceas

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala

 

http://www.clocklink.com/clocks/HTML5/html5-world.html?Vancouver&Chicago&Athens&480&blue
%d blogeri au apreciat asta: