Începe anul 5777, în calendarul iudaic. Roş HaŞana, sărbătoarea Anului Nou evreiesc

rosh-hashanah-israel-jerusalem-shofar FOTO cnn.com

Anul iudaic 5777 este socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii.

De Roş HaŞana sunt reamintite responsabilităţile faţă de divinitate şi se face un bilanţ al anului care a trecut. Tradiţional se mănâncă mere şi miere, iar suflatul înt-un corn de berbec numit şofar este un simbol al trezirii poporului, pentru a medita la faptele trecute şi schimbarea celor rele în bine.

Conform Calendarului Ebraic, Anul Nou începe în data de 1 Tişri cu Roş HaŞana, iar primele 10 zile sunt Zile ale Penitenţei, de intensă trăire religioasă, o perioadă de reevaluare a vieţii, de rugăciune pentru iertarea faptelor rele din trecut şi de determinare a schimbării în bine, în anul care începe.

În a 10-a zi este Yom Kippur, Ziua Pocăinţei – o sărbătoare deosebit de sobră şi austeră, cu post absolut timp de 25 de ore care marchează ziua ispăşirii.

Roş HaŞana este o sărbătoare optimistă. Se mănâncă mere şi miere, ca simbol al dorinţelor pentru un an nou bun şi dulce, iar sunetele produse de suflatul în şofar sunt destinate să „trezească” simbolic poporul evreu pentru a reflect la ceea ce s-a făcut, pentru a schimba cele rele şi pentru a deveni mai buni; şofarul prevesteşte Ziua Judecăţii.

SURSA- http://stiri.tvr.ro/

Roș HaȘana (în ebraică ראש השנה Rosh Hashaná, literar capul, începutul anului) este Anul nou evreiesc începutul unui nou an potrivit cu calendarul ebraic. Cade în ziua a 1 a lunii Tishrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern și prima din cele 10 zile ale penitenței numite Yamim Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii, Yom Kipur. În emisfera nordică, are loc la începutul toamnei. După tradiție, ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Torá i se mai spune și Yom Hatruá (יום תרועה), ziua sunării (la origine – din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul Shofarului). Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă alimente simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce.

Urările obișnuite de Rosh Hashana sunt „L’Shaná Tová” ( לשנה טובה An bun) sau „L’ Shana tová umetuká” (Un an bun și dulce), precum și Ktivá vehatimá tová. Roș HaȘaná este momentul la care se refereau în mediul evreiesc tradițional contractele legale, atât pentru grija animalelor cât și pentru trebuințele poporului. Mișna precizează că în baza acestei date trebuie calculată desfășurarea anilor și – prin urmare – și anul sabatic și jubileul. Sărbătoarea durează două zile.

Nume, origine, sens

Carte de urări de Anul Nou evreiesc Rosh Hashana, cu un desen de Alphonse Levy, arătând un oficiant care sună din cornul Shofar. Photo Wikipedia

În Torah se face referință la el numindu-l ziua sunetului (cântării) din Șofar (Yom Terua, Levitic 23, 24). Literatura rabinică și liturgia sinagogală descriu Roș haȘana ca fiind Ziua Judecății (Yom ha-Din) și Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron).

În midrashim se povestește că Dumnezeu se așează pe tron, și în fața sa se adună întreaga istorie a omenirii (nu doar a poporului evreu). Acolo fiecare persoană în parte este cercetată pentru ase hotărî dacă merită ori nu iertarea. Decizia însă va fi ratificată numai în ziua de Yom Kippur. Acesta este motivul pentru care cele 10 zile care despart cele două sărbători sunt numite cele 10 zile ale penitenței (Yamim noraim – zile teribile). În aceste 10 zile fiecare credincios evreu are datoria de a face un examen de conștiință pentru anul care a trecut și să identifice toate greșelile sau nelegiuirile săvârșite față de porunci. Aceasta include examenul purtării față de aproape, față de părinți, frați de sânge, rude, prieteni, propriul popor și față de străini). Odată descoperită greșeala și recunoscută în adâncul inimii, omul are datoria de a cere iertare și semenului său față de care a greșit. Cel căruia i se cere iertare i se recomandă insistent să ofere propria iertare; facultatea de a refuza această iertare este foarte rar acceptată (este precizată de norme clare și facultatea de a refuza este limitată foarte mult). Yom Kippur, într-adevăr, trebuie trăit cu inima și cu sufletul de penitent.

Sărbătoarea Anului Nou ebraic durează 2 zile atât în Israel cât și în diaspora, aceasta este însă numai o tradiție recentă. Sunt mărturii precise că încă în secolul al XIII -lea,la Ierusalim, ea se celebra numai o singură zi. După Sfintele Scripturi ale iudaismului durata sărbătorii este de numai o zi. Acesta este motivul pentru care unele curente (mișcări spirituale) iudaice (cum sunt de ex. karaiții) o observă numai în prima zi. Iudaismul ortodox și cel conservativ sărbătoresc ambele zile.

Compararea sărbătorii cu calendarul gregorian

Roș haȘana cade în a 162-a zi după prima din zilele Paștelui. În calendarul gregorian nu poate cădea mai devreme de 5 septembrie. Datorită diferenței dintre calendarul ebraic și cel gregorian, începând din anul 2089 (gregorian) Roș haȘana nu va mai putea cădea mai devreme de 6 septembrie. Nu poate cădea nici mai târziu de 5 octombrie. Datorită felului în care este calculat calendarul ebraic, Roș haȘana nu poate cădea niciodată joia, vinerea sau duminica.

Bazat pe data tradițională a creării lumii, Roș haȘana cade în prima zi a lunii Tișri, care conform calendarului gregorian este în septembrie sau la început de octombrie.

Sursa Wikipedia

Rosh Hashanah Celebrare – Octombrie 2, 2016

Cu PAUL WILBUR

 

 

Zilele trec…

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala World Time Click on map for timezone

%d blogeri au apreciat asta: