Și rănile vorbesc… – de Viorel Udriște

Cronica Crucii Photo credit

Învierea lui Hristos a produs imediat multă confuzie în Ierusalim, chiar și printre ucenici exista îndoilală asupra învierii lui Hristos. Existau zvonuri că trupul lui Hristos ar fi fost furat, nu mai conta de cine…de prietenii sau dușmanii Lui, confuzia era totală…încrederea între ucenici suferea din această cauză, pentru că mormântul lui Hristos a rămas gol din dimineața primei zi a săptămânii; Domnul a stat în mormânt aproximativ (cel mult) patruzeci de ore, dar fiindcă a prins sfârșitul zilei de dinainte de Sabat, ziua de Sabat și câteva ore din prima zi a săptămânii se consideră că a stat în mormânt trei zile. Una dintre afirmațile spuse este că în realitate Hristos nu a murit ci doar a leșinat, ca după aceea în răcoarea mormântului Acesta să-și revină, uceniicii fiind dealtfel victimele unor halucinații. Halucinațiile vin la cei care într-un anume sens le doresc, și o dată ce acestea încep, tendința este ca ele să continue, în timp ce arătările după înviere au încetat brusc.

Viorel UdristeHalucinațiile sunt fenomene individuale, dar în cazul arătărilor… cam 500 de oameni L-au văzut simultan pe Hristos. Nu are sens să înlocuim miracolul pe plan fizic, cu unul pe plan spiritual, așa cum ni s-ar impune prin astfel de teorii bizare.

Dumnezeu a plănuit ca Isus să se arate de mai multe ori după înviere, în diferite locuri și la persoane diferite; vedem că acest lucru nu a fost îndeajuns pentru unii ca să creadă, cum ar fi ucenicul Domnului… Toma, care și-a arătat necredința lui despre învierea lui Isus, spunând că are nevoie de dovezi vizibile și palpabile despre înviere: „Am văzut pe Domnul!” – au zis ucenicii, pentru că în seara aceleiași zile El s-a înfățișat înaintea lor, deși ușile erau încuiate, după care Domnul le arată mâinile și coasta Sa, iar ucenicii sau bucurat (Ioan 20:19-20) – Dar el (Toma) le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” Ioan 20:25

Cea mai mare dovadă pentru Toma nu era  Isus… ci rănile Lui, tocmai de aceea acesta a fost numit „Toma îndoielnicul”, versiunea română „Toma necredinciosul”.

Hristos a înviat într-adevăr dar vedem că totuși rănile Sale erau încă vizibile ! În timp ce Domnul încă atârna pe cruce, trupul său a fost supus unui șoc, astfel că prin trupul Său a trecut o suliță romană…deci trupul a fost găurit. Domnul a înviat, dar Și-a păstrat rănile… De ce ? Trupul Său a fost înviat prin duhul de viață și prin refacerea țesuturilor palmelor Sale și din interiorul trupului Său.

Aceată minune putea să cuprindă și refacerea totală rănilor pentru a nu mai fi deloc vizibile, ce mai contau niște răni…? Dar nu s-a întâmplat așa; rănile Sale au vorbit atunci lui Toma…. și ne vorbesc și nouă astăzi despre suferința și patima lui Hristos pentru fiecare dintre noi.

„Domnul meu și Dumnezeul meu” (Ioan 20:28) este mărturisirea de credință a lui Toma, practic binecuvântarea este promisă celor care vin la credință fără să vadă: „Ferice de cei ce n-au văzut, și au crezut.” Ioan 20:29

Această binecuvântare vine peste toți cei care cred pe baza evangheliei propovăduite și a dovezilor validității ei. Rănile lui Hristos ne vorbesc despre iubirea Lui, ne spun că viața e o luptă și ne mai spun despre cine le-a cauzat (…)

Un simbol al păcatului este pironul, astfel că… fiecare păcat al unui credincios este un piron în palma Sa; nu e numai încălcarea poruncilor lui Dumnezeu, ci rănirea inimii lui Dumnezeu.

 Citeste si –
Anunțuri

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala

%d blogeri au apreciat asta: