Editorial
AgnusDei, 5 Noiembrie, 2016
Au mai ramas trei zile pana la alegerile prezidentiale din Statele Unite ale Americii. Hillary Clinton, reprezentanta Partidului Democratic, castigatoarea alegerile primare a Partidului Democratic si Donald Trump, care reprezinta Partidul Republican, castigatorul alegerilor primare a Partidului Republican. Aceasta alegere va determina directia acestei tari. Sau va continua calea globalizarii si stabilirea unui nou ordin mondial pe care presedintele actual Barack Obama i-l sustine si face eforturi deosebite pentru a fi adoptat, impreuna cu alte tari membre la Natiunile Unite si pe care candidata Partidului Democratic, Hillary Clinton promite ca le va continua, sau va lua o directie total opusa, in care America va fi pusa pe primul loc. (America First), si va fi facuta din nou puternica, o platforma pe care candidatul Partidului Republican, Donald Trump o promoveaza.
Hillary Clinton este o suportera a liberalismului progresist si a corectitudinii politice, pe cand Donald Trump se identifica a fi conservativ.
In privinta avortului Hillary sustine dreptul femeilor la avort iar Donald Trump este impotriva avortului.
Curtea Suprema a Statelor Unite are un loc vacant, dupa moartea judecatorului Antonin Scalia care avea vederi conservative. Cand Hillary Clinton a fost intrebata de ce fel de judecator va pune in locul lui Scalia, ea a spus ca va alege un judecator in Curtea Suprema a Americii care sa mentina dreptul femeilor la avort, va sprijini dreptul la casatorie al homosexualilor, si egalitatea transexualilor.
Judecatorii Curtii Supreme sunt alesi pe viata si daca vor fi alesi judecatori care nu respecta Constitutia Americii, decizia acestora va avea consecinte negative mai ales asupra crestinilor, datorita faptului ca Constitutia a fost fondata pe principii crestine.
Donald Trump va alege judecatori care sustin Legile si Constitutia Americii si vor fi impotriva avortului.
Hillary Clinton vrea ca crestinii sa renunte sa mai creada in Biblie. Asa s-a adresat femeilor la Summitul International cand a vorbit despre dreptul femeilor la avort.
La capitolul „schimbarea climei”, Hillary suporta masuri drastice pentru valorificarea actului de aer curat (clean air act). Ca urmare fabrici sau industrii care nu se vor conforma regulilor vor fi fortate sa se inchida.
Donald Trump nu va lasa ca industriile sa sufere de pe urma Actului Aerului Curat.
Donald Trump vrea ca America sa se reintoarca la valorile crestine si cere o trezire spirituala de care America, spune el, are nevoie.
Hillary Clinton vrea sa promoveze agenda liberalismului progresist prin care dreptul la libertatea de exprimare si libertatea religioasa se va diminua substantial.
Unul dintre suporterii lui Hillary Clinton este Soros care doneaza milioane de dolari pentru campania sa electorala. Bilionarul Soros isi foloseste averea pentru a distruge moralitatea intregii lumi. In Statele Unite el sustine firma de avocatura ACLU, dar si altele, care de peste 30 de ani lupta pe cale legala impotriva crestinismului, reusind sa elimine aproape toate simbolurile crestine din sectorul public, au reusit sa scoata rugaciunea din scoli si in continuare lupta sa reduca pe crestini la tacere incercand sa elimine rand pe rand drepturile religioase. Daca Hillary Clinton va fi aleasa presedinta Statelor Unite, Soros va avea un aliat la Casa Alba, cum deja i-l are pe presedintele Obama. Drepturile crestinilor se vor inrautatii si vor merge din rau in mai rau.
Votul fiecaruia dintre noi conteaza enorm. Folositi-va de dreptul dumneavoastra si votati. Aceasta alegere este de mare importanta si este la un moment crucial in istoria Statelor Unite si va afecta felul nostru de viata, libertatea noastra de expresie si libertatea noastra religioasa. God bless you!
Americanii NU îşi aleg direct preşedintele. Cum ajunge în funcţie cel mai puternic om din lume
Potrivit Constituției SUA, preşedintele este ales o dată la 4 ani, în fiecare an bisect, pentru un mandat de patru ani. Nu e ales direct de cetăţeni, ci de către un Colegiu Electoral, iar procesul este unul îndelungat.
Cetăţenii merg la urne pentru a-și alege președintele în prima marți după prima zi de luni din noiembrie. Alegătorul votează pentru un candidat la președinție și pentru unul la vicepreședinție, dar aleg astfel o listă de Mari Electori care reprezintă un partid saul altul. După numărarea voturilor alegătorilor, procesul se mută la Colegiul Electoral.
Colegiul Electoral este format din Mari Electori – desemnaţi pentru a-și exprima voturile pentru președinte și vicepreședinte în numele cetățenilor statului respectiv. Procesul de alegere a electorilor diferă de la stat la stat, însă, de obicei, partidele politice îi numesc pe electori la convențiile partidului. Astfel, alegătorii din fiecare stat, care își dau votul pentru un anumit candidat (la președinție și la vicepreședinție), aleg implicit lista cu Electori.
Marii Electori nu pot fi senatori sau membri ai Camerei Reprezentanților ai SUA. Ei votează în capitala fiecărui stat în a treia zi de luni din decembrie după alegeri. 25 de state şi Washington DC îi obligă prin lege pe Marii Electori să voteze la fel ca electoratul din statul lor, dar alte 25 de state nu prevăd nimic prin lege pentru acest vot. De-a lungul istoriei, Marii Electori au votat în 99% din cazuri așa cum a votat și electoratul din statul lor.
Numărul electorilor din fiecare stat este egal cu numărul reprezentanților statului respectiv în Senat (câte doi senatori de fiecare stat, 100 în total) și Camera Reprezentanților (435 membri), iar Districtul Columbia are trei electori.
După numărul de electori din Colegiu, cele mai importante state sunt California (55), Texas (34), New York (31), Florida (27), Illinois și Pennsylvania (câte 21 de electori), Ohio (20), Michigan (17), Georgia și New Jersey (câte 15), Virginia (13), Massachusetts (12) și Indiana, Missouri, Tennesse și Washington cu câte 11 electori. Capitala federală, Washington DC, care nu e reprezentată în Congres, are dreptul la trei Mari Electori, la fel cum au cele mai mici state.
În total, în Colegiul Electoral sunt 538 de voturi. Un candidat pentru președinție trebuie să obțină 270 pentru a câștiga (o majoritate simplă). Toate statele, în afară Nebraska și Maine (care distribuie votul electoral în mod proporțional între candidați, în funcție de procentajul de sufragii obținut de fiecare), au un sistem „winner-takes-all” („câștigătorul ia totul”). Prin acest sistem, candidatului care obține majoritatea voturilor populare în stat îi sunt alocate toate voturile Electorilor din statul respectiv. Odată ce un candidat are majoritatea în toate statele, rezultatul poate fi deja anticipat.
Electorii se adună, în general, în capitalele statelor lor, în decembrie pentru a-și exprima votul. Voturile electorale sunt apoi trimise la Washington, unde sunt numărate într-o sesiune comună a celor două camere ale Congresului în luna ianuarie.
Dacă niciun candidat prezidențial nu câștigă majoritatea voturilor electorale, conform celui de-al 12-lea amendament al Constituției, alegerea președintelui va fi decisă de Camera Reprezentanților. În astfel de situații, camera inferioară a Congresului îl alege pe președinte prin vot majoritar, alegând dintre candidații care au primit cel mai mare număr de voturi electorale.
Anul acesta, alegerile se desfășoară pe 8 noiembrie, care este prima zi de marți din noiembrie după prima zi de luni – 7 noiembrie.
Voturile sunt numărate în Congresul Federal pe data de 6 ianuarie, iar noul președinte îşi inaugurează mandatul pe 20 ianuarie.
agnus dei - english + romanian blog 