NASA recunoaște că e o șansă să ne lovească un asteroid

Foto nypost.com

Cei de la NASA recunosc că există o șansă să ne lovească la data de 28 septembrie 2017, dar această șansă e de 1 la 250 de milioane. Dacă asta s-ar întâmpla, ar exploda în atmosferă, eliberând la fel de multă energie precum o bombă nucleară, făcând ceva pagube pe o suprafață nu foarte mare. Paul Chodas, manager al Centrului NASA dedicat studiilor orbitei Pământului, spune că șansele de coliziune sunt prea mici ca să ne alarmeze.

Astronomii nu pot prezice și nu pot controla mișcările corpurilor cerești, după cum scriu și cei de la Mirror.Experții NASA speră că vor reuși să adune mai multe date luna viitoare, când asteroidul va trece pe lângă Terra, fără șanse de impact.

SURSA – Playtech.ro

Călin Turcu – Să mă cântărească Dumnezeu

[Iov]: Dumnezeu s-a laudat cu omul acesta. Iata, in ceruri s-a discutat despre omul acesta. Va intreb pe dvs. care sunteti foarte atenti: Daca ar fi sa se discute in ceruri tine, ce ar putea sa se discute in ceruri despre tine…?

Sunt convins ca si aici sunt oameni inconjurati de bratele Domnului pe dinapoi, pe dinainte. La ora actuala,  este foarte important sa fii inconjurat de Domnul pe dinapoi si pe dinainte, caci nu mai stii care ti-e prieten, care ti-e dusman. 

..să mă cântărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea! – Iov 31:6

Iov- un om de exceptie. Un om pe care Dumnezeu l-a prezentat celor din ceruri. Erau prezenti acolo cei 24 de batrani, serafimii, heruvimii, de zece mii de ori, zeci si zeci de mii de ingeri, intreaga ostire a cerurilor. Toti erau prezenti acolo la acea intalnire speciala. Era prezent acolo si diavolul, pe care Dumnezeu l-a intrebat: Ce e cu tine aici, de unde vii? Si el a spus: „De la cutreierarea pamantului si de la plimbarea care am facut-o pe el.” Si Dumnezeu si-a deschis odata inima si a spus cu satisfactie si bucurie: „L-ai vazut pe robul Meu, Iov? Nu-i nimeni ca el pe tot pamantul. Are sufletul curat, se teme de Domnul si se abate de la rau.  L-ai vazut?”

Dumnezeu s-a laudat cu omul acesta. Iata, in ceruri s-a discutat despre omul acesta. Va intreb pe dvs. care sunteti foarte atenti: Daca ar fi sa se discute in ceruri tine, ce ar putea sa se discute in ceruri despre tine, asa cum s-a pus problema in dreptul Iov. Dumnezeu a simtit asa o mare satisfactie in inima sa vorbeasca despre prietenul Lui, despre un om de pe pamant. Ce ar putea sa spuna Dumnezeu in ceruri despre tine?

La care, diavolul spune: „Da, l-am vazut. Cum sa nu? Asculta, Dumnezeule, de ce te lauzi asa cu omul acesta? De multe ori am vrut sa ma ating de el si nu am putut. Te lauzi cu el? Sigur ca te lauzi cu el. Turmele lui, tara este binecuvantata de Dumnezeu. Are zece copii, are haine, bani si avere. Sigur ca poti sa Te lauzi cu el. Nu Te mai lauda, omul acesta Te slujeste din interes. Eu am vrut sa ma ating de el de multe ori, in diferite circumstante. N-am putut sa ma ating de el. De ce? In jurul acestui om exista un cerc de foc. Sunt bratele Tale care-l inconjoara pe dinapoi si pe dinainte, cum spune Psalmul 139.” Sunt convins ca si aici sunt oameni inconjurati de bratele Domnului pe dinapoi, pe dinainte. La ora actuala,  este foarte important sa fii inconjurat de Domnul pe dinapoi si pe dinainte, caci nu mai stii care ti-e prieten, care ti-e dusman. „Tu iti pui mainile si il aperi pe omul acesta de atatcuri. Sigur ca omul acesta iti slujeste. Asculta, Dumnezeule, fa o intelegere cu mine. Lasa-ma sa ma ating de tot ce are si sunt incredintat ca omul acesta Te va blestema in fata. Lasa-ma sa ma ating de el. Omul asta te slujeste din interes. Da-mi voie sa ma ating de el. Trageti putin mainile protectoare din jurul lui si da-mi voie sa ma ating de el, si te bleastama omul.”

La nivel de cer a fost o intelegere. Martori au fost intreaga ostirea cerurilor. Iov nu stia nimic. Si Seful universului, cel Atotputernic, care are putere absoluta in univers, a spus: „Da, iti dau voie sa te atingi de el. Atinge-te de averea lui, de tot ce are el. Sunt convins, Satana, caci omul asta nu ma va blestema. Eu il cunosc pe robul Meu, Iov.”

Stimatii mei, Dumnezeu a ingaduit si diavolul intra in actiune. Diavolul loveste in stanga, loveste in dreapta. Prapad- o zi dupa alta. Nenorociri- una dupa alta. Si in cele din urma, Scriptura ne spune caci Iov ajunge la un moment dat sa ceara audienta divina, ceea ce mie nu mi-ar fi trecut prin minte niciodata, ce n-as fi indraznit vreodata sa gandesc asa. In capitolul 31, vers. 6, la un moment dat, Iov, zdrobit de cuvantarile si de incercarile prin care a trecut, zdrobit de cei care au inceput sa-l cantareasca si sa-l puna in cantar, cere audienta divina si spune: Opriti-va toti. Am terminat. M-am saturat de intelegerile voastre, de aprecierile voastre, de cantaririle pe care le faceti voi. Vreau sa fiu cantarit de Dumnezeu.. Sa ma cantareasca Dumnezeu in cumpana celor fara prihana si-mi va vedea neprihanirea. Multumesc mult pentru aprecierile voastre. Cer sa fiu cantarit de Dumnezeu.  [Eu] n-as fi indraznit, in modul cel mai sincer, nu indraznesc asa ceva. Probabil sunt barbati aici de acele standarde spirituale care au curajul sa spuna: Dumnezeule, pune-ma in cantarul Tau si cantareste-ma. Eu, nu. Mi-e frica asa. Vibreaza inima in mine. Nu pot. Ori, Iov a spus: Sa ma cantareasca Dumnezeu.

Frati si surori, este foarte adevarat ca noi, in calitate de pamanteni, oameni muritori a carei obarsie se trage din tarana si locuim in case de lut, avem tentatii sa ne cantarim unii pe altii, foarte usor. Aduceti-va aminte, Scriptura vorbeste despre Ana, nevasta lui Elcana care nu putea sa aiba copii. Si la un moment dat, in Templu, langa un stalp statea Ana. Numai buzele si le misca. Nu se auzea nici un cuvant. Si batranul preot Eli s-a apropiat de ea, s-a uitat putin la ea, a pus-o in cantar si cantarit-o in doua secunde. Si a spus: Esti beata. Asculta femeie, tu ai baut ceva. Si i-a spus: „Femeie, pana cand nu vei inceta sa fii beata? Care e problema cu tine? Vii aici in templul din Silo si tot plangi si tot iti misti buzele, dar n-aud nici o cuvantare. N-aud nici un cuvant care iese din gura ta. S-a inselat batranul preot Eli, ca la un moment dat, Ana si-a deschis gura si a spus: „O Domnul meu, prea multa mea durere si intristare ma face sa fiu asa. Nu sunt o femeie beata. Nu ma mai judecain mintea si in inima ta. Am o dorinta si cer de la Dumnezeu ca Dumnezeu sa-mi asculte si mie rugaciunea. Sa-mi dea si mie un copilas, caci Penina, cealalata nevasta a lui Elcana, de cate ori o vedea, o intepa si isi batea joc de ea. Si Ana statea inaintea lui Dumnezeu cerand lucrul acesta. Si preotul Eli o cantareste, o judeca. Dar, intr-un tarziu, batranul Eli isi revine. Se apropie de ea si spune: „Du-te femeie, in pace, si Dumnezeu sa-ti asculte rugaciunea. Ati vazut dvs. cum suntem noi, pamantenii?

In momentul in care cineva dintre noi, un oarecare, fara sa nominalizam pe nimeni, trece printr-o incercare, are un accident in familie, o boala incurabila loveste familia si familia trece printr-o incercare- incercare dpdv financiara, incercare dpdv sentimental- repede, toti suntem tentati, pe el. Si incercam sa-l judecam, si-l punem in cantar si-l analizam din tata in fiu, pe spita de neam si absolut toti in majoritate parte au ceva de spus in situatii de felul acesta…. (Notite de la minutul 57:00 primele 10 minute).

Mesajul de la minutul 57:14 (Calin Turcu, Biserica Albini)

O delegație americană a sosit în Israel pentru a analiza posibilitatea mutării ambasadei în Ierusalim

foto-kobi-gidon

Donald Trump, pregătit să facă o mutare care va inflama spiritele în Orientul Mijlociu: O delegație americană a sosit în Israel pentru a analiza posibilitatea mutării ambasadei în Ierusalim.

Donald Trump a promis în campania electorală din Statele Unite că în cazul în care va deveni președintele al Statelor Unite va muta ambasada americană din Israel de la Tel Aviv, unde se află în prezent, la Ierusalim.

Posibilitatea unei astfel de relocări a stârnit proteste vehemente din partea palestinienilor, care consideră estul Ierusalimului drept capitala viitorului lor stat. Lucru contestat de Israel care proclamă întregul oraș drept capitala lor istorică.

Cu toate acestea, Donald Trump nu ezită în a face tot posibilul să își ducă la îndeplinire promisiunea. Primul pas fiind făcut în aceste zile când o delegația din Congresul american s-a deplasat pentru o scurtă vizită de weekend în Israel pentru analizarea posibilei relocări a ambasadei, conform RT.

Delegația este condusă de congresmanul republican Ron DeSantis, care conduce subcomitetul pentru securitate națională, iar membrii ei vor avea întâlni cu politicieni israelieni, dar și cu premierul Benjamin Netanyahu.

Afla mai mult  – B1.ro

Will US move its Israel embassy to Jerusalem?

VIDEO by CNN

Micuta Abigail este o mare luptatoare! (VIDEO)

Micuta Abigail, ne arata ca este o mare luptatoare!
Dumnezeu sa te vindece, Abigail! ❤

Răspunsuri Pentru Viață 97 – Profeția celor 70 de săptămâni din cartea Daniel – Partea 4

ARGUMENTE în favoarea existenței unui decalaj temporal dintre săptămânile 69 și 70, din Daniel 9:24-27

Bun găsit, dragi telespectatori! Continuăm studiul nostru privitor la Profeția celor 70 de săptămâni din Daniel 9:24-27, referindu-ne la cel mai controversat aspect al acestei profeții, respectiv la problema existenței unei paranteze/pauze temporale între cea de-a 69-a și cea de-a 70-a săptămână danielică.

Așadar, întrebarea la care vom căuta un răspuns este: Care sunt argumentele în favoarea existenței unui decalaj temporal între săptămânile danielice nr. 69 și nr. 70? De modul în care răspundem la această întrebare depinde,

1. în primul rând, viabilitatea existenței unui plan divin viitor privitor la Israel, invalidând așa numita teologie a înlocuirii Israelului cu Biserica.
2. În al doilea rând, pe această paranteză temporală se bazează și teologia dispensaționalistă cu privire la Răpirea Bisericii înainte de începutul, la mijlocul sau la finele celei de-a 70-a săptămâni danielice.

Menționăm, încă o dată, că nu am fi intrat pe acest teritoriu teologic atât de controversat și dificil, dacă nu ne-ar fi cerut-o Mântuitorul, explicit, în Matei 24.15, când a spus (citat): ”De aceea, când veți vedea ”urâciunea pustiirii” / ”idolul abominabil”, în alte traduceri / despre care a vorbit profetul Daniel așezată/așezat în Locul Sfânt – cine citește să înțeleagă!”

Înainte de a proceda la argumentarea în discuție, vom face o scurtă A. Prezentare a perspectivelor teologice privitoare la Profeția celor 70 de săptămâni ale lui Daniel. De-a lungul timpului, exegeții / cercetătorii Bibliei au privit această profeție, adesea, sub perspective diametral opuse. Un prim criteriu de departajare a punctelor de vedere este dacă profeția face sau nu referire la Isus Hristos-Mesia. Din acest punct de vedere avem de-a face cu perspectiva hristologică sau cu perspectiva nehristologică.

Precizăm că perspectiva nehristologică consideră că întreaga profeție din Daniel 9.24-27 s-ar fi împlinit pe vremea lui Antiohus IV, Epifane. Dar acest punct de vedere a fost infirmat și dezavuat de Însuși Isus Hristos care a indicat cu claritate că cea de-a 70-a săptămână a lui Daniel urma să se petreacă, așa cum deja am arătat, într-un moment viitor față de cel în care Marele Învățător se afla pe pământ. Așa că nu putem subscrie, în niciun caz, la o astfel de perspectivă!

Mergând mai departe, perspectiva hristologică, adică cea care recunoaște că această profeție Îl vizează și Îl implică pe Isus Hristos, se împarte, la rândul ei, în alte două perspective.

1. În primul rând, unii consideră că cele 70 de săptămâni danielice au avut o desfășurarea cronologică consecutivă, fără pauze sau întreruperi, și că a fost împlinită în totalitate nu mult după moartea și învierea Mântuitorului. Acest punct de vedere corespunde așa-numitei perspective mesianice ne-escatologice, adică a perspectivei conform căreia profeția nu privește în niciun fel cea de-A Doua Venire a lui Isus pe Terra. Susținătorii acestei perspective afirmă că cea de-a 70-a săptămână, ultima din ciclu, a început în momentul ungerii/botezului cu Duhul Sfânt a lui Hristos, la botezul în apă a lui Isus de către Ioan Botezătorul. Mai consideră că mijlocul săptămânii a coincis, 3 1/2 mai târziu, cu răstignirea lui Mesia, și că săptămâna 70 s-a încheiat peste aprox. încă 3 1/2 ani, când Ștefan a fost omorât cu pietre de către iudei, Evanghelia fiind respinsă în mod definitiv de către evrei, aceasta fiind dusă la ne-evrei, la neamuri. Se mai afirmă că distrugerea Ierusalimului și a Templului de la Ierusalim, din anul 70 d.H., deși aflate în afara perioadei celor 70 de săptămâni de ani și nu după primele 69 de săptămâni, cum rezultă clar din textul biblic, ar corespunde -totuși- exigențelor interpretării corecte a profeției biblice în discuție. În imaginea de pe ecran aveți ilustrarea acestei perspective. După cum se poate observa, punctul de pornire al ciclului săptămânilor danielice, este considerat a fi anul 457 î.H., an care corespunde decretului lui Artaxerxe dat lui Ezra, în capitolul 7 din cartea cu același nume, și nu hotărârii date de același împărat lui Neemia, în 444 î.H., conform capitolului 2 din cartea acestuia. Nu putem să nu facem observația că doar decretul dat lui Neemia, deci 13 ani mai târziu față de primul decret, autoriza, în mod explicit, rezidirea Ierusalimului. Primul viza, explicit, doar rezidirea Templului.
2. În sfârșit, o a doua înțelegere a acestei profeții extrem de importante susține că perioada celor 70 de săptămâni danielice include o paranteză temporală foarte largă de timp între a 69-a și a 70-a săptămână, echivalentă cu perioada istorică dintre Prima și cea de-A Doua Venire a Mântuitorului Isus Hristos. Punctul de vedere care plasează săptămână danielică nr. 70 în eschaton/în perioada de la sfârșitul actualei dispensații poartă denumirea de perspectivă escatologică, mai exact perspectiva hristologică escatologică. În imaginea de pe ecran aveți ilustrată și această perspectivă, care -după cum se poate observa- pornește de la decretul lui Artaxerse dat lui Neemia, în anul 444 î.H. și se întinde, mai puțin ultima săptămână, până imediat înaintea momentului răstignirii Mântuitorului, mai exact până în Duminica Floriilor. Această perspectivă include, după cum putem observa în schița de pe ecran, un decalaj temporal, o largă paranteză temporală echivalentă cu distanța de timp dintre Prima și cea de-A Doua Venire a Mântuitorului. În această perspectivă, cea de-a 70 săptămână are ca punct de început momentul încheierii unui pact/contract/legământ între viitorul super-lider mondial/ Antichristul cu Israelul, contract care urmează a fi rupt/reziliat după 3 1/2 ani, context în care urmează a avea loc profanarea Templului reconstruit de la Ierusalim, prin acea ”urâciune a pustiirii”, urmată de revolta evreilor ortodoxi, extrem de sensibili la blasfemie, care în acest fel urmează a experimenta ”necazul lui Iacov”, în următorii 3 1/2 ani. Dar tocmai această strâmtorare și izzolare internațională feroce va avea ca efect întoarcerea evreilor ca națiune la Hristos, creându-se condițiile inaugurării Împărăției de 1000 de ani. Desigur, cele două ilustrații, nu epuizează toate variantele care explică profeția celor 70 de săptămâni, dar ni se par a fi cele două mai importante… Să urmărim, acum, textul extrem de complexei profeții în discuție, din Daniel 9:24-27, în traducerea Cornilescu, (citat): ”24.Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău și asupra cetății tale sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispășirea păcatelor, până la ispășirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veșnice, până la pecetluirea vedeniei și prorociei și până la ungerea Sfântului Sfinților. 25. Să știi, dar, și să înțelegi că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, până la Unsul, Cârmuitorul, vor trece șapte săptămâni; apoi timp de șaizeci și două de săptămâni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strâmtoare. 26.După aceste șaizeci și două de săptămâni, Unsul va fi stârpit, și nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni va nimici cetatea și Sfântul Locaș, și sfârșitul lui va fi ca printr-un potop; este hotărât că războiul va ține până la sfârșit, și împreună cu el și pustiirile. 27.El va face un legământ trainic cu mulți timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa și darul de mâncare, și pe aripa urâciunilor idolești va veni unul care pustiește, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărât.” (încheiat citatul)

După urmărirea acestui text, într-adevăr, deosebit de dificil de înțeles, vom prezenta, câteva argumente în favoarea plasării celei de-a 70-a săptămânii a lui Daniel în viitorul escatologic, prin existența unui decalaj temporal între săptămâna danielică nr. 69 și nr. 70.

1.Argumentul care decurge din faptul că inserarea, în textele profetice mesianice, a unei paranteze temporale, egale cu distanța dintre cele două veniri ale lui Hristos, în absența oricărei menționări în acest sens, este o practică biblică obișnuită.

Oponenții perspectivei hristologice escatologice susțin că ar fi forțată introducerea unei paranteze temporale într-un text profetic care nu vorbește, explicit, despre așa ceva. Dar să observăm că inserarea unor astfel de paranteze temporale s-a făcut de multe ori în Sfintele Scripturi. Primul și cel mai cunoscut caz este în profeția lui Isaia din capitolul 61, versetele 1 și 2, care spune (citat): ”1.Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc vești bune celor nenorociți: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia și prinșilor de război izbăvirea; 2.să vestesc anul de îndurare al Domnului și o zi de răzbunarea a Dumnezeului nostru; să mângâi pe toți cei întristați…” Și ne oprim aici cu citatul nostru.

Când Mântuitorul Isus a aplicat la propria Lui persoană textul din Isaia 61.1-2, citindu-l în sinagoga din Nazaret, conform Evangheliei după Luca 4.18, S-a oprit la sintagma: ”să vestesc anul de îndurare al Domnului”, fără a mai menționa și cealaltă parte a versetului, respectiv ”și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru.” De ce a procedat Mântuitorul astfel? Pentru că între ”anului de îndurare” și ”ziua de răzbunare” urma să existe o paranteză temporală de aproape 2.000 de ani! Iar mandatul Domnului Isus la Prima lui Venire se limita la ”anul de îndurare”, ”ziua de răzbunare a Dumnezeului nostru” urmând a fi pusă în operă doar la Cea de-A Doua Sa Venire.

Iată un prim exemplu care demonstrează fără drept de apel că, în ciuda chiar a existenței unui ”și” între cele două expresii ”anul de îndurare”, respectiv ”ziua de răzbunare”, paranteza temporală a fost, totuși, inclusă! Vom evidenția și un alt doilea caz care aplică și implică, de asemenea, o pauză temporală fără ca cititorul să fie avertizat despre așa ceva. Să urmărim Zaharia, capitolul 9, versetele 9 și 10 (citat): ”9.Saltă de bucurie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit și biruitor, smerit și călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgărițe! 10.Voi nimici carele de război din Efraim, și caii din Ierusalim, și arcurile de război vor fi nimicite. El va vesti neamurilor pacea, și va stăpâni de la o mare la cealaltă, și de la râu până la marginile pământului.” (încheiat citatul)

Prima parte din pasaj, versetul 9, se cunoaște că se referă la intrarea Mântuitorului în Ierusalim, verset citat -ca atare- în Evanghelii, cu ocazia împlinirii evenimentului în discuție. Ceea ce afirmă, însă, versetul 10, privitor la ”nimicirea carelor de război”, la ”vestirea păcii” și a ”domniei hristice universale” sunt aspecte care se vor petrece doar la Ce-a de-a Doua Venire a lui Isus Hristos pe Pământ…

Așadar, inserarea unei paranteze temporale în pasaje profetice mesianice nu este nici pe departe o practică nebiblică, chiar și în absența unui anunț sau indiciu explicit în acest sens. Și aceasta pentru că sunt surprinse evenimente mesianice istorice, separate între ele de distanța dintre Prima și Cea de-a Doua Venire pe Pământ a Mântuitorului, dar care fac parte din întregul mandat al lui Isus Hristos, chiar dacă se referă la două intrări distincte ale Acestuia în istoria pământului.

Multe profeții vechi-testamentare despre Venirea și Lucrarea lui Mesia, așa cum am și exemplificat, nu fac distincție între cele două veniri sau faze ale carierei pământești, prezentând, mixat, elemente din ambele faze ale Lucrării lui Hristos, sărind de la o venire la cealaltă venire a Mesiei. Așa că, chiar dacă unii exegeți și teologi neagă, ori minimalizează posibilitatea existenței unui decalaj de timp între cea de-a 69 și cea de-a 70-a săptămână danielică, ei se văd obligați, totuși, să recunoască existența unei astfel de parenteze temporale în cadrul multor altor profeții mesianice…

2. Argumentul care decurge din faptul că îndeplinirea completă a tuturor scopurilor/obiectivelor afectate celor 70 de săptămâni danielice necesită și A Doua Venire a lui Hristos.

Dar să mergem, acum, la un al doilea argument. 2. Argumentul care decurge din faptul că îndeplinirea completă a tuturor scopurilor/obiectivelor afectate celor 70 de săptămâni danielice necesită și A Doua Venire a lui Hristos. În ciuda multor nefericite și regretabile diferențe de traducere din original a celor șase scopuri/obiective stabilite de Dumnezeu spre a fi duse la îndeplinire până la încheierea perioadei profetice în discuție putem trage, și pe traducerile disponibile, anumite concluzii.

Conform Daniel 9.24, traducerea Cornilescu, scopurile/obiectivele celor 70 de săptămâni danielice sunt următoarele: 1.încetarea fărădelegilor; 2. ispășirea păcatelor; 3.ispășirea nelegiuirii; 4.aducerea neprihănirii veșnice; 5.pecetluirea vedeniei și prorociei și 6.ungerea Sfântului Sfinților. După cum mulți exegeți observă, cele șase elemente sunt aranjate în două grupe de câte trei.

• Prima triada are de-a face cu păcatul, și în mod nu lipsit de importanță, exprimarea îngerului preia, practic, cuvintele pe care Daniel le folosește în rugăciunea sa de mărturisire a păcatelor poporului evreu. În Daniel 9: 5, profetul spune (citat): ”Noi am păcătuit, am săvârșit nelegiuire, am fost răi și îndărătnici, ne-am abătut de la poruncile și orânduirile Tale.” Așadar: păcat, nelegiuire, răutate, îndărătnicie, în alte traduceri răzvrătire, revoltă ! Dumnezeu îi dă răspuns rugăciunii lui Daniel folosind, așadar, chiar cuvintele acestuia, sintagmă cu sintagmă, asigurându-l că-i va rezolva cererile făcute cu atâta dragoste și stăruință. Și, aici, este bine și necesar să observăm că marele profet Daniel nu s-a rugat pentru nicio altă colectivitate umană, nici măcar pentru lumea întreagă, ci s-a rugat pentru poporul său, poporul evreu, și pentru Ierusalim!
• A doua triadă de scopuri are de-a face, în esență, cu aducerea neprihănirii/dreptății divine eterne, ducând la îndeplinire, nu doar a unei profeții, cum ar putea rezulta din textul avut de noi la dispoziție, ci a tuturor profețiilor biblice care privesc escaton-ul/vremurile sfârșitului. Este iarăși interesant că Daniel, în rugăciunea sa, s-a referit cu respect și recunoștință, la neprihănirea/dreptatea divină, pe care a și invocat-o, în versetul 7 din capitolul 9 al cărții sale, iar Dumnezeu îi răspunde, comunicându-i prin îngerul Gavril cum anume va fi rezolvat și acest obiectiv. Așadar, după cum mulți teologi observă, scopurile săptămânilor danielice sunt complementare: prima triadă vizează îndepărtarea păcatului, iar a doua – aducerea și stabilirea neprihănirii/ dreptății eterne. Primele trei obiective surprind latura negativă a stării moral-spirituale a poporului evreu și, prin extensie, a întregii omeniri, punând accent pe aspectele nedorite, perturbatoare, condamnabile care trebuie să fie total eliminate. Ultimele trei obiective sunt de factură pozitivă, menționând factorii de dorit a fi realizați/implementați.

Ne va ajuta în concluzia noastră să nu uităm că așa cum profeția se referă în primul rând, ca să nu spunem în mod exclusiv (fiindcă este o realitate care doare!) la poporul evreu, și cele șase scopuri din Daniel 9:24 au de-a face, în primul rând, cu poporul lui Daniel, Israelul. Baza pentru rezolvarea păcatul lui Israel a fost asigurată, evident și indiscutabil, la Prima Venire a lui Isus, când Mesia al Israelului și al întregii lumi, a murit plătind pentru păcatul întregii rase umane. Cu toate acestea, ar trebui să înțelegem că aplicarea soluției hristice pentru păcat nu a putut fi implementată și pentru poporul lui Daniel, ca națiune, acum 2.000 de ani, întrucât Isus ”a venit la ai Săi, dar ai Săi nu L-au primit”, cum ne spune Ioan în prologul Evangheliei sale. Cu toate că Isus Hristos nu este menționat în versetul 24, la care ne referim, sensul este sigur, în special având în vedere versetul 26, unde se arată că Unsul va fi Cel care va suporta ”stârpirea”, uciderea cu cruzime și dezgust, cum lasă să se înțeleagă și trad. Cornilescu. Așadar este clar că cel care a purtat păcatelor Israelului și ale lumii întregi este Isus Hristos, care a fost făcut ”păcat pentru noi ca noi să fim dreptatea/ neprihănirea lui Dumnezeu în El.” (2 Cor. 5.21). Problema este că situația de drept nu se transformă într-o situație de fapt decât atunci când beneficiarul de drept își face și el partea, însușindu-și serviciul făcut în favoarea lui.

Ori, din moment ce Gavril i-a vizat, în primul rând, pe evrei, iar aceștia, ca națiune aleasă a lui Dumnezeu, și-au respins propriul Mesia, pentru ca promisiunea lui Dumnezeu să rămână inflexibilă, este evident că Cea de-A Doua Venirea lui Hristos este implicată! Aceasta pentru că doar atunci, la A Doua Sa Venire, Israelul, ca națiune, se va întoarce la Cel pe care L-au străpuns, așa cum rezultă din multe texte biblice, precum: Deuteronom 4:30 și 31; Ieremia 31: 33 și 34; Ezechiel 37, versetul 23; Zaharia 13 cu 1; Romani 11: 25-27, și altele.

Mergând mai departe cu micro-analiza noastră, afirmăm că este regretabil că verbelor la infinitiv din profeția danielică nu li se atribuie și acordă sensul lor, radical și complet, avut în vedere de Dumnezeu. De exemplu obiectivul nr. 1-”terminarea/încetarea fărădelegilor”, care are sensul de ”rezolvarea definitivă a păcatelor” este interpretată doar la nivelul situației ”de drept” , nu și a ”situației de fapt”.

Întrebăm, evident, retoric: Trăim în vremea în care păcatele Israelului și ale lumii întregi au fost terminate/rezolvate definitiv? Dacă da, scopurile divine din Daniel 9 au fost îndeplinite, și perioada celor 70 de săptămâni s-a încheiat. Dacă nu putem răspunde cu un da categoric, trebuie să mai reflectăm! Pentru că Prima Venire a lui Isus a furnizat Soluția pentru rezolvarea/terminarea -de drept- a păcatelor din Israel și din întreaga lume, dar fărădelegile și păcatele domnesc în continuare! Dacă obiectivele ”terminării păcatelor” și a aducerii și instalării neprihănirii au avut loc deja, nu mai este nevoie de o A Doua Venire a lui Hristos, ceea ce nimeni nu îndrăznește să afirme! Așa că, din analiza și a altor traduceri și comentarii cu privire la termenii implicați, rezultă că obiectivele danielice vizate de profeția în discuție sunt mult mai radicale, vizând vremea când ”pământul va fi plin de cunoștința Domnului ca fundul mării de apele care le acoperă”, respectiv vremea ”când nu se va mai face niciun rău pe muntele cel Sfânt” al lui Dumnezeu, cum spun profețiile biblice escatologice.

Prezentăm, în continuare, o analiză interesantă a îndeplinirii a 3 dintre cele 6 scopuri/obiective în discuție, făcută de teologul german Norberth Lieth, în lucrarea ”Perspective asupra viitorului”, Editura ”Strigătul de la Miezul Nopții”, pagina 166 (citat):

1. ”Lui Daniel i se spune: ”Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău (Israel) și asupra cetății tale celei sfinte (Ierusalim) (v. 24). Se vorbește aici, deci, despre relația lui Dumnezeu cu poporul Său de-a lungul a 70 de săptămâni… În a 70-a săptămână se vor întâmpla șase lucruri pe care le găsim în Daniel 9.24. (și mergem la obiectivul 2)…
2. 2.”…până la ispășirea păcatelor…” La Revenirea Sa, Domnul va îndepărta păcatul așa cum scrie la Romani 11.26: ”Și atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: ”izbăvitorul va veni din Sion și va îndepărta toate nelegiuirile de la (urmașii lui) Iacov.”
3. 3. ”…până la ispășirea nelegiuirii…” Și acest lucru mărturisește despre împăcarea definitivă a lui Dumnezeu cu Israel. Deși Domnul Isus a făcut ispășirea pentru nelegiuirea și a evreilor pe crucea de la Golgota, în urmă cu 2.000 de ani, aceștia nu au recunoscut-o. Pentru evrei aceasta va deveni realitate abia atunci când când Îl vor vedea pe Cel pe care L-au străpuns. (Zaharia 12.10) …Isaia 53 va deveni pentru poporul evreu la A Doua Venire a lui Isus o mărturie privitoare la nelegiuirile săvârșite. Acest lucru ne aduce aminte de Ziua Ispășirii, Yom Kipur… Atunci când Marele Preot apărea, ieșind din Sfânta Sfintelor, și vestea iertarea pentru popor, se auzea un strigăt de bucurie din rândul mulțimii, deoarece se știa că au fost din nou ispășite păcatele poporului, pentru un întreg an. Ce s-a întâmplat anual în Israel a fost o imagine premergătoare a operei viitoare a lui Isus Hristos. El a murit pe crucea de la Golgota, fiind Mielul de jertfă pentru întreaga lume. Cu sângele Lui a intrat o dată și pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor din cer și se află acolo de aproape 2.000 de ani… În curând El va ieși din acel loc și va reveni în mod vizibil pentru întreaga lume, aducând cu Sine dovada ispășirii pentru păcatele poporului Său.”
4. 4. Tot prin Isus va avea loc și ”…aducerea neprihănirii veșnice”… Aici se vorbește despre vremea …în care va domni dreptatea veșnică. Când Isus va reveni El va stabili Împărăția de 1.000 de ani, care se va extinde în întreaga lume.” (încheiat citatul selectiv din Norberth Lieth) Să ne mai referim fugitiv, în încheiere, și la ultimele două obiective din Daniel 9.24.
5. Obiectivul 5- ”Pecetluirea profeției și a profetului”. Greu de înțeles, nu-i așa?! Profeția/viziunea este vehiculul profetic, în timp ce profetul este instrumentul uman prin care profeția este adusă în existență. Analizând textul în original, teologii remarcă faptul că ambele cuvinte sunt substantive colective reprezentând suma totală a tuturor viziunilor și profețiilor biblice. Unii cred că acest obiectiv a fost finalizat în timpul Primei Venire a lui Isus Hristos. Dar numai cine nu vrea, nu va constata că mai există încă sute de profeții care nu s-au împlinit, atât cu privire la poporul Israel și la cetatea Ierusalim, cât și cu privire la multe alte entități și subiecte menționate în Biblie. Concluzia care ni se pare că se impune este că și acest al 5-a obiectiv al celor 70 de săptămâni își poate găsi deplina împlinire numai la un moment dat din viitor când toate profețiile se vor fi împlinit integral, iar lucrarea profeților se va fi încheiat. În sfârșit, ultimul obiectiv –
6. 6. Ungerea Sfântului Sfinților. Sintagma tradusă în acest fel de Cornilescu, și nu numai de către el, ar putea fi tradusă, așa cum se arăta și în studiul din episodul precedent RpV, și ca „Sfânta sfintelor”. Termenul se găsește, cu sau fără articol, de 39 de ori în Vechiul Testament, întotdeauna cu referire la Cort sau Templu sau la articolele sfinte folosite în ele…Ei bine, cu toată dificultatea înțelegerii sensului original al acestui obiectiv, este un mare semn de întrebare dacă acesta a putut fi împlinit la Prima Venire a Mântuitorului în lumea noastră, și nu la o viitoare întronare a Unsului pe Sion.

Așadar, cercetând toate cele șase obiective/ scopuri danielice, nu putem afirma că, în mod sigur, toate ar fi fost deja realizate în sensul lor plenar. Un exeget, David Cooper a spus: „Prin urmare, versetul 24 … citit în lumina diferitele predicții ale profeților, este în mod evident, o previziune pentru ziua în care se va stabili pe pământ Împărăția lui Dumnezeu în toată splendoarea sa.” Iar savantul german C. F. Keil, a afirmat, la rândul său: „Din conținutul acestor șase afirmații, se pare, că încetarea celor șaptezeci de săptămâni coincide cu sfârșitul cursului actual al lumii.” Care este concluzia noastră? Una singură: există o necesitate imperioasă ca săptămâna a 70-a danielică să se extindă în viitor, pentru ca toate scopurile stabilite de Dumnezeu să ajungă la finalitate. Ne oprim aici, continuând și în episodul următor, ultimul pe această temă, cu alte argumente câteva rgumente. Fie ca, așa cum spunea Mântuitorul: ”Cine citește să înțeleagă !” Dumnezeu să ne ajute!

Cititi / vizionati primele doua emisiuni  –

1. Raspunsuri Pentru Viață – Profeția celor 70 de săptămâni din cartea Daniel Partea 1
2. Raspunsuri Pentru Viață – Profeția celor 70 de săptămâni din cartea Daniel Partea 2
3. Raspunsuri Pentru Viata – Profetia celor 70 de saptamani din cartea Daniel Partea 3
4. Raspunsuri Pentru Viata – Profetia celor 70 de saptamani din cartea Daniel Partea 5 (VA URMA)

97 – Raspunsuri Pentru Viață –

Profetia celor 70 de saptamani din cartea Daniel_4

VIDEO by Credo TV

BIBLIA: Cine a împărtit Biblia în capitole si versete?

Oricine cunoaște despre Magna Carta și regele John a auzit, probabil, de Stephen Langton, arhiepiscopul de Canterbury, care a intermediat pacea dintre rege și baronii lui rebeli și făcut Marea Cartă posibilă.

Profităm de învățarea sa profundă biblică de fiecare dată când ne deschidem Bibliile noastre, pentru că el a fost cel care a inițiat divizarea capitolelor pe care le folosim.Înainte de Langton (1150-1228), mai mulți oameni au încercat să împartă cărțile mai lungi ale Bibliei în bucăți mai ușor de gestionat. Dar, versiunea lui a fost cea care a prevalat și este baza capitolelor pe care le folosim astăzi.<

Avantajele capitolelor sunt evidente. În afară de faptul ca face sa fie mai ușor pentru elevi, ele ne ajută să ne găsim calea prin text prin identificarea diferitelor secțiuni ale unei narațiuni și ne spune unde povestirile și subiectele încep și se termină. Nu toate diviziunile capitolelor lui Langton se potrivesc, care este motivul pentru care unele Biblii aștern textul într-un mod prin care sa treacă peste titlul capitolului. Dar ceea ce este surprinzător este faptul că 800 de ani după lucrarea sa, majoritatea Bibliilor au aceste capitole întocmite de el.

Cum rămâne cu diviziunile versetelor? Ele au venit mult mai târziu. Italianul dominican școlar, Santi Pagnini (1470-1541) a împărțit Noul Testament în versete, dar ele au fost mult mai lungi decât cele pe care le avem astăzi, și nu au prins. Creditul pentru sistemul nostru de astăzi merge la un școlar francez, Robert Estienne (1503-1559), de asemenea, cunoscut sub numele de Robertus Stephanus (Estienne sau Etienne este franceza pentru Stefan). El a creat in 1551, un sistem de numerotare a versetelor în Noul Testament grecesc al său și în Biblia lui de Limba Franceza din 1553. Numerele au fost imprimate pe margini, dar în 1555 a produs un Vulgat (în limba latină), care le-a integrat în text. Estienne era un om învățat, dar condițiile sale de muncă nu erau uneori ideale: într-o circumstanță a împărțit Noul Testament în versete în timp ce mergea de la Paris la Lyon pentru a satisface termenul de limită al unui tipograf –  în ploaie.

Prima Biblie în Limba Engleză  care a folosit capitole și versete așa cum le avem astăzi a fost Biblia de la Geneva, în 1560. Aproape toate Bibliile le folosesc din cauza convenienței lor (deși traducerea populară , Mesajul, are doar capitole.).

Cu toate acestea, este important de a spune că, indiferent cât de utile sunt, ele pot sa ne inducă  în eroare. Ele sunt interpretări umane ale textului sacru, iar oamenii pot intelege lucrurile greșit. Un exemplu este povestea întâlnirii lui Isus

Nicodim din Ioan 3. Povestea incepe,de fapt, în Ioan 2: 23-25, și ignorând acest lucru înseamnă că nu o înțelegem la fel de bine cum ar trebui. Cititorii înțelepți vor fi atenti să nu acorde atenție doar la capitole și versete, dar la ceea ce textul spune de fapt. SURSA – Christian Today

Active News: Educația sexuală I – Cine a fost Alfred Kinsey, fondatorul educației sexuale

Dr Alfred Kinsey, American author of reports on sexual behaviour, and his wife Clara, arrive at London airport from Oslo 22/10/55.BRE E19116 221055ERG: AP Photo from London.

În acest serial vom vorbi despre falși oameni de știință, despre știința gunoi, despre psihopați, despre inimaginabile și abominabile acte de agresiune împotriva unor ființe umane lipsite de posibilitatea de a se apăra (copiii), acțiuni întreprinse sub pretenția cercetării științifice și atestate ca atare de o mare parte a comunității pretins științifice americane și internaționale, de media și de elitele culturale și politice. Vom vorbi, adică, despre ofensiva distructivă a stângii prin intermediul sexualității. Celor impresionabili nu le recomand parcurgerea anumitor pasaje.

Am auzit cu toții despre educația sexuală. Am și trecut, nu toți poate, printr-o formă soft, fie în familie, fie la școală, fie în ambele. E vorba despre noțiunile de bază privind funcțiile și organele reproductive ale corpului omenesc, igiena, sarcină și pericolul îmbolnăvirilor. Este, să zicem, o formă anterioară Educației bazată pe abstinența până la căsătorie (Abstinence sex educationa), sau oricum până după depășirea perioadei tulburi a adolescenței, legată de permanente și decisive transformări nu numai ale trupului, ci și ale creierului și personalității, formulă introdusă în unele unități din sistemul școlar american. Este și formula pe care au au în minte, probabil, cei care se declară astăzi de acord cu introducerea în sistemul de educație, de la nivelul preșcolar, a noii educații sexuale; cea care ni se cere imperativ de către organisme (vezi ONU), ong-uri și militanți progresiști.

Educație sexuală atotcuprinzătoare (Comprehenssive sex education). Din păcate, cei mai mulți dintre cei care se declară de acord cu această formulă habar nu au despre ce conține și implică ea; nu îi cunosc fundamentele și fondatorul. Pentru că dacă le-ar ști ar avea, cu siguranță, cel puțin o parte dintre ei, o altă părere.

Pentru a remedia această lacună extrem de importantă și periculoasă, voi încerca pe parcursul a mai multor episoade să vă prezint educația sexuală progresistă în toată „nuditatea” ei. Voi viza trei elemente: baza „științifică”, efectele și susținătorii.

Un zoolog psihopat, geniul rău al sexualității

Alfred Kinsey (la linkul acesta găsiți în română multe materiale despre acest personaj, despre educația sexuală, pedofilie, transexualitate, transgenderism și  ofensiva din România)  – cunoscut ca Dr. Alfred Kinsey, cel care a pus bazele libertinajului ca normalitate, consfințit prin legislații și îmbrățișat de progresiștii din lumea întreagă, a fost un zoolog specializat în entomologie, mai precis în studiul viespilor. Ca urmare a fondurilor primite de la Fundația Rockefeller (!), începând din 1941a început studiul sexualității umane și a fondat la Indiana University, în 1947,  Institutul pentru cercetări sexuale, care a fost asociat cu educația sexuală progresistă, opusă moralității sexuale tradiționale, și eliberării din conceptele fixe ale „normalului” atunci când avem de-a face cu sexualitatea umană. Institutul Kinsey are ceea ce mulți consideră a fi cea mai mare colecție de pornografie, artă explicit sexuală și de diverse obiecte sexuale. Ceea ce institutul nu prezintă sunt linkurile către date adunate de la agresorii de copii și infractorii sexuali.(Albert Mohler – Kinsey as He Really Was – What You Won’t See in the Movie)

Afla mai mult – http://www.activenews.ro/stiri/Un-psihopat-sexual-sado-masochist-bisexual-pedofil-violator-fondatorul-educatiei-sexuale.-Alfred-Kinsey-Educatia-sexuala-I-141530

Rusia ar putea interzice noua producție Disney „Frumoasa și bestia” cu primul personaj homosexual din istoria companiei. Un cinema din SUA a anunțat că nu va proiecta filmul

Foto Active News

Oficialii ruși sunt puși în situația de a verifica dacă noul film al companiei Disney, „Frumoasa și bestia/ The Beauty and the Beast”, care prezintă primul personaj homosexual din istoria companiei, încalcă legea împotriva „propagandei gay” și să-l interzică, informează BBC.Ministrul Culturii,

Vladimir Medinsky, a declarat că măsuri concrete vor fi luate după verificări, mai ales că un parlamentar a spus că este „o nerușinată propagandă a păcatului”.

Ramake-ul live-action al filmului ”Frumoasa și Bestia/ Beauty and the Beast”, ce va fi lansat pe marile ecrane din Statele Unite pe 17 martie, conține primul personaj gay și prima scenă de dragoste din istoria grupului Disney. Actorul american Josh Gad intepretează în acest film personajul LeFou, un camarad al principalului personaj negativ, Gaston, jucat de Luke Evans.

În acest context, un cinematograf din Alabama, Statele Unite, a anunțat deja că nu va proiecta lungmetrajul „Frumoasa și bestia/ The Beauty and the Beast”, produs de Disney. O petiție împotriva filmului a strâns 90.000 de semnături.

Și pastorul evanghelist Franklin Graham, cunoscut pentru ideile sale controversate, a boicotat lungmetrajul pe Facebook. „Filmul încearcă să impună punctul de vedere al comunității LGBT în inima copiilor noștri. Atenție!”, a fost mesajul lui.

Afla mai mult – Active News

TVR – Israel-Haifa, Cezarea, Masada, Qumran, casa Bunului Samaritean, Jaffa

TVR – Israel-Haifa, Cezarea, Masada, Qumran, casa Bunului Samaritean, Jaffa

Haifa zilelor noastre este precum o frontiera asezata la Nord de Israel. O distanta aproape egala ii desparte pe localnicii  de aici de Damasc sau de Beirut. Haifa te invita la Nord de Israel, la tarm de Mediterana intr-un spatiu al contrastelor intre vechi si nou- contraste care nu deranjaeaza. Aici poti descoperi valente reale ale turismului Israelian. Loc unde prorocul Ilie s-a rugat, precum si gradinile templului Bahai pe muntele Carmel sunt doua dintre importantele repere ale orasului Haifa.

Minutul 7:00 Cezareea – Destinul de punte intre Europa, Asia si Africa. In Imperiul Roman, aici a fost capitala administrativa a provinciei Iudeea. Cezarea este singurul loc in Israel unde a fost gasita o mentiune scrisa despre Pilat din Pont. Demnitarul roman care a consimtit crucificarea de pe Golgota era amintit doar in Scripturile sacre inainte de sapaturile arheologice  desfasurate aici intre anii 1950-1960. […] Cezarea era in timpul erei crestine precum Alexandria in era Egiptului. Centru al gandirii filosofice, mai ales teologice, orasul adapostea o biblioteca cu peste 30.000 de manuscrise. In acest loc a studiat Grigore de Nyssa, Vasile cel Mare, Ieronim, toti sfinti ai bisericii crestine. Portul Cezarea era cel mai mare vad comercial de pe coasta Estica a Mediteranei. Nod al culturii si civilizatiei, Cezarea, poarta indubitabil marca inregistrata a Israelului. [..]

Pornind de la o mare, o alta mare te intampina dincolo de pustiul Iudeii. Dupa ce ai pasit multi km pe fundul oceanelor din urma cu multi ani, Marea Moarta, cel mai adanc loc de pe pamant in care poti pasi pe uscat. Intr-un asemenea loc se simte invaluirea aspra  si intepatoare a uscatului si a caldurii care in mod paradoxal invioreaza in loc de a toropi. Si, purtat ca pe niste unduiri de dune, se trece pragul catre lumi de odinioara.

Masada (la min 11:00) este precum o efigie. …. Urmeaza Masada,

Qumran (la minutul 15) Qumran inseamna manuscrisele descoperite la intamplare de beduinul Muhamad el Dib, care isi cauta o capra pierduta prin vaile inguste de aici. Mostenirea universal pecetluita in memoria colectiva, drept Manuscrisele de la Marea Moarta, este legata de acest spatiu. In timpul si in vremurile pentru care a ajuns sa fie recunoscut ca ansamblu cu menire extraordinara, Qumranul era locuit de Esenieni. In comunitatea de la Qumran, isi duceau traiul cca. 60-70 de persoane. Insa, in tara, se considera ca existau aprox. de adepti ai acestui filon pe spiritualitate. Intr-o zi de iunie a anului ’68, A.H. contigentul roman a ajuns pe malurile Marii Moarte, au observat colonia si au cucerit-o fara efort. Esenienii au reusit sa ascunda in graba, in interiorul a catorva pesteri situate in apropiere, cele aproape 1.000 e carti pe care le adunasera in biblioteca lor. Putin dupa aceea, mureau cu totii sub armele legiunii romane in timp ce marea editura qumranica disparea incendiata si rasa de pe pamant prin violenta cuceritorului si uzurpatorului.

Desertul Iudeii (min 16) – Formatiuni stancoase pitoresti, vai cu labirintice ascunzisuri, figurine simbolice sapate de imbratisarea vanturilor pustiei cu piatra, o simfonie a culorilor si a formelor care arata la fiecare pas o noua lume, aceasta este o definitie mai mult decat plastica a desertului muntos al Iudeii. Desertul Iudeii, mai multe lanturi de munti care se intind intre Iordan si Marea Moarta si zonele inalte ale Ierusalimului. De aici si expresia „a te urca la Ierusalim”, pentru ca de la Marea Moarta si pana la Ierusalim, este o ascensiune de aprox. 1.200m. Avand in vedere ca Marea Moarta se afla la mai bine de 300 m sub nivelul oceanului planetar. Ori, desertul Iudeii, aceasta zona lipsita de viata, de fapt, fremata de viata. Era legatura esentiala intre partea de Nord a Tarii Sfinte si Ierusalim. De fapt, intre Galileea si Ierusalim, se mergea prin desertul Iudeii. Mai tarziu, in desertul Iudeii, s-au asezat Ieremitii. Iar, multe dintre aceste vai sunt popasuri pentru cei care au reusit sa infiinteze manastiri. Desertul poate fi taram al fagaduintei pe care il strabati, intalnind promisiuni nebanuite, dar plamadite din vise, visate sau nevisate. Locuri, ce aidoma mirajului, pot ramane nevazute si necunoscute, daca nu te opresti in momentul potrivit si la locul potrivit ca sa le distingi in cromatica unei linisti aproape celeste, cum numai in tara de dincolo de inchipuire le poti intalni.

Casa Bunului Samaritean (min. 19) Intre Ierihonul si Ierusalimul zilelor noastre, putem gasi casa Bunului Samaritean. Un episod biblic ne aminteste de pilda Bunului Samaritean. Insa acum, aceasta casa, acest han de odinioara este valorizat in alt fel. Un popas la ceea ce este in zilele noastre denumit generic „Hanul Bunului Samaritean”,  nu inseamna oprirea la un monument legat de timpurile biblice. Insa, inseamna intalnirea cu un samaritean metaforic, care asemenea magilor, a adunat aici daruri. Gasim stranse, in aceasta raspantie care este de fapt un muzeu, unele dintre cele mai importante marturii arheologice ale Israelului din diferite perioade istorice si religioase. Muzeul este si un sit arheologic si se afla in apropiere de asezarea Ma’ale Adumim, intre Ierusalim si Ierihon, fiind singurul spatiu expozitional dedicat mozaicurilor din Israel si unul dintre cele trei din lume care expun exclusiv asemenea fauriri ale mainilor onului. […]

Jaffa (min 21) – Atat cat ne-am preumblat intre doua mari, una mai inalta decat cealalta, si pe fund de mare- astazi munte, am putut invata ca lumea nu este doar in lung si in lat, ci si in adanc. Atat la propriu, cat si la figurat. Reintalnirea cu tarmul Mediteraniei, se face in chip de inscriptie trecatoare- in limba romana, la Jaffa. Portul, Orasul Vechi, tarmul marii, piata de vechituri si antichitati. Restaurante primitoare  unde se poate manca si traditionalul peste al sfantului Petru, plimbari pe inserat, un soi de pace mirifica ce te cheama necontenit spre stradute intortochiate, fac din Jaffa un veritabil loc de preumblare profana, dar si de pelerinaj in acelasi timp.  In ebraica, Jaffa inseamna si frumusete, dar si frumos. Orisontul nostru cel de toate zilele, zamislit uneori din aspiratii si impliniri, alteori din pelegrinari reale, se schimba permanent. In unele locuri, abia il zaresti. In alte locuri, il intuiesti sau chiar pasesti peste el. …

Sorin Cigher – Valoarea unui credincios neprețuit

In seara aceasta s-a cantat, s-au spus poezii, toate de incurajare. Cuvantul lui Dumnezeu, ma rog in aceasta seara, sa fie tot pentru incurajare pentru fiecare dintre noi. Cred ca in saptamana aceasta, in luna aceasta, in anul acesta, ati avut parte de descurajari. Ati avut parte probabil de momente in care ati fost dezorientati. Ati fost probabil tratati ca neoameni, dezumanizati de multe ori.

Poate in saptamana aceasta ati trecut prin momente in care v-ati uitat la dvs. si ati zis: Ce caut aici? Si n-ati primit raspuns. Si poate v-ati gandit, daca asta-i soarta, asa trebuie sa traiesc. Asa merg inainte. In seara aceasta, vreau sa va aduc aminte ca Dumnezeu a pus in noi ceva special si as vrea sa ne deschida Domnul ochii, sa vedem ce valoare avem fiecare dintre noi. Si tema, in aceasta seara, subiectul mesajului este Valoarea unui credincios nepretuit.

Mesajul de la minutul 1:24:00 (sau 84:00).