Luigi Mitoi – Dificultatile imigratiei (10 Mai, 2017)

Luigi Mitoi – Dificultatile imigratiei (10 Mai, 2017)

Biserica Penticostala Elim, Viena (10.05.2017). Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

26 Laban a răspuns: „În locul acesta nu-i obicei să se dea cea mai tânără înaintea celei mai mari.

TEXT Geneza 29:15-30

15 Apoi Laban a zis lui Iacov: „Fiindcă eşti rudă cu mine, să-mi slujeşti oare degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?”
16 Laban însă avea două fete: cea mai mare se numea Lea şi cea mai mică, Rahela.
17 Lea avea ochii slabi, dar Rahela era frumoasă la statură şi mândră la faţă.
18 Iacov iubea pe Rahela şi a zis: „Îţi voi* sluji şapte ani pentru Rahela, fata ta cea mai mică.”
19 Şi Laban a răspuns: „Mai bine să ţi-o dau ţie, decât s-o dau altuia. Rămâi la mine!”
20 Astfel, Iacov a slujit* şapte ani pentru Rahela; şi anii aceştia i s-au părut ca vreo câteva zile, pentru că o iubea.
21 În urmă, Iacov a zis lui Laban: „Dă-mi nevasta, căci mi s-a împlinit sorocul, ca să intru* la ea.”
22 Laban a adunat pe toţi oamenii locului şi a făcut un ospăţ*.
23 Seara, a luat pe fiică-sa Lea şi a adus-o la Iacov, care s-a culcat cu ea.
24 Şi Laban a dat ca roabă fetei sale Lea pe roaba sa Zilpa.
25 A doua zi dimineaţă, iată că era Lea. Atunci, Iacov a zis lui Laban: „Ce mi-ai făcut? Nu ţi-am slujit oare pentru Rahela? Pentru ce m-ai înşelat?”
26 Laban a răspuns: „În locul acesta nu-i obicei să se dea cea mai tânără înaintea celei mai mari.
27 Isprăveşte* săptămâna cu aceasta, şi-ţi vom da şi pe cealaltă pentru slujba pe care o vei mai face la mine alţi şapte ani.”
28 Iacov a făcut aşa şi a isprăvit săptămâna cu Lea; apoi, Laban i-a dat de nevastă pe fiică-sa Rahela.
29 Şi Laban a dat ca roabă fetei sale Rahela pe roaba sa Bilha.
30 Iacov a intrat şi la Rahela, pe care o iubea* mai mult decât pe Lea, şi a mai slujit la Laban** alţi şapte ani.

Am citit un pasaj care vorbeste despre o experienta a unui om deosebit a lui Dumnezeu, Iacov, nepotul patriarhului Avram care a mers sa se casatoreasca intr-o alta cultura, intr-o alta zona, intr-un alt loc cu obiceiuri diferite, cu mentalitati diferite, cu traditii diferite decat locul unde el s-a nascut, a copilarit si a trait pana la momentul acela.

Si pentru ca el nu a considerat diferentele de cultura, traditiile, obiceiurile locului lui cu locul unde a ajuns, el a crezut ca si acolo unde a ajuns este la fel ca in locul de unde a plecat. Doar, ca astea l-au costat sapte ani din viata. O mare dezamagire, un mare conflict interior si o femeie pe care a purtat-o toata viata dupa el si n-a iubit-o niciodata. De altfel, o fata nevinovata, Leah.

In seara aceasta vreau sa va intreb: care sunt obiceiurile locului unde ati ajuns atunci cand ati plecat din Romania? Inca o intrebare: sunt diferite locurile de obiceiurile de unde ati plecat, unde v-ati nascut, unde ati copilarit si unde ati tinerit? Sunteti constienti de diferente? Le respectati? Le considerati? Cand faeeti decizii, va ganditi la faptul ca aici, vorba lui Laban, „In locul acesta nu-i obicei…. si veti spune: „Da, dle, dar pe mine nu ma intereseaza. Eu n-am stiut lucrul acesta. Eu sunt un om nevinovat. Sunt bine intentionat.” Dar, pe cine crezi ca intereseaza bunele dumitale intentii? Pe cine crezi ca intereseaza daca dumneata ai stiut sau n-ai stiut? Pe cine crezi ca-i intereseaza faptul ca esti nevinovat si ai vrut sa faci un lucru bun? Pe cine crezi ca-i intereseaza? Laban iti va spune urmatorul lucru: „Imi pare rau, in locul acesta unde ai ajuns, prietene, nu este obiceiul sa….” Puteti sa nu considerati lucrul acesta, dar il veti vedea pe Laban des, daca nu-l veti considera.O sa fiti frustrati destul de des. Si locul acesta, pe langa binecuvantarile sperate, o sa va aduca o gramada de frustrare si dezamagire.

In seara aceasta, as vrea sa vorbesc despre dificultatile imigratiei. Nu ale emigratiei, ci ale imigratiei. Emigratie inseamna sa iesi de unde te-ai nascut si ai trait. Si imigratie inseamna sa intri intr-o alta zona unde ramai acolo. Nu este chiar o predica ceea ce vreau sa spun. Este mai mult un fel de studiu biblic. Insa, indiferent ce este, sper din suflet, cuvintele acestea sa ne deschida mintea, sa ne ajute s aintelegem ca noi toti suntem imigranti, suntem in diaspora. Suntem intr-un loc strain de locurile de unde noi am venit. Locuri cu alte obiceiuri, obiceiuri care vrem sau nu vrem, fac legea aici. Si noi o respectam sau nu. Asta este o alta problema.

Aceasta predica va fi inteleasa pe deplin doar de romanii care traiesc in imigratie. Cei care nu inteleg, vor critica o gramada de lucruri care urmeaza sa le spun. Si chiar daca sunt nevinovati in critica lor, nu inteleg fenomenul imigratiei pentru ca nu poti sa intelegi ceea ce nu experimentezi. Oricat de mult s-ar stradui un barbat sa inteleaga cum e sa nasti un copil, lui i se pare ca-i asa (adica, usor). N-are cum sa inteleaga prin ce nu trece.Nici noi n-am fi inteles cum e in imigratie, daca nu am fi emigrat. Dar cand traiesti aici langa lucrurile sclipitoare pe care le vezi din Romania, sunt si altele de altfel, cand ajungi aici si mai ales, cand locuiesti aici. Ca atunci cand esti musafir, cineva te duce pe banii lui peste tot. La munca nu te duce. Iti arata cele mai frumoase locuri si te intorci acasa cu poze. Cand te muti aici, nu mai vezi locurile cele mai frumoase, ci vezi alte locuri. Muncesti de cand te trezesti, pana te culci. Si ce castigi, aproape ca nu-ti ajunge.

Omul senumeste nativ cand traieste in tara unde s-a nascut, cum suntem noi nativi in Romania si cum austriecii sunt nativi in Austria. Insa se numeste imigrant atunci cand se muta in alt loc si chiar daca primeste cetatenie, el ramane de alta nationalitate si este un etnic. Etnic inseamna omul , care sa zicem, romanul care vine din Romania, se aseaza in Austria,  si face parte dintr-o comunitate  etnica romaneasca, adica, impreuna cu ceilalti romani , ei se numesc comunitate etnica, grup etnic. Si la nivel sociologic, guvernul Austriei va trateaza pe dvs. ca un grup etnic romanesc. Contextul social, lipsurile materiale, neimplinirile si circumstantele vietii, visele noastre pe care le-am avut, toate acestea au devenit motive care ne-au determinat pe noi sa emigram si sa ne asezam fiecare unde ne-a asezat Dumnezeu- unde a ingaduit Dumnezeu. Unii in Europa, altii pe alte continente.

Fiecare roman, stabilindu-se undeva, se confrunta cu provocari care sunt noi pentru el. Dar, cu beneficii, cu oportunitati, cu riscuri. De pilda, din punct de vedere social, cultural, intelectual, material, familial, spiritual, lucrurile stau diferit, mai mult sau mai putin. As vrea, primul lucru pe care-l spun, este sa spun ca conexttul social, cultural, religios, familial, contemporan,  s-a schimbat. S-a redefinit masiv, indiferent ca noi traim in Romania, in Austria sau in America. Generatia noastra  si nativii, austriecii, vorbind despre dvs. ca si biseirca si ca si locuitori aici, si etnicii (adica, romanii si alte popoare asezate aici primesc drepturi de lucru si de trai) toti acestia se confrunta cu schimbari dramatice care redefinesc in mod violent normele de viata care existau cand noi ne-am nascut, in perioada in care noi am copilarit, am tinerit. Si din cauza acestor redefiniri a valorilor fundamentale, s-a declansat un continu proces de schimbare. Un proces dureros care predispune la confuzie, la neisguranta si la inadaptabilitate. Adica, te pune in situatie sa te adaptezi, schimband ceea ce iti era drag, iti era comun, iti era lipit de suflet.

Am sa ofer cateva exemple. Spre exemplu: O stare de nemultumire cronica si o revolta publica generalizata caracterizeaza vremurile noastre. Cand eu m-am nascut, nimeni nu era nemultumit public. Toata lumea aproape era nemultumita in interior. Dar, datorita tovarasului de la Bucuresti, nimeni nu indraznea sa spuna o vorba. Dimpotriva, cand aparea, ieseam cu steguletul pe trotuar si bateam din palmute. Indiferent ce simteam noi in suflet, public eram cuminti si multumiti. Vremurile s-au schimbat. Pur si simplu, este o nemultumire generalizata. Si daca nu va suparati ca indraznesc, sigur, nu vorbesc de o anumita biserica. Vorbesc la modul general. Si in biserica, oamenii sunt din ce in ce mai nemultumiti. Nu in suflet, ci in exprimare.

MULTICULTURALISMUL

Apoi, conturarea multiculturalismului. Vedeti, noi am fost in Romania un singur popor. E adevarat ca au mai fost unguri. Si au mai fost ceva tatari pe la Dobrogea. Ceva turci. Ceva bulgari in zona unde m-am nascut eu si Carmne, in Giurgiu. Au mai fost ceva germani in partea de Vest, in Banat. Dar, in general, chiar daca era Moldova, Ardealul, Oltenia, Muntenia si Dobrogea, era acelasi popor. Chiar daca era diferente zonale, erau aceeasi natiune. O singura cultura. O singura limba. Obiceiurile asemanatoare. Lumea s-a internationalizat acum. De peste tot, sunt peste tot. Si exista multiculturalism. Si nici nu mai stii cum e bine, ca oricum e bine din cauza asta. Aici e un chinez, dincoace e un scotian. Aici este un american, dincolo e un rus, un iugoslav, un roman si pe aceeasi strada e toata lumea. Si pe aceeasi strada se face in toate felurile. Si cum e bine? In toate felurile e bine.

Multiculturalismul creeaza relativism. Nu mai e o regula. Oricum e bine. Daca te imbraci in fusta ca scotienii, este bine indiferent daca esti sau nu barbat. Daca te infasori tot precum musulmancele, e ok, ca ce sa le faci? Le protejeaza doamna din vecini (Merkel). si dintr-o data, ne-au stricat obiceiurile. Si vin copiii acasa si ne intreaba: Mama, dar de ce oamenii aia sunt asa, si mananca asa si se imbraca asa si vorbesc asa si dau cu pietrele? Si, spune-le. Ce sa le spui? Multiculturalism. „Si nu mai e bine numai intr-un fel? Nu. Dar, in care fel e bine? „Pai, la noi in casa e bine asa. Dar in casa vecinei e altfel. ” Si s-ar putea ca copilului, cel putin intr-o perioada a vietii sa fie o perioada de lacrimi pentru dumneata, sa-i placa ca la vecinul, nu ca la dumneata acasa. Si cand sunt copii mici, bagi mana in foc ca nu va fi asa. Dar, ai rabdare. Ai rabdare, si ai sa fii martor la lucruri la care nu ti le-ai imaginat nici in visele cele mai urite.

PROMOVAREA PLURALISMULUI RELIGIOS

Un alt lucru este promovarea pluralismului religios. Ce isneamna asta? Pluralismul religios inseamna: nu mai esti la singular. Toata lumea stie ca la penticostali se poarta batic, femeile. Toata lumea stie ca la penticostali…. si stiti dvs. cum e la penticostali. La penticostali este intr-un singur fel. Cu mici valente, dar micute. Dar, in general, suntem pe aceeasi linie. Acum nu mai e la singular, e la plural si pluralul asta nu se mai termina. Ei, tot acest pluralism  vorbeste despre relativism. Adica, nu mai exista un absolut. Ci, e relativa problema. Cu batic? Nu. E relativa. La costum si cravata? Nu. La pantaloni scurti? Se poate. E relativ. Numai odata pe Duminica venim la biserica? E relativ, se poate. Daca vin odata pe luna? E relativ. Daca nu-mi pun bani la colecta? Nu e nicio problema. E relativ. Daca fetele incep viata intima pe la 12 ani sau 14 sau 16? E relativ. Dar, nu mai sunt reguli? E relativ.  Veti spune: Da, dar la mine in familie nu-i asa.  Asculta-ma, copilul sta in familie pana la 7 ani. Ba nu mai sta pana la 7, pana la cinci. Si apoi se duce intr-o lume  unde nu mai faci regulile. Si la dumneata in casa, copilul sta cu dumneata toata ziua cand e mic. Daca si atunci nu-l creste bona. Dar, dupa aceea, cu dumneata mai sta 10 minute inainte s apleci la lucru, daca nu cumva doarme. Si 10 minute dupa ce te-ai intors de la lucru, daca nu cumva doarme. Si cand sa-l mai educi in somn? Cand sa-i mai raspunzi la intrebarile care se nasc in inima lui la gradinita si la scoala? In somn?

Pluralismul este esenta relativismului, a diversitatii, a tolerantei si a uniformitatii. Tendinta guvernelor  este sa uniformizeze totul. Adica, sa uniformizeze pe romani cu austrieci, pe penticostali cu atei si sa creeze asa o uniformitate linistita. Asta este esenta multiculturalismului. Ei vor sa ne amestece, ca sa ne expuna la obiceiuri diferite, care cu timpul sa le acceptam. Caci, nu le mai vedem diferite dupa ce ne obisnuim cu ele. Dumneata, care ai 40, 50 de ani si ai valorile si convingerile vietii setate. Stii ce vrei. Ai trait si intr-o alta cultura. Vii cu experienta vietii de 40, 50 de ani. Cam stii de ce sa te feresti. Dar nevinovatii astia care s-au nascut aici? Ei nu stiu ce am vazut noi cu 30, 40 de ani in urma. N-au trecut prin suferinta. N-au vazut ce am vazut noi. N-au trecut prin experientele noastre. Ei sunt victime potrivite pentru guvernul multiculturalist si pluralist.

GLOBALIZAREA

O alta chestiune e declansarea procesului de globalizare si de internationalizare a vietii. Suntem expusi din punct de vedere social, ca si ideologie sociala, la globalizare, adica la gramada.

(Notite din primele 20 de minute, mai sunt aprox 40 de minute din mesaj)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala

%d blogeri au apreciat asta: