Speranță în mijlocul epidemiei de ciumă – Foaie de informare din Madagascar #Octombrie 2017

Speranță în mijlocul epidemiei de ciumă – #Foaie_de_informare_din_Madagascar #Octombrie_2017

Apasă AICI: https://misiunemadagascar.ro/…/Foaie-de-informare-Oct-2017.…

Din cuprins:
– Știri despre epidemia de ciumă din Madagascar;
– Am reînceput Școala Biblică Armata Adevărului 2017-2018;
– Evanghelizări în mai multe localități cu echipa din Europa;
– Dedicarea Bisericii ADD Genesis din Ambohibary;
– Rugăciune și ajutor pentru Centrul de Leproși din Mangarano;

Reclame

ÎN LANȚURI – 100 DE ANI DE COMUNISM – ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA

Acesta este comunismul, in definitia lui cea mai simpla – un sistem politic lipsit de libertate politica care functioneaza sub egida unei religii de stat: comunismul si ateismul.
E greu de exprimat in cuvinte importanta libertatii politice, dar e cert ca e cea mai importanta dintre libertati. Fara ea, toate celelalte ar fi niste iluzii, doleante, si nu ar putea exista. Unde libertatea politica lipseste, lipsesc toate celelalte. Fara libertate politica nu exista pluralism politic, libertatea presei ori a mass mediei, sindicate libere, un sistem educativ liber, universitati libere, autonome ori private, intelectuali ori ganditori care pot cugeta si scrie liber, libertatea de a protesta, de a demonstra, de a face marsuri, de a ne opune statului. Libertatea religioasa. Libertatea de a vorbi si scrie liber. De a critica statul si autoritatile. De a candida la functii publice si de a fi ales. Ar lipsi mobilitatea sociala si profesionala, libertatea de a alege o profesie ori ocupatie si de a le practica. Dreptul de a face greva. Alegeri libere. Dreptul la a detine proprietate privata, de a cumpara si vinde pe piata libera. Dreptul la o societate libera, transparenta, la un stat de drept. Fara inchisori politice ori o politie secreta politica. Fara indoctrinare intr-o ideologie de stat. Fara confiscarea proprietatii private. Fara ca vecinii sa se spioneze unii pe altii. Fara lagare de munca fortata si neplatita. Fara ca statul sa interzica practicarea religiei ori sa intemniteze preotii si pastorii. Practic, lista libertatilor care lipsesc intr-o societate lipsita de libertate politica e interminabila.
 
Acesta este comunismul, in definitia lui cea mai simpla – un sistem politic lipsit de libertate politica care functioneaza sub egida unei religii de stat: comunismul si ateismul. Libertatea politica e esafodul pe care societatea civila e cladita. Unde ea lipseste, toate libertatile lipsesc. Asa a fost acum 100 de ani cind comunismul a aparut pentru prima data pe scena istoriei, si asa este astazi.  Este cel mai diabolic sistem politic cunoscut istoriei ori conceput de mintea omului. Ironic, istoria a harazit ca ideile comuniste sa se infiripe in mintile occidentalilor dar sa fie aplicate rusilor si est europenilor.
Romania a avut parte de comunism timp de 45 de ani, echivalentul a doua generatii de oameni, ani in care libertatea politica a fost absenta, la fel ca toate libertatile enuntate mai sus. Romania nu a ales comunismul. El i-a fost impus din afara, asa cum a fost impus intregii Europe de Est, de la Marea Nordului pina la Marea Adriatica. Romania nu a inventat comunismul ori teroarea politica. Nici nu le-a importat. I-au fost impus din afara de factorii geopolitici bine cunoscuti: o Uniune Sovietica in expansiune si in cautarea securitatii nationale, si un Occident neinteresat de soarta est europenilor.
Luna trecuta s-au implinit 100 de ani de la instaurarea primului guvern comunist cunosctut lumii, in Rusia tzarista. In acest an am urmarit ideaproape comentariile si publicistica occidentala fiind curiosi sa vedem ce se publica si ce gandesc occidentalii despre comunism. Am urmarit in mod special  publicistica si comentariile britanice si americane cit si recenziile multor cartile care au fost publicate anul acesta despre comunism. Comentariul de astazi e devotat, deci, unui scurt tur de orizont asupra subiectului. Incepem cu perspectivele frivole si incheiem cu cele serioase.
 
Feminism, sexulitate si emanciparea femeilor
Printre multele perspective frivole privind Rusia Sovietica, si intr-o masura mai mica Europa de Est, am dat peste carti si comentarii privind sexualitatea, feminismul si presupusa emancipare a femilor sub comunism. In marea lor majoritate autoarele acestor articole si carti au elogiat si romantizat comunismul si sistemul sovietic ca sisteme politice care, presupun ele, au dus la emanciparea femeilor, atiti social cit si sexual. E de la sine de inteles ca nici una din autoare nu a trait sub comunism. In august, de exemplu, The Atlantic a publicat un articol intitulat How Women Lived Under Soviet Rule („Cum au trait femeile sub sistemul sovietic”). Subiectul lui principal a fost Svetlana Alexievich, scriitoare din Bielorusia, care in 2015 a primit Premiul Nobel pentru literatura. Incepind din anii 70 Alexievich a scris despre viata femeilor in Uniunea Sovietic. Nascut in 1948 in Bielorusia din parinti ucrainieni, a crescut auzind in casa si in satul in care traia povesti despre razboiul impotriva nazismului si mai ales despre femeile sovietice care au luptat impotriva lui Hitler. In anii 70 si 80, Alexievich a luat interviuri la sute de femei (aproximativ 500) care au participat la razoi. Deasemenea, a primit in posta o multime de alte marturii din partea multor femei care si ele au luptat pe front. In timp, interviurile si corespondenta au devenit carti, prima fiind publicata in 1988 in anii de perestroika a lui Gorbacev.
Aproximativ 1 milion de femei au participat la razboiul impotriva lui Hitler in diferite pozitii, in fabrici de munitie, comunicatii, publicistica, spitale de campanie, propaganda, iar unele chiar pe front. Detaliile despre vietile acestor femei sunt interesante, inclusiv relatii sexuale ilicite cu ofiterii sovietici, avorturi si chiar infanticid. In final, insa, Alexievich dezamageste feministele occidentale, inclusiv pe autoarea articolului, pentru ca ea nu se considera feminista nici un simbol al luptei pentru emanciparea femeilor in Occident ori chiar Bielorusia. Cu ani in urma, Alexievich a emigrat din Uniunea Sovietica locuind pentru o vreme in Italia, Germania, Franta si Suedia. Nu s-a putut  aclimatiza vietii occidentale si s-a intors in Bielorusia unde locuieste pina azi. Alexievich atrage atentia occidentalilor si est europenilor deopotriva ca nu se poate vorbi de moartea comunismului: „communism isn’t dead. It will come back in some form”. („Comunismul nu e mort. Va reveni intr-o versiune diferita”)
Notam si un studiu feminist publicat in SUA mai in vara, obsedat si el cu viata sexuala a femeilor est europene sub comunism. Autoarea a luat interviuri la femei din Germania de Est si Bulgaria, ajungind la concluzia ca, cel putin pentru femei, viata lor sexuala a fost mai implinita sub comunistm decit acum, viata sub comunism fiind mai putin stresanta decit in zilele noastre.
Cartea cea mai obsedata cu sexualitatea femeilor sub comunism peste care am dat si care, in opinia noastra dovedeste obsesia crasa a scriitorilor occidentali cu sexul in general, dar mai ales cu perversiunea sexuala, e romanul publicat anul acesta de Janet FitchThe Revolution of Marina M. In cele 816 de pagini ale cartii autoarea isi imagineaza viata fiicei unui aristocrat rus care devine comunista si participa activ in Revolutia Bolsevica. Marina este o rebela si pare a avea mai mult in comun, privind caracterul si valorile, cu o tanara din Stockholm din 2017 decit cu una din Rusia Ortodoxa a anului 1917. E putin religioasa, frumoasa, frivola, necesatorita, iar prietenii ei sunt poeti, scriitori, jurnalisti, intelectuali si, culmea pentru vremurile acelea, o bolsevica lesbiana. Paragrafele introductive ale cartii incep in California la inceputul Primului Razboi Mondial unde, culmea, Marina sa intilneste cu un ofiter din armata tzarista care ii marturiseste ca e bolsevic. La inceputul lui 1917 cei doi se reintilnesc in Petrograd unde intretin prima escapada sexuala intr-o sanie. Marina devine o revolutionara aprinsa si atit de implicata in Revolutia Bolsevica incit autoarea da impresia ca fara Marina Revolutia Bolsevika nu ar fi reusit. Marina e prezenta peste tot. Participa la revolte publice impreuna cu alte femei impotriva Tzarului Nicolae II, se cunoaste cu Kerensky, devine apropiata de Trotski, si participa la demonstratia in care Lenin si-a tinut faimoasa prelegere din Petrograd care l-a catapultat in functia de lider al Revolutiei Bolsevice. In timp, Marina isi gaseste si alti prieteni si amanti cu care intretine relatii sexuale, cautind avantaje din fiecare relatie. Iar cind tatal ei, patron a mai multor taverne din Petrograd, afla ca Marina e bolsevica si nu practica moravurile sexuale aristocrate, o dezmosteneste. La un moment dat, Marina e rapita si romanul continua pentru inca citeva sute de pagini, una mai plicticoasa ca alta. Cel putin asta e concluzia recenziei cartii, facuta pe 20 octombrie de New York Times, cu titlul One Woman’s Liberation, Set Against the Russian Revolution, („Emanciparea unei femei, in vremea revolutiei ruse”). Nu doar ca autoarea e cu capul in nori, zice autorul recenziei, dar  si pierde controlul povestii („she lacks narative control”).
Pe linga aceste subiecte frivole, insa, mentionam carti cu subiecte mai putin frivole si chiar interesante, cum ar fi arhitectura sovietica. O carte deosebit de interesanta discuta contributia oamenilor de stiinta sovietici la dezvoltarea tehnologiei si armamentului sovietic in al Doilea Razboi Mondial, inclusiv bomba atomica. Contributia lor cea mai mare a fost facuta pe vremea lui Stalin care a intemnitat multi oameni de stiinta in lagarele din Siberia. Oamenii de stiinta au oferit sa-si puna cunostintele in folosul Armatei Rosii cerind, in schimb, sa fie mutati intr-un lagar cu un climat mai blind, in Crimea. Stalin a agreat si i-a mutat in Crimea. Le-a furnizat hirtie si creioane si oamenii de stiinta s-au pus pe lucru. In scurt timp au facut contributii semnificative la razboiul impotriva lui Hitler, tancuri si avioane noi, armament si amunitie, comunicatii si progres in crearea primei bombe atomice sovietice.
O carte la fel de interesanta, publicata in traducere engleza in Marea Britanie anul acesta, a fost Ivan ChristyakovThe Diary of a Gulag Prison Guard („Jurnalul unui gardian de gulag”). Christyakov a fost, vreme de un an, gardian la un lagar de munca fortata din regiunea Baikal si a tinut un jurnal al activitatilor zilnice care contine detalii inedite. Jurnalul a supravietuit comunismul si stalinismul in imprejurari misterioase, dar autorul a fost executat de Stalin in imprejurari la fel de misterioase.
 
Lenin – primul totalitar
Gasim salutara si utila cartea jurnalistului Victor SebesteynLenin: The Man, the Dictator, and the Master of Terror („Lenin: omul, dictatorul si arhitectul teroarii”). New York Times a publicat o recenzie a cartii pe 19 octombrie. In cele 569 de pagini ale ei, cartea incearca sa explice personalitatea, ideile si realizarile lui Lenin dintr-o perspectiva realista. Cel putin asa ne asigura autorul recenziei, profesor la Universitatea Stanford. Cartea e una din putinele carti despre Lenin care se pretind exhaustive si care au fost publicate dupa prabusirea comunismului. Sebesteyn a avut acces la arhivele comunismului sovietic si prezinta perspective unice privind viata fondatorului totalitarismului modern. Lenin, ne informeaza Sebesteyn, nu a fost un om deosebit. In tinerete nu a dat semne de inteligenta sclipitoare, nu era interesat in politica si nu aspira sa devina un revolutionar si mai ales liderul unei revolutiei. S-a intimplat sa fie omul potrivit la locul potrivit, cu idei si o carisma potrivita pentru primarava lui 1917 in Petrograd, cind istoria l-a propulsat in pozitia pentru care a ramas cunoscut omenirii – primul totalitar, primul dictator comunist, instauratorul primului sistem ateu cunoscut istoriei. Sebesteyn intreaba ce l-a facut pe Lenin influent si poate unic? Insistenta lui ca lucrurile complexe trebuie simplificate si ca oamenilor trebuie sa li se dea formule simple pentru rezolvarea lor. Fraza leninista – „exista un singur adevar: ce ma avantajaza pe mine si dezavantajaza pe dusmanul meu”- a devenit principiul de functionare a propagandei sovietice.
Sebesteyn propune ca toata ideologia si activitate leninista pot fi reduse la cele doua faimoase cuvinte rostite de Lenin: Kto kovo: „cine pe cine”? Adica, cine bate pe cine? Trotski si Stalin au imprumutat fraza care le-a fost si lor calauza in relatiile cu adversarii politici. „Lenin a dorit binele, zice Sebesteyn, dar a creat raul”. A demolat nu doar sistemul tzarist ci o civilizarie multiseculara. A abolit liberul schimb intre persoane, proprietatea privata si agricultura privata. A fost un propovaduitor al urii de clasa, al urii impotriva dusmanilor comunismului, in speta a clasei de mijoc si a burgheziei, pe care le-a eliminat peste noapte prin teroare. Lenin a creat primul sistem politic bazat, eminamente, pe ura – ura de clasa. Din acest punct de vedere Sebsteyn trebuie apreciat pentru ca, spre deosebire de multi istorici occidentali, nu romantizeaza comunismul nici sovietismul. Nu exista „marxisti” ori „comunisti” buni, zice el, dovada fiind evidenta. Incepind cu Lenin, toti liderii comunisti care s-au succedat dupa el, fie in Uniunea Sovietica fie in restul lumii, au fost dictatori motivati de ura de clasa, de dorinta de a lichida pe cei care gandeau diferit ori prezentau un pericol pentru politica ori ideologia comunista.
Lenin s-a coborit in mormint cu sange pe miine. In cei 7 ani de dictatura, a pus bazele sistemului de teroare politic sovietic, a sistemului de teroare a unui singur om („one-man tyrrany”). A abolit libertatea politica, a presei, sindicatele libere, alegerile libere si a instaurat politia politica. Politia tzarista, Okhrana, a fost inlocuita, la doar citeva saptamini dupa revolutia bolsevica, de Cheka, care sub Stalin a devenit NKVD, iar apoi KGB. Cind, in 1921, marinari sovietici s-au revoltat la Kronstadt, cerind hrana si alegeri libere, Lenin a exclamat: „fara mila”. A detasat acolo pe Trotski cu 20.000 de soldati sovietici care in timp scurt au masacrat pe toti nemultumitii. A fost prima faza a „marii teroari comuniste” sovietice, pe care, insa, Stalin a perfectionat-o si intensificat-o. Conform lui Sebesteyn, Stalin a impus de 10 ori mai multa teroare politica decit invatatorul lui, Lenin. Dupa Kronstadt, comunistii sovietii si-au pierdut orice iluzie ca Lenin va tolera opozitia. La scurt timp dupa Kronstadt au urmat lagarele de munca fortata, si interzicerea dizidentei in sanul partidul comunist si a alegerilor libere. Sebesteyn accentueaza ca nu Stalin ci Lenin a inventat instrumentele de teroare comunista. In final, insa, cea mai mare realizare a lui Lenin, zice Sebesteyn, a fost „the invention of a secular religion – communism” („inventia unei religii seculare – comunismul”). O inventie, care, adauga el, a fost perpetuata si perfectionata de fiecare tiran al comunismului, in asa fel, ca in timp ce „Lenin e mort, leninismul traieste” („Lenin is dead; Leninism lives”) [Recenzia cartii lui Sebesteyn poate fi citita aici: https://www.nytimes.com/2017/10/19/books/review/victor-sebestyen-lenin-biography.html?rref=collection%2Fsectioncollection%2Fbooks&action=click&contentCollection=books®ion=rank&module=package&version=highlights&contentPlacement=2&pgtype=sectionfront]
 
Stalin – asteptindu-l pe Hitler (1929-1941)
Este posibil ca cea mai vasta carte scrisa pina azi despre Stalin e aceea a lui Stephen Kotkin, Profesor de Studii Sovietice la Universitatea Princeton. Kotkin a scris o trilogie despre Stalin, din care pina acum au fost publicate primele doua volume. Primul volum prezinta viata si realizarile politice ale lui Stalin pina in 1928, iar al doilea, publicat anul acesta, perioada stalinista dintre 1929 si 1941. Volumul incepe cu decizia stalinista din 1929 de a colectiviza agricultura sovietica si se incheie la 21 iunie 1941 cind Hitler a atacat Uniunea Sovietica. Al doilea volum are 1.154 de pagini, fiecare pagina cuprinzind 4 zile din viata celui mai mare tiran cunoscut istoriei. O recenzie a cartii lui Kotkin a fost publicata pe 10 octombrie tot de New York Times si a fost scrisa de Mark Atwood Lawrence, Profesor de Istorie la Universitatea Statului Texas din Austin. Cartea nu e usor de citit si chiar autorul recenziei se indoieste ca va fi vanduta in cantitati mari. Ia rabdare sa o citesti, dar Lawrence e capabil sa puncteze pentru cititori citeva aspecte esentiale din viata si caracterul lui Stalin. A fost Stalin un ideolog, ori un oportunist, un om crud, un „om de fier”, o creatura a sistemului sovietic, intruchiparea „omului sovietic” despre care scria Lenin, un om lipsit de scrupule care si-a abuzat sotia facind-o sa se sinucida? Kotkin crede ca Stalin a fost toate acestea. Crud peste masura si pentru ca nu s-a dus la inmormintarea mamei lui.
Trasatura dominanta a personalitatii lui Stalin  si a preocuparilor lui, afirma Kotkin, a fost determinarea lui sa transforme Uniunea Sovietica intr-o tara autentic comunista capabila sa stea pe picioarele ei intr-o lume dominata politic si militar de Imperiul Britanic, Japonia imperialista, Germania nazista, si o America in ascensiune economica dar mai ales militara. A invatat de la aceste tari ca succesul statului modern consista in productia in masa, consumul in masa, o cultura de masa, si o politica de masa. Pentru el, Uniunea Sovietica se confrunta cu doua alternative inacceptabile: fie o stare de subdezvoltare perpetua, fie una de subordonare fata de marile puteri si a capitalului lor. Stalin a vazut o singura cale pentru a iesi din impas: dezvoltarea Uniunii Sovietice. Ceea ce era posibil pentru ca Uniunea Sovietica detinea o populatie vasta, resurse naturale imense, un teritoriu vast si o ideologie comunista care putea uni si directiona, prin intermediul propagandei, toate segmentele polulatiei in aceasi directie – transformarea Uniunii Sovietice in putere mondiala.
Pentru atingerea obiectivului Stalin a actionat la nivele multiple. La nivel ideologic a impus o versiune stricta si intoleranta a comunismului, fara a permite disensiuni in interiorul partidului comunist. A persecutat Biserica, a lansat programe de ateizare a tinerilor si copiilor, si de indoctrinare a maselor in comunism. A eliminat opozitia politica si ideologica. A ucis pe liderii Revolutiei Bolsevice ramasi in viata dupa moartea lui Lenin, iar pe cei care au reusit sa scape peste granita, i-a urmatir acolo si i-a executat in circumstante misterioase. Cazul cel mai celebru a fost Leon Trotsky ucis in imprejurari misterioase in Mexico City in 1940. Stalin a instaurat teroarea politica, arestind peste noate si executind milioane de comunisti suspectati de lipsa de loialitate. A inventat termenul „dusman al statului”, etichetind suspectii ca „dusmani ai statului” si i-a executat. A impus paragrafe ciudate in Codul Penal Sovietic care au facilitat arestarea si executarea a milioane de oameni pe motive politice. A inventat tribunalele revolutionare care aveau ca obiectiv principal lichidarea opozitiei politice si a inamicilor statului sovietic. Tribunalele revolutionare impuneau „justitia revolutionara”, adica executarea prompta a „inamicilor statului”. In doar doi ani, 1936-1937, aproximative 1,6 milioane de membrii de partid, functionari de stat, ofiteri, militari, si agenti ai politiei politice au fost executati.
In agricultura, Stalin a aplicat lupta de clasa, eliminind taranii instariti, adica chiaburii (kulak), care hraneau milioanele de cetateni ai Imperiului Tzarist si ai Uniunii Sovietice. A colectivizat agricultura, a confiscat terenurile, animalele, si a abolit proprietatea privata. A ucis ori a fortat taranii instariti (chiaburii) sa colonizeze Siberia, ucigind in acest mod  5 milioane de chiaburi, asa cum a facut comunismul si in Romania anilor 40 si 50. Rezultatul colectivizarii fortate a fost foametea din anii 30 care a dus la moartea a intre 5 si 7 milioane de oameni, majoritatea dintre ei ucrainieni.
In industrie, Stalin a dus aceasi politica. A aplicat ura de clasa lichidind burghezia si construind un complex industrial enorm din Ucraina pina la Vladivostok. Dar cu toate acestea, in 1939 cind a izbucnit al Doilea Razboi Mondial, Uniunea Sovietica inca era in urma marilor puteri. Stalin, zice Kotkin, a realizat asta devenind un pragmatist peste noapte. In Vest se confrunta cu o Germanie Nazista care isi avea ochii atintiti asupra Rusiei, iar in Est cu o Japonie suprapopulata care deja invadase Korea si Manchuria in cautare de resurse naturale. Armata Rosie era prost inzestrata si incapabila sa poarte simultan doua razboaie, unul in Occident si unul in Orient. In 1939, pragmatismul lui Stalin a transat ideologia, zice Kotkin, Stalin incheind bine cunoscutul pact de neagresiune cu Germania Nazista, transformind Europa de Est, de la Marea Nordului pina la Marea Neagra, intr-o zona tampon („buffer zone”) intre cei doi mari dictatori ai Secolului XX. Asta ne-a sigilat si noua soarta rupind din Romania, pentru a doua oara, Basarabia. Dar cu toate acestea, iunie 21, 1941 l-a luat pe Stalin prin surpindere gasindu-l nepregatit. [Recenzia cartii lui Kotkin poate fi citita aici: https://www.nytimes.com/2017/10/19/books/review/stephen-kotkin-stalin-biography.html?rref=collection%2Fsectioncollection%2Fbook-review&action=click&contentCollection=review®ion=rank&module=package&version=highlights&contentPlacement=6&pgtype=sectionfront&mtrref=www.nytimes.com&gwh=7C9A7572CC0C277443488993124D508D&gwt=pay]
 
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: „Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. … Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului„. Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
 

Alin Jivan – Viața de credință a apostolului Pavel | BISERICA RENOVATIO

Alin Jivan – Viața de credință a apostolului Pavel | BISERICA RENOVATIO

Miriam & Emanuel Popescu | Alin & Florina Jivan – VA VENI(Official Video)

Este scris în Biblie: Faptele Apostolilor 1:10-11. “Şi cum stăteau ei cu ochii pironiţi spre cer, pe când Se suia El, iată că li s-au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb şi au zis: “Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer.”

Daniel Popescu – fragment din cartea „Iubirea înseamnă mai mult decat cuvinte”

Pe vremea când eram îndrăgostit..

Așa cum v-am promis, vă dăruiesc câteva cuvinte din cartea „Iubirea înseamnă mai mult decat cuvinte” :

„Nu reușeam să ne mai vedem separați unul de celălalt și am considerat că nu trebuie să mai pierdem vremea, ci pașii noștri să ajungă cât mai repede la altar. Însă trebuia să-i obișnuim pe părinții Magdei cu ideea că ea are un prieten și va urma să se căsătorească. Astfel că, începând cu luna ianuarie 2012, pentru a afla reacția lor față de subiect, am rugat-o pe sora Magdei să spună în prezența părinților că Magda are un prieten și se va căsători, asigurându-se că ambii părinți vor auzi.

Mama Magdei m-a iubit si nu se opunea relației noastre de prietenie și căsătoriei, am avut bucuria de a mă înțelege foarte bine cu ea. De partea cealaltă, tatăl Magdei s-a arătat contrar acestei idei și nu înțelegeam de ce, din moment ce nu ne văzusem niciodată și nu vorbisem unul cu altul; nu știam cu ce am greșit în a începe o relație de prietenie cu Magda. Așadar, i-a cerut Magdei să fie ascultătoare la cererea lui și să nu îi aducă supărare.
Cu toate că am fi putut trece peste cuvântul său de părinte și să ne căsătorim liniștiți, am considerat că este mai bine să sperăm într-o viitoare înțelegere odată cu trecerea timpului. Ne doream foarte mult ca el să o conducă pe Magda la altar și să avem binecuvântarea sa.

Era greu pentru noi să depășim acest obstacol și nu știam cum să procedăm.
I-am povestit fratelui Ianovici prin ce trecem și el a decis să se unească cu noi în post și rugăciune. De fiecare dată când ne întâlneam cu dumnealui la biserica ne încuraja, spunându-ne: „Mai este puțin și Domnul ne va da biruință. Voi veți vedea și veți mărturisi!“

🔴 Cei care doriți cartea vă rog să trimiteți datele în e-mailul meu: 🔺daniel15popescu@gmail.com
– Nume dvs complet ✔️
– Adresa exactă (stradă, număr, bloc, etaj, oraș, etc) 📬
– 📞Numărul dvs de telefon
Dacă ați trimis deja, vă mulțumesc în numele Domnului. Comanda va fi preluată!

Cu ajutorul lui Dumnezeu mă gândesc la o variantă măcar în format electronic să poată ajunge în diaspora. Vă voi anunța pe parcurs, pana atunci va rog distribuiti.
Cu doata dragostea,
Daniel Popescu.

Nicolae Geanta – De ce imi plec genunchii

Efeseni 3:14-19

14 …Iată de ce, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos,
15 din care îşi trage numele orice* familie, în ceruri şi pe pământ,
16 şi-L rog ca, potrivit cu* bogăţia slavei Sale, să** vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul† dinăuntru,
17 aşa încât* Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentru ca**, având rădăcina şi temelia puse în dragoste,
18 să* puteţi pricepe împreună cu toţi sfinţii care** sunt lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălţimea
19 şi să cunoaşteţi dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoştinţă, ca să ajungeţi plini de* toată plinătatea lui Dumnezeu.

Nicolae Geanta – De ce imi plec genunchii

Nu se poate inchinare fara Dumnezeu. Nu se poate bucurie fara Dumnezeu. Nu se poate biserica fara Dumnezeu. Este incomplect acolo unde Isus Hristos lipseste. Noi multumim Domnului ca isi mai face timp sa stea de vorba cu noi si astazi.

Warren  Wiersbe, unul dintre marii teologi si comentatori biblici pe care noi ii avem, spunea ca Efeseni 3 este cea mai buna scriere de teologie a lui Pavel despre biserica pentru ca aici apostolul descrie despre biserica, gandul lui Dumnezeu care este cu privire la ea si gandul acesta a lui Dumnezeu este ca noi sa punem in practica ceea ce noi auzim de la el. Vedeti dvs. , noi putem sa cunaostem mental fosrte multe lucruri. Noi predici stim, invatatura stim. Dar marea noastra problema stiti care este? Ca noi nu punem in practica. Marea noastra problema este ca dupa ce iesim de aici (din biserica) nu punem in practica ceea ce auzim si am devenit asa cum spune Iacov, un fel de ascultatori uituci care cand ne uitam in oglinda, vedem cum aratam si mai departe… Am devenit cum spune Kierkegaard, un card de gaste care se duceau in fiecare Duminica la biserica si le spunea pastorul gastelor: „Voi aveti aripi si puteti sa zburati, voi nu mai mergeti balanganindu-va pe drum. Gastile cantau si dadeau din aripi in biserica. Si cand ieseau afara se duceau acasa tot balanganindu-se si niciodata nu deschideau aripile. Pentru noi, marea problema a noastra, a crestinilor si nu numai este ca noi trebuie sa traim o viata disciplinata dupa Dumnezeu si dupa Cuvantul Lui. Si in momentul in care ceea ce stim punem si in practica, primim binecuvantarile Sale. Si noi cand primim binecuvantarile Sale, se revarsa puterea lui Dumnezeu peste oameni si atunci aducem rod.

Paragraful de astazi, asta ne-arata noua ca poporul trebuie ca sa arate slava lui Dumnezeu in putere. Este un paragraf rugaciune si daca ne uitam, Pavel vine si spune: Iata de ce imi plec genunchii si enumera cateva cazuri acolo. Stiti ce va provoc? Faceti-va rugaciunile scrise SCrieti-va rugaciunile cum va vine ca uneori ne auzim unii pe altii in biserica ce rugaciuni avem. Va zic sincer, daca va scrieti rugaciunile o sa ne fie rusine de cate ori pronuntam cuvantul Dumnezeu. Stiti unde se vede teologia si puterea unui om? La rugaciune. Dumnezeu sa ne ajute ca sa avem rugaciuni care sa fie puternice. Oamenii nu pot sa fie mai mari decat rugaciunile pe care le au. Oamenii mari au rugaciuni mari. N-ai cum sa fii un om puternic, ridicat pe scaune inalte cu rugaciuni mici. De aceea, ap. Pavel spune „Iata ce va spun eu.” Iata de ce eu imi plec genunchii jos. Iata de ce este nevoie de rugaciune. Si primul lucru pe care-l invatam, de ce este nevoie neaparat de rugaciune? Pavel asa spune: Iata, eu imi pun genunchii jos ca voi sa fiti plini de tarie si putere. Imi pun genunchii jos ca sa pot sa capat tarie, ca sa pot sa capat putere.

Cel mai mare eveniment care s-a produs vreodata in istoria lumii a fost venirea lui Isus Hristos pentru ca ne-a adus mantuirea. Dar al doilea eveniment mare care s-a produs in istoria lumii si inca se mai produce este biserica ce merge mai departe sa transmita aceasta veste. Este biserica ce trebuie sa transmita Evanghelia  cu putere, cu foc, cu pasiune. Este biserica care trebuie sa transmita convingerile pe care le are. In asa fel trebuie sa fie transmise  ca si ceilalti sa le asimileze, ca si ceilalti sa le creada. Aceasta face biserica in lume. Si pentru ca noi suntem in lume, biserica are nevoie de putere pentru ca lumea are tot felul de smecherii ale ei, tot felul de jonglerii ale ei.

Este nevoie ca sa ne rugam  sa capatam putere. Noi vrem ca sa avem putere, ca nimeni nu e un crestin searbad, nimeni nu vrea sa fie fara rod, ceva superficial. Nimeni nu vrea sa traiasca o stare de moleseala, dar nu stiu de ce nu intelegem, ca Pavel spune: Eu, Pavel, cat sunt de teolog, cata cultura generala am, cat Duh Sfant este in mine, eu am nevoie sa pun genunchii jos, sa capat putere. Dar, de ce, Pavele? Ca sa predic cu indrazneala. Uitati-va dvs. astazi ca nu se mai predica cu indrazneala ca noi nu mai avem curaj sa predicam cu indrazneala. Ca au inceput sa iasa homosexualii si am vazut si in Roma pe masini tot felul de banere si steaguri colorate. Si-au dus pe Capitoliu si-au dus pe turnul Eiffel din Franta culorile  curcubeului si noi pocaitii n-avem curaj sa mai predicam, sa iesim in strada, sa dam brosuri. Stiti din ce cauza? Pentru ca n-avem putere. Dumnezeu sa ne ajute sa avem putere. Puterea este aceea care evanghelizeaza . Daca ne ducem la evanghelizare fara putere, normal ca nu vom avea rod. Daca noi rostim Cuvantul lui Dumnezeu fara putere sau doar asa, crezand ca ne-am facut datoria de crestin, daca venim aici (la biserica) si rugaciunile pe care le inaltam sunt fara putere, nu este vindecare, nu exista schimbare. Si Pavel spune: Imi plec genunchii jos. Si Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu din ceruri, noaptea a stat cu genunchii jos ca sa capete si mai mult putere. Si avem nevoie de putere.

(notite din primele 10 minute, mai sunt aprox 50 de minute din mesaj)

 

Durerea care DOARE!

Durerea care DOARE!

Am spus în mai multe întâlniri că persecuƫia celor ce apară şi promovează valorile creştine a început şi se vede atât în mediul virtual cât si în cel real. Despre unele e prea devreme să discutăm dar o voi face la momentul potrivit.

Nici ameninƫările şi nici închiderea contului sau a paginii de facebook nu mă dor atât de mult cât o fac fraƫii mei, cei cu care mă împărtăşesc din pâinea şi vinul ce reprezintă trupul şi sângele Fiului Lui Dumnezeu, fraƫii mei preocupaƫi mai mult de slăbiciunile şi problemele interne ale Bisericii, probleme pe care le scot la rampă de fiecare dată când vor să-si justifice creştinismul liberal, pasiv şi mut în faƫa progresismul corect politic şi sexo-marxismului de care dau dovadă.

Asta e ceea ce mă doare!

Cătălin Vasile

Aceasta este poziția mea și așa rămân. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

…[o] consecință majoră este lipsa entuziasmului și a pasiunii pentru Cristos și Evanghelie din adunările creștine. Uitând îndemnul sfântului Pavel “înflăcărează darul care este în tine”, prea mulți creștini devin comozi și fără vlagă, iar starea de căldicei în care se complac o aduc cu ei în bisericile din care fac parte. Și așa…încet, dar sigur, se așterne letargia spirituală, iar în final moartea.
Samy Tuțac: La aniversarea a 500 de ani de când Martin Luther a aprins flacăra Reformei Protestante, bisericile protestante și o bună parte din cele evanghelice se confruntă cu un regres puternic. Creștinii înflăcărați pentru Cristos sunt astăzi o specie rară, pe cale de dispariție. Deși există mai multe consecințe ale acestei realități dureroase, două dintre acestea sunt cele mai devastatoare.
Prima consecință majoră este căutarea suspectă a acceptării intelectuale a unor lideri evanghelici, care au uitat că “Dumnezeu a prostit înțelepciunea lumii” și frica de a fi etichetați drept fanatici de către societatea progresistă atee îmbibată în sexo-marxism.
A doua consecință majoră este lipsa entuziasmului și a pasiunii pentru Cristos și Evanghelie din adunările creștine. Uitând îndemnul sfântului Pavel “înflăcărează darul care este în tine”, prea mulți creștini devin comozi și fără vlagă, iar starea de căldicei în care se complac o aduc cu ei în bisericile din care fac parte. Și așa…încet, dar sigur, se așterne letargia spirituală, iar în final moartea.
Ieșirea din această stare de moleșeală, confuzie spirituală și apatie are loc doar atunci când Duhul Sfânt aduce vremuri de “trezire spirituală”, în urma cărora bisericile se reântorc la Scriptură, la o viață de închinare autentică și își redescoperă misiunea. Din păcate, de prea multe ori se vorbește despre “trezire spirituală” doar sub forma unor slogane sau clișee expirate și fără putere. Și totuși, în biserici sunt mulți credincioși care își doresc sincer să experimenteze realitatea unei “treziri spirituale.”
Vorbind despre trezire R. G. Lee spunea că: “Vom avea trezire, dacă…
toţi cei ce dorm, se vor trezi…
toţi cei sunt doar călduţi, se vor aprinde…
toţi cei necinstiţi, vor recunoaşte…
toţi cei nemulţumiţi, vor mulţumi…
toţi cei deprimaţi, se vor bucura…
toţi cei depărtaţi, se vor apropia…
toţi cei ce bârfesc, vor tăcea…
toţi cei ce sunt soldaţi adevăraţi, se vor ridica la luptă…
toţi cei sunt membrii ai bisericii, se vor ruga…”
…Atunci vom avea trezire și doar atunci căldiceii aflați în situația ingrată “nici rece, nici în clocot” și într-un real pericol, exprimat de Isus într-un mod foarte plastic “am să te vărs din gura Mea”, vor redeveni înflăcărați pentru Cristos.
…Atunci ne vom redescoperi misiunea și nimeni nu va mai vorbi de lașitatea cronică a liderilor creștini de astăzi care îi face să se rușineze de omul care i-a strigat lui Erasmus: “Lasă-L pe Dumnezeu să fie Dumnezeu!”
…Atunci creștinilor protestanți și evanghelici nu li se va mai părea “prea mult” radicalismul manifestat de Martin Luther care, în fața Dietei de la Worms, a stat neclintit în crezul lui spunând: “Aceasta este poziția mea și așa rămân. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
Samy Tuțac

Viorel Iuga – România doarme! România trebuie trezită!

Chemare la rugaciune de pastorul Viorel Iuga din Februarie 2017

Din dorinţa de a ajuta la trezirea României, şi de a declanșa acţiuni înţelepte sâmbătă, 4 noiembrie, ne vom întâlni în faţa primăriei din Arad să ne rugăm pentru ţară şi să ne reamintim valorile creştine. Dacă iubeşti ţara aceasta roagă-te cu familia pentru ea, promovează evenimentul şi participă sâmbătă la rugăciune.

România doarme! Dorm mulţi capi de familie, dorm mulţi liderii religioşi şi dorm mulţi lideri politici. Din cauza acestei tragedii, România trebuie trezită! România trebuie să îşi deschidă ochii, să se analizeze şi să acționeze. Ea trebuie să vadă ce are acasă, ce este în jur, cine îi sunt prietenii şi dușmanii. Cât mai urgent, România trebuie ajutată să se gândească cu multă seriozitate la viitor. Ea trebuie să decidă ce doreşte să se întâmple cu urmaşii ei.

Pentru aceasta, România trebuie să îşi reamintească valorile, adevăratele valori. Românul trebuie să afle, să audă iar care sunt valorile unei societăţii sănătoase, care sunt valorile creștinismului, care au fost valorile reformatorilor şi care au fost valorile națiunii noastre. Nu în ultimul rând, România trebuie să acționeze. Ea trebuie să ia decizii corecte în dreptul familiei, educației etc.

Din dorinţa de a ajuta la trezirea României, şi de a declanșa acţiuni înţelepte sâmbătă, 4 noiembrie, ne vom întâlni în faţa primăriei din Arad să ne rugăm pentru ţară şi să ne reamintim valorile creştine. Dacă iubeşti ţara aceasta roagă-te cu familia pentru ea, promovează evenimentul şi participă sâmbătă la rugăciune.

Împreună cu mulţi iubitori de Dumnezeu şi de ţară, sâmbătă la 12.30, în faţa Primăriei ne vom ruga pentru România şi ne vom reaminti valorile creştine şi naționale. Participând vei avea un timp frumos cu familia și cu prietenii şi vei produce bucurie Părintelui ceresc.

Aurel Gheorghe – Teza 4 – Dumnezeu ne primește, în harul și mila Sa | 50 DE TEZE PENTRU REFORMA CREȘTINISMULUI DIN ZILELE NOASTRE

50 DE TEZE PENTRU REFORMA CREȘTINISMULUI

DIN ZILELE NOASTRE

Teza 4 – Dumnezeu ne primește, în harul și mila Sa

T 4. Niciunui om Domnul nu i-a cerut ”să-L primească”, sau ”să-L accepte”,
ci să se pocăiască și să vină după El, purtându-Și crucea în fiecare zi.
Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el,
a alergat de a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat mult.
Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.”
Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea;
puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare.
Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne înveselim;
căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.” Şi au început să se înveselească. 
                                                                                                                              (Luca 15:20-24)

Vezi si –

  1. Aurel Gheorghe – Teza 3 – Nașterea din nou, garanția mântuirii
  2. Aurel Gheorghe – T. 1 și 2 – Mântuirea prin har; mijloacele de a o primi
  3. Aurel Gheorghe – Modelul unei treziri adevărate, Neemia cap. 9 și 10
  4. Aurel Gheorghe – Semnele vremurilor – octombrie 2017, actualizare

Facebook a închis contul președintelui Comitetului de inițiativă cetățenească privind revizuirea Constituției

ATAC GRAV LA ADRESA LUI MIHAI GHEORGHIU după ce ieri a fost avertizat.

Facebook a închis astăzi, 1 noiembrie 2017, contul președintelui Comitetului de inițiativă cetățenească privind revizuirea Constituției, după ce a postat din nou textul proiectului de lege spaniol privind protecția comunității lgbt.
Ieri aceeași postare a fost ștearsă. Astăzi , i-au închis contul.

Florin Ianovici – Astăzi Mina mi-a dăruit o poezie – IUBIREA MEA de Mina Ianovici

Împreună

Florin Ianovici: Mai înainte de toate să îl ai pe Dumnezeu în inimă. Când inima merge înainte, viața o urmeză. Cu o singură condiție: inima ta să îi aparțină Lui.

Mai apoi să ai un om care să te țină de mână. Viața e un drum plin de suișuri și coborâșuri și ai nevoie de o mână care să te sprijinească. Dar și atunci când drumul e lin și frumos ai nevoie de o mână. Ca să împărtășești.

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru Domnul Isus Hristos, Împăratul inimii noastre.

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru omul de lângă mine, tovarășul de viață, de jug, omul care îmi ține mâna la bine și la greu.

Astăzi Mina mi-a dăruit o poezie.

IUBIREA MEA….

Iubirea mea cu iz transcedental
Privesc la tine acum şi peste veacuri,
Dar într-un punct de-a dreptul cardinal,
Mă podideşte plânsul şi n-am lacrimi.

Îţi văd uzura vremilor trecute
Privind spre Dumnezeu fără să ceri.
Ai vrea să dai, că timpurile-s scurte
Şi vei vedea ce ţi-o fi dat să iei.

Iubirea mea, a început sfârşitul.
Pământul ne învârteşte mult prea tare.
Când luăm în braţe orice bucurie,
La scurtă vreme arde şi ne doare.

Tu ai văzut că a îngheţat condeiul?
Trăirea de acum nu are nume.
Şi-n jocul ăsta, neînţeles al vieţii
Se vede poarta dincolo de lume.

O să ne pară bine pentru toate,
De tot destinul ăsta care doare
Şi ne împinge pe cărarea strâmtă
Păşind din întristare în întristare.

Iar eu…mă clatin. Tu mă ţii de mână.
Din când în când mă uit în ochii tăi,
Să mă întăresc citind din nou povestea
Pe care Dumnezeu a pus-o-n ei.

Mina Ianovici

Misionarii – de Nicolae.Geantă

Misionarii – de Nicolae.Geantă

Misionarii sunt Sfinții lampadari ai lui Dumnezeu plecați să lumineze întunericul inimilor unde să aterizeze Duhul Sfânt.
A misiona înseamnă a muri puțin de frica de a trece nepăsător pe lângă oamenii care nu s-au intersectat cu Fiul lui Dumnezeu.
De fapt, al doilea eveniment din istorie ca importanță, după venirea lui Hristos în lume să aducă Cerul în inima pacătoșilor, este plecarea Bisericii în lume să o conducă spre Cer.
Misionarii nu predică de la amvoane, nu consiliază în cabinete de pluș, nu duc bisericilor doctrine împătimitoare. Nu au resurse la dispoziție, și de cele mai multe ori nici oameni care-i plac. Adesea sunt considerați dușmani. Sunt destul de des prigoniți, și de cele mai multe ori singuri. Ei, Hristos și rugăciunea.
Înfruntă boli, viruși, demoni. Se expun grozav la risc. Dar au ceva nebunie ruptă din Cruce. Aceea de a merge în misiuni imposibile. Misionarii sunt oameni cu curaj…
Mult succes și binecuvântări sfinte tuturor celor ce alergați la maratonul Evangheliei. Să nu uiatați: ”cine seamănă cu lacrimi va secera cu bucurie! Și cu Cer veșnic!”
Nicolae Geantă
SURSA – http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2017/10/misionarii.html
Citeste blogul – http://nicolaegeanta.blogspot.ro/

Daniel Cristian Florea Prezentare: Asociatia si lucrarea de promovare a principiilor Reformei Spirituale

La 500 de ani de la marea Reforma Spirituala initiata de Martin Luther,in Romania,imi ridic glasul si strig dupa o Reforma Spirituala la noi,care va antrena dupa ea toate celelalte reforme: morala, sociala, economica, politica,etc.
Urmariti acest video in care prezint Asociatia pe care o conduc cat si lucrarea de promovare a principiilor Reformei Spirituale.

Toti cei care vreti sa participati alaturi de noi la aceasta mareata lucrare ma puteti contacta la tel-0728411592,pe messenger cat si pe site-ul http://www.reformaspirituala,ro
Vizionare placuta!

Misiune în CAMBODGIA OCTOMBRIE 2017

Misiune în CAMBODGIA OCTOMBRIE 2017

Vezi si –

  1. CAMBODGIA – Prin harul Domnului pe acest teren vom construi prima și cea mai mare bază de misiune românească de pe continentul asiatic
  2. CAMBODGIA – Eveniment Evanghelistic planificat in Decembrie la Inițiativa Guvernatorului

Dragii noștri,

În luna octombrie am continuat lucrarea noastră în zonele rurale și în bisericile plantate acolo. În fiecare sat ne ocupăm de creșterea spirituală a membrilor bisericii, evanghelizare, plus studii biblice cu liderii și lucrări cu copiii. Oriunde mergem pe lângă sprijinul spiritual le oferim și sprijin material prin haine, produse de igienă, rechizite și alimente. Într-o biserică foarte mulți din membri ne-au spus că nu pot citi Biblia pentru că nu au ochelari și nu văd bine. Am cumpărat 15 perechi de ochelari pentru ca fiecare din cei în nevoie să poată citi Cuvântul Domnului zilnic.
Am fost invitați într-un sat să începem și acolo o lucrare. Cunoșteam doar o persoană acolo care îngrijea de vacile unei ferme. Patronul lui a auzit că venim să ne ocupăm de copiii din zonă și și-a pus terenul la dispoziție ca să ne întâlnim acolo. Ba mai mult ne-a oferit și un generator electric pentru că să putem folosi sistemul de sunet și instrumentele muzicale. În luna decembrie vom organiza acolo o evanghelizare publică. Să ne rugăm pentru ca o nouă biserică să fie plantată și în acel loc.
În urmă cu câteva zile am avut din nou o întâlnire cu reprezentanții guvernului care ne-au solicitat ca în perioada sărbătorilor prilejuite de nașterea Domnului să organizăm un concert evanghelistic. Anul trecut a fost pentru prima dată când am organizat un asemenea eveniment, unde au participat peste 3500 de persoane și a avut ca rezultat pocăința multora, în special a oamenilor cu funcții înalte în guvern, poliție, armată, administrație publică, etc… Anul acesta ne rugăm și ne concentrăm eforturile pentru ca participarea la această sărbătoare să fie de peste 5000 de oameni.
Perioada 03 Nov. – 04 Dec. va fi marcată de cel mai amplu turneu evanghelistic și caritabil al anului din Asia. El va cuprinde țări ca: Tailanda, Bangladesh, Malaiezia, Indonezia, Vietnam, Laos și Myanmar. Vom sluji la diferitele conferințe și biserici la care am fost invitați, vom face evanghelizare și ne vom aduce aportul în ajutorarea socială a copiilor, orfanilor și nevoiașilor prin distribuirea de alimente, produse de igienă personală, Biblii și literatură creștină, jucării, etc… Va fi o lună extenuantă atât din punct de vedere fizic, cât și spiritual, de aceea avem nevoie de sprijinul vostru în rugăciune. Vă mulțumim tuturor celor care doriți să vă implicați și financiar în aceast proiect, dat fiind numărul mare de biserici și persoane la care vom ajunge și pe care le vom ajuta, ridicând costurile lucrării la peste 5000€.
Vă binecuvântăm pe fiecare în numele prețios al Domnului Isus și vă mulțumim tuturor celor care nu ne uitați în rugăciunile voastre și în dărnicia voastră.

Pentru susținerea financiară a lucrării din CAMBODGIA s-au deschis următoarele conturi:

Cont EURO BCR ROMANIA
Moisa Eduard Claudiu

RO47RNCB0268083256340005
COD SWIFT: RNCBROBU

Cont LEI BCR ROMANIA
Moisa Eduard Claudiu
RO58RNCB0268083256340001

http://www.churchplantingasia.com
Adresa e-mail: churchplantingasia@gmail.com
Facebook ID: Eduard Claudiu Moisa

Cu prețuire,
Claudiu & Cristina,
Samy + Debby

Teroarea atinge cote inimaginabile în cazul Smicală

Săptămâna viitoare ar trebui sa vină comisia din România. Aceeasi comisie care era stabilita pe 20 septembrie. Atunci s-a amânat, deoarece cineva din ministerul finlandez era în concediu. Nici pana în ziua de azi partea romana nu a primit confirmarea. Adică nu se știe dacă, săptămâna viitoare, comisia romana va avea cu cine sa se întâlnească. 

Ritualul sfâșietor pe care îl face o dată la trei săptămâni pentru a-și vedea copiii smulși de lângă ea de statul finlandez continuă pentru medicul Camelia Smicală. Și, ca de fiecare dată, constată cât de mult sunt afectați Maria și Mihai de așa zisa „măsură de protecție ” aplicată de statul finlandez. Cel mai recent mesaj postat pe Facebook de Camelia Smicală, un nou strigăt de disperare, arată până unde merge teroarea celor care i-au luat copiii: :

„Copiii mei strigă de un an și șapte luni că vor acasă. Vocea Mariei a devenit mai timidă în ultimul timp, pentru că este dominată de teamă, după cum v-am spus zilele trecute, și nu era doar o impresie… În compensație, Maria și-a creat o realitate de rezervă, în care fiecare zi este urmată de un MÂINE, când va merge acasă. Asta este metoda ei de a rezista. Mihai este vehement: are o inteligență ieșită din comun plus un soi de înțelepciune de om mare, și nu poate fi manipulat. Poate fi chinuit, in schimb. Deoarece Mihai a folosit orice oportunitate și orice metodă i-a dat prin minte pentru a se face auzit, deoarece vorbește articulat și îi sancționează atât cât îi stă lui în putință pe cei care l-au condamnat la detenție, cei de la social au obosit. S-au săturat de mofturile lui. S-au săturat de moftul nostru de a fi o familie. Ca atare, Mihai a fost amenințat de curând ca va fi diagnosticat cu ADHD. Cu alte cuvinte, dacă nu au reușit să-i anihileze voința de a reveni în familia lui prin intimidări, amenințări și minciuni, acum s-au hotărât să-l liniștească prin metode medicale, și să-l decredibilizeze printr-un diagnostic. Adică, cine să ia în serios un copil care suferă de tulburări psihice?

Nu are nicio relevanță faptul că înainte de aplicarea ,,măsurii de protecție” Mihai era un copil plin de umor, creativ, responsabil. Nu are nicio relevanță faptul că avea prieteni, era cel mai bun la școală, iubea sportul și avea pasiuni conturate. Nu are nicio relevanță ce spun foștii lui profesori și concluziile puse de psihologul școlii unde a fost elev când era acasă. Pentru serviciul social din Tampere are relevanță un diagnostic pus de un medic psihiatru în urma constatărilor unui intermediar, mai precis o asistentă medicală. Și medicul psihiatru, și asistenta, lucrează mână în mână cu cei de la social. Diagnosticul a fost pus la comandă.

Ca bonus, și desigur ca urmare a respectării nevoii lui de stabilitate, Mihai a fost mutat într-o altă cameră, un pic mai urâtă. Dintr-un centru în altul, dintr-o cameră în alta…bieții mei copii…

Maria și Mihai au avut astăzi întâlnire cu sora lor. Andreea mi-a spus că supravegherea a fost peste orice așteptări. În plus, Mihai a fost nevoit sa meargă câte 7 km pe jos pana școală și înapoi, pe întuneric, frig și zăpadă. Au refuzat sa ii facă abonament de autobuz. După câteva săptămâni de „lupte” au acceptat ca eu sa ii plătesc abonamentul de autobuz. Săptămâna viitoare ar trebui sa vină comisia din România. Aceeasi comisie care era stabilita pe 20 septembrie. Atunci s-a amânat, deoarece cineva din ministerul finlandez era în concediu. Nici pana în ziua de azi partea romana nu a primit confirmarea. Adică nu se știe dacă, săptămâna viitoare, comisia romana va avea cu cine sa se întâlnească.

Nu am luat-o razna. Sufăr îngrozitor, dar sunt cu picioarele pe pământ. Am un program infernal: conduc în fiecare zi 160 de kilometri ca să putem supraviețui, iar ca medic sunt foarte dedicată: pacienții care mi-au trecut prin mână știu acest lucru.
Sunt un om puternic pentru că mă sprijin în orice acțiune și situație pe Dumnezeu, însă duc o luptă inegală cu niște forțe, in fața cărora nimeni nu câștigă de unul singur. Vă rog să nu mă lăsați singură! Vă rog să fiți alături de mine și să luați atitudine, orice ar însemna asta: orice, oricum, este mai mult decât nimic!„

Reforma protestantă (Anabaptiştii) (FILM Documentar)

Reforma protestantă (Anabaptiştii) (FILM Documentar)

CITESTE si –

  1. ISTORIA ANABAPTISTILOR – Daniel Branzai (Lucrare de baza pentru Romanii Protestanti)
  2. ISTORIA ANABAPTISTILOR Partea II-a Daniel Branzai (Lucrare de baza pentru Romanii Protestanti)

Pe urmele lui Martin Luther (Documentar)

Pe urmele lui Martin Luther (1)

Vezi si – FILMUL – Viata lui Martin Luther (Subtitrare in Limba Romana)

Pe urmele lui Martin Luther (2)

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari