Emanuel Conțac Interviu despre Reforma protestantă la RVE (partea a II-a)

Cristi Pavel și Emanuel Conțac într-un dialog despre Reforma protestantă

Prima parte a interviului aici – Interviu despre Reforma protestantă la RVE – Cristi Pavel și Emanuel Conțac într-un dialog despre Reforma protestantă

Evanghelistul Finney spune ca in momentul cand a fost botezat cu Duhul Sfant, sufletul lui “a fost scaldat in raze de lumina”, timpul a stat in loc – patru ore i s-au parut cateva minute – iar extazul sufletesc a fost asa de puternic incat a fost nevoit sa se roage ca Dumnezeu sa il opreasca. Simtea ca moare, scaldat in dragostea fara de margini a lui Dumnezeu.

Staruintele dupa Duhul Sfant aduc cu sine si astfel de momente euforice. Sa cauti emotiile nu este neaparat ceva gresit, dar cu siguranta este gresit sa cauti doar emotiile si sa nu incadrezi experientele tale intr-un context biblic serios, care sa iti ofere o baza serioasa pentru praxis.

Noul Testament de la Bălgrad (1648) şi Reforma. Studiu istorico-filologic

Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași a publicat volumul „Noul Testament de la Bălgrad (1648) și Reforma. Studiu istorico-filologic”, scris de Emanuel Conțac, cadru didactic la ITPB.

Cel mai semnificativ produs cultural românesc tributar Reformei protestante rămâne Noul Testament de la Bălgrad (1648), care se situează la confluența dintre două mari curente religioase: pe de o parte, protestantismul de factură calvină, intransigent, auster la nivel liturgic, exigent din punct de vedere moral și convins de superioritatea misiunii sale; pe de altă parte, ortodoxia răsăriteană, ancorată în tradiții multiseculare, conștientă de vechimea propriilor rădăcini, dar nepregătită să facă, din inițiativă proprie, pasul unei înnoiri radicale, prin introducerea limbii vernaculare în cult.

Lector univ. dr. Emanuel Conțac, Noul Testament de la Bălgrad (1648) şi Reforma. Studiu istorico-filologic, Iași, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, 2017

Reforma protestantă, fenomen amplu și complex, care a redefinit în profunzime spiritualitatea, învățământul, cultura și politica Europei occidentale, și-a făcut simțită prezența și în spațiul transilvănean, începând cu 1544, anul în care Filip Moldoveanul publica la Sibiu acel prim catehism menit să-i familiarizeze pe români cu rudimentele teologiei protestante. Eliberați de prejudecata că numai anumite limbi consacrate sunt capabile să devină purtătoare ale Cuvântului lui Dumnezeu, promotorii Reformei s-au încumetat să scoată de sub tipar, în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, primele scrieri în limba română: cele patru Evanghelii, un catehism, o carte de predici, un molitvenic, diverse porțiuni din Noul Testament.

Cel mai semnificativ produs cultural românesc tributar Reformei protestante rămâne Noul Testament de la Bălgrad (1648), care se situează la confluența dintre două mari curente religioase: pe de o parte, protestantismul de factură calvină, intransigent, auster la nivel liturgic, exigent din punct de vedere moral și convins de superioritatea misiunii sale; pe de altă parte, ortodoxia răsăriteană, ancorată în tradiții multiseculare, conștientă de vechimea propriilor rădăcini, dar nepregătită să facă, din inițiativă proprie, pasul unei înnoiri radicale, prin introducerea limbii vernaculare în cult.

Autorul lucrării de față supune Noul Testament de la Bălgrad unei analize minuțioase, așezându-l în context și reconstituind amprenta inconfundabilă pe care a lăsat-o Reforma asupra acestui monument al culturii românești din secolul al XVII-lea.

Institutul Teologic Penticostal

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

<span>%d</span> blogeri au apreciat: