Richard Wurmbrand – „Dumnezeu mângâie pe cei zdrobiți” [Predică subtitrată în limba Română din Germană]

Cu totii suntem predispusi sa vedem punctul negru, nu doar pe hirtie, ci si in viata noastra. Avem multe temeri, ingrijorari, ceea ce este atat de lipsit de sens. Pana la urma depinde de mine cum privesc lucrurile. Peste lucrurile care se abat asupra mea nu am stapanire. Nu am decis niciodata sa fiu la inchisoare, nici voi sa fiti saraci ori singuri sau intr-o familie plina de conflicte, someri sau bolnavi. Insa ce atitudine am fata de aceste lucruri, depinde de mine. Nu trebuie sa fim deprimati sau abatuti daca imprejurarile din jur sunt triste. In ultima seara Isus stia ca ‘ma vor aresta, ma vor bate, ma vor scuipa, vor pune o coroana de spini pe cap. Apoi vor bate cuie in mainile si  picoarele mele. Voi fi rastignit pe o cruce, voi vedea cum mama mea va plange la cruce- Voi trai atata tristete! Dar in ultima lui rugaciune pe care o gasim in Ioan la capitolul 17 zice: „As vrea ca acesti ucenici sa cunoasca bucuria mea.” Si in astfel de imprejurari omul poate fi vesel.

[..] In ultima seara cand Isus s-a dus impreuna cu ucenicii in gradina Ghetsimani- sta scris in Biblie- ultimul lucru facut de ei a fost sa cante. Si eu am vazut ceva asemanator in inchisoare. Eram intr-o inchisoare subterana  la 10 metri sub pamant, in care ani la rand nu am vazut luna, soarele, stelele, iarba, pomi sau flori. Nu am vazut aceste lucruri ani de zile. Nu am auzit ciripitul pasarilor. Ani de zile nu am vazut nicio culoare, doar peretii gri ai celulei si uniformele noastre gri. Cu timpul am uitat ca exista verde, galben, rosu si albastru. Lumea noastra a fost gri. Ne-a fost foame si erau torturi pe care nu vi le povestesc pentru ca nu vreau sa va stric seara. Daca ati stii cum erau torturati fratii si surorile in inchisorile comuniste si asta ar fii ultima impresie a serii, nu veti mai dormi la noapte. Au fost torturi, lovituri- toate laolalta. Timp de 14 ani nu am vazut o Biblie sau o alta carte, nu am avut cu ce scrie. Timp de 14 ani nu am vazut o fata, o femeie, un copil. A fost o viata gri si crunta, dar asta a fost realitatea. Acuma, care a fost pozitia noastra vizavi de aceasta realitate? NOI AM DECIS SA NE BUCURAM IN DUMNEZEU! IN FIECARE SEARA SI DIMINEATA CANTAM IN CELULA. Am folosit catusele de pe maini si picioare pe post de instrumente muzicale si am cantat.Sunetul catuselor a fost acompaniamentul nostru…..

[…]ESTE SUFERINTA SI IN VEST – Este suferinta in familie, certuri si scandaluri, haituieli, neintelegeri intre parinti si copiii lor, intre soti si sotii. exista boala, somaj, salariu mic, se mna si ce stiu eu… Daca cineva vrea sa se supere, in fiecare zi gaseste un motiv sa fie suparat.  Iar uneori sunt motive foarte serioase pentru a fi necajit. Dar exista o atitudine a credintei, eu apartin lui Dumnezeu. Acest Dumnezeu mi-a dat libertate de vointa. Mi-a dat libertatea sa aleg daca vreau sa ma supar sau sa ma bucur, sa ma las suprimat sau doborat de tot ce mi se intampla, sau sa fiu mai mult decat biruitor  si cu toate astea imi pastrez bucuria si fericirea in Dumnezeu. Exista si ceva mai rau decat a fi in inchisoare. Fratele nostru roman Petrasevici a stat aproape 20 de ani in inchisoare, dupa care a fost eliberat. Inainte de a-l elibera i-au dat o carte postala sa-si anunte sotia ca va sosi cu trenul ca ea sa-l poata astepta. Cand a sosit in gara din Bucuresti, in loc ca sotia sa-i sara in brate pentru a-l imbratisa, statea timida deoparte. Avea si copiii- el nu i-a vazut – dupa care un domn necunoscut se indrepta spre el spunandu-i: „Domnule draga, va rog sa intelegeti. Sotia dvs. v-a asteptat timp de 12 ani.” In Romania- ca si in Rusia sau alte state- nu exista alt angajator in afara de stat. Nimeni nu are nimic, doar statul te angajeaza la o fabrica sau un birou, iar daca tu esti sotia unui intemnitat, nu primesti nici o slujba. Esti condamnat al foame. „Iar, aceasta femeie a asteptat 12 ani neprimind nici o veste de la dvs., nu stia daca mai are sot sau nu, asa ca s-a recasatorit. Si acum are doi copii cu un alt barbat. Iar eu sunt noul tata-socru. Va rog nu o luati in nume de rau sotieti dvs. ca nu este de vina. Dar daca ramaneti, o sa-i distrugeti viata. Sunteti deja nenorocit- desi fara voia dvs. – acum aveti o alta nefericire. Aici aveti niste bani, va rog, mergeti unde vreti, plecati unde doriti, dar lasati sotia in pace.” ACEASTA A FOST O TRAGEDIE MAI MARE DECAT A STA IN INCHISOARE. Ajungi acasa si nu ai posibilitatea sa-ti imbratisezi sotia, nu-ti poti vedea copiii, esti un strain.  In asa situatie poti innebuni, daca vrei sa innebunesti. Dar daca ai credinta, nu ai sa innebunesti. Eu nu am venit aici sa va povestesc cate se mai intampla in spatele cortinei de fier, ci sa va slujesc cumva. PREA MULTI DINTRE DVS. SUFERA DE TRISTETE, LIPSA, NECAZ. Doresc sa va povestesc cum am putut birui prin Domnul Isus in lagarul comunist. Fratele acesta a spus asa: „Aici s-a terminat un episod din viata mea. Nu mai sotie si copii, dar eu sunt medic. Bolnavi sunt destui si atatia care sufera. Eu am ce sa fac!” S-a dedicat medicinii, a avut mari realizari, a lucrat si nu s-a lasat coplesit de ceea ce i s-a intamplat.Am cunoscut si alte casuri de felul acesta. Toate astea putem invinge daca nu privim intotdeauna doar la punctul negru.

Exista un punct negru si  uneori chiar ii foarte mare. Unii deevin foarte deprimati cand isi aduc aminte de gravele pacate comise. Cine nu a comis vreodata pacate grave? A comite un pacat e un mare pacat, si a ramane deprimat in urma acestuia este un alt pacat. Daca ai comis un pacat, marturiseste-l lui Isus Hristos, crede ca sangele Lui ti-a spalat pacatul, striga „ALELUIA” si bucura-te e mantuirea ta! Daca esti mahnit in necaz ai doua nenorociri: odata ca ai necazul, apoi esti necajit de intristarea ta. O data ca ai intristarea, apoi esti trist pentru ca esti trist de intristarea ta. Da-i toate astea lui Isus Hristos. Vino cu pacatele, povara si toate grijile la El! Si apoi poti sa-i canti asa cum am facut in seara asta. Aici in Germania este ceva gresit. Toate pasarile din lume canta in fiecare zi. Ciocarliile si privighetoarele canta zilnic. Dar exista crestini germani care sunt un soi deosebit de pasari. Ei canta o data pe saptamana, de la ora 10-11. Ce fel de pasare este aceasta? Aceasta este o bufnita. In fiecare zi trebuie cantat! In inchisoare se canta in fiecare zi in ciuda conditiilor grele, deoarece nu priveau mereu numai la punctul acela negru.

O data, o furnica se limba pe o masa si a zis unei alte furnici: „Uita-te la aceasta penita ce linii minunate face pe hartia asta!” O alta furnica, care a fost un pic mai inteleapta a spus: „Nu penita, ci mana care tine penita, ea face asta!” O furnica si mai inteleapta a zis: „Nu mana, ci bratul care conduce mana!” O furnica mult mai inteleapta a spus: „Nu bratul, ci mintea este in spatele miscarii bratului care conduce penita spre dreapta sau spre stanga!” Si in spatele ratiunii se afla marele Intelept, Dumnezeu care a creat toate mintile, bratele, mana, penita, cerneala. Totul vine de la El! OMUL SE POATE BIZUI PE EL CHIAR DACA NU INTELEGE, PENTRU CA AVEM PE CINEVA IN CARE PUTEM AVEA INCREDERE, CARE NE-A IUBIT ATAT DE MULT, INCAT A DAT PE SINGURUL LUI FIU SA MOARA PENTRU NOI. STIM CA NE IBESTE SI NE INCREDEM IN EL. 

Fragmente din primele 17 minute ale predicii fratelui Richard Wurmbrand. Urmariti predica in integime pe video, veti fi binecuvantati prin cuvintele fratelui Wurmbrand, un mare erou al credintei, om smerit si plin de umilinta si dragoste!

VEZI si – VIDEO PREMIERĂ – Richard Wurmbrand 1988 în Heilbronn – Când Dumnezeu oprește timpul! Predica subtitrată în limba Română

Richard Wurmbrand – „Dumnezeu mângâie pe cei zdrobiți” [Predică tradusă din Limba Germană]

Richard Wurmbrand – Ascultarea de Dumnezeu a fost singurul lui „delict”. Dupa rascumpararea sa in anul 1965, a facut cunoscut ororile marxismului in lumea libera. Cu scopul de-ai ajuta pe crestinii din tarile comuniste el a fondat misiuni, printre care si misiunea crestina Vocea Martirilor din Germania.Intre timp, pastorul Ricahrd Wurmbrand si sotia sa Sabina au murit. Va prezentam parti dintr-o inregistrare video din anul 1987. Pastorul Wurmbrand a vorbit atunci in Konstanz pe tema „Dumnezeu mangaie pe cei zdrobiti.” Textul a fost din 2 Corinteni 7:1

IMPORTANT: Dacă subtitrarea nu apare automat apasați butonul CC/subtitle din player. Pentru ajustarea stilului și a dimensiunii prestabilite ale subtitrării, intrați la Setări.

Reclame

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: