ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA – DEZORDINEA SECULARA SI RASPUNSUL CRESTIN

~Crestinii zilelor noastre sunt chemati sa asculte mai mult de Dumnezeu decit de statul secular. 

~~Crestinii sunt chemati sa se implice in viata publica a cetatii, nu pentru a promova doar interesele lor ci  pentru a asigura binele comun („for the sake of the common good”). Misiunea principala a crestinismului este „sa duca vestea cea buna a lui Iisus Christos la cei pierduti si sub puterea pacatului si a mortii”. Loialitatea crestinilor e in primul rind fata de Dumnezeu si loialitatea fata de statul secualar e secundara. („We are meant to serve God first and foremost, not men”) Dinamismul crestinismului deriva din integritatea si moralitatea crestinilor. In ce priveste „incluziunea” ca „valoare seculara,” Declaratia Calea Crestina o respinge: crestinismul e o religie care separa moralul de imoral, intunerecul de lumina, si le-a separat de la inceput. Crestinismul contemporan e incurajat sa ramina o religie care separa („Christians are called to be peacemakers. But the rebellion of sin turns against God’s peace into a sign of contradition. This means that until the end of this age, Christianity will be divisive”). Crestinilor nu li se permite sa fie doar spectatori ai istoriei ci agenti care o transforma in conformitate cu valorile crestine.

~~Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: „Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie.

… Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului”. Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!

FOTO AGNUS DEI

DEZORDINEA SECULARA SI RASPUNSUL CRESTIN

Vom auzi si citi multe despre secularism si „valorile seculare” anul acesta. Anul 2018 e un an simbolic pentru secularism din mai multe privinte. In mai se implinesc 200 de ani de la nasterea lui Karl Marx, propovaduitorul urii de clasa, si 50 de ani de la revolta studentilor parizieni impotriva ordinii sociale. Se va scrie mult pe marginea acestor subiecte pentru ca, la urma urmelor, ele au de a face cu lumea occidentala, si tot ce a marcat Occidentul se discuta – vrem nu vrem, ne intereseaza ori nu, e relevant ori nu – in toata lumea. August 2018, insa, va marca si 50 de ani de la invazia Cehoslovaciei de catre Uniunea Sovietica. Ramine de vazut daca imperialismul sovietic va primi aceasi atentie in mass media occidentala, dar e indoielnic.
 
200 de ani de la nasterea lui Karl Marx
Cert e ca anul 2018 va vedea o multime de comentarii, carti, conferinte si simpozioane despre marxism, secularism, si contributia marxismului la secularizarea Europei. Efectele secularismului le vedem si simtim peste tot. Le putem eticheta, insa, cu un singur cuvint: „dezordine”, „hoas”, „dezorientare” ori cuvinte similare. Valoric, secularismul a falimentat. In anii 60 marxistii au abandonat proletariatul, devenind convinsi ca proletarii Secolului XX nu erau pregatiti pentru o revolutie impotriva capitalismului ori a democratiei traditionale, si diferiti de proletarii anului 1848 cind Marx si-a publicat Das Kapital, imensul compendiu in care si-a expus gandurile si obiectivele. In shimb, marxistii au imbratisat o alta revolutie, in fasa in anii 60, cea seculara, anti-crestina si sexuala. Dupa 50 de ani de revolutie sexuala si secularism ne aflam unde stim cu totii. De atunci am incercat sa traim fara Dumnezeu, o jumatate de secol de autodistrugere si dezordine seculara, caracterizata printr-o cultura nihilista, anarhista, anti-viata, anti-crestina, anti-familie, anti-casatorie, a mortii, hedonista, contraceptiva si intentionat anti-natalista. Hedonismul si haosul social au existat si in trecut. Dar ce diferentiaza hedonismul si haosul social al inceputului de Mileniu III de hedonismul din trecut, este ca daca in trecut o generatie hedonista a fost urmata de una care urmarea virtutea si firescul, in Occidentul zilelor noastre se produce o succesiune de generatii hedoniste care nu sunt succedade de generatii care urmaresc virtutea. In alte cuvinte, astazi o generatie hedonista produce o alta generatie hedonista, fara a se produce rectificarile naturale care tind sa aduca societatea inapoi la normalitate. Un ultim exemplu e Germania unde saptamina asta sindicatele au anuntat greve daca saptamina de munca nu va fi redusa la 28 de ore. Dupa cum se vede, munca nu mai este o virtute iar absenta muncii un indiciu al hedonismului. Putem chiar spune ca am inceput Mileniul III cu o generatie care percepe viata traita in conformitate cu natura umana ca pe o povara, o forma de exploatare de care generatia contemporana vrea sa se debaraseze si de care trebuie sa fie emancipata.
Care a fost raspunsul crestinilor la expansiunea fara precedent a hedonismului, secularismului si dezordinii seculare? Din nefericire, decenii la rind nu a existat o riposta. Au inceput sa reactioneze doar la inceputul Mileniului III. Anul 2017 a fost un an remarcabil in sensul acesta si nadajduim ca anul 2018 va fi la fel. Atit in America cit si in Europa, crestinii au reactionat cu declaratii si proclamatii remarcabile care merita sa fie cunoscute cu deamanuntul si discutate si comentate pe larg.
 
Declaratia de la Nashville
Prima declaratie impotriva dezordinii seculare a fost lansata de evanghelicii Statelor Unite in august 2017 cind peste 150 de lideri evanghelici au semnat o declaratie comuna numita The Nashville Decaration („Declaratia de la Nashville”). Ea are 14 paragrafe si poarta numele orasului Nashville din Tennessee unde a fost adoptata. Fiecare paragraf enunta un adevar biblic privind sexualitatea crestina. Articolul 1 enunta definitia biblica a casatorie intre barbat si femeie si denunta, in termeni directi si categorici, casatoriile homosexuale, poligamia, si notiunea de casatorie ca un simplu contract de convietuire. Articolul 2 respinge relatiile sexuale in afara casatoriei si accentueaza castitatea pentru cei necasatoriti, si monogamia si fidelitatea in casatorie pentru cei casatoriti. Articolul 3 denunta transgenderismul si pronunta existenta a doar doua sexe, barbat si femeie, creati de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Lui. Articolul 4 afirma ca Dumnezeu l-a creat pe barbat diferit de femeie si pe femeie diferita de barbat, fiecare cu atributiile lui ori ale ei stabilite de Dumnezeu ca un dat biologic. Articolul 8 denunta homosexualitatea, respinge notiunea ca atractia sexuala intre persoane de acelasi sex este naturala ori intiparita in genomul fiintei umane de Dumnzeu, si incurajaza persoanele care se simt atrase sexual de persoane de acelasi sex sa practice castitatea si abstinenta. Articolul 10 declara parcticile homosexuale un pacat, si critica bisericile, confesiunile si congregatiile care accepta homosexualitatea ori o justifica pe baze biblice. Articolul 13 dezaproba transgenderismul si sugereaza persoanelor transgender sa-si accepte sexul biologic ca un dat din partea lui Dumnezeu. [Declaratia de la Nashville poate fi citita aici: https://cbmw.org/nashville-statement]
 
Declaratia de la Paris
Calea crestina ca alternativa a dezordinii seculare a fost  propusa si de Declaratia de la Paris, emisa in octombrie 2017 de un grup de eminenti filosofi crestini din Franta, Cehia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Germania, Olanda, si Belgia. Ea are 36 de Articole si explica in mod riguros si lucid necesitatea reintoarcerii Europei la radacinile ei crestine si traditionale pentru a evita iminentul colaps secular. Declaratia afirma ca Europa e „casa noastra comuna”, dar ca secularismul o tenteaza cu o identitate falsa care ne ameninta pe toti. Europa falsa a secularismului e utopica si tiranica. „Propovaduitorii Europei false,” zic autorii, „sunt fermecati de superstitiile unui progres inevitabil,” si de convingerea ca „Istoria e de partea lor”. Dar se insala si la rindul lor insala si amagesc si pe altii.
Autorii afirma ca e de datoria lor si a tuturor europenilor care impartasesc valori traditionale sa „apere adevarata Europa” de cei care au „repudiat radacinile crestine ale Europei”. (Articolul 3) „Ne apropiem de capatul drumului”, adauga Declaratia. Europa are nevoie de „participarea activa” a europenilor in viata ei politica si civica. Autorii dezagreaza cu notiunea de „Statele Unite ale Europei” si propun o Europa formata dintr-o „comunitate de natiuni”, cu frontiere comune, dar cu civilizatii, traditii si limbi diferite. (Articolul 7) Declaratia critica structurile supra-statale europene pentru ca tind spre anihilarea statului national si a suveranitatii nationale. Mai mult ca orice, „adevarata Europa a fost marcata de crestinism” („The true Europe has been marked by Christianity”). (Articolul 9) Crestinismul si mostenirea crestina comuna tuturor europenilor e singura ideologie ori credinta capabila de a uni Europa. (Articolul 9) Articolul 10 aminteste ca doctrinele egalitatii si a drepturilor omului au origini crestine. („Christianitiy revolutionized the relationship between men and women, valuing love and mutual fidelity in an unprecedented way”)
Declaratia de la Paris dezaproba revolutia sexuala, hedonismul european, si ceea ce ea numeste „Generatia lui ’68”. „Europa falsa a zilelor noastre vinde emancipare, emancipare de oricare constrangere, libertate sexuala, de exprimare, si libertatea de „a fi tu insuti”. „Generatia lui ’68 vede in aceste libertati niste victorii ideologice asupra unui regim cultural trecut apasator”. (Articolul 14) Declaratia atentioneaza tinerii ca aceste libertati sunt efemere si distrug. (Articolul 15) Articolul 15 ataca frontal Generatia ’68, acuzind-o de destructivism iresponsabil. „Este datoria noastra sa spunem adevarul: Generatia ’68 a distrus dar nu a cladit„. Declaratia critica pornografia si restringerea libertatii religioase si de constiinta. Denunta multiculturalismul, globalizarea si deficitul democratic al Uniunii Europene. (Articolul 19) Institutiile europene sunt numite „o tiranie reala cu care ne confruntam zilnic”. (Articolul 19) Intelectualii Europei au devenit distrugatori ai civilizatiei europene in loc de a transmite generatiilor tinere „intelepciunea generatiilor trecute”. (Articolul 21) Autorii observa ca repudierea culturala a trecutului e la moda si persistenta in universitatile Europei.
Articolul 23 discuta iarna demografica a Europei. Materialismul, cultura mortii, hedonismul, avortul si autonomia personala sunt identificate ca fiind cauzele  principale ale declinului demografic.
Declaratia, insa, nu doar comenteaza si critica haosul secular al Europei dar propune si remedii. E nevoie de o noua clasa politica, formata din persoane care pretuiesc valorile traditionale si crestine. (Articolul 26) Politica multiculturalismului necesita sa fie eliminata. (Articolul 27) Egalitatea radicala, transformata de elita europeana in idolatrie, trebuie respinsa. (Articolul 29) Drepturile parentale trebuie pretuite si respectate. (Articolul 29) Liderilor europeni li se cere sa „calauzeasca cetatenii spre o viata virtuoasa”. („Europe needs to renew a consensus about moral culture so that the populace can be guided toward a virtuous life”.) (Articolul 30) Casatoria naturala trebuie sa devina norma sociala de convietuire intre oameni. („Marriage is the foundation of civil society and the basis for harmony between men and women.”) Chiar mai mult, autorii afirma ca „rolul nostru cel mai important in societate ca fiinte umane este sa fim mame si tati”) (Articolul 33) („Casatoria si copiii sunt aspecte integrale ale oricarei viziuni pentru dezvoltarea umanitatii”) E nevoie de o cultura care sa aduca pe lume si sa creasca copii. Fara ei societatea nu are niciun viitor. („A society that fails to welcome children has no future”) (Articolul 33)
 
Declaratia de la Paris poate fi citita aici: https://thetrueeurope.eu/a-europe-we-can-believe-in/
 
Declaratia evanghelicilor si catolicilor
In decembrie, un grup de evanghelici si catolici americani au lansat o Declaratie similara, The Christian Way – A Statement by Evangelicals and Catholics Together („Calea crestina – o declaratia comuna a evanghelicilor si catolicilor”) Ea poate fi citita aici: https://www.firstthings.com/article/2017/12/the-christian-way. In anii 90 un influent intelectual si vizionar catolic american, Thomas Neuhaus, a format un grup de intelectuali evanghelici, catolici si ortodocsi cu scopul de a face auzita in spatiul public vocea crestina privind valorile. Neuhaus a murit cu ani in urma, dar grupul pe care el l-a format a supravietuit. In prezent e format din 22 de intelectuali evanghelici si catolici americani care periodic publica declaratii care promoveaza valorile crestine in spatiul public.
Declaratia Calea Crestina e deosebit de convingatoare. Nu e structurata pe paragrafe ci pe subiecte, din care le mentionam pe cele mai importante si relevante. Declaratia sustine ca crestinismul nu trebuie privit ca o religie ci ca o „cale a vietii” („way of life”). A fi crestin inseamna a fi cetatean al statului secular dar si al Imparatiei lui Dumnezeu. Crestinii au obligatia sa atentioneze autoritatile cind incalca legile lui Dumnezeu. Societatea seculara practica „pacate sociale”, cum ar fi imoralitatea sexuala, avortul, pornografia, traficul de fiinte umane. „Pacatele sociale” nu ne-au eliberat ci ne tin „in chains, enslaves, and imprisons” („ne tin in lanturi, ne fac sclavi, ne tin incatusati”). Declaratia critica globalizarea si o asemuieste „Babilonului” din Apocalipsa, un sistem de guvernare globala sub autoritatea si puterea pacatului („a city ruled by sin’s power”). Statul asistential ne transforma in sclavi ai statului si hedonismului cu promisiuni de siguranta si fericire („another wordly power that seeks to enslave us with promises of security and happiness”).
Crestinii zilelor noastre sunt chemati sa asculte mai mult de Dumnezeu decit de statul secular. Crestinismul, indica Declaratia, nu e o „traditie maleabila” care se transforma si acomodeaza fiecare curent cultural ori ideologie seculara. Crestinii sunt chemati sa asculte de Dumnezeu mai mult decit de lume. („The Christian way prizes obedience to God, not relevance to the world”) Crestinismul e confident in invataturile lui Hristos si declara, chiar daca deranjaza alte religii, ca „exista doar o singura cale la Dumnezeu, calea prin Hristos”. Crestinismul e singura religie adevarata. („Christianity remains confident in the truth on which it is founded”) Crestinii sunt chemati sa adopte si sa afirme aceasta convingere chiar daca sunt numiti ingusti la minte ori inapoiati. Statul si autoritatea seculara  nu sunt mesia si nici nu pot fi mesia. Singurul care ne poate izbavi de puterea mortii e Hristos, cel care ne da adevarata libertate, numita in Declaratie „freedom from the power of sin and death” („eliberare de sub puterea pacatului si a mortii”).
Crestinii sunt chemati sa se implice in viata publica a cetatii, nu pentru a promova doar interesele lor ci  pentru a asigura binele comun („for the sake of the common good”). Misiunea principala a crestinismului este „sa duca vestea cea buna a lui Iisus Christos la cei pierduti si sub puterea pacatului si a mortii”. Loialitatea crestinilor e in primul rind fata de Dumnezeu si loialitatea fata de statul secualar e secundara. („We are meant to serve God first and foremost, not men”) Dinamismul crestinismului deriva din integritatea si moralitatea crestinilor. In ce priveste „incluziunea” ca „valoare seculara,” Declaratia Calea Crestina o respinge: crestinismul e o religie care separa moralul de imoral, intunerecul de lumina, si le-a separat de la inceput. Crestinismul contemporan e incurajat sa ramina o religie care separa („Christians are called to be peacemakers. But the rebellion of sin turns against God’s peace into a sign of contradition. This means that until the end of this age, Christianity will be divisive”). Crestinilor nu li se permite sa fie doar spectatori ai istoriei ci agenti care o transforma in conformitate cu valorile crestine. Daca ateii si altii care dezagreaza cu crestinii sunt deranjati de mesajul crestin ori de Evanghelie, zice Declaratia, asta e irelevant. Crestinii sunt chemati sa ofenseze cu adevarurile biblice nu sa isi ajusteze doctrinele in conformitate cu „consensul moral al zilei”. Chemarea lor este sa „proclame adevarurile biblice” chiar daca ele ofenseaza pe cei care propovaduiesc pacatul si nu sunt interesati de calea mantuirii si a pocaintiei.
Cit despre prozelitism, Declaratia Calea Crestina e la fel de directa: crestinii adevarati vor continua sa faca proselitism si sa afirme ca exista o singura cale pentru a iesi din haosul social cu care ne confruntam – Calea Crestina. Doctrina asta se aplica si la nivel international. Secularismul acuza crestinii de imperialism cultural pentru ca propovaduiesc Evanghelia in toata lumea. Declaratia respunde ca adevaratii crestini vor continua sa propovaduieasca Evaghelia in toata lumea. („Christianity is a way of life both authored by and ordered by God”) Europa  e incurajata sa primeasca cu bratele deschise pe propovaduitorii Evangheliei din Africa si Asia.
 
COPILASILOR, PAZITI-VA DE IDOLI!
Acestea sunt cuvintele de incheiere ale Epistolei Sfantului Apostol Ioan la 1 Ioan 5:21. Mai devreme in saptamina una din cititoarele noastre ne-a atentionat asupra faptului ca si in Romania se inmultesc programele de televiziune cu personaje homosexuale si prin care se incearca normalizarea sodomiei. Homosexualitatea este un pacat pe care Biblia il dezaproba deseori. E important si necesar sa ne pazim mintile si simtamintele si sa ni le pastram curate, atit noi cit si copiii nostri. Orice imoralitate sexuala e un pacat. Redam mesajul cititoarei noatre:

Buna Ziua si An Nou cu liniste si mai multa intelegere! Va scriu pentru a semnala la un nivel cat se poate de mare un aspect legat de propaganda pro LGBT in Romania si sper ca Alianta Familiilor sa aiba impact pe o raza cat mai mare, macar din punct de vedere al informarii, asupra pastrarii unei mentalitati sanatoase cat mai indelungate a romanilor.

Este vorba de Serialul TV Anatomia lui Grey, in care este prezenta, in fiecare episod al seriei care se difuzeaza pe DIVA de 2 ori pe zi ( la 10 dimineata si la 7 seara), relatia de „iubire” dintre doua doctorite. Nu stiu de cand e prezent acest subiect in filmul acesta serial, pentru ca eu nu il urmaresc. Stiu doar ca se tot difuzeaza, ca s-au tot facut serii noi si ca e considerat unul din serialele la moda. Am prins cateva reclame la episoadele astea noi pe Diva, am prins cateva fragmente din film, in timp ce schimbam programele – si m-am uitat mai atenta pentru ca mi s-a parut ca nu inteleg bine din bucatile prinse asa, la intamplare. Din pacate, realitatea asta e: ca in fiecare episod, telespectatorii romani sunt infuzati cu relatia asta de tip homosexual, pusa la egalitate cu orice tip de relatie. Daca nu ma insel, inainte de Anul Nou si pe TVR 2 se difuza o serie (nu stiu exact care) – in care relatia asta era deja prezenta. Azi m-am uitat pe net la programul TV si am descoperit ca pe DIVA se difuzeaza de 2 ori pe zi, de luni pana vineri – si la ore foarte accesibile.

Va scriu si dumneavoastra inainte de scrie la CNA in ideea ca vor fi mai multe voci care vor semnala problema aceasta. Poate ca si stiti deja de ea, nu stiu, dar mi se pare important sa se ia cumva atitudine in masa. Probabil ca multi dintre oamenii de bun simt din tara nu au timp sa stea la televizor sau pur si simplu nu sunt interesati de programele tv. Nici eu nu sunt mare consumatoare de tv. Dar cred ca este nevoie, pentru cei care stau in fata ecranelor, sa se semnaleze anomalia asta. E prea des, prea constant si prea prezent pe ecranele noastre.

Sper ca putem schimba cumva situatia aceasta sau cel putin sa o semnalam cat mai multi. Doamne-ajuta! Lugoj, Jud. Timis

 
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: „Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. … Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului„. Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
 
Anunțuri

TREZIRE SPIRITUALĂ în Iran – „Oameni, pe stradă și în taberele de refugiați, Îl întâlnesc pe Isus în vise și viziuni.”

Iată un alt reportaj care documentează modul cum Dumnezeu lucrează în zone unde întunericul pare a fi stăpân. În timp ce SI cucerea părți din nordul Irakului și persecuta minoritățile creștine și în timp ce Iranul continua suprimarea libertății religioase, s-a întâmplat ceva surprinzător: Evanghelia a început să se răspândească. 

„Oameni, pe stradă și în taberele de refugiați, în locuri unde Statul Islamic a domnit, Îl întâlnesc pe Isus în vise și viziuni.”

Mulți musulmani vin la credința în Isus Hristos prin întâlniri supranaturale.
Iată un alt reportaj care documentează modul cum Dumnezeu lucrează în zone unde întunericul pare a fi stăpân. În timp ce SI cucerea părți din nordul Irakului și persecuta minoritățile creștine și în timp ce Iranul continua suprimarea libertății religioase, s-a întâmplat ceva surprinzător:
Evanghelia a început să se răspândească.

În timp ce întunericul încearcă să se impună și să înlăture lumina și sarea, frânge atâtea vieți și aduce atâta suferință, de altă parte, vedem cum prezența lui Dumnezeu se intensifică prin închinare și rugăciune și oamenii Îl întâlnesc pe Isus, se deschid pentru Evanghelie și ajung să-L cunoască și să-L urmeze, chiar provenind din context musulman.

Fabian conduce o casă de rugăciune în Kurdistan și ne-a povestit că a întâlnit oameni care au avut întâlniri supranaturale cu Isus:
„Oameni, pe stradă și în taberele de refugiați, în locuri unde SI a domnit, chiar și oameni de aici, Îl întâlnesc pe Isus în vise și viziuni.”

Acele întâlniri supranaturale nu sunt limitate la zonele controlate de SI, ci e un fenomen care se petrece pe întreg Orientul Mijlociu. CBN a întâlnit niște iranieni în vizită în Kurdistan, care au dorit să ne spună povestea lor. Pentru a-i proteja, le-am ascuns identitatea.
„Într-o noapte, pe când eram în pat, am avut un vis și Lumina îmi vorbea așa cum vorbesc eu acum cu dumneavoastră. Mă chema pe nume și îmi spunea: „Vino la Mine. Te voi salva și te voi mântui”, dar eu nu am înțeles.

Aceeași decizie urmau s-o ia Abby și mama ei. „În urmă cu vreo șapte luni, am luat decizia să-L urmăm pe Isus cu toată inima. Când am venit aici, ni s-a explicat despre viața lui Hristos și împărăția lui Dumnezeu așa cum e scris în Evanghelie. Aici mi-am dat seama că în visul meu a fost Isus. El ne cheamă să ne dea mântuire, pace și viață.”

Am întrebat-o ce pericole o pândesc la reîntoarcerea în Iran.
„Dacă oamenii ar afla despre credința mea, aș avea parte de respingere. E un tip de persecuție socială. Dacă guvernul ar afla de credința mea, aș putea fi executată sau spânzurată în public.”
Clare a venit la credință citind Scriptura și printr-un prieten: „Pe când citeam Biblia, nu le puteam cere altora să-mi explice pasajul, dar, când am mers la facultate, am întâlnit o fată din Armenia și i-am pus multe întrebări, despre modul de viață și de închinare, tot ce puteam să întreb despre viața creștină. Răspunsurile ei m-au determinat să iau o decizie”… care i-a schimbat viața. „Hristos mi-a adus multe binecuvântări. Nu pot descrie cât de credincios a fost Domnul cu mine și am avut parte de lucruri care nu se pot exprima în cuvinte. Ori de câte ori mă rog și îmi înalț sufletul către Dumnezeu, cred din toată inima mea și simt cum Dumnezeu îmi atinge inima și o mișcă.”

Acest om, căruia îi vom spune Dennis, a avut și el un vis: „Îmi amintesc că, în vis, am văzut urme pe fața Lui și că purta o coroană de rege pe cap. O lumină puternică emana din tot trupul Său și mulți oameni se aplecau înaintea Lui. Acel vis încă e viu în mine și mă urmărește zilnic. Mi se părea că am văzut cerul. Domnul mi-a arătat multe lucruri de când am crezut în El, însă acel vis a fost unul de cotitură pentru viața mea.”

L-am întrebat dacă și alții din Iran vin la Isus. „Da, mulți oameni vin la Hristos prin vise. Nu vă puteți imagina modul în care Isus apare oamenilor în vis. Fiecare pare să fie într-o căutare, caută un cămin, caută adevărul.

Iranienii trec prin vremuri foarte dificile. Singurul care poate schimba situația e Însuși Hristos. Rugați-vă pentru noi și spuneți-le și altora să se roage pentru cei din Iran, ca să experimenteze puterea învierii.”

Liderii iranieni au încercat să înăbușe creștinismul în republica lor islamică.
În ciuda acelor eforturi, misionarii spun că biserica din Iran e una dintre bisericile cu cea mai mare creștere din lume. În timp ce politicienii și extremiștii rearanjează Orientul Mijlociu, Fabian și alții spun că Duhul Sfânt lucrează la un nivel mult mai înalt în a schimba vieți.
„Holdele sunt coapte și oamenii sunt disperați, au pierdut totul, sunt în suferință, au nevoie de ajutor și sunt gata să asculte. Oamenii trebuie să știe acestea. Știm că sunt mulți oameni răi care vor să ucidă și să distrugă, dar sunt atâția oameni care sunt disperați să afle răspunsurile vieții. Noi, fiind sare și lumină, trebuie să fim aici în această vreme, vocea Lui și Mâna Lui și să le aducem Evanghelia Împărăției.”
Știre difuzată în emisiunea Jerusalem Dateline 211 – 13 decembrie 2017, la Alfa Omega TV.
Ultimele stiri creștine: http://alfaomega.tv/stiri

Perspectivele apocaliptice ale liderilor iranieni și implicațiile lor pentru lume

Perspectivele apocaliptice ale liderilor iranieni și implicațiile lor pentru lume

Aproape toți musulmanii cred că, la revenirea lui Mahdi, va fi însoțit de Isus, cunoscut în islam ca fiind profetul Isa. Ei cred că Isus se va reîntoarce pe pământ și va ucide „porcii”, va distruge crucile și îi va ucide pe evrei și îl va învinge pe anticrist. Până atunci, Ahmadinejad, care se crede a fi un fel de Ioan Botezătorul, spune lumii să se pregătească.
El crede că vremea sfârșitului e aproape, că mesia islamic vine și că un mod de a grăbi venirea celui de-al 12-lea imam ca să domnească pe pământ e să distrugă civilizația iudeo-creștină așa cum o știm noi.

Mulți iranieni și-au riscat viața ieșind în stradă și spunând că nu vor ca cei de la conducere să le impună o religie. Avem un reportaj al CBN realizat de George Thomas despre perspectivele multor lideri iranieni asupra sfârșitului lumii. Thomas a întocmit acest reportaj acum câțiva ani, pe când președinte era Mahmud Ahmadinejad, dar care încă e relevant pentru Iranul de azi.

În timp ce se scandează „Moarte Americii și Israelului”, președintele Mahmud Ahmadinejad a anunțat mulțimilor de iranieni că se ivește un nou Orient Mijlociu.
„Prin harul lui Allah și mulțumită rezistenței opuse de națiuni, noul Orient Mijlociu se va uni în curând, fără americani și fără „regimurile” sioniste.”

El mai spune că haosul din regiune e organizat de imamul Mahdi.
„Suntem în ultima rundă, în mijlocul unei revoluții puse la cale de cel pe care noi îl iubim, cel de-al 12-lea imam. O mare trezire are loc și se poate vedea clar că e dirijată de imamul nostru.”
Pentru a înțelege perspectivele „mesianice” și apocaliptice ale lui Ahmadinejad, trebuie să mergem la o moschee din sătucul Jamkaran din Iran. În spatele acestei moschei e o fântână de unde Ahmadinejad și milioane de alți musulmani șiiți cred că, într-o bună zi, va ieși versiunea lor de mesia, unul islamic și anume Mahdi, sau cel de-al 12-lea imam. Joel Rosenberg a scris o carte despre el.

Se crede că acest lider islamic va veni într-o bună zi, în vremea sfârșitului, și va aduce judecată pe pământ.

Zeci de mii de musulmani merg în fiecare noapte la acea fântână, care e acoperită, pentru protecție, de o cutie luminată în verde. În marea parte a timpului, aici se spun rugăciuni și se sărută cutia din metal. Alții scriu rugăciuni către Mahdi, pe care le lasă să cadă în fântână.

Mulți sunt cei care, precum acest băiat cu lanternă, cred că Mahdi stă ascuns pe fundul fântânii și citește aceste rugăciuni.
„Mă uitam cu lanterna sperând că-l voi vedea pe Mahdi, dar n-am reușit în această seară.”
Potrivit erudiților șiiți, Mahdi, un descendent al profetului Mahomed, a dispărut la mijlocul secolului al IX-lea. Musulmanii șiiți așteaptă reîntoarcerea celui de-al 12-lea imam la sfârșitul zilelor, când va fi o vreme de genocid, războaie și haos în întreaga lume.

Sunniții, ce reprezintă majoritatea musulmanilor din lume, văd altfel venirea lui Mahdi, despre care cred că încă nu s-a născut și că va proveni din Fatima, fiica profetului Mahomed. Musulmanii șiiți cred că al 12-lea imam este în viață și că va reapărea înainte de ziua judecății.

Fratele Waheed, un musulman convertit la creștinism, e gazda unui talk show popular în Orientul Mijlociu.
„Cu siguranță, toți musulmanii trebuie să creadă în vremea sfârșitului. În ciuda diferențelor teologice dintre șiiți și sunniți legate de mesia islamic, a crede în vremea sfârșitului e ceva obligatoriu.”

Să-l vedem acum pe Mahmud Ahmadinejad! De când a devenit președintele Iranului în 2005, se pare că el e cel mai influent ucenic al lui Mahdi. În aproape toate discursurile sale, fie în țară, fie peste graniță, omul îl imploră pe Allah să grăbească reîntoarcerea lui Mahdi.
„Allah, grăbește venirea imamului Mahdi, dă-i sănătate și victorie și fă-ne ucenicii lui!”

Ahmadinejad pare să fie în legătură cu o societate islamică radicală din Iran care crede că omul poate grăbi venirea lui Mahdi prin anihilarea a două națiuni: Israelul, căruia îi spun „micul Satana” și SUA, „marele Satana”.

Atât șiiții cât și sunniții cred că vremea sfârșitului va fi marcată de evenimente apocaliptice.
Înainte de revenirea lui Mahdi, va fi haos în lume, războaie, foamete și catastrofe naturale vor devasta pământul, dar când Mahdi va veni, va aduce dreptate.

Aproape toți musulmanii cred că, la revenirea lui Mahdi, va fi însoțit de Isus, cunoscut în islam ca fiind profetul Isa. Ei cred că Isus se va reîntoarce pe pământ și va ucide „porcii”, va distruge crucile și îi va ucide pe evrei și îl va învinge pe anticrist.

Până atunci, Ahmadinejad, care se crede a fi un fel de Ioan Botezătorul, spune lumii să se pregătească.
El crede că vremea sfârșitului e aproape, că mesia islamic vine și că un mod de a grăbi venirea celui de-al 12-lea imam ca să domnească pe pământ e să distrugă civilizația iudeo-creștină așa cum o știm noi.
Știre difuzată în emisiunea Jerusalem Dateline 211 – 13 decembrie 2017, la Alfa Omega TV.
Ultimele stiri creștine: http://alfaomega.tv/stiri

Proteste antiguvernamentale în Iran – Premierul Netanyahu încurajează protestarii iranieni

 

Președintele Rohani al Iranului susține că în spatele protestului s-ar afla Israelul. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a numit această presupunere „lamentabilă” și explică de ce crede el că iranienii ies în stradă: „Ei vor libertate, dreptate, libertățile de bază care li s-au luat de zeci de ani. Regimul crud din Iran irosește zeci de miliarde de dolari pentru a răspândi ura. Cu acești bani se puteau construi școli și spitale. Nu e de mirare că părinții au ieșit în stradă. Regimul e înfricoșat de propriul său popor.”

El mai acuză și Europa pentru tăcerea sa: „Din nefericire, multe guverne europene privesc în tăcere cum tinerii iranieni sunt bătuți în stradă. Nu e drept. Cât despre mine, eu nu voi rămâne tăcut. Acest regim încearcă din răsputeri să semene ură între noi, dar nu vor reuși și când acest regim va cădea, în sfârșit, într-o bună zi, iranienii și israelienii vor fi din nou prieteni. Doresc succes poporului iranian în dorința lor nobilă după libertate.” Știre difuzată în emisiunea Jerusalem Dateline 211 – 13 decembrie 2017, la Alfa Omega TV. Ultimele stiri creștine: http://alfaomega.tv/stiri

Iranienii protestează în toată țara împotriva liderilor, cerând sfârșitul regimului islamic. Demonstrațiile au generat ciocniri între protestatari și forțele de securitate, în timp ce președintele Trump și premierul Benjamin Netanyahu au încurajat protestatarii.
Într-o rară manifestare de sfidare, demonstranții strigau „moarte lui Khamenei”, liderul suprem al Iranului.

Protestul a început pe teme economice și a evoluat spre a cere demisia liderilor Iranului. Mulți protestatari sunt frustrați. Șomajul în rândul tinerilor e de aproape 30% și Iranul cheltuiește miliarde de dolari în teatre de operațiuni din Irak și Siria.

Președintele Iranului, Hassan Rohani, spunea însă că anarhia nu va fi tolerată: „Guvernul nu va tolera deloc acele grupuri care distrug proprietățile publice, tulbură ordinea publică sau care aprind revolte în societate.”

Președintele Trump a postat pe Twitter o încurajare pentru poporul iranian, spunând că Iranul falimentează la toate nivelurile în ciuda acordului teribil încheiat cu administrația Obama, că poporul iranian a fost sub opresiune de mulți ani și că le este foame și sete după libertate. El mai spunea că nu doar drepturile omului ci și bogățiile Iranului sunt prădate și că e timpul potrivit pentru schimbare.

Susținerea lui Trump pentru protestatari și condamnarea liderilor contrastează puternic cu reacția președintelui Obama în 2009, care a rămas tăcut când milioane de iranieni au ieșit în stradă, protestând legat de alegerile prezidențiale, care se crede că au fost falsificate de către regim.

Pastor Cristian Ionescu – DIFERENȚE ÎNTRE PENTICOSTALI ȘI CARISMATICI – 3

Lideri, lideri, lideri!

Una dintre obsesiile mișcării carismatice este formarea de lideri. De toate felurile, stilurile și genurile. Acum, ideea nu este neapărat de origină carismatică, dar creativitatea de a găsi o pătrățică pentru fiecare… lider este uluitoare, ți se taie respirația.

Exagerez bineînțeles, dar nu m-aș mira să aud de lideri cu dusul genților altor lideri…

Nu neg nevoia de conducere și conducători, dar în Împărăția lui Dumnezeu slujirea ține loc de a fi mai mare peste alții, încât Însuși Mântuitorul S-a revoltat când a văzut pe ucenicii Săi că numai auzind de despărțirea de Domnul, deja își împărțeau (cu ceartă) funcțiile…

Când aud de conferințe și tabere de liderșip mă trec nădușelile.

Cu câțiva ani în urmă, în urma unui astfel de eveniment, am stat de vorbă cu câțiva participanți (adolescenți).

CONTINUARE AICI – https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2018/01/10/diferente-intre-penticostali-si-carismatici-3/

CITESTE –

Iacob Berghianu – Babilon și Ierusalim – Istoria și destinul profetic a două cetăți rivale -1

Informația din această emisiune provine din Biblia Planului Profetic tipărită sub egida Romanian-American Bible Society, în care materialul apare într-un articol anexă aflat sub îngrijirea (nedeclarată acolo ca atare) reputatului pastor, scriitor și eshatolog Daniel Brînzei, care a pornit de la un alt autor creștin american.

Sperăm ca prin aceste materiale cei care ne urmăresc / ne văd sau/și ne citesc să înțeleagă mai bine planul divin cu privire la aceste două colectivități umane, și nu numai, și mai ales să fie încredințați că Dumnezeul Istoriei și al Veșniciei este în deplin control (cf. Ps. 103.19), prin Providența Sa (preventivă, restrictivă, permisivă și punitivă) asupra a tot ceea ce se petrece pe micuța noastră Terra și în întregul Univers.

Pastor-Jurnalist Iacob Berghianu

 

Răspunsuri pentru Viață 110

Babilon și Ierusalim – Istoria și destinul
profetic a două cetăți rivale -1

Bun găsit, stimați telespectatori! Și un an plin de îndurare și de binecuvântări de la Tatăl Cel Ceresc! Recunoașterea de către Administrația americană, în decembrie 2017, a Ierusalimului drept capitala de drept a Israelului, în ciuda opoziției cvasi-totalității națiunilor lumii, și în special a celor musulmane, a adus în atenție, o dată în plus, Ierusalimul. Larry Collins și Dominique Lapierre, co-autori ai unei ”istorii dramatice a luptelor arabo-israeliene pentru cetatea sfântă”, și-au stabilit un titlu deosebit de sugestiv pentru cartea lor: ”Ierusalim! Oraș sfânt, oraș însângerat”. Norbert Lieth, în cartea sa ”Statul evreu -de la problemă la necesitate mondială” ne spune: (citat) ”Un vechi proverb iudaic spune în felul următor: ”Zece măsuri de frumusețe au venit pe lumea aceasta. Ierusalimul a primit nouă dintre ele, restul lumii a primit una. Zece măsuri de suferințe au venit pe lumea aceasta. Ierusalimul a primit nouă dintre ele, restul lumii a primit una.” Nicio țară sau popor de pe acest pământ nu a experimentat atât de multă suferință, vărsare de sânge, lacrimi, distrugere, persecuție și exil precum Israelul, și implicit Ierusalimul.” (încheiat citatul) Și, într-adevăr, înalta chemare divină de care a avut și are parte Yerushalaim-ul a implicat, implică și va implica, încă, o teribilă latură dramatică, însângerată, în ciuda faptului că evreii sunt avizi după atât de necesara pace!

De ce această stare belicoasă în jurul Israelului și, în special a Ierusalimului? Pentru că în lumea noastră, după cum spune proverbul, ”adevărul și sfințenia umblă cu capul spart”; după cum și Isus Hristos, întruchiparea Adevărului și a Sfințeniei a trebuit să plătească cu jertfa supremă, prin crucificare. Și nu oriunde, ci în Ierusalim, Cetatea Marelui Impărat, după cum Marele Invățător a ținut să precizeze. Ne vom permite să facem, cu riscurile de rigoare, o temerară incursiune în istoria și în viitorul profetic al Ierusalimului, pe parcursul câtorva emisiuni RpV. Dar nu înainte de a ne referi, mai întâi, la cetatea rivală a Ierusalimului, și anume la Babilon. Cineva a afirmat că Sfânta Scriptură reflectă, în esență, istoria a două mari cetăți: Babilonul și Ierusalimul. Așadar, dacă vom plăti prețul aflării istoriei, viitorului și destinului celor două cetăți, ne vom vom apropia înțelegerea unei părți importante a Sfintelor Scripturi și, în particular, a eschatologiei.

Așa că, ne vom referi, mai întâi, la Babilon și, abia apoi, la Ierusalim. Vom folosi un amplu și bine documentat articol intitulat ”Babilon și Ierusalim – Istoria celor două cetăți” inserat ca material auxiliar în Biblia Planului Profetic, ediția I -2013, sub egida American Romanian Bible Society, articol, respectiv Biblie la care foarte puțini dintre dvs. aveți acces. Precizăm că articolul pe care îl vom prezenta in extenso este o prelucrare după Dr. Charles Dyer, Dallas, realizată de către pastorul și scriitorul american de origine română Daniel Brînzei. (citat din articolul menționat anterior) ”Ceea ce face ca Babilonul să mai aibă o oarecare semnificație, dacă mai are vreuna (în prezent), este … Biblia. Vom rămâne în continuare în textul acesteia, de la Geneza la Apocalipsa, urmărind ca un fir roșu o temă despre care foarte mulți nu au nici cea mai vagă idee.

Cu ajutorul Domnului, la sfârșitul acestei lucrări, vom înțelege împreună semnificația locurilor geografice despre care vorbim și vom avea o vedere panoramică asupra unei foarte mari părți a Bibliei. Babilonul – un rebel din naștere Să începem de la Geneza 10, unde găsim o colecție de nume pe care nimeni nu mai știe cum să le citească corect, lista neamurilor. Când parcurgi această listă, nu se poate să nu observi că în această înșiruire în care Dumnezeu ni-i prezintă pe descendenții lui Noe, există un individ cu numele de „Nimrod”. Sonoritatea acestui nume este foarte asemănătoare cu cea a cuvântului ebraic „Marad”, care înseamnă rebel, răzvrătit, războinic. Textul din Geneza 10:8-9 face un adevărat joc de cuvinte prin asocierea acestor două cuvinte: (citat biblic) „Cuș a născut și pe Nimrod: el este acela care a început să fie puternic pe pământ. El a fost un viteaz vânător înaintea Domnului.” Există chiar și o zicere proverbială răspândită printre cei care i-au cunoscut faima: „ … iată de ce se zice: „Ca Nimrod, viteaz vânător înaintea Domnului”.

Versetul următor, 10, enumeră orașele peste care s-a întins domnia lui Nimrod și, primul de care dăm este … Babilonul, prima cetate zidită de oameni după epocala catastrofă a potopului lui Noe. Gândiți-vă la aceasta: Babilonul a fost prima aglomerare urbană de după potop, iar numele celui care a ctitorit-o are semnificația de „rebel”! Ni se spune că omul acesta a mai zidit și alte cetăți: (citat biblic) „El a domnit la început peste Babel, Erec, Acad și Calne, în țara Șinear” (Gen. 10:10). Șinear este câmpia aluvionară din sudul Irakului modern, între Bagdadul de azi și golful în care se varsă Tigrul și Eufratul. Șinear este regiunea, Babilon este cetatea, Nimrod este întemeietorul, iar evenimentul este, cronologic vorbind, prima formare urbană a oamenilor de după potop.

CONTINUARE sub video

Să trecem acum la capitolul 11, pe care-l cunoaștem așa de bine că am ajuns să nu mai băgăm în seamă amănuntele lui semnificative. Iată primele două versete: (citat biblic din Geneza 11.1-2) „Tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în țara Șinear; și au descălecat acolo” (încheiat citatul biblic). Se pune întrebarea: „Cine-i mâna pe ei înspre răsărit?” Cine este acela care s-a pus în fruntea lor și le dirija mersul? Capitolul precedent ne-a dat deja răspunsul: Nimrod. Valul omenirii care se deplasează spre răsărit este mânat de Nimrod care formează cea dintâi cetate de după potop: Babilonul. Iată care i-a fost motivația și iată care le-a fost dorința: (citat biblic) „Și au zis unul către altul: „Haidem! Să facem cărămizi, și să le ardem bine în foc.” Și cărămida le-a ținut loc de piatră, iar smoala le-a ținut loc de var. Și au mai zis: „Haidem! Să ne zidim o cetate și un turn al cărui vârf să atingă cerul, și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pământului” (Gen. 11:3-4).

Acest text este o „declarație-program” și ea reprezintă cheia care ne poate ajuta să înțelegem ce înseamnă Babilonul în Biblie. Mulțimea aceea de oameni care s-au hotărât să întemeieze prima cetate de după potop urmărea un scop precis. Textul ne despică acest scop în trei motivații complementare. Sunt trei raționamente pentru care a trebuit să existe o cetate și un turn în locul numit Babilon: :

I. Au vrut salvare

Un turn care să atingă cerul.” Expresia „Turnul Babel” nu se află în textul Bibliei, decât sub forma unui subtitlu adăugat mai târziu. „Babel” se poate traduce prin „poarta lui Dumnezeu” (Babilu în limba acadiană) sau „șarpele inelat”, din pricina formei în spirală pe care se presupune că a avut-o. În ebraică, „balal” înseamnă „încurcătură, confuzie” (Geneza 11:9). Turnul din valea Șinear a reprezentat încercarea oamenilor de a construi o punte între locul „căderii lor” și „cerul prezenței lui Dumnezeu”. De aici și până acolo! De la pământ până la cer: „un turn al cărui vârf să atingă cerul”. Nimrod și oamenii de atunci nu s-au supus limitărilor stabilite de Dumnezeu după momentul căderii în păcat. Zidirea turnului a fost echivalentă cu adunarea tuturor resurselor umane de atunci pentru ca, prin puterile lor, oamenii să-L oblige pe Dumnezeu să-i reintegreze în ordinea cosmică.

Examinat ușuratic și printr-un complex de falsă superioritate, pasajul ne-ar putea duce pe o pistă falsă, subliniindu-ne aparent „incapacitatea omenirii de atunci de a înțelege legile fizicii și dimensiunile realității în care trăiau”. Este clar că toată masa planetei pământ nu le-ar fi fost deajuns oamenilor de atunci ca să facă un turn suficient de înalt pentru a străbate galaxiile spațiului cosmic. Turnul Babel n-ar fi putut niciodată să-și atingă scopul, dacă o punte materială între pământ și cer ar fi fost adevăratul scop al construirii lui. Amănuntul care ne arată că turnul a urmărit o altfel de dimensiune și o altfel de incursiune de la pământ la cer este scris în versetul 6. Examinând situația creată, Dumnezeu nu-și bate joc de oameni și nici nu le declară inițiativa drept o imposibilitate. Dumnezeu a înțeles că era vorba despre altceva și acest „altceva” ar fi fost foarte posibil și chiar probabil de realizat: (citat biblic din Geneza 11.6) „Domnul S-a coborât să vadă cetatea și turnul, pe care-l zideau fiii oamenilor. Și Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor, și toți au aceeași limbă; și iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce și-au pus în gând” (încheiat citatul biblic).

Turnul Babel, din cetatea Babilonului, așezat în câmpia Șinear a fost un fel de „portal cosmic”, un observator astronomico-religios prin care creaturile de pe pământ urmăreau să se asocieze cu „puterile văzduhului” despre care ne vorbește Noul Testament, extratereștrii supranaturali ostili ordinii lui Dumnezeu și atrași de arhanghelul Lucifer în răscoala lui spirituală. Nimrod și omenirea de atunci era nostalgică după combinarea dintre „îngerii lui Dumnezeu și fetele oamenilor” care produsese vremuri de nemaiauzit progres, este drept, „cu foarte puternice tente demonice” …Turnul era și realizabil și profund religios în întrebuințarea lui.

Religia lui urmărea însă să fie „închinarea la Satan” și pătrunderea prin această alianță în dimensiunile pierdute ale „supranaturalului”. „Salvarea” pe care o dorea Nimrod era ieșirea din „starea noastră smerită” despre care vorbește Pavel și reintegrarea prin forță și abuz în sferele civilizațiilor cerești: (2 citate biblice) „El va schimba trupul stării noastre smerite, și-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Și supune toate lucrurile” (Filipeni 3:21). Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: „Ce este omul, ca să-ți aduci aminte de el, sau fiul omului, ca să-l cercetezi? L-ai făcut pentru puțină vreme mai prejos de îngeri …” (Evrei 2:6-7).(încheiat citatele biblice)

De ce le-a blocat Dumnezeu calea aceasta spre salvare? Pentru că alternativa Babilonului n-ar fi fost de fapt o „salvare”, ci o alegere rea cu consecințe nefaste eterne. Oprirea construirii turnului a fost un gest al dragostei și înțelepciunii divine, după cum fusese și alungarea din paradis și potopul de pe vremea lui Noe. Prin toate aceste trei aparente pedepse lucra harul lui Dumnezeu și hotărârea Lui nestrămutată de a ne face bine. Prin alungarea din Paradis ni s-a interzis accesul la pomul vieții, care ar fi dat un caracter etern înstrăinării noastre de Dumnezeu; am fi început „moartea a doua” cu consecințele ei ireversibile.

Prin potop, Dumnezeu a selectat o familie necontaminată probabil de morbul încuscririi demonice cu „fiii lui Dumnezeu care nu și-au păstrat locuința”, ci s-au coborât să contamineze zestrea genetică și spirituală a omenirii pentru a bloca planul mesianic al întrupării lui Christos printr-o femeie. Tot restul populației lumii, împreună cu toate viețuitoarele au trebuit omorâte, pentru a da o șansă unui început necontaminat: (citat biblic din Geneza 6:1-12) „Uriașii erau pe pământ în vremurile acelea, și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, și le-au născut ele copii: aceștia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume. Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ, și că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ, și S-a mâhnit în inima Lui. Și Domnul a zis: „Am să șterg de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare și până la păsările cerului; căci îmi pare rău că i-am făcut. “Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pământul era plin de silnicie. Dumnezeu S-a uitat spre pământ, și iată că pământul era stricat; căci orice făptură își stricase calea pe pământ” (încheiat citatul biblic). Oprirea construirii turnului Babel a blocat accesul omenirii „pe ușa din dos” în universul spiritual cosmic și alianța dintre urmașii lui Noe și aceia care pervertiseră creația de pe pământ înainte de Potop.

II. Au vrut semnificație 

Și să ne facem un nume!” – au spus aceștia. În Biblie, numele nu sunt doar o colecție plăcută de sunete, ci formulări care ascund în ele destăinuiri despre identitatea și destinul cuiva. Un „nume” reprezintă o anumită „stare”, definește o foarte precisă „calitate a cuiva”. Îndepărtarea de Creator a dus creatura în rătăcire. Alungarea din Paradis le-a produs oamenilor o teribilă criză de identitate. Nemaifiind „ai Domnului”, ajunseseră „ai nimănui”. Aceasta era ceea ce simțeau și resimțeau dureros în inimi. A reintra în sferele cerești prin propriile puteri era echivalent cu a-I spune lui Dumnezeu: „Am făcut-o și fără Tine. Am realizat-o prin puterile noastre. Ne-am făcut singuri un nume mare printre creaturile cerului”. Dumnezeu știa criza de semnificație prin care trecea omenirea și avea pregătită o cale pentru rezolvarea acestei probleme. În capitolul imediat următor din Geneza citim că Dumnezeu l-a chemat pe Avraam din mulțimea păgână și i-a propus tocmai să-l scoată din groaznica criză de semnificație: (citat din Geneza 12.1-2) „Domnul zisese lui Avram: „Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău, și vino în țara pe care ți-o voi arăta. Voi face din tine un neam mare, și te voi binecuvânta; Îți voi face un nume mare, … “ (încheiat citatul biblic).

Identitatea veritabilă se definește în funcție de ceva sau de cineva. Orice identitate definită față de lucruri sau situații este falsă și efemeră. Numai identitatea definită față de Creatorul Universului, este și va rămâne pururi adevărată. Dumnezeu este un punct de reper universal pentru toate făpturile. Problema identității umane, rezolvată pentru Avraam prin chemarea lui, va fi rezolvată de Dumnezeu în final pentru toți aceia care s-au întors prin credință la El. Despre aceasta ne spune Domnul Isus în cartea Apocalipsei: (2 citate din Apocalipsa) „Celui ce va birui, îi voi da să mănânce din mana ascunsă, și-i voi da o piatră albă, și pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l știe nimeni decât acela care-l primește” (Apoc. 2:17). Pe cel ce va birui, îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu și nu va mai ieși afară din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu și numele cetății Dumnezeului Meu, noul Ierusalim, care are să se coboare din cer de la Dumnezeul Meu și Numele Meu cel nou” (Apoc. 3:12). (încheiat citatele)

Semnificația noastră eternă va fi dată de această întreită identitate: pe noi va fi „scris”: ”Numele Dumnezeului Meu”, „numele cetății Dumnezeului Meu”, și „Numele Meu cel nou”. Un veritabil „Social Security Number” cu trei seturi de numere …Așadar, inițiativa lui Nimrod și a oamenilor din Babilon urmărea dobândirea unei identități false obținute prin uzurpare. Era calea propusă umanității de către Lucifer.

III. Au vrut siguranță

„ … ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pământului”. Condițiile lumii de după cădere și potop erau grele și locurile erau periculoase. Există o putere în mulțime și un sentiment de siguranță în aglomerația unei mulțimi. Chiar așa a sunat și deviza din Internaționala comuniștilor: „De ce uitați că-n voi e număr și putere?!”. Formarea unor mari aglomerări umane era însă în directă contradicție cu porunca pe care le-o dăduse Dumnezeu oamenilor: (citat din Geneza 9.7) „Iar voi, creșteți și înmulțiți-vă, răspândiți-vă pe pământ, și înmulțiți-vă pe el!” (încheiat citatul biblic).

Nimrod a ales să nu se supună acestei porunci divine, de parcă i-ar fi spus lui Dumnezeu: „Nu sunt de acord cu planurile Tale. Avem noi unul mai bun. Vom sta aici împreună și nu vom merge nicăieri”. Babilonul este cel dintâi oraș zidit de oameni după pedeapsa potopului. A fost ridicat de un om care în nume, în porniri și în acțiuni a fost un „rebel” față de Dumnezeu. Nimrod a fost un om plin de mândrie. El și-a ridicat pumnul spre Dumnezeu și i-a zis: „N-avem nevoie de Tine! Nu Te vrem! Vrem să trăim așa cum hotărâm noi. Vom face ce ne place, când ne place și cum ne place. Vom trăi fără Tine”. Din momentul acesta, Babilonul și-a definit un caracter anume: cetatea mândriei, a rebeliunii față de Dumnezeu, a împotrivirii față de planurile Lui și a construirii unor alternative proprii pentru soluționarea problemelor omenirii.

Știm ce s-a întâmplat atunci. Dumnezeu a venit, a văzut și a spulberat planurile lui Nimrod. Prin încurcarea limbilor, Dumnezeu i-a împrăștiat cu forța pe toată suprafața pământului. Edictele lui Dumnezeu sunt foarte eficiente. Cel dat la Babel n-a fost revocat niciodată și, de atunci, omenirea nu s-a mai putut aduna din fărâmițarea națiunilor pământului. Trebuie reținut faptul că, separată de Dumnezeu, „mulțimea nu face putere”, ci … prostii! Înțelepciunea divină a socotit că este mai bine să o fărâmițeze în fragmentele naționale pe care le vom întâlni chiar și în marea unitate a Împărăției viitoare: „frunzele pomului servesc la vindecarea Neamurilor” (Apocalipsa 22:2).

Fiecare națiune a lumii își poate recunoaște și reconstitui drumul înapoi spre același punct de origine: Babilonul străvechi. De acolo au început toate problemele noastre. Toate au fost puse la cale în această cea dintâi cetate a omenirii care se ridica nesmerită după pedepsirea prin apele Potopului: (citat din Geneza 8.21) „Domnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestema pământul din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinerețea lui” (încheiat citatul biblic și citatul extrem de larg din anexa la Biblia planului profetic) Urmărindu-ne și în emisiunile săptămânale viitoare, veți putea afla lucruri deosebit de interesante despre istoria și viitorul Babilonului și, mai târziu, a Ierusalimului, cât și despre modul în care Dumnezeu va tranșa antagonismul ireductibil, ancestral dintre aceste două cetăți/colectivități umane reprezentative. Pentru că, să nu uităm, Dumnezeu și nu omul -are ultimul cuvânt!

Fiți binecuvântați de Domnul care a creat Cerurile și Pământul!

Saitis Marcel misionar in Madagascar la RTN Chicago

Saitis Marcel misionar in Madagascar la RTN Chicago

In studio cu Petru Amarei si pastor Buni Cocar

Peste 3.000 de creștini au fost uciși într-un an din cauza credinței lor

FOTO Newsweek – Salvati crestinii din Orientul Mijlociu

 

Peste 3.000 de creștini, dintre care două treimi din Nigeria, au fost uciși în lume între noiembrie 2016 și octombrie 2017 „din motive legate de credința lor”, un număr în creștere netă.

Peste 3.000 de creștini, dintre care două treimi din Nigeria, au fost uciși în lume între noiembrie 2016 și octombrie 2017 „din motive legate de credința lor”, un număr în creștere netă, a transmis organizația nonguvernamentală „Open Doors” (‘Uși deschise’), potrivit AFP.

Această organizație protestantă a publicat miercuri Indexul pe 2018 cu „50 de țări în care creștinii sunt cei mai persecutați”. Conform indexului, 215 milioane de persoane au fost victime al unui nivel de persecuție ‘de la puternic la extrem’, adică unul din 12 creștini la nivel mondial.

Coreea de Nord figurează pentru a 17-a oară consecutiv în fruntea acestui index anual, realizat pe indicatori care măsoară violențele exercitate, dar și o opresiune cotidiană mai discretă. Urmează Afganistanul și Somalia.

Între 1 noiembrie 2016 și 31 octombrie 2017, cel puțin 3.066 de creștini au fost uciși din motive legate de credința lor, conform Open Doors. Este o cifră mult mai mică decât în Indexul pe 2016 (7.106 morți), dar superioară (+154%) clasamentului din 2017 (1.207 morți).

SURSA – ACTIVE NEWS

Cum a lucrat Dumnezeu în orfelinatul din Gherla – Mărturie Cristina – de la orfelinat la câmpul de misiune

Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Marcu 16:15

Cristina Boier a trait 13 ani in orfelinat la Gherla. Astazi este misionara si intr-o marturie impresionanta povesteste impactul misionarilor de scurta si lunga durata asupra copiilor din orfelinatul in care a crescut. Biserica Logos din Seattle (Vezi inca un video mai jos, sub albumul de poze:

VIDEO –

~~Click aici daca nu iti apare video – https://www.facebook.com/danmicleastudiomusic/videos/pcb.10156122153421738/10156122140891738/

FOTO ALBUM – 

Cristina Boier arata importanta lucrarii cu orfanii din anii 90, iar acum, in 2017, lucrarea aceasta este  facuta de Biserica  noastra Logos prin Caterina ( o orfana din Romania adoptata in SUA).

Missionarii in orferinatele din Romania in anii 1990 au fost mana si mangaierea Domnului Isus personala, pentru copiii pe care nu-i baga nimeni in seama.

Iacov 1:27

Religiunea curată și neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.

In acest album – poze din orfelinat din anii 90.

VIDEO – De la orfelinat la campul de misiune

~~Click aici daca nu iti apare video-

~~https://www.facebook.com/danmicleastudiomusic/videos/10156120488176738/

Viorel Iuga – Să strângem rândurile, să ne plecăm genunchii, să ne deschidem gura şi să ne împlinim misiunea

Ei sunt puţini, noi suntem mulţi. Ei spun miniciuni, noi spunem adevărul. Ei sunt slabi, noi suntem puternici. Ei luptă împotriva societăţii, noi luptăm pentru binele ei. Ei vor distrugerea credinţei, a familiei şi a moralităţii, noi dorim întărirea lor. În ciuda aspectelor care îi dezavantajează, ei sunt mai prezenţi, mai activi, mai vizibili, mai vocali şi deseori crezuţi de mai mulţi. Secretul? Ei nu se divizează, noi da. Ei repetă mereu aceleaşi lucruri şi nu obosesc, dar noi obosim. La anumite intervale de timp, scot pe piaţă câte un nume nou.

Deşi ar putea riposta, acţiona şi vocaliza mai mulţi creştini, din nefericire cei ce iau atitudine publică sunt tot mai puţini. Dragilor, vreau să vă aduc aminte că ei, duşmanii familiei şi ai societăţii, sunt angrenaţi într-o bătălie pierdută, iar noi în una deja câştigată. Ei luptă împotriva lui Dumnezeu, noi luptăm cu Dumnezeu de partea noastră.

Având în vedere resursele noastre şi mandatul nostru, să fim mai prezenţi, mai vocali, mai activi, mai îndrăzneţi. Nu există legi, forţe, bani, oameni şi nici măcar demoni care să ne poată opri. Indiferent cum se schimbă societatea, Dumnezeu rămâne Stăpânul sfânt, Biblia rămâne Cuvântul Lui, păcatul rămâne păcat, iar creştinul trebuie să rămână creştin, adică un urmaş fidel al Domnului Isus Cristos. Misiunea noastră în promovarea Adevărului şi protejarea familiei nu s-a încheiat. Să întărim relaţia cu Stăpânul Universului, să strângem rândurile, să ne plecăm genunchii, să ne deschidem gura şi să ne împlinim misiunea. Lumea are nevoie disperată de Lumina lui Cristos, iar purtătorii Ei suntem noi!

Pastorul Zaharia Craciunean a plecat la Domnul

Pastorul Zaharia Crăciunean a plecat la Domnul la varsta de 97 de ani. A fost pastor la Hapria şi Ohaba, jud. Alba.

Pastorul Zaharia Crăciunean si-a încheiat alergarea. Astăzi la ora 2, după ce o viață întreagă L-a slujit, L-a onorat, L-a înălțat între oameni şi I-a fost credincios, Domnul i-a spus „Bine rob bun şi credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău”.

Ar fi împlinit 98 de ani în 03.03.2018. Mulțumim Domnului pentru exemplul şi modelul lui de viață cu nădejdea că desparțirea este pentru puțină vreme.”

Emil Bartos – CALAUZIREA

Psalmi 143:10

Învaţă-mă să fac voia Ta, căci Tu eşti Dumnezeul meu.
Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!

Dumnezeu ne calauzeste avand partasie cu El prin:

  1. Cuvant
  2. Rugaciune
  3. Calauzirea launtrica data prin Duhul Sfant

Calauzirea prin providenta. Dumnezeu nu iti da doar Biblie, cu ocazia sa te rogi, sa ai partasie cu El. Ci El lucreaza la circumstante, la imprejurari. El deschide usi, inchide usi. Iti trimite oameni care sa te ajute sa intelegi voia Lui- mentori spirituali, pastori, predicatori. De asemenea, Dumnezeu poate sa vorbeasca si prin semne, puteri, minuni. Dumnezeul nostru este acelasi ieri, azi si in veci. Poate sa faca acest lucru, dar cu precautie, asa cum veti invata. Aceasta este a doua categorie de tipuri de calauzire care intra sub providenta lui Dumnezeu in bunatatea Lui. Ne-a dat niste canale, resurse, mijloace prin care sa-i cunoastem voia.

Al treilea tip ed calauzire intra sub personalitate. Dumnezezu te calauzeste folosindu-ti personalitatea ta. Despre asta se vorbeste mai putin. El foloseste simtamintele tale. Foloseste dorintele tale bune. Foloseste ratiunea ta, instinctul tau. Sunt anumite insusiri pe care Dumnezeu le-a pus in noi si Dumnezeu le poate folosi ca sa te calauzeasca. Sigur, nu sunt la acelasi nivel. De aceea le-am pus la aceasta ordine.

Intai si cel mai important, Dumnezeu te calauzeste prin a avea partasie cu El. Apoi te calauzeste uitandu-te la modul in care El lucreaza providential in lume. Si apoi Dumnezeu poate sa-ti foloseasca si personalitatea. Cam asta e structura studiului despre calauzire.

Studiul incepe de la minutul 60

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari