În urmă cu 70 de ani, o declarație semnată la galeria de artă din Tel Aviv a schimbat lumea pentru totdeauna. În ciuda tuturor împotrivirilor, acest tânăr stat evreiesc nu numai că a supraviețuit, dar a întrecut toate așteptările.

David Ben-Gurion declaring independence beneath a large portrait of Theodor Herzl, founder of modern Zionism foto Wikipedia

În urmă cu 70 de ani, o declarație semnată la galeria de artă din Tel Aviv a schimbat lumea pentru totdeauna. În ciuda tuturor împotrivirilor, acest tânăr stat evreiesc nu numai că a supraviețuit, dar a întrecut toate așteptările. Scott Ross de la CBN ne readuce în acel moment și discută cu o persoană care a scris istorie, care a fost prezentă acolo.

În Sala Independenței, David Ben-Gurion a anunțat nașterea statului modern Israel. Era pentru prima dată din ultimii 2.000 de ani când evreii aveau o țară a lor.

El a spus următoarele cuvintele: „Prin prezenta declarăm înființarea unui stat evreiesc în țara Israel și anume statul Israel.” Acolo a luat naștere un stat evreiesc. Ben-Gurion a reprezentat vocea a 11 milioane de evrei din întreaga lume care nu-și puteau face vocea auzită și n-aveau niciun loc unde să meargă.
Isaac Dror conduce segmentul educațional de aici.
„Țara ne-a promis-o Dumnezeu. Suntem singurul popor din istoria lumii care locuiește în aceeași țară, vorbește aceeași limbă și care crede în același Dumnezeu de mai bine de 3.000 de ani.” a spus el. „Aici e sala unde s-a născut statul evreiesc. Acum 70 de ani, în această sală mică, având mobila pe care o vedeți, a avut loc o ceremonie de 32 de minute care a zguduit lumea.”

În acea zi, pe când britanicii se retrăgeau din Israel, cinci armate arabe au invadat țara.
„Vă imaginați cum a fost, să combini cea mai fericită zi a poporului evreu, unul din cele mai mărețe momente ale națiunii noastre, cu unul din cele mai periculoase și triste momente, când Israelul a fost aproape de anihilarea totală. Această clădire era cel mai sigur auditoriu din Tel Aviv. În mare parte au participat oameni din jurul orașului Tel Aviv, fiindcă nu puteau să invite oameni din Ierusalim.

Ierusalimul nu era accesibil pe atunci. Doar 350 dintre toți aceia au avut șansa să se înghesuie într-o sală fără aer condiționat. În mulțimea de martori a fost și Yael Sharett. Tatăl ei, Moshe Sharett, era pe scenă. El era mâna dreaptă a lui Ben- Gurion și un fel de ministru de externe al guvernului provizoriu al Israelului. Ei au venit la ceremonie cu o invitație pe care scria:
«Suntem onorați să vă invităm la ceremonia de declarare a independenței.» , după care: «A se păstra secret» . Liderii nu voiau mii de oameni pe străzi c穗d, mai t穩ziu în acea zi, se așteptau la raiduri aeriene. Apoi mai scria «Invitația e personală». Cu alte cuvinte, «veniți doar dvs.» Iată-l, însă, pe Moshe Sharett, care a venit cu fiica și sora sa. Moshe le explicase că vor sta pe același scaun.

Am întîlnit-o pe Yael Sharett Medini la casa ei de l穗gă Tel Aviv. Aici e mătușa mea și, așa cum spuneam, am împărțit scaunul.” a spus ea. Ea ne-a povestit cum, cu o zi înainte, tatăl ei i-a dictat și ea a scris o variantă a Declarației de Independență.
„Aici e o versiune a declarației compusă de tatăl meu, pe care am scris-o cu mâna mea. Acestea sunt copii foto ale originalului. Acela e la arhive.” a spus femeia.
– Cât v-a luat să-l scrieți?
– Mi-a luat cam o oră să o scriu.
Yael se consideră pe sine o servitoare a istoriei.
– Ce vârstă aveați?
– Aveam 17 ani. Nu eram prea interesată. Încă de când eram copil știam că locul nostru e aici și că vom avea un stat, a spus ea.

În acea perioadă, familia ei locuia în New York, iar tatăl ei tot insista pe la ONU, convingând națiunile să susțină statul care urma să se nască în curând.
– Vă amintiți momentul când Ben-Gurion a stat aici și a citit?
– A fost ceva epic. De fapt, a fost poezie. Singurul moment în care am fost profund mișcată, a fost atunci când rabinul Levin a rostit acea străveche binecuvântare evreiască.

Acea rugăciune evreiască antică, recitată la momente importante, „Binecuvântat ești Tu, Doamne Dumnezeule, care ne-ai dăruit viață, care ne-ai purtat și ne-ai ajutat să ajungem această zi.” Această rugăciune are un ecou de generații.
– Ați și cântat?
– Desigur, am cântat Hatikva. Atunci toată lumea s-a ridicat, doar era imnul național.

În ziua următoare, care era de sabat, președintele Harry Truman a devenit primul lider mondial care a recunoscut existența Israelului. Pentagonul și Departamentul de Stat au crezut cu tărie că Ben-Gurion, liderul Israelului, va duce lumea spre o catastrofă. O singură persoană însă, gândea diferit, Harry Truman. El a înțeles ceva ce miniștrii și consilierii săi apropiați n-au reușit, anume că aceasta reprezintă împlinirea profeției.

După 70 de ani, e foarte clar că Truman avusese dreptate.
„Astăzi suntem mai rapizi, mai buni, mai frumoși ca oricând. Economia Israelului merge foarte bine, suntem supranumiți «națiunea start-up», și acum vedem cum Israelul se află, împreună cu America, mulțumim lui Dumnezeu, în rândul națiunilor de vârf. Oamenii încep să priceapă de ce existăm și noi.” a spus Isaac Dror.
Știre difuzată în emisiunea Jerusalem Dateline 226 – 28 aprilie 2018, la Alfa Omega TV.
Ultimele stiri creștine: http://alfaomega.tv/stiri