Imnul Polițiștilor Creștini din România

-Pe sfânta vieții cărare-
Imnul Poltițiștilor Creștini din România
— at Biserica Apele Vii.

1.Pe sfanta vietii carare,
Isuse, prin har alergam;
Si flori de iubire, de soare,
Spre lauda Ta semanam.

R: Spre lauda Ta, spre lauda Ta,
Isuse, cu foc vom canta!
In veci Te slavim, in veci Te iubim
Prin harul pe care-l primim.

2.In lupta cea buna-a credintei
‘napoi nicidecum sa nu dam,
Suntem randuiti biruintei
Spre lauda Ta cand luptam.

3.Ne-ai pus in ogorul iubirii
Poverile ei sa purtam
Sa fim la-naltimea menirii,
Spre lauda Ta sa lucram.

4.In toate-mpreuna cu Tine,
Isuse, ne-ai pus sa rabdam,
Prin Tine si astazi si maine
Spre lauda Ta sa cantam!

Versuri preluate de la http://www.resursecrestine.ro/cantece/1828/pe-sfanta-vietii-carare

Reclame

Biserica Ortodoxă în România Comunistă – Forumul Dialogos

*poza apartine Fototecii Ortodoxiei Romanesti. http://fototecaortodoxiei.ziarullumina.ro/catedrala-patriarhala

*poza apartine Fototecii Ortodoxiei Romanesti. http://fototecaortodoxiei.ziarullumina.ro/catedrala-patriarhala

Biserica Ortdoxă a reprezentat cea mai mare putere din punct de vedere numeric și simbolic în tradiția și cultura românească.  Recunoscând această realitate, partidul-stat a știut că nu putea exista un control al societății fără un control al Bisericii Ortodoxe, așa că a instituit o formula de subordonare. La fel ca și cu celelalte culte, s-a încercat șantajarea masivă a unor ierarhi pe bază de acuze politice și speculări ale unor sentimente diverse (ex: dorința de cariera). În 1945 mai multi preoți au fost trimiși la închisoarea de la Caracal ca și un fel de demonstrație de forță. În consecință, au existat multe cedări și compromisuri din partea Bisericii Ortodoxe. Trebuie menționat că Biserica Ortodoxă Română nu a fost neapărat un corp unitar. În multe cazuri a existat și opoziție față de regim.

Spre exemplu, a existat o opoziție clară din partea celor cu autoritate duhovnicească în cazul mănăstirii de la Vladimirești, din cadrul episcopiei Buzăului. Preotul Ioan Iovan și stareța mănăstirii împreună cu un număr de călugărițe, au fost acuzați de abatere de la practicile ortodoxe și de subminare a conducerii atât de către ierarhie cât și de către partidul-stat. Acești oameni au fost compromiși, arestați, judecați și condamnați la mulți ani de închisoare.

O alta categorie respinsă și condamnată de Biserica Ortodoxă și de Stat areprezentat-o “Rugul Aprins” care a fost de fapt o asociere volunatră a unor oameni diverși care doreau să își trăiască credința într-un sens profund, răsăritean. Aceștia au pus pe gânduri Securitatea în timp ce au stârnit forme de adversitate și în interiorul Bisericii. Mulți dintre aceștia au fost deasemenea arestați și condamnați.

Un alt caz demn de menționat, este moartea suspectă în 1948 a patriarhului Nicodim Munteanu, care adesea s-a pronunțat împotriva apropierii Bisericii de stat. Istoricii bănuiesc că a existat atât un interes al statului cât și diverse interese de putere. La scurt timp după moartea acestuia, Irineu Mihălcescu, mitropolit al Moldovei și urmaș la scaunul patriarhiei, a murit și el otrăvit, Justinian Marina devenind astfel, în condiții suspecte, cel de-al treilea partiarh al României.

*Articol bazat pe răspunsurile dlui Dorin Dobrincu din cadrul celei de-a doua întâlniri a Forumului Dialogos. Autor: Adelina Ghilea.

Sursa – https://www.facebook.com/notes/forumul-dialogos/momente-%C8%99i-lideri-cheie/1561039084172437

Citeste si

Peste 99% dintre elevii ALTEI CONFESIUNI decât cea ortodoxă s-au înscris pentru ora de religie

boy praying pray

Photo Antena 3

De exemplu, în judeţul Arad, 75 la sută dintre cei 50.000 de elevi care participă în prezent la ore de religie sunt la cea ortodoxă, iar 17 la sută sunt la religia neoprotestantă, respectiv baptişti şi penticostali. De asemenea, conform Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Arad, 7,6 la sută dintre elevi participă la orele de religie catolică sau reformată, majoritatea în şcoli din localităţi cu populaţie maghiară sau germană. Până la jumătatea acestei săptămâni, din cei 50.000 de elevi care fac ore de religie, aproximativ 30.000 au completat şi depus formularele prin care îşi exprimă dorinţa de a continua această materie.

Peste 99 % din elevii şcolilor catolice din Capitală s-au înscris pentru a participa la orele de religie, spune Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, un număr mare de cereri pentru religie romano-catolică fiind şi în Harghita. În Mureş, însă, ISJ estimează că jumătate din liceeni vor renunţa. Reprezentanţii Bisericii Catolice au afirmat, la solicitarea Mediafax, că la sfârşitul lunii ianuarie i-au transmis ministrului Educaţiei, Sorin Câmpeanu, un punct de vedere privind educaţia religioasă în şcoli, susţinând că „disciplina religie trebuie să rămână parte a trunchiului comun, la nivel primar, gimnazial, liceal şi postliceal” şi propunând chiar ca religia să figureze printre disciplinele de la Bacalaureat, ca probă la alegere.

„Copiilor aparţinând cultelor minoritare, indiferent de numărul lor, trebuie să li se asigure dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin”, au arătat romano-catolicii.

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, Francisc Doboş, a declarat că solicitarea de a se depune cereri din partea părinţilor pentru participarea elevilor la ora de religie „i-a mobilizat pe copii şi părinţi”.

„În şcolile catolice din Bucureşti, procentajul celor care s-au înscris deja pentru ora de religie a depăşit deja 99. La nivelul Capitalei, este vorba de aproximativ 1.500 de elevi”, a spus Doboş.
La rândul său, PF Lucian Mureşan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Arhiepiscop şi Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş, susţinea, recent, într-o circulară referitoare la orele de religie din şcoli, transmisă eparhiilor, că „statul are datoria să creeze şi să garanteze” cetăţenilor religioşi condiţii pentru o educaţie adecvată.

De asemenea, el îi îndemna pe părinţi să depună cererile pentru ca elevii să continue să studieze religia la şcoală, iar pe preoţi să le transmită credincioşilor şi să le explice „această problemă”. „Totodată, în discuţiile private pe care le aveţi, informaţi-i cât mai bine pe credincioşi asupra acestor aspecte şi a riscurilor care le presupun”, se arăta în circulara semnată de PF Lucian Mureşan. Referitor la cererile depuse de părinţi, în mai multe judeţe din Transilvania, unde trăiesc importante comunităţi de maghiari, solicitările vizează atât ore de religie romano- sau greco-catolică, dar şi neoprotestantă.

De exemplu, în judeţul Arad, 75 la sută dintre cei 50.000 de elevi care participă în prezent la ore de religie sunt la cea ortodoxă, iar 17 la sută sunt la religia neoprotestantă, respectiv baptişti şi penticostali. De asemenea, conform Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Arad, 7,6 la sută dintre elevi participă la orele de religie catolică sau reformată, majoritatea în şcoli din localităţi cu populaţie maghiară sau germană. Până la jumătatea acestei săptămâni, din cei 50.000 de elevi care fac ore de religie, aproximativ 30.000 au completat şi depus formularele prin care îşi exprimă dorinţa de a continua această materie.

„Băiatul meu este în clasa a noua şi cred că este destul de mare să decidă dacă vrea să facă religie. Deocamdată nu a completat cererea pentru că aşteaptă să vadă câţi din clasa lui vor continua cu această materie”, a spus mama unui elev de religie catolică de la Liceul Teoretic „Adam Muller Guttenbrunn” din Arad. La Cluj-Napoca, unde există trei licee cu predare în limba maghiară, peste 95 la sută dintre elevii acestora vor să participe la orele de religie, cei mai mulţi aparţinând cultului reformat, apoi celui romano-catolic. Astfel, la Liceul „Apaczai Csere Janos”, unde învaţă 587 de elevi, directorul Voros Alpar spune că peste 95 la sută dintre ei vor să participe la orele de religie, numărul nefiind influenţat de modificarea procedurii, prin necesitatea depunerii unei cereri de către părinţi.

Aproximativ 80 la sută dintre elevi aparţin religiei reformate, iar restul religiilor romano-catolică, unitariană, neoprotestate, astfel că aceste cursuri sunt predate de trei profesori – doi pentru cultul reformat şi unul pentru cel romano-catolic, care are o jumătate de normă, în timp ce pentru unitarieni, religia se predă de către personal calificat aprobat de parohie. La Liceul „Bathory Istvan” din Cluj-Napoca, 99 la sută dintre cei circa 1.000 de elevi sunt de acord să participe la orele de religie, 75 la sută dintre ei aparţinând cultului reformat, iar restul cultului romano-catolic sau celor neoprotestante. Aici sunt trei profesori de religie – doi pentru reformaţi şi unul pentru romano-catolici.

Religia ortodoxă este studiată de peste 4.700 de elevi de la şcolile cu predare în limba română din judeţ, fiind predată de 28 de profesori. La ISJ Harghita au mai fost înregistrate cereri pentru cultul Martorii lui Iehova (38 de solicitări), penticostal (32 de solicitări), Creştini adventişti de ziua a şaptea (31 de solicitări), pentru religia greco-catolică (26 de solicitări), baptistă (22 de solicitări), existând, de asemenea, patru cereri pentru cultul evanghelico-luteran ?i două pentru cel evanghelic român. În judeţul Mureş, cei mai mulţi elevi învaţă, la secţiile în limba română, religie ortodoxă şi greco-catolică, existând 114,51 posturi pentru aceşti profesori.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), Ştefan Someşan, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, având în vedere numărul de cereri de participare la ora de religie depuse până în prezent, se estimează că jumătate dintre elevii de liceu vor renun?a, ceea ce va crea o situaţie „greu de gestionat” în şcoli. „Din analiza cererilor depuse până acum, constatăm că se va înjumătăţi numărul elevilor de liceu care vor participa la orele de religie. Asta va crea probleme, pentru că dacă într-o clasă jumătate dintre copii nu vor face ora, pentru ei trebuie găsită o soluţie ca să fie implicaţi în alte activităţi şcolare. Fiecare şcoală va avea de gestionat această problemă, să le găsească activităţi copiilor care nu vor face religie”, a explicat Ştefan Someşan, menţionând că, la ciclul gimnazial, se reduce „nesemnificativ” numărul celor vor face religie. Înscrierea pentru participarea la ora de religie se poate face până vineri.

SURSA – http://www.antena3.ro/romania/peste-99-dintre-elevii-altei-confesiuni-decat-cea-ortodoxa-s-au-inscris-pentru-ora-de-religie-285849.html

Cateva comentarii interesante, care le-am vazut prin ziarele romanesti despre ora de religie:

M.P. – La noi copiii au primit cereri goale, dar li s-s zis foarte clar ca numai daca vor sa faca religia tb sa le aduca completate de parinti. In clasa mea (o clasa a X-a.de stiintele naturii) au adus cererile completate 28 de copii din 30, desi au religia in orar ultima ora. Intre cei 28 se afla si doi olimpici nationali, la matematica si latina. N-ai cu cine, dom-le… Tara de cretini spalati pe creier!

alt M.P. – In orasul Suceava sunt 30 de biserici ortodoxe , in care incap maxim 300 de oameni, in total 9000 de oameni, intr-un oras de 120 de mii de locuitori. Deci maxim 8% din suceveni pot beneficia exercitarea drepturilor lor la viata religioasa si avand in vedere ca aprox 85% din suceveni sunt ortodocsi, rezulta ca ar trebui construite de 10 ori mai multe biserici ortodoxe pentru ca sucevenii sa poata avea acces la drepturile lor religioase.

C.G. – Nu e neaparat rau. E bine ca de-acum se va alege. Ca exista optiune. As vrea sa vad cifrele: cati erau inscrisi inainte de decizia CC si cati sunt acum. Procentul acela ne-ar spune cati au fost, pana acum, intimidati sau siliti de setting-ul institutional sa-si dea copilul la religie.

C.L. – si astfel, Romania insista sa ramana in Evul Mediu.

Greşeli gramaticale pe care obişnuim să le facem

„Decât“ folosit în loc de „numai“/„doar“ Mulţi sunt cei care folosesc greşit aceste cuvinte. Deseori auzim: „Am decât o carte“, formulare total greşită. Corect este „Nu am decât o carte“, pentru că „decât“ se foloseşte în construcţii negative.

Verbul „a avea“ Mulţi  spun „O să aibe o mulţime de probleme“. Forma corectă este „O să aibă o mulţime de probleme“.

Pleonasme – Pleonasmul poate fi definit ca „o eroare de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziţii care repetă în mod inutil aceeaşi idee“, potrivit Dicţionarului Explicativ Român. „Mă pregătesc să cobor jos“ este un exemplu pe care îl auzim deseori din gura bucureştenilor. Este greşit să spui şi „cobor“ şi „jos“. Nimeni nu poate să coboare sus.

„Vizavi“ Auzim deseori: „L-am auzit discutând vizavi de această problemă“. Este greşit pentru că „vizavi“ se foloseşte doar în context spaţial. Exemplu corect: „Casa mea este vizavi de magazinul lui Andrei“.

„A realiza“ Verbul „a realiza“ este folosit deseori greşit. De fapt, acest verb nu poate fi utilizat cu sensul de „a înţelege“. Exemplu: „Tu realizezi ce se întâmplă?“. Specialiştii susţin că „a realiza“ poate fi utilizat cu sensul de a crea ceva. Exemplu: „Am realizat o casă cu trei etaje şi piscină“.

10/zece Un lucru pe care nu îl ştiu mulţi este că cifrele de la unu la zece se scriu în litere: Greşit: „am 10 pixuri“. Corect: „Am zece pixuri“.

„Eu vroiam“ Verbul „a vrea“ este unul cu probleme, pentru că o mulţime de oameni spun „vroiam“. De fapt, forma corectă este „eu vream“. Verbul „a vrea“ se conjugă corect astfel: eu vream tu vreai el/ea vrea noi vream voi vreaţi ei/ele vreau

„Îmi cer scuze“ În primul rând, dacă spui „îmi cer scuze“ înseamnă că îţi ceri singur. În momentul în care te adresezi altei persoane ar trebui să spui „îţi cer scuze“. Desigur, scuzele nu se cer. Ele se prezintă. Mai bine folosiţi „îţi cer iertare“.

„Însumi/însămi“ Unii nu ştiu să utilizeze corect cele două pronume. Forma corectă (la persoana I, masculin, singular) este: „eu însumi“, în timp ce la feminin forma corectă este: „eu însămi“

Istro-romanii – ISTRIA

Photo credit en.wikipedia.org

In anul 2005 organizatia internationala UNESCO a inclus dialectul istro-roman in Cartea Rosie a limbilor in pericol.( Red book of endangered languages).

  Populatia istro-romana este o ramura a poporului roman asezata in Peninsula Istria din Croatia. Este singura comunitate de origine romaneasca in totalitate catolica. Dintr-un numar evaluat la 150-250.000 de persoane in secolele trecute, se estimeaza ca in prezent ar mai exista intre 1.500-3.500 de vorbitori de limba istro-romana. Procesul progresiv de anihilare a comunitatii de catre populatiile  sarba, slovena si croata, care a culminat in timpul regimului toalitatar comunist de sub conducerea lui Tito, influenta puternica slava, si intr-o anumita masura italiana, stagnarea evolutiei naturale a limbii datorita izolarii continue, au generat un proces ireversibil de descompunere  in toate planurile a identitatii latine a acestei comunitati. Din statisticile  sarbesti este cunoscut faptul ca  numarul vorbitorilor de limba istro-romana a scazut dramatic in ultimul secol, de la aproximativ 15.000 la vreo cateva sute.

 Numiti de catre locuitorii autohtoni cimiri dar si  vlahi (nume dat romanilor de la nord de Dunare), unii lingvisti considera limba istro-romanilor un dialect al limbii romane in timp ce altii o considera ca o limba romanica distincta,usor  inteligibila cu romana.

  Primele informatii despre existenta acestei populatii au fost mentionate inca din Evul Mediu, cea mai insemnata sursa fiind consemnata in scrierile cronicarului italian Manarutta din Trieste. In anul 1698 el scria ca in Peninsula Istria exista „o populatie care avea o limba proprie a lor si care se asemana cu limba romana dar are si multe cuvinte italiene.De aceea ei se numesc intre ei,in limba lor, rumeri si locuiau de la Marea Adriatica pana la portile Triestului”. Toponomia peninsulei , prin numele unor orase si sate care mai exista si astazi, demonstreaza  fara echivoc existenta unei populatii asemanatoare locuitorilor din Romania : Mune Mare(Muntele Mare), Draga,Vlasca,Vade, Faragun,Cuculeani,Negri, Santa Lucia,Vale, Murari,Corte Alba(Curtea Alba),Roma,Val d’Arsa (Valea uscata),Schilazzo,Rumeri si altele.

 In anul 1896 istoricul Teodor T.Burada publica o lista cu 114 nume de localitati populate altadata cu vorbitori de limba istro-romana dar care in secolul XIX isi pierdusera in mare parte limba materna.

 Conform majoritatii  cercetatorilor istorici, provenienta acestei populatii deosebite in limba si obiceiuri vis-a vis de populatia slava autohtona, ar provenii ca urmare a unei migratii de romani din zona Carpatilor Apuseni (Tara Motilor,Crisana) si care s-ar fi desfasurat prin secolele XIII-XV.Motivele acestei migratii inca nu sunt cunoscute pe deplin. A fost perioada in care Imperiul otoman a cunoscut apogeul extinderii maxime in Europa de Est, ajungand pana la portile Vienei.

 Dintre personalitatiile religioase,literare si stiintifice ale acestei comunitati se remarca in primul rand profesorul Andrei Gavrina.

Acesta a infiintat si condus in perioada interbelica (1921-1925) prima scoala cu predare in dialectul istro-roman  iar mai tarziu a scris si o carte de rugaciune . De origine istro-romana a fost si teologul protestant Matei Vlahici (1520-1575),in germana Matthias Flach,  unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Martin Luther din timpul Reformei. Este deasemenea posibil ca savantul si inventatorul sarb Nikola Tesla ,nascut in Istria,sa fie de origine istro-romana.

 Fiind foarte asemanatoare cu romana, vocabularul istro-roman a fost de-a lungul secolelor  puternic influentat de limbile slave (sarba,croata si slovena ) si intr-o mai mica masura de italiana. Este de mentionat faptul ca in timpul ocupatiei italiene de dinainte de primul razboi mondial si pana la sfarsitul celui de al doilea, autoritatile italiene au sprijinit in multe planuri comunitatea istro-romana din Croatia, acordandu-i chiar  un anumit grad de autonomie. Din nefericire,   trecerea Peninsulei Istria la Yugoslavia comunista asociata cu dezinteresul guvernantilor comunisti din Romania ,a insemnat lovitura finala in incercarea de a elimina din istorie o comunitate minoritara de origine latina,candva prospera.

 Actualmente, ultimii cunoscatori ai dialectului istro-roman din Istria traiesc in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria (Maggiore Ucka sau Muntele Mare ,Krisan,Carbune si Sucodru fiind cele mai importante)  si in doua localitati  din partea slovena a peninsulei (Golac si Polijene).

  Deasemenea ,datorita emigratiei,exista doua comunitati in diaspora, una in orasul italian  Trieste ,iar a doua in New York,USA.

Dupa ultimile informatii,niciuna nu depaseste insa cifra de 300-400 de persoane.

 Raportul  specialistilor de la UNESCO  oferit organizatiei internationale este cat se poate de concludent: „Toti cei care au vizitat Istria confirma ca numarul vorbitorilor de istro-romana scade vertiginos si alarmant , acestia fiind intr-un stadiu avansat de deznationalizare”

Radu Oprea

Filmari aeriene din Romania, de o calitate exceptionala, efectuate cu ajutorul dronelor

Filmari aeriene de o calitate
exceptionala, efectuate cu ajutorul dronelor
FILMARI AERIENE – ROMANIA
CLIK PE FIECARE SAGEATA  a Orasului dorit!
     http://www.thinglink.com/scene/518336466779111424

This is Romania ! Frumoasa Romanie !

cu multumiri fratelui Iosif Tatar!

4 Harti ale Romaniei – Demografie, Harta: etniilor, aeropoartelor si a zonelor

~ Demografie ~

Răspândirea celor patru „limbi romane orientale” sau „dialecte ale limbii române” (conform celor două puncte de vedere prezente printre lingviști).
  • 1899|||||| ▬ 5.956.690 locuitori
  • 1912||||||| ▲ 7.234.919 locuitori
  • 1930|||||||||||||||||| ▲ 18.057.028 locuitori
  • 1941|||||||||||||| ▼ 13.535.757 locuitori
  • 1948|||||||||||||||| ▲ 15.872.624 locuitori
  • 1956||||||||||||||||| ▲ 17.489.450 locuitori
  • 1966||||||||||||||||||| ▲ 19.103.163 locuitori
  • 1977|||||||||||||||||||||| ▲ 21.559.910 locuitori
  • 1992||||||||||||||||||||||| ▲ 22.810.035 locuitori
  • 2002|||||||||||||||||||||| ▼ 21.698.181 locuitori
  • 2011|||||||||||||||||||| ▼ 20.121.641 locuitori[118]
Populația României pe medii     Urban (53.93%)Rural (46.07%)

Conform recensământului din 2002, România are o populație de 21 680 974 de locuitori și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negativ. Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2002, 89,5% din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,6% din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 400 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 535 250 de romi. Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor,tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor.Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei, însă la recensământul din 2002 au fost numărați 6 179.

 Foto, dreapta: Târgul Drăgaica – Carol Popp de Szathmáry

Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc în afara granițelor țării este de aproximativ 12 milioane. Puțin timp după revoluția din decembrie 1989, populația României a fost de peste 23 000 000 de locuitori. Însă începând cu 1991, aceasta a intrat într-o tendință de scădere treptată, ajungând actualmente la circa 21 000 000 de locuitori. Acest fapt se datorează liberei circulații în statele din afara granițelor României, dar și ratei natalității destul de scăzute.

Limba oficială a României este limba română ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cuitaliana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii. Astfel, maghiara este vorbită de un procent de 6,7% iar romani de respectiv 1,1% din numărul total al populației țării. Până în anii ’90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori de limbă germană, reprezentată în cea mai mare parte de sași. Deși cei mai mulți dintre membrii acestei comunități au emigrat în Germania, au rămas totuși în prezent într-un număr semnificativ de 45 000 de vorbitori nativi de limbă germană în România. În localitățile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populație, limba respectivei minorități poate fi utilizată în administrația publică și în sistemul judiciar. Engleza și franceza sunt principalele limbi străine predate în școlile din România. Limba engleză este vorbită de un număr de 5 milioane de români în timp ce franceza de circa 4-5 milioane, iar germana, italiana și spaniola de câte 1-2 milioane fiecare. În trecut, limba franceză era cea mai cunoscută limbă străină în România, însă de curând, engleza tinde să câștige teren. De obicei, cunoscătorii de limbă engleză sunt în special tinerii. În orice caz, România este membru cu drepturi depline a Francofoniei, iar în 2006 a găzduit la București un important summit al acestei organizații. Limba germană a fost predată în special în Transilvania, datorită tradițiilor ce s-au păstrat în această regiune din timpul dominației Austro-Ungare.

Întrebare: Care este istoria primei Biblii în limba română?

Emanuel Contac,Emil Bartos,Dialogos

*Articol bazat pe răspunsurile lect. univ. dr. Emanuel Conțac din cadrul primei întâlniri al Forumului Dialogos. Autor: Adelina Ghilea.

Înainte de a apărea prima traducere a textelor biblice în limba română, o largă influență a avut-o limba slavonă, care pentru mult timp, a constituit limba de cultură în spațiul românesc. Nu la mult timp după reforma din Transilvania, Filip Moldoveanu a tradus, în 1551-1553, cele patru Evanghelii din limbile originale în limbile română și slavonă (limba română fiind încă exprimată în caractere chirilice). În prezent mai există un singur exemplar în lume din acea serie, care conține însă doar Evanghelia după Matei și se află la St. Petersburg.

În 1688, a apărut și prima Biblie completă în limba română, aceasta fiind cunoscută ca și Biblia de la București. Interesant este că publicarea Bibliei în integralitatea ei nu a reprezentat o inițiativă a Bisericii, ci o inițiativă mai degrabă culturală și politică a domnitorului Șerban Cantacuzino. Se cunoaște că traducătorul Vechiului Testament al acestei ediții, Nicolae Milescu Spătaru,a folosit o Septuagintă a protestanților de la Frankfurt, versiunile noi și edițiile critice nefiind neăpărat o preocupare a Bisericii de Răsărit.

Până în ziua de azi rămâne un mister identitatea celui care de fapt i-a încredințat această misiune. Milescu, reprezentant cu atribuții diplomatice al lui Grigore Ghica, a lucrat, în timpul șederii sale la Constantinopol, la această traducere a Vechiului Testament timp de 3-4 ani, un timp relativ scurt pentru o îndatorire atât de amplă. Până să fie tipărită însă, traducerea lui Milescu a trecut prin câteva revizuiri, mai întâi în Moldova, apoi în Muntenia, și în final a fost adăugată la versiunea Noului Testament de la Alba Iulia, care a fost și ea finalizată cu ceva timp inainte (1648). Curios este faptul că traducerea tipărită la București conține, de plidă, cartea 4 Macabei, considerată apocrifă chiar și de Biserica Ortodoxă.

Fa click pe link sa citesti articolul:

https://www.facebook.com/notes/forumul-dialogos/întrebare-care-este-istoria-primei-biblii-în-limba-română/1537667599842919

Vezi si – VIDEO – Emanuel Conțac și Emil Bartoș: Serile Dialogos – Biblia la Români – Prelegere si Dialog

Istoria Adevarata a Romaniei (16 episoade)

Photo credit www.ideasworld.org

Un documentar in 16 episoade despre istoria Romaniei, dar nu in varianta denaturata din manualele de istorie. In ultima vreme au disparut mai multe canale dupa youtube, asadar, daca va intereseaza, vizionati acest documentar in 16 episoade cat de repede.

Le poti gasi pe youtube:

History of Romania part 1 / Istoria Romaniei partea 1 – Intro
History of Romania part 2 – Prehistory / Istoria Romaniei partea 2 – Preistorie
History of Romania part 3 – Thracians / Istoria Romaniei partea 3 – Tracii
History of Romania part 4 – Dacians 1 / Istoria Romaniei partea 4 – Dacii
History of Romania part 5 – Dacians 2 / Istoria Romaniei partea 5 – Dacii
History of Romania part 6 – Culture / Istoria Romaniei partea 6 – Cultura
History of Romania part 7 – Continuity / Istoria Romaniei partea 7 – Continuitate
History of Romania part 8 – Hungary 1 / Istoria Romaniei partea 8 – Ungaria
History of Romania part 9 – Hungary 2 (Szeklers) / Istoria
History of Romania part 10 – Leaders / Istoria Romaniei
History of Romania part 11 – 19th century / Istoria Romaniei partea 11 – Secolul 19
History of Romania part 12 – WW1 / Istoria Romaniei partea 12 – Primul Razboi Mondial
History of Romania part 13 – WW2 a) / Istoria Romaniei
History of Romania part 14 – WW2 b) / Istoria Romaniei
History of Romania part 15 – Holocaust / Istoria Romaniei partea 15
History of Romania part 16 – present / Istoria Romaniei partea 16

Primit de la o familie, prin email.

Coplesit de Creatia lui Dumnezeu – Anotimpurile: Iarna II

Pozele din Adevarul: Iarna in Vaslui – Vezi mai multe poze aici – http://adevarul.ro/locale/vaslui/iarna-poveste-satul-vasluian.html

~~~

~~~

~~~

~~~

Coplesit de Creatia lui Dumnezeu – Anotimpurile: Iarna

Însuşi Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea în orice fel. Domnul să fie cu voi cu toţi! – 2 Tesaloniceni 3:16

Toate pozele de la Wonderful Romania Project – Pentru mai multe poze – Visit: www.wonderful-romania.com

~~~

The Ciucash Mountains under the snow… Visit: http://www.wonderful-romania.com Photography by Adrian Petrisor

~~~

Winter on a village street…Maramures Visit: http://www.wonderful-romania.com Photography by George Checherita

~~~

Picturesque Romania… – Ciucash Mountains… Visit: http://www.wonderful-romania.com Photography by Adrian Petrisor

~~~

Simon, Neamtz County Visit: http://www.wonderful-romania.com Photography by Sam Sara

Departe esti incă, curată fecioară – Centenar Traian Dorz 100 Cluj – 29 noiembrie 2014

Traian Dorz Istoria Unei Cantari Nemuritoare

Autor: Traian Dorz Versuri via Resurse Crestine

Interpreta: Rut Iovescu

1. Departe eşti încă curată fecioară
Şi ape şi codri şi munţi te-nconjoară
Şi munca-ndelungă te ţine, te ţine
Şi dulcele Mire nu vine, nu vine…

R: Mai coase, mai ţese, mai cântă, mai plânge
Mai încă puține podoabe a-ţi strânge
Puţine suspine şi tot mai puţine
Căci dulcele Mire grăbeşte spre tine.

2. Departe ești încă – și noaptea-i târzie,
Și candela-ți arde în casa pustie,
Și-i grea așteptarea – și lacrima-ți vine
Dar dulcele Mire gândește la tine…

3. Azi, orice iubire din urmă-ți dispare,
Doar una-i aprinsă, și scumpă, și mare,
Și zidul te-apasă, și lanțul te ține,
Iar dulcele Mire nu vine, nu vine…

4. Mai greu trec ca anii clipitele tale,
Priveşti prin zăbrele departe, pe cale,
Tresari, când se-aude un pas care vine,
Dar dulcele Mire gândește la tine…

5. Așteaptă! – mai încă puţină-aşteptare,
Puțină veghere, puțină răbdare,
Dar până când, oare, acestea vor ține
Iar dulcele Mire nu vine, nu vine…

Centenar Traian Dorz Cluj 

Departe esti inca, curata Fecioara

Rut Iovescu

VIDEO by Hapaianu Andrei

La revedere, Dutu! – Alex Pop

David Miclea

Photo David Miclea (Facebook)

Si iata ca inca un om de bine a plecat acasa.
David “Dutu” Miclea a plecat insa inainte de vreme.
Asa spunem noi, oamenii, cind cineva se duce acasa inaintea propriilor parinti. Inainte de a incepe sa poarte “hainele grele” ale batrinetii, cu mers mai incet si cu auz mai slab, cu maini tremurande si cu ochi care vad ca prin ceata.

Dutu n-a apucat sa poarte toiag si nici sa fie o povara pentru altii. Dimpotriva, el a fost un toiag si un sprijin pentru multi, si – asemeni Celui pe care l-a slujit mereu – a invatat sa poarte poverile altora.
Mai presus de toate, el a fost un slujitor si un propovaduitor al Cuvintului. L-a iubit pe Cristos si a iubit oamenii pe care i-a chemat mereu la pocainta.

A fost un om simplu, cu un mesaj simplu dar foarte clar: “Aici sintem straini si calatori… Destinatia noastra e cerul… Pregatiti-va si fiti gata in orice moment, caci nu stiti ziua si ceasul in care veti pleca acasa”.

Si parca pentru a intari mesajul si marturia vietii lui, Dumnezeu ne-a aratat cit adevar era in acel mesaj… luindu-l chiar pe Dutu acasa, chiar daca era inca dinamic, activ si in plina putere.

I-am admirat pasiunea si dragostea pentru predicarea evangheliei, atit de la amvon cit si in viata de zi cu zi.

Dutu a fost unul din acei pastori care a inteles si a vazut ce mare oportunitate e spatiul virtual pentru cei care doresc sa raspindeasca adevarul si Vestea Buna dincolo de zidurile unei biserici. Desigur, au fost si sint destui pastori mult mai pregatiti si mai talentati la scris – si la gramatica – dar care nu s-au sinchisit inca sa-si puna talantii in marele negot virtual in care lumea de azi e angrenata. Ne putem oare imagina un Apostol Pavel al zilelor noastre care sa nu profite de imensul avantaj al expedierii unei epistole cu viteza luminii? La mii de biserici deodata? Si nu doar litere ci si sunete? Si nu doar litere si sunete ci si imagini? Imagini vii si miscatoare??

Dutu a inteles vremurile mai bine decit multi altii. Si fiindca le-a inteles, si dupa moartea lui el inca va putea chema oamenii la Cristos prin ceea ce a scris si a predicat.

Daca Dutu ar fi avut inca timp sa-si scrie propriul epitaf, sint convins ca si-ar fi folosit si piatra funerara ca sa cheme oamenii la pocainta:

Tu – ce privesti acum al meu mormint:
Fii gata AZI – ca maine poti sa mori;
Traieste pentru cer, caci pe pamint
Noi sintem doar “Straini si calatori”.

Alex Pop

Vezi si –

Și România are canioane roşii ! The amazing Red Canyons of Romania

Râpa Roşie, “canionul” românesc de lângă Sebeş 

La sud-est de Munţii Apuseni, în culoarul Mureşului nu departe de cursul acestuia, în imediata vecinătate a oraşului Sebeş din Alba, există o rezervaţie naturală cu valori geologice, peisagistice şi botanice care merită atenţia naturalistului: Râpa Roşie.

O simplă râpă, un versant abrupt caracterizat de surpări şi eroziune torenţială… totuşi câte minunăţii poate să ascundă?


De la distanţa care permite o privire panoramică asupra Râpei Roşii, numeroasele coloane şi muchii verticale separate de ravene şi clăi piramidele supraetajate (“piramide coafate”), obeliscuri, contraforturi şamd, dau senzaţia asemănării cu o enormă orgă roşiatică, un mare basorelief ce are circa 800 m lungime şi înălţimi ale pereţilor cvasiverticali de circa 80-100 m.

Unde este Sebes – Photo credit www.skyscrapercity.com

Abrupturi impresionante, sculpturi făcute de natură ce prezintă o dantelărie de forme, turnuri, turnuleţe, ravene, hornuri, coloane, piramide, nişe şi micronişe, variate terase, cornişe şi brâuri orizontale formate din conglomerate poligenetice mai bine cimentate şi rezistente la eroziune pentru o vreme, ajungând înierbate şi susţinând câte un arbore dezvoltat pe careva loc mai stabil. Acest tip de peisaj este denumit “badlands”, terenuri rele, stil de landşaft care în alte zone ale Globului există pe mari suprafeţe, pe când la noi este o raritate insular-izolată.

Citeste mai mult / vezi mai multe poze aici – http://romania-redescoperita.ro

the Râpă Roșie cliff near Sebeș, Romania Photo Wikipedia

ENGLISH

Râpa Roșie – Romania’s Red Canyons at Sebeș

Râpa Roșie (Romanian for „red ravine”) is a protected area, a monument of national interest in Alba County,Romania. It is a geological reserve, located in the extreme southwest of the Secaşelor Plateau on the right bank of the Secașul Mare, about 4 kilometres (2.5 mi) north of Sebeș. It is protected under IUCN Category IV. Erosion and runoff has given it a prominent, sharp rocky appearance in the mountainside. Râpa Roșie measures approximately 10 hectares in size. Râpa Roșie stretches over a length of 800 metres (2,600 ft). Its height measures between 50–125 metres (164–410 ft) (300–425 metres (984–1,394 ft) absolute altitude). A huge wall, almost vertical, gives the impression of a ruined ancestral monument. Tiered columns and pyramids, separated by ravines, form a badlands microrelief. The first report of a Coţofeni culture find at Râpa Roşie was made by Fr. W. Schuster in 1865. It was the first archaeological exploration made by him which revealed remnants of large and small pottery that had ornamentation, which also attested to the Coţofeni culture.

Geology

Râpa Roșie is a geological reserve and a natural monument with unusual red bed features. Assessing the geological age of the formations has been a daunting task as no fossil remains had been found in the past.

The geological monument has been called a „natural wonder”. Its walls rise to a height of 80-100m. Rock formations are naturally carved with very unusual shapes of columns, towers and pyramids formed over centuries of erosion by rainwater. Study of the feature has revealed geological formations of gravel, quartz sands, and sandstones. The deposits are distinct „succession of red clays, grey and reddish soap-stones, friable white soap-stone.” They all exhibit a reddish colour. Deep ravines are formed and during the rainy season the water flowing in the deep ravines is in the colour of the formation that is red; as the water falls into the ravines it makes a roaring sound. Râpa Roșie River flows in the vicinity.

Râpa Roșie Photo Wikipedia

Flora

Râpa Roșie

There are many rare and endemic plants in the area. The floral species reported from the park are Cotoneaster integerrimusEphedra distachyaCentaurea atropurpureaDianthus serotinusCephalaria radiate, and Asplenium nigrum.To evolve a management plan for the natural reserve, a study was carried out on the flora and faunal resources within the reserve area. Given this data, the details of flora reported are 144 plant species of 41 families. Of these, 8 are endangered species which are characteristic to the ecoregion of the xerophilous grasslands and/or the Xerothermic subcontinental Oak forest, and are: Cephalaria radiateCephalaria uralensisOnosma pseudoarenariaJurinea mollis ssp. (transsilvanica),Salvia transsilvanicaSalvia nutansCentaurea atropurpurea and Quercus pubescens. In addition to the above, some rare plant species reported are Cotoneaster integerrimusCentaurea atropurpureaDianthus serotinusCephalaria radiate and Asplenium adiantum-nigrum.

Nelu Filip intervievat despre impactul penticostalilor din jud. Timis, Cultul Penticostal a crescut cel mai mult

000

Nelu Filip Photo www.fiti-oameni.ro

Citeste: NELU FILIP este Noul Presedinte al Comunitatii Regionale Arad !  VEZI / CITESTE si-

Nelu Filip intervievat de Opinia Timisoarei cu 3 ani in urma:

Migratia religioasa a devenit un adevarat fenomen in ultimii ani, in Timis. De ce isi schimba banatenii religia? 

Harta religioasa a judetului Timis este in continua evolutie. Chiar daca ultimele date oficiale sunt de la recensamantul din 2002, liderii religiosi sustin ca lucrurile s-au schimbat. Cei ai cultelor neoprotestante spun ca numarul enoriasilor a crescut chiar si cu 20  la suta de atunci, in timp ce liderii confesiunilor traditionale sustin ca “migrantii” nu provin din randurile lor. Mai mult, exista chiar si divergente de opinie, in ceea ce priveste motivele convertirii.

Reprezentantii Bisericii Ortodoxe si unii enoriasi ai confesiunii majoritare spun ca bisericile neoprotestante folosesc bunastarea materiala drept moneda de schimb pentru abandonarea religiei, in timp ce, de partea opusa, reprezentantii neoprotestantilor spun ca adevarata izbavire si calea cea dreapta este pocainta. Conform ultimului recensamant, pe primul loc, din punct de vedere numeric, se afla ortodocsii, urmati de romano-catolici si protestanti, insa, este posibil ca la recensamantul din 2012 datele situatiei sa se schimbe destul de mult.

Optiunea religioasa in judetul Timis
Recensamant 1992 Recensamant 2002
Ortodocsi – 545.771 Ortodocsi – 534.695
Romano-catolici – 93.033 Romano-catolici – 72.094
Penticostali – 19.042 Penticostali – 28.316
Baptisti – 8.502 Baptisti – 10.052

Cultele neoprotestante  si cele traditionale incearca „sa castige cat mai multe suflete”

Timisoreni si banatenii, in general, par cei mai predispusi sa isi schimbe religia in care s-au nascut. In primii ani de dupa Revolutie aici au fost “importate” cele mai multe confesiuni occidentale care au devenit astazi adevarate fenomene in randul timisorenilor. Motivele invocate de liderii religiosi sunt diverse, in functie de care a baricadei se situeaza. La fel se intampla si cu oamenii de rand: unii sustin ca nu si-ar parasi credinta in care s-au nascut nici in ruptul capului, iar altii spun ca numai in confesiunile de tip occidental s-au regasit pe sine si pe Dumnezeu. Conform datelor statistice, in perioada 1992-2002, cultele traditionale au pierdut din enoriasi, in timp ce neoprotestantii si-au ingrosat randurile.

Ateii, pe cale de disparitie

Daca in 1992 in Timis erau 545.771 de ortodocsi, numarul acestora s-a diminuat la 534.695 in doar zece ani. O scadere mai drastica se observa si in randurile romano-catolicilor, care “au pierdut” 20.939 de credinciosi in aceeasi perioada. Multi dintre cei plecati de la religiile majoritare este posibil sa fi ajuns la penticostali sau baptisti daca ne luam dupa cifre. Daca in 1992 numarul credinciosilor penticostali era de 19.042 peste zece ani acesta atinsese 28.316. si randurile baptistilor s-au ingrosat, chiar daca nu la fel de “spectaculos”, cu 1.550 de enoriasi. Eliberarea de sub dictatura comunista a condus la un fenomen si mai interesant. Daca inainte de 1990 aproape toti romanii erau atei declarati in acte, iata ca in 1992, in Timis, doar 450 au declarat ca nu cred in Dumnezeu. Peste alti zece ani, numarul acestora a scazut la 440, semn ca Banatul este leaganul multiculturalismului religios, dar nu si al ateilor.

„Suflete migratoare”

Ortodocsii, prin vocea preotului Marius Florescu, purtator de cuvant al Mitropoliei Banatului, spun ca este posibil ca unii dintre cei care s-au convertit la alte religii sa fi fost enoriasi ai bisericii, dar spune ca si reciproca este valabila. „Dupa 1990 a fost un val de libertate de exprimare, de credinta, dupa care multi nu s-au mai regasit in biserica lor traditionala si au inceput sa devina membri ai bisericilor neoprotestante. Cred ca acum acest fenomen nu mai are amploarea pe care a avut-o. Cea mai mare parte a membrilor acestor confesiuni provine din familiile acestora, nu din convertiri, dar nu exclude posibilitatea ca acestea sa existe, la fel cum exista si relatia inversa. Multi au regasit ortodoxia ca o solutie spirituala si adera la ortodoxie”, a spus pr. Florescu.

Acesta considera ca unele din motivele pentru care timisenii s-au convertit, sunt legate de bunastarea materiala. „Se poate spune ca au fost si situatii in care unii ortodocsi, catolici sau protestanti, au mers pe calea acestor biserici pentru unele avantaje materiale. Dar nu acestea au fost motivele principale, ci faptul ca nu au avut o constiinta solida a apartenentei fata de biserica, nu au avut o pregatire minima pentru a sti ce inseamna credinta de la care au plecat, pentru ca nu au fost interesati, intr-o masura sau alta de ceea ce biserica le ofera”, a mai spus preotul ortodox.

Cultul penticostal a crescut cel mai mult

Biserica penticostala isi are originile in Statele Unite, iar in Romania se spune ca principiile sale au inceput sa fie raspandite inainte de 1918. Prima Biserica Penticostala din Romania s-a deschis la Paulis, in septembrie 1922. La sfarsitul anului aceasta biserica avea 30 de membri. S-a raspandit destul de rapid in randul romanilor, cultul fiind recunoscut si pe vremea comunismului. Relatiile credinciosilor penticostali cu strainatatea erau mai stranse, desi greu de intretinut in conditiile de dinainte de 1989. Conform senatorului Gheorghe David, reprezentant al acestei religii, numarul penticostalilor a crescut cel mai mult dintre toate religiile. Pastorul Nelu Filip, de la Biserica Penticostala „Poarta Cerului”, din cartierul Blascovici, a oferit exemplul propriei sale biserici. „Numarul penticostalilor a crescut fata de datele statistice din 2002. Ca exemplu, in 5 ani de cand am deschis „Poarta Cerului” am botezat 200 de persoane, intr-o biserica cu 530 de membri. Este o biserica tanara, nu toate cresc in acelasi ritm. As aprecia ca numarul membrilor a crescut cu 10-15% in Timis fata de 2002”, a marturisit Filip pentru „Opinia Timisoarei”.

In cautarea lui Dumnezeu

Nelu Filip L-am intrebat pe pastor ce ii atrage pe timisoreni la aceasta religie, iar raspunsul sau a fost ca Evanghelia si mantuirea spirituala. „Ceea ce ii atrage pe oameni la aceasta religie este Evanghelia pe care o predicam. Oamenii vin la noi pentru ca au nevoie de mantuire pe plan spiritual, vor sa isi dedice viata lui Hristos. Asta intelegem noi prin convertire, ei trebuie sa accepte principiile Evangheliei. Nu vin din alte ratiuni”, a precizat pastorul penticostal. Din punctul sau de vedere, discutiile cum ca romanii se convertesc la o religie evanghelica pentru beneficii materiale sunt doar un mit. „E drept ca oamenii se ajuta intre ei, dar in masura in care este posibil. Nu stiu in ce masura este in intentia cuiva sa se transfere de la o biserica la alta pe alte considerente. Biserica si-ar pierde si din misiune, si-ar pierde rostul. Avem si familii nevoiase, spre care ne aplecam periodic, dar ajutorul este limitat. Fiecare trebuie sa munceasca si sa isi castige existenta, iar noi ii ajutam in masura in care putem. Biserica ortodoxa are un crez al ei, la fel ca si biserica penticostala. Se predica credinta in Hristos, cine va crede si se va boteza va fi mantuit”.

Credinta, o optiune personala

Unii credinciosi, in general cei de varsta a treia, spun ca nu si-ar parasi in ruptul capului credinta. Maria Jebeleanu, o batrana de 74 de ani, vine aproape in fiecare zi la catedrala si se roaga la Dumnezeu asa cum a fost invatata. “Niciodata nu mi-as schimba religia. Eu sunt ortodoxa din mosi stramosi, toata familia mea este, pot sa-mi dea ei ce-or vrea. Nici cu carti sau hartii din acelea daca vin la mine eu nu pun mana pe ele. Eu vreau sa mor asa cum m-am nascut: ortodoxa”, a spus femeia.

In schimb, exista si altfel de situatii. Ovidiu Ciuhandu, consilier local al Timisoarei de mai multe mandate, spune ca s-a convertit in 1997, dar nu din ratiune materiala, ci pentru ca in sanul bisericii baptiste si-a gasit adevarata vocatie spirituala. „Eu mi-am schimbat religia, insa nu s-a schimbat nimic capital. Eu nu consider ca am plecat de la ortodoxie, intrucat nu eram un crestin practicant, prezenta mea la biserica era conditionata doar de anumite evenimente, cum ar fi o nunta sau un botez. Aici am gasit ceea ce imi lipsea mie, aici am inceput sa cred cu adevarat in Dumnezeu. Eu nu cred ca poate exista nici o animozitate intre religii, deoarece credem in aceleasi lucruri, in Trinitate. in ceea ce priveste vorba de avantaje materiale, eu nu cred ca e vorba de asa ceva. Eu am mai multi prieteni ortodocsi si ne ajutam intre noi, nu in functie de religie”, a declarat Ovidiu Ciuhandu.

Implicarea bisericii in politica

Comunitatea neoprotestanta din Timis este foarte puternica si are legaturi stranse si cu mediul politic local. Mai multi reprezentanti ai bisericilor baptiste si penticostale ocupa functii in Consiliile Locale din judet, in Consiliul Judetean sau sunt parlamentari. Toti sunt membri ai Partidului Democrat-Liberal. „E un lucru normal sa fie reprezentanti si in politica, orice cetatean are dreptul de a alege. Noi dorim sa promovam valorile moral crestine, drepturi avem fiecare”, a precizat David. Presedintele Consiliul Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, lider al PD-L Timis, este unul dintre cei care a sprijinit comunitatea evanghelica.

Ortodocsii nu sunt reprezentati in nici o structura administrativa. “Preotii nu pot candida din partea unor formatiuni politice, asa cum a hotarat Sfantul Sinod. Totusi, in nume personal si ca si candidati independenti, acestia pot candida pentru un post de consilier local sau judetean. Din experienta ultimelor alegeri, putem spune ca din 15 canidati preoti, nici unul nu a reusit sa acceada in consiliile locale”, a declarat pr. Marius Florescu.

(Re)convertirea si botezul le sunt acceptate credinciosilor din toate cultele

Toate bisericile ii primesc cu bratele deschide, atat pe cei care se convertesc, cat si pe cei care se reconvertesc. Preotul ortodox spune ca cei care doresc sa se (re)converteasca la ortodoxism trebuie sa treaca prin anumite ritualuri tainice. “Cei care nu au fost botezati in rit ortodox si au fost botezati in rituri neoprotestante, trebuie sa treaca prin taina botezului si a mirului. Celor care au trecut deja prin aceste taine si s-au rebotezat in cadrul cultelor respective, nu li se mai oficiaza taina mirului, urmand ca pe langa Simbolul Credintei Ortodoxe sa se adauge si formule de negare a invataturii pe care, gresit, a imbratisat-o pana atunci”.

Pastorul penticostal a explicat si el ce trebuie facut pentru a deveni adept al acestei religii. „Intrarea in religia penticostala presupune un botez decis de cel care este in cauza. Prin asta se disting bisericile evangheliste. Pentru a deveni penticostal, o persoana trebuie sa dovedeasca faptul ca vrea si poate sa isi schimbe viata. Intai ne asiguram ca viata sa este schimbata, trebuie sa se fereasca de pacat ti de lucrurile rele. Apoi i se face botezul. Exista cursuri catehetice pe care le urmeaza, se fac intalniri de invataura elementara. in biserica noastra sunt 6 saptamani inainte ti 6 dupa botez, deci 12 intalniri. Perioada aceasta depinde de la o biserica la alta. Facem aceste intalniri din dorinta de a ne asigura ca acea persoana accepta credinta penticostala ti o face edificat ti in cunostinta de cauza. Nu am avut cazuri in care cineva sa se razgandeasca dupa botez, dar sunt cazuri cand cad prada unor slabiciuni, mai cad in pacat. Rostul nostru, ca pastori, e sa ii incurajam sa mearga inainte”, ne-a mai spus Nelu Filip.

Migratia religioasa a devenit un adevarat fenomen in ultimii ani, in Timis. De ce isi schimba banatenii religia? Citeste articolul in intregime aici – http://www.opiniatimisoarei.ro/migratia-religioasa-a-devenit-un-adevarat-fenomen-in-ultimii-ani-in-timis/24/01/2011/

Istoric: Corul Armatei Române – Treceţi batalioane române Carpaţii

Romania Photo credit Klaus Iohannis FB

Istoric – Versuri

Cântecul a fost scris (probabil) în timpul Primului Război Mondial ca un cântec de luptă. Una dintre primele ansambluri atestate de a fi cântat cântecul, în versiunea sa originală (cu trei strofe), imediat după Primul Război Mondial, este corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoș. Acest cor interpretează cântecul original și astăzi, neîntrerupt încă din 1918. Mențiuni care datează acest cântec în acea perioadă pot fi găsite în diferite lucrări istorice – una dintre ele atestând faptul că, în februarie 1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni – Bucovineni” deja cunoșteau o versiune a cântecului: “Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă / Visam de când eram copii / Să trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”.

Romania Photo Un gand pentru tine

Photo Un gand bun pentru tine

Celor 3 strofe originale li s-au adăugat apoi alte 6 (una la început, alte cinci la final), în timpul regimului comunist, de către Cenaclul Flacăra, după cum recunoaște chiar poetul Adrian Păunescu: „(Acestea este) un cântec pe care trebuie să-l aflați, un cântec care trebuie să rămână și în memoria generațiilor următoare așa cum a rămas în memoria corurilor de de țărani din Transilvania, din Finteușul Mare, spre exemplu, unde l-am descoperit; […] (din acest cântec excepțional) trei strofe sunt ale istoriei și restul le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorința noastră de pace, dar și cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintași demni.”

Versurile adăugate de Cenaclul Flacăra sunt majoritatea adăugiri post-facto, de natură istorică și patriotică, referitoare la Marea Unire de la 1918 (strofa 1: „[…] Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”; strofa a 5-a: „Cu săbii făcură Unirea, ce inimi / Spre Alba cu toții mergeam / Toți oamenii țării semnau întregirea / Voința întregului neam”; strofa a 7-a: „[…] Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe / „Trăiește-n Unirea de azi“). O modificare în spiritul anti-monarhist al vremii este referirea la „comandantul suprem” din penultima strofă (a 9-a), contrară titulaturii regelui Ferdinand I, în timpul căruia s-a înfăptuit unirea, de „cap al oștirii”.

Photo credit Flavius Paul

Melodia

O variantă pentru compozitorul actualei melodii a cântecului este Iosif Romulus Botto, organizatorul a peste 30 de coruri și fanfare din Banat și Transilvania din perioada interbelică”, conform imnografiei sale: „Treceți batalioane române, Carpații, cor bărbătesc, Arad, 1942”.

Există mai multe cânturi străine cu melodii similare – una dintre ele fiind cântecul polonez „Szara piechota” (“Infanteria gri”), apărut în 1927 (prima versiune documentată), posibil compusă de Leon Łuskino, cu versuri de Boleslaw Lubicz-Zahorski.

Versuri – Versiunea originală

Treceți batalioane române, Carpații
La arme cu frunze și flori
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații
Cu inima la trecători

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ți copile părinții și frații
Și-apoi să mergem la război

‘Nainte! ‘Nainte cu sabia-n mână,
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul
De-o fi să ne-ngropăm de vii.

Versiunea actuală

Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că frații în veci vor fi frați!!
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi compatrioți ascultați:

Treceți batalioane române Carpații
La arme cu frunze și flori,
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații
Cu inima la trecători.

Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi!
Sărută-ți copile părintii și frații
Și-apoi să mergem la război

‘Nainte, ‘nainte spre Marea Unire,
Hotarul nedrept să-l zdrobim.
Să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul
De-o fi să ne-ngropăm de vii.

Cu săbii făcură Unirea, ce inimi!
Spre Alba cu toții mergeam;
Toți oamenii țării semnau întregirea
Voința întregului neam

Cu toții eram regimente române
Moldova, Muntenia, Ardeal
Fireasca unire cu patria mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal

Aceasta-i povestea Ardealului nostru
Și-a neamului nostru viteaz,
Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe
Trăiește-n unirea de azi!

Dreptatea și pacea veghează Carpații
Și țara e frunze și flori,
A noastră izbânda, ai noștri sunt frații;
Trăiască în veci trei culori!

Vrem liniște-n țară și pace în lume,
Dar dacă-ar veni vreun blestem,
Carpații și frații sări-vor ca unul
Urmând comandantul suprem!

Treceți batalioane române Carpații
La arme cu frunze și flori,
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații
Cu inima la trecători.

Sursa Wikipedia VIDEO by Istoria Romanilor

…dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga şi va căuta faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele – îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara. – 2 Cronici 7:14

Romania Un gand bun pentru tine

Photo Un gand bun pentru tine

 

Semnele Timpurilor – Puterea unui Like ce răstoarnă politica

Cele mai noi articole”

00

Photo credit semneletimpului.ro

Putea fi răsturnat un avantaj de 10 puncte în turul doi al alegerilor prezidențiale? Asta s-au întrebat cei de la Openpolitics, care au analizat 70 de alegeri prezidențiale din Europa, pentru a conchide că, în ultimii 25 de ani, au fost doar câteva cazuri în Europa în care pronosticul a fost răsturnat în felul acesta. Ce s-a întâmplat în România? Cine sunt și de unde vin alegătorii care au făcut diferența?

00

Photo credit www.realitatea.net

Alegeri românești pe Facebook

Lucian Mîndruță este una dintre persoanele publice a cărui pagină de Facebook a fost intens urmărită în cele două săptămâni premergătoare votului din 16 noiembrie. El singur a tras concluziile: „Numărul total de shares la pagina asta pe care o citiți acum în ziua de alegeri a fost de 54.000. Numărul total de likes a fost de 140.000. Numărul total de vizualizări pe video postate: 2.145.000. Exact cu puțin peste 2 milioane! E și aici o poveste pe care trebuie s-o spunem: eu am o pagină personală, neafiliată vreunui brand. Revoluția asta a fost cu adevărat a oamenilor care au avut încredere în alți oameni. Ca mine sau ca alții.”

În următorii ani, se vor face studii sociologice cu privire la votul de pe 16 noiembrie, din care vom afla în oarecare detaliu cine sunt cei 1,6 milioane de români care au răsturnat pronosticurile, însă putem afirma de pe acum de ce au făcut-o: pentru că au avut încredere, nu în vreunul dintre candidați, nu în vreun program electoral, nu în vreun partid politic și nu în politică, ci încredere unii în alții că se pot impune ca putere civică, să miște țara în direcția pe care au considerat-o ei bună.

Photo Ovidiu Dumitru Matiu via Mediafax.ro

O analiză Hotnews a paginilor de Facebook Pro.facebrands.ro arată ce i-a interesat pe oameni și ce i-a animat să iasă la vot. În primul tur, primele 20 de articole ale unor publisheri cu interacțiune mare pe Facebook, precum HotNews.ro, Gandul.info, Adevarul.ro, Contributors.ro, Ziare.com sau StirileProTV.ro, conţineau subiecte legate de fotbal, domeniul social, știri din IT și doar câteva materiale informative legate de campania electorală. În schimb, în turul doi articolele care au provocat interacțiuni-record pe Facebook nu au fost informative, ci mai degrabă au constat în mesaje între prieteni și apeluri. „Dintre primele zece articole care s-au răspândit masiv pe Facebook, opt prezintă mesaje, scrisori deschise sau apeluri la mobilizare, iar două sunt știri care, la rândul lor, au potențial de mobilizare”, scrie Hotnews.

Pe fondul dezamăgirii față de întreaga clasă politică actuală şi în special față de mesajele lansate de aceasta către cetățeni, față de corupția de care ne lovim cu toții de atâția ani și în circumstanțele în care s-a desfășurat votul din diasporă în primul tur, Facebook le-a servit românilor ca platformă de mobilizare. Rezultatul s-a văzut imediat și ar fi putut fi un indicator bun și pentru rezultatul final al alegerilor. Conform ThinkDigital, pagina lui Klaus Iohannis a avut o creștere spectaculoasă în ultimele două luni, deși atât personajul politic, cât și pagina sa de Facebook sunt relativ noi pentru publicul român. La 36 de ore de la închiderea urnelor în cel de-al doilea tur, pagina noului președinte al României a înregistrat o premieră pentru pagina unui politician român, depășind pragul de 1 milion de like-uri. Românii implicați în cursa politică de pe Facebook l-au ridicat astfel pe Iohannis deasupra unor lideri europeni precum Angela Merkel (aproape 900.000 de like-uri) sau David Cameron (410.000 de like-uri).

CITESTE in intregime aici – http://semneletimpului.ro/social/social-media/facebook/puterea-unui-like-care-rastoarna-politica.html

Previous Older Entries Next Newer Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari