The Order of Events in Genesis 1 (God & Creation) – Hugh Ross, PhD

http://www.reasons.org – Astronomer and physicist Hugh Ross speaks on the order of events in the book of Genesis. This videos is part of the ‘God and the Big Bang’ playlist: http://www.youtube.com/playlist?list=…

VIDEO by Theology, Philosophy and Science

Creatie vs Evolutie, Kent Hovind (subtitrare in L. Romana)

multumesc lui Bibi pentru semnalarea acestui video!

VIDEO by Lavine Francis

In awe of God’s creation – Solar Storms: 10 Hottest Facts

Photo credit wakilnikzad.com

Pentru traducere automata, fa click aici – Romanian

Our Sun is located 24-26,000 light years from the center of the Milky Way. It circles the galaxy every 225-250,000 years, at a speed of 220 kilometers per second. The sun is a medium size star, a Yellow Dwarf, G type main sequence. It’s about one million times the size of planet Earth.

Core temperature:15,000,000 °C. Surface temperature: 5,500 °C.

The sun emits a steady stream of charged particles, the solar wind, at 450 km per second. It increases in strength during active periods, every 11 years or so. Active periods are marked by an increase in sunspots. Sunspots are Earth-sized regions where intense magnetic fields prevent hot gas from reaching the surface, driving temperatures down to around 4,000°C. They often correspond to active regions.

Where magnetic activity drives the formation of coronal loops, or prominences. Solar flares. And Solar tsunamis, technically “fast-mode magnetohydrodynamical waves.” In February 2009, the Stereo spacecraft detected one that rose to 100,000 km high, and raced outward at 250 kilometers per second. It was associated with an eruption of gas and magnetic fields called a coronal mass ejection.

A CME can blast a billion tons of matter out at 10 to 12 million kilometers per hour. A CME sends a pulse of solar plasma to the limits of the solar system, where it can impact planets or spacecraft. We see its arrival in spectacular aurora. They form when solar particles rain down on Earth’s atmosphere, causing oxygen and nitrogen atoms to glow.

VIDEO by SpaceRip

1. Thinking Creation (God & Science): The Great Debate

All rational people have thought about what happened in the beginning, but not everyone has come to the same conclusion. Thinking Creation is not only about why thinking Christians embrace the Biblical creation, but also how this doctrine makes sense of the sometimes confusing reality we experience and the development of competing philosophies.

This video series is designed to serve as the beginning of a conversation, not the end; it is about reality in the past, present and future. Embracing a thoughtful understanding of creation frees believers from irrational philosophies built on events that don’t happen, and liberates them to embrace the beauty evident in nature. In other words, Thinking Creation is about a beginning, the beginning of a liberating journey to understand ourselves, our universe and our Creator God.

The Great Debate is the first episode in this series. It traces some of the philosophies that, over the course of millennia, have lead to the various ideas about origins that are current today. Some of the thinkers discussed include Democritus, Epicurus, Lucretius, Aristotle, the Apostles John and Paul, Thomas Aquinas and David Hume among others. As much as possible, the original words – or at least reasonable English translations – of these thinkers are used.

VIDEO by Theology, Philosophy and Science

Papa Francisc rescrie istoria catolica afirmand teoria evolutiei

Declaratia facuta de Papa Francisc, imbinand evolutionismul cu creatia lui Dumnezeu, este si mai bizara decat cea a evolutionistilor, mai ales cand spune: „Ni-l putem imagina pe Dumnezeu ca pe un magician cu o baghetă magică prin care face totul. Nu e aşa”,
Citat din articolul ‘Papa Francisc: Big Bang-ul a avut loc, dar a fost şi Dumnezeu implicat’:
.
Papa Francisc a făcut o nouă declaraţie incendiară, care modifică modul în care evoluţionismul e privit în Biserica Catolică. El a spus că evoluţionismul şi Big Bang-ul s-au întâmplat, dar că totul avea nevoie de o mână divină, pentru că lucrurile nu se pot forma din haos.
 .
Papa Francisc a îmbinat în declaraţia sa, făcută în faţa Academiei Pontificale de Ştiinţe, evoluţionismul cu Dumnezeu. Practic, suveranul pontif a spus că evoluţionismul şi Big Bang-ul s-au întâmplat, dar totul a fost voinţa unui zeu suprem.
 .
“Dacă citim despre Creaţie în Geneză, ni-L putem imagina pe Dumnezeu ca pe un magician cu o baghetă magică prin care face totul. Nu e aşa”, a spus Papa Francisc. “

“A creat oamenii şi apoi i-a lăsat să se dezvolte potrivit legilor iterne pe care ni le-a dat fiecăruia, pentru a ne duce la final nevoile şi dorinţele”, a mai spus Papa.

Citeste mai mult: adev.ro/ne5s4y

Sa ne aducem aminte:

God and Science: Cosmic Fingerprints – Hugh Ross

Rancho Community (2014) – Cosmic Reasons to Believe. Lecture by Christian and scientist Hugh Ross. Cosmic Fingerprints.

See also – ‘Cosmic Fingerprints’ – Dr. Hugh Ross at Willow Creek Community Church

Part 1

Part 2

 

Thinking Creation – a series of short videos

Thinking Creation: Science and Christianity

Play all

Evreii sarbatoresc Iom Kipur astazi – Octombrie 3, 2014

Iom Kipur – Ziua Ispasirii

Yom-Kippur-229x300Iom Kipur va corespunde următoarelor zile din calendarul gregorian:

2014: 3 octombrie

2015: 22 septembrie

2016: 11 octombrie

Iom Kipur (יום כפור yom kippùr, Ziua ispășirii) – este cea mai însemnată dinte cele trei mari Sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră și austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim („Ziua ispășirilor”). Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenței” sau ale „temerii reverențioase”) care încep cu Anul Nou ebraic Rosh Hashana. .

În calendarul ebraic Iom Kipur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tișrei (lună care corespunde ultimei jumătăți a lui Septembrie și primei jumătăți a lui Octombrie din calendarul gregorian), și continuă până la apusul soarelui următoarei zile.

Un șofar în stil evreiesc yemenit.

Originea biblică

Ritul zilei de Iom Kipur este descris de patru ori în Tora (Pentateuh) (vezi Exod 30,10; Levitic 23,27-31 și 25,9; Numeri 29,7-11). Pe tot timpul postului este absolut interzisă orice fel de mâncare și băutură, inclusiv de apă, așa cum este absolut interzisă orice fel de activitate sau muncă ce ar putea să distragă atenția credinciosului de la penitență și ispășire cu excepția situațiilor în care e pericol la viața unui om. În trecut se prevedea oferirea de sacrificii în Templul din Ierusalim.

În gândirea ebraică

Șofar (de Alphonse Lévy) Photo wikipedia

Iom Kipur este considerat ziua cea mai sfântă și mai însemnată din an, avand un caracter aparte față de celalte din cele zece zile de pocăință: o tradiție iudaică spune că, după ce poporul a păcătuit prin idolatrie, YHWH, Binecuvântat fie Numele, s-a răzgândit din intenția de a dărui poporului Legea cea sfântă. Dar când a văzut cum zece zile de-a rândul poporul a stăruit în pocăință, în ziua a zecea (adică, tocmai în ziua de Yom Kipur) Domnul „a iertat păcatul poporului” și i-a dăruit totuși Legea. Cu alte cuvinte, Yom Kipur celebrează, de fapt, milostenia pe care a arătat-o YHWH poporului său. Așadar tema centrală a sărbătorii este ispășirea și iertarea.

Ziua începe cu așa numitul „tosefet Iom Kipur” – adică o mică parte a zile precedente este deja „ruptă” de cotidian și adăugată zilei de ispășire, astfel ca celebrarea să fie mai îndelungată. Această practică este prescrisă de Halaha. Yom Kipur se termină după asfințitul soarelui, la apariția primelor stele. Persoanele bolnave cer câteva zile mai devreme, sfatul unui rabin competent care verifică dacă starea sănătății lor le permite sau nu acest post greu.

Serviciul liturgic începe cu rugăciunea Kol Nidrei, în limba aramaică, care trebuie să fie recitată chiar înaintea apusului soarelui. Kol Nidrei (cuvinte aramaice care înseamnă „toate promisiunile” sau „toate jurămintele”) reprezintă anularea tuturor jurămintelor pronunțate în decursul anului care vine, precizând totodată că și cele care din slăbiciune, mânie, neștiință sau alte cauze omenești vor fi făcute sunt de asemeni nule; omul credincios, care îl iubește sincer pe YHWH, nu vrea să-l ofenseze cu nimic, chiar dacă din atâtea cauze omenești i se întâmplă, el se căiește încă de pe acum. Conform Jewish Encyclopedia, textul acestei rugăciuni sună astfel: „Toate voturile, toate angajamentele, toate jurămintele și anatemele, care sunt numite ‘konam’, ‘konas’, sau cu oricare alt nume, pe care le-am putea rosti sau pentru care am putea fi angajați, să fie șterse din această zi a penitenței și până la următoarea, a cărei revenire o așteptăm cu bucurie, noi ne căim (facem penitență)„.

Iom Kipur completează perioada de penitență a celor zece zile începute cu Anul Nou (ebraic): Roș haȘana. chiar dacă rugăciunile cu care se cere iertarea sunt recomandate pentru toate zilele anului, în aceste zile de penitență ele devin foarte intens trăite.

Rugăciunea de dimineață este precedată de un fel de litanie numită Slihot: în ziua de Iom Kipur acest fel de litanii sunt adăugate din abundență la liturgie.

Moise Maimonide scria: „Totul depinde de cât de mult merită omul ca să-i fie iertate păcatele care apasă asupra lui. Așadar este de dorit să fie înmulțite faptele bune și rugăciunile mai înainte să vină Ziua Pocăinței; ziua mare a socotelii. Cei pe care Dumnezeu îi consideră demni de merite vor fi înscriși în Cartea Vieții. Rugăciunea de Iom Kipur se exprimă: „să intrăm în Cartea Vieții”. Aceeași idee este întâlnită și în urarea de Noul An: „Să poți fi înscris (în Cartea Vieții) pentru un nou an fericit!”

Ziua Pocăinței a supraviețuit chiar distrugerii Templului, în 70 e.c., când celelalte practici de sacrificii au trebuit abandonate . Midraș Sifra preciza: „Chiar dacă nu va mai fi oferit nici un sacrificiu, această zi își va păstra rostul ei de ispășire”. Textele ebraice teologice , ca și cele juridice, precizează că în această zi nu trebuie făcută nici o altă lucrare care să nu fie penitența. Penitența este condiția absolut necesară pentru oricare altă formă de ispășire, cărora le și dă semnificație. Talmud Yoma face o precizare teologică, dar cu o mare valoare socială : „Ziua Ispășirii îl achită pe om de vinovăție înaintea lui Dumnezeu, dar nu și înaintea persoanei ofensate până când nu va obține iertarea explicită de la cel în cauză”, care – bineînțeles – este îndemnat să ierte pentru a primi la rândul său iertarea de la Domnul, căci, „nu i se va ierta celui care nu iartă”.

În acest sens oricine este chemat și îndemnat să pună capăt oricărei neînțelegeri sau dispute, înainte de a începe ziua de post. Până și suflete celor răposați sunt incluse în comunitatea celor de iertat în marea Zi a Ispășirii.

Contrar aparențelor și credinței populare, in ciuda austeritatii și gravității sale, Iom Kipur nu este o zi a tristeții. Evreii sefarzi numesc această sărbătoare „Postul Alb”. Tocmai de aceea – mulți dintre ei – au obiceiul ca în această zi să îmbrace exclusiv haine de culoarea albă, tocmai pentru simboliza candoarea (nevinovăția obținută prin iertare) a sufletelor lor.

Țapul ispășitor

În vremea antică descrisă în Scriptură, ritul cel mai important era oferirea „țapului ispășitor” (Levitic 16,8-10), asupra căruia erau rostite păcatele poporului și care era apoi trimis în pustiu: la Azazel. Acest nume provine de la un cuvânt necunoscut, care nu se găsește nicăieri în altă parte afară de Biblia ebraică. Exegeții presupun că ar deriva de la cuvintele aze (capră) și azel (plecare, îndepărtare). multe au fost încercările de a găsi semnificația lui. Unuii presupun că ar fi vorba de un loc specific unde acest animal era sacrificat. Alții îl consideră ca fiind numele unui spirit rău (necurat). Într-adevăr, un spirit necurat cu acest nume este amintit în cartea apocrifă „Apocalipsa lui Enoh” (Hanoh). Conform acestei interpretări păcatele ar fi trimise înapoi la spiritele rele de la care vin și care le posedau de la bun început. Unii din exegeții ortodocși moderni au susținut că locul unde era purtat acest țap era un „loc sălbatic” oarecare în afara cetății și că nu exista nici un loc anume numit Azazel. Cu alte cuvinte, „țapul ispășitor” sau „capra plecării” erau pur și simplu lăsați liberi.

Sursa Wikipedia

Why Must the Cause of the Universe Transcend Time?

On March 22, 2001 Dr William Lane Craig debated Dr Massimo Pigliucci on the topic, „Does the Christian God Exist?” at University of Georgia in the U.G.A. Chapel. The conclusion of the debate provided a lengthy Q&A session. Questions were asked of each debater allowing the other time to respond.

http://www.reasonablefaith.org/forums/

VIDEO by drcraigvideos

The Fine Tuning of the Universe Dr. William Lane Craig

The fine tuning of the universe is due either to

  1. Necessity
  2. Chance
  3. Design

From Dr. Craig’s Youtube channel – drcraigvideos

Be sure to view the Kalam Cosmological Argument animation video: http://youtu.be/6CulBuMCLg0

Reasonable Faith features the work of philosopher and theologian Dr. William Lane Craig and aims to provide in the public arena an intelligent, articulate, and uncompromising yet gracious Christian perspective on the most important issues concerning the truth of the Christian faith today, such as:

-the existence of God
-the meaning of life
-the objectivity of truth
-the foundation of moral values
-the creation of the universe
-intelligent design
-the reliability of the Gospels
-the uniqueness of Jesus
-the historicity of Jesus’ resurrection
-the challenge of religious pluralism

Read more: http://www.reasonablefaith.org

Paul Wilbur celebrates Rosh Hashanah 5775 (Festival of Trumpets 2014)

Photo credit 9pixs.com


Leviticus 23:23-24

The Festival of Trumpets

23 The Lord said to Moses, 24 “Say to the Israelites: ‘On the first day of the seventh month you are to have a day of sabbath rest, a sacred assembly commemorated with trumpet blasts. 25 Do no regular work, but present a food offering to the Lord.’”

 

Paul Wilbur: In the synagogue this is known as the Day of judgment. Even the binding of Isaac, Genesis 22 is read on this day. Isn’t it interesting that the rabbis will say, „God doesn’t accept human sacrifices. That’s not in the Scriptures.” Yet, on Rosh Hashana, the reading of Genesis 22 and the binding of Isaac  is accepted as the sacrifice for our sin, that his sacrifice, and as you know, there was a sacrifice for the sacrifice. Abraham raised his knife to do what the Lord told him to do  with his young son, and then, there in the thicket was a ram caught by its horns. Now, isn’t it interesting that those horns that were caught is where we get these instruments- shofars.

The shofar is not a toy. it is not something to play with. Actually, on the last day, as the Messiah returns, 1 Thessalonians 4 says, „One day soon, you will hear the shout of the angel of the Lord, and at the blast of the shofar and those who have fallen asleep in the Messiah will rise first. And those of us who are still alive, who are still singing ‘Let God arise’, Psalm 84, will be caught up together with them in the clouds and forever you will be with the Lord. That’s a good promise.

First Friday „Rosh Hashanah” with Paul Wilbur,

Asher Intrater, Don Heist HD (09-05-14)‬

The First Friday service of each month at Celebration Church is a Messianic service, which is an effective outreach to the Jewish community in our area. This service is held on the first Friday of each month at 7:30pm at the Celebration Arena and includes dynamic Messianic worship alongside strong biblical teaching centered on the Jewish roots of our faith.
The service is Jewish in form in that we light shabbat candles, read from the Torah in Hebrew, close the service with the Aaronic Blessing in Hebrew and worship with songs that are Messianic in flair and lyric. Both Jews and Christians will feel at home during this service and encounter the God of Israel in a new way.

Learn More at Wilbur Ministries http://www.wilburministries.com/first…

VIDEO by Wilbur Ministries

Days Of Elijah By Paul Wilbur

Night Of Extravagant Worship DVD can be purchased at Wilbur Ministries Store http://www.wilburministries.com/portf…

VIDEO by Wilbur Ministries

Roș Hașana, Anul Nou Evreiesc 5775 – 24 Septembrie 2014 – Happy Rosh Hashanah 5775

Photo credit 9pixs.com

Leviticul 23:23-24

23 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:
24 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: „În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă, vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă.
25 Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.”

Anul iudaic 5775 este socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii.

Evreii de pretutindeni intră, începând de joi, 25 septembrie, în anul iudaic 5775, socotit, conform tradiţiei, de la facerea lumii. Prima lună a anului evreiesc este “Tişri” şi marchează sărbători importante, cum este “Roş haşana”. “«Este prima sărbătoare a primei luni din an şi marchează începutul celor zece zile de penitenţă, timp în care evreul credincios îşi face autoanaliza faptelor săvârşite în anul trecut şi îl roagă pe Dumnezeu să-i ierte păcatele şi să-l înscrie în cartea vieţii. Aceste rugăciuni au fost începute de evrei încă din ultima lună a anului precedent, numită «Elul», moment în care aceştia trec pe la mormintele înaintaşilor”, a explicat profesorul Iancu Wexler, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Roman.

Există obiceiul, spune Iancu Wexler, ca, în după-amiaza primei zile din anul nou, să se meargă la o apă curgătoare şi, odată cu rostirea rugăciunii pentru iertare, să se arunce păcatele, în mod simbolic. “Un alt obicei este ca, în după-amiaza celei de a doua zile a noului an, să se consume fructele care s-au făcut în anotimpul respectiv, mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru roadele obţinute”, a spus preşedintele Comunităţii Evreieşti din Roman.

În Sinagoga Leipziger din Roman, îmbrăcată în straie de sărbătoare, evreii rostesc rugăciunile tradiţionale, potrivit cărţii speciale de rugăciuni numite “mahzor”.

Numărul evreilor romaşcani este mic, de 30 de persoane, în principal oameni în vârstă. “Prin grija Guvernului – Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi a Federaţiilor Comunităţilor Evreieşti din România a apărut «luah-ul», calendarul care orientează evreii pentru toate datele importante ale noului an iudaic şi care a ajuns şi la evreii din Roman”, a spus Iancu Wexler.

Urarea pe care evreii o fac la început de an este: “Șana tova!” (“Un an nou bun!”). SURSA – http://www.ziarulderoman.ro

Roș HaȘana (în ebraică ראש השנה Rosh Hashaná, literar capul, începutul anului) este Anul nou evreiesc începutul unui nou an potrivit cu calendarul ebraic. Cade în ziua a 1 a lunii Tishrei, care este prima lună a calendarului evreiesc modern și prima din cele 10 zile ale penitenței numite Yamim Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii, Yom Kipur. În emisfera nordică, are loc la începutul toamnei. După tradiție, ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Torá i se mai spune și Yom Hatruá (יום תרועה), ziua sunării (la origine – din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul Shofarului). Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă alimente simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce.

Urările obișnuite de Rosh Hashana sunt „L’Shaná Tová” ( לשנה טובה An bun) sau „L’ Shana tová umetuká” (Un an bun și dulce), precum și Ktivá vehatimá tová. Roș HaȘaná este momentul la care se refereau în mediul evreiesc tradițional contractele legale, atât pentru grija animalelor cât și pentru trebuințele poporului. Mișna precizează că în baza acestei date trebuie calculată desfășurarea anilor și – prin urmare – și anul sabatic și jubileul. Sărbătoarea durează două zile.

Nume, origine, sens

Carte de urări de Anul Nou evreiesc Rosh Hashana, cu un desen de Alphonse Levy, arătând un oficiant care sună din cornul Shofar. Photo Wikipedia

În Torah se face referință la el numindu-l ziua sunetului (cântării) din Șofar (Yom Terua, Levitic 23, 24). Literatura rabinică și liturgia sinagogală descriu Roș haȘana ca fiind Ziua Judecății (Yom ha-Din) și Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron).

În midrashim se povestește că Dumnezeu se așează pe tron, și în fața sa se adună întreaga istorie a omenirii (nu doar a poporului evreu). Acolo fiecare persoană în parte este cercetată pentru ase hotărî dacă merită ori nu iertarea. Decizia însă va fi ratificată numai în ziua de Yom Kippur. Acesta este motivul pentru care cele 10 zile care despart cele două sărbători sunt numite cele 10 zile ale penitenței (Yamim noraim – zile teribile). În aceste 10 zile fiecare credincios evreu are datoria de a face un examen de conștiință pentru anul care a trecut și să identifice toate greșelile sau nelegiuirile săvârșite față de porunci. Aceasta include examenul purtării față de aproape, față de părinți, frați de sânge, rude, prieteni, propriul popor și față de străini). Odată descoperită greșeala și recunoscută în adâncul inimii, omul are datoria de a cere iertare și semenului său față de care a greșit. Cel căruia i se cere iertare i se recomandă insistent să ofere propria iertare; facultatea de a refuza această iertare este foarte rar acceptată (este precizată de norme clare și facultatea de a refuza este limitată foarte mult). Yom Kippur, într-adevăr, trebuie trăit cu inima și cu sufletul de penitent.

Sărbătoarea Anului Nou ebraic durează 2 zile atât în Israel cât și în diaspora, aceasta este însă numai o tradiție recentă. Sunt mărturii precise că încă în secolul al XIII -lea,la Ierusalim, ea se celebra numai o singură zi. După Sfintele Scripturi ale iudaismului durata sărbătorii este de numai o zi. Acesta este motivul pentru care unele curente (mișcări spirituale) iudaice (cum sunt de ex. karaiții) o observă numai în prima zi. Iudaismul ortodox și cel conservativ sărbătoresc ambele zile.

Compararea sărbătorii cu calendarul gregorian

Roș haȘana cade în a 162-a zi după prima din zilele Paștelui. În calendarul gregorian nu poate cădea mai devreme de 5 septembrie. Datorită diferenței dintre calendarul ebraic și cel gregorian, începând din anul 2089 (gregorian) Roș haȘana nu va mai putea cădea mai devreme de 6 septembrie. Nu poate cădea nici mai târziu de 5 octombrie. Datorită felului în care este calculat calendarul ebraic, Roș haȘana nu poate cădea niciodată joia, vinerea sau duminica.

Bazat pe data tradițională a creării lumii, Roș haȘana cade în prima zi a lunii Tișri, care conform calendarului gregorian este în septembrie sau la început de octombrie.

Sursa Wikipedia

Cum sărbătoresc unii tineri Roș Hașana, cu indemnuri la fapte bune:

Theology III Lecture 01 and 02 „A Biblical Theology of Man in Ten Steps” and „The Doctrine of Man in Genesis 1-11”

Pentru traducere automata, fa click aici – Romanian

Theology III Lecture 01 „A Biblical Theology of Man in Ten Steps”

WHAT the WHOLE BIBLE says about THE DOCTRINE OF MAN

Dr. Michael Vlach

VIDEO by Joshua Crooch
„A Biblical Theology of Man in Ten Steps”
The Master’s Seminary – http://www.tms.edu/
Theological Resources – http://www.theologicalresources.org/

 

WHAT GENESIS 1-11 says about THE DOCTRINE OF MAN

Today we’re gonna be rooted in the Book of Genesis. We will camp out in Genesis 1 & 2, where I may point out some other issues regarding the doctrine of man in the first 11 chapters of Genesis. I’m a really big fan of studying Genesis 1 & 2 and then comparing that with what you see when you get to the end of all things with Revelation 20-22. Some have pointed out and I thing there’s some truth to it. In general, evangelicals are often really good at explaining Genesis 3 and the Fall, and then the solution of what Christ has done, when He came at His first coming. But, those are two parts to the story:

  1. That’s the Fall
  2. And then, you have Redemption and the Solution

There’s the Creation, but there’s also the things to come, or what we refer to as the eschatology of the restoration of all things.

I do think that the traditional understanding of the Bible storyline.

  1. Creation – Genesis 1 – 2.
  2. Fall – Genesis 3.
  3. Promise Genesis 3:15 . Protoevangelion: the promise that there’s gonna be a woman coming, who will defeat the power behind the serpent and restore the Creation. Genesis 3:15
  4. Most people would refer to the next part of the story as: Redemption. Even though that’s the most common one, I like to refer to this one as the arrival of the King. When Jesus comes, He’s proclaiming the nearness of the Kingdom and of course, since there’s two comings of Christ, the emphasis is on His role as the suffering servant, making atonement for sins. And of course, the actual Kingdom itself is established with the second coming of Christ.
  5. The last part is going to be restoration. Revelation 20-22

I was making the point that often times we are really good with the Fall, we are really good with Redemption. But, we also need to make sure we’re looking at the issue of Creation, which obviously is going to be Genesis 1 – 2.

What we’ll be doing today is focusing on the Doctrine of Man, mostly in regard to the Creation account. Now, this is a Systematic Theology class, but one of the things I like to do  when we’re looking at a specific doctrine, whether it’s the doctrine of man or even the image of God, is to see how that doctrine progresses throughout the 5 parts of the story. So, all of that to say: We need to camp out in Genesis 1 & 2 for awhile. We’re quickly gonna get to Genesis 3; that’s what the doctrine of sin and Hamartiology is all about. But, I think, as we really study Genesis 1-2, when we grasp what its saying, that will give us even more of an appreciation for the devastating aspect of the fall. When we see how God created things to be, and when we see how man throws it away, mars it and a lot of things get destroyed because of that, we realize more the devastating consequences of the Fall and of course we appreciate more what Christ does for us, because He comes to bring the restoration of all things, which obviously includes our spiritual restoration of being made right with God, but, not only that, but eventually, what He’s gonna do when He  restores all things with Creation and nature.

In light of that, let’s go ahead and look in Genesis 1.Genesis 1 is very broad because it’s talking about the Creation of the world in 6 days, and then a man ends up culminating an aspect of Creation at the end of the 6th day. There’s no doubt that the 6th day is particularly highlighted in the Creation account. I was actually reading somebody who actually did a little chart of the words that were devoted to the various days of Creation. And when you put them all together, on average, there’s about 100 more words  involved with the 6th day of Creation then there are the other days. So, it’s definitely the high point. Man comes last, on the 6th day. So, he’s the culmination of the creation. Of course, when you get to Genesis chapter 2, it’s gonna get more specific on the actual creation of man. Genesis 1 is broader, Genesis 2 ends up being more specific.

When you look at Genesis 1, and I pointed this out last time, when we read Genesis 1:26-28. As I mentioned last time, you really cannot overemphasize the significance of Genesis 1:26-28. The themes here, the truths here are strategic and will carry out through the rest of the Bible, because we see this Creator God, this King of the Universe  has created this beautiful world, and this man is created last in that, but he’s created for a purpose. So there’s all kind of rich truths in Genesis 1:26-28. If you look in verse 26, is says, „Then God said: Let us make man in our image, according to our likeness.” There’s been a lot of debate in regard to the „Let us”. I do believe that that is an indication of plurality in the godhead, and as we move out throughout the Scripture, we will see that that takes form throughout as the Trinity, of the Father, Son, and the Holy Spirit.

If you read John chapter 1 ,it talks about „In the beginning was the Word,” in reference to Jesus. „And the Word was with God, and the Word was God. And you see that the Word was involved with Creation. So, „In the beginning was the Word, and the Word was God,” so there’s God and yet you see that the Word was with God.” You are seeing plurality there. What’s significant here is – obviously, we know that there’s one God. The Scripture indicates that there’s one God. There’s plurality within the godhead. This is indicating that within God, this is very, very important, because this is going to be mirrored in His creation, that with God there is unity and diversity. Hopefully, a basic orthodox understanding of the Trinity, and basic theology proper classes affirm that. We affirm that there’s one God, but then there’s 3 persons within the one God. So is God unity or is He diversity? And the answer ends up being both. He is unity and diversity. There is one God, and yet, there is 3 persons.

As God creates man, we’re also gonna see that unity/diversity established within mankind. Because we see here that God said, „Let us make man  in our image, according to our likeness- we’ll get more into that, here, shortly. We’ll make some statements today about image and likeness. I think it will end up being the next class where we really dive more into the issue of the image of God. „God said, Let us make man in our image, according to our likeness.” Notice, „Let them rule over the fish and over the birds of the sky..” So, notice, „Let us make men,” and then, „let them rule”, because there’s gonna be a plurality to mankind. You’re gonna quickly see when you get to verse 27, that God created man in His own image, in the image of God He created them, male and female He created them. So, there’s mankind, that’s a unity, but there’s gonna be a diversity when it comes to gender. There’s gonna be male and there’s female. That’s an evidence of the unit/diversity motif.The very fact that there will be man, and that there will be specific persons, obviously starting with Adam and Eve, and then, eventually children and descendants of Adam and Eve is another example of unity and diversity within mankind.

From an apologetics level, this is getting more into apologetics. One of the things we say that’s great about the Christian worldview is that our world is full of unity and diversity. And the Christian worldview can best explain that because our God is both unity and diversity.

Coming back to Genesis 1:26 , when it says, „Let us make man in our image, according to our likeness,” we’re dealing with the issue of image there. I think Wayne Grudem has given a good definition of image. You don’t get a specific definition of image in the actual text, but, Wayne Grudem has submitted that being in the image of God means that man is somewhat like God and represents God. That doesn’t mean that man  is God ontologically. But there is a sense in which he is like Him. There is a sense in which he represents Him. I think it’s gonna be the context of Scripture that most gives us  what the image of God is and of course from our standpoint in history, we have a great advantage because when Jesus comes on the scene, He also is referred to as the perfect image of God. And so, I think, as Jesus lives His life  and we have that recorded in Scripture, we see that the way that He loved God and the way that He loved others, that it ends up being the perfect manifestation of what the image of God is supposed to look like in man. And so, we have that.

But, the image, if you look at some of the cultural issues, in regard to the image of God, in the ancient world, sometimes a leader, a pharaoh, or a king, sometimes would place an image of themselves in a particular geographical area. There would be a statue, there would be an image of the King. And that would represent the King. And that would also represent his dominion in that particular area. When people would look at that image, it would remind them of who the sovereign was and what that meant in regard to his authority in their lives.

Notes from the first 14 minutes. VIDEO  length 1 hour 38 minutes

From The Master’s Seminary – http://www.tms.edu/

Theological Resources – http://www.theologicalresources.org/

VIDEO by Joshua Crooch

God and Astronomy (3 of 4): God’s Fine-Tuning of the Universe

 

Does Genesis 1 reflect what science has recently discovered about the creation of the universe? In this session Dr. Hugh Ross shows this is increasingly the case. As astronomers look back at the timing and intricate details of the galaxies, the evidence is growing to show the universe had a beginning, followed by the creation of planet earth in such a way that coincides with the opening verses of Genesis 1.

VIDEO by Christianity Reason and Science

How Big Is The Universe, And Does The Big Bang Have Any Relationship To The Bible?

The Glory Of God, Making Sense Of Our Universe

The Glory Of God, Making Sense Of Our Universe from The Carter Report on Vimeo.

Reading Genesis One Through Ancient Eyes

Dr. Walton’s presentation was based on his book The Lost World of Genesis One which seeks to understand the text of Genesis One as an ancient text. He believes that Genesis One is not an account of material origins, but functional origins. From this he draws out conclusions for how we read and understand Genesis One today and how it speaks to Modern Science. Dr. John Walton gave this presentation at the Clay Center Covenant Church in Clay Center, Kansas.

Since the video cannot be embedded on other sites, you must click the link in order to view it here – https://vimeo.com/47243363

God and Astronomy (Part 1): The Complexity of God’s Creation

John Ankerberg interviews astrophysicist Hugh Ross on God and the creation of the universe.

VIDEO by Christianity Reason and Science

A fost descoperită Gradina Eden? (VIDEO) Was the Garden of Eden found?

Photo credit heavenwithin.us

 

ENGLISH:

Genesis 2:10-1410 A river watering the garden flowed from Eden; from there it was separated into four headwaters. 11 The name of the first is the Pishon; it winds through the entire land of Havilah, where there is gold. 12 (The gold of that land is good; aromatic resin and onyx are also there.) 13 The name of the second river is the Gihon; it winds through the entire land of Cush. 14 The name of the third river is the Tigris; it runs along the east side of Ashur. And the fourth river is the Euphrates.

Spune Stan Deyo (vezi traducerea mai jos): The river that I had found that made a loop around Madagascar, or around the coast of Madagascar and Africa, whichever way it went. The headwater had 2 branches that formed a circle around that land of Tanzania came out of a vulcanic field of  over 40 volcanoes. And strangely enough, there was a huge river bed from that same area going all the way down to the african great rift formed the other 3 rivers of the Garden of Eden. They all came to a head at the same place in northern Tanzania, in the middle of a huge vulcanic field.

ROMANIAN:

Majoritatea dintre noi avem curiozitatea locatiei gradinei Eden. Probabil ca nu vom stii unde se afla aceasta gradina in viata aceasta… Stan Deyo a facut niste cautari sa vada cam unde s-ar putea afla zona geografica specific descrisa in Geneza cap 2 in versetele 10-14 si rezultatul lui a fost ca probabil Gradina Eden sa se fi aflat in zona geografica cunoscuta de noi astazi ca si Tanzania de pe continentul African.

Traducere – Stan Deyo spune: Raul pe care l-am gasit am constatat ca a facut o bucla in jurul Madagascarului, sau in jurul coastei Madagascarului si Africa, in orisicare fel a mers. Izvorul a avut doua ramuri care au format un cerc in jurul meleagurilor Tanzaniei, a iesit dintr-un camp vulcanic cu peste 40 de vulcani. Si destul de ciudat este, ca acolo a fost o albie imensa a unui rau din aceeasi zona mergand in jos pana la Marele Rift African, formand  celelalte trei rauri din Gradina Edenului. Toate aceste rauri s-au intalnit impreuna,  formand un singur rau, in acelasi loc din nordul Tanzaniei, in mijlocul unui camp vulcanic urias.

Geneza 2

2 Astfel au fost sfîrşite cerurile şi pămîntul, şi toată oştirea lor.
2 În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfîrşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S’a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.
3 Dumnezeu a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit -o, pentrucă în ziua aceasta S’a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.
4 Iată istoria cerurilor şi a pămîntului, cînd au fost făcute.
5 În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt şi ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp şi nici o iarbă de pe cîmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt şi nu era nici un om ca să lucreze pămîntul.
6 Ci un abur se ridica de pe pămînt şi uda toată faţa pămîntului.
7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s’a făcut astfel un suflet viu.
8 Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care -l întocmise.
9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mîncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.

10 Un rîu ieşea din Eden şi uda grădina; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe.
11 Numele celui dintîi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.
12 Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.
13 Numele rîului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.
14 Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea rîu este Eufratul.

15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca s’o lucreze şi s’o păzească.
16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: ,,Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină;
17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit.„
18 Domnul Dumnezeu a zis: ,,Nu este bine ca omul să fie singur; am să -i fac un ajutor potrivit pentru el.„
19 Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt toate fiarele cîmpului şi toate păsările cerului; şi le -a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care -l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela -i era numele.

Previous Older Entries Next Newer Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari