De ce harul schimba totul – Autor Chuck Smith (Carte Online)

Mii de multumiri lui Marius pentru cartile care ni le-a trimis!

Conţinut

O relaţie de dragoste cu Dumnezeu
1. Iertat!
2. Uşa niciodată nu este închisă
3. Fără preferaţi în Împărăţie
4. Un portret al harului
5. Câte un pas pe rând
6. Grădină, nu fabrică
7. Crezând în binecuvântări
8. Lupta începe
9. Liberi cu-adevărat!
10. Nu se vor destrăbăla?
11.Capcanele trupesti şi minele de teren
12. Totul sau nimic
13. Membri ai roialităţii
14. Singura noastră responsabilitate

PAGINA cu CARTI ONLINE aici

View this document on Scribd

Reclame

it matters what (that) your kid reads

Jason Lee -Creative Kids Photography

Jason Lee -Creative Kids Photography


Did you ‘get’ the titles of the books these cute sisters are reading? As adults, we have come to know that reading the Bible is the best way to stay strong in our faith. However, we see many who struggle to „make themselves” read. So, it’s important to teach kids to like (if not love) to read.

What books will you recommend that your kids read? And how do you instill the love of reading in your kids? Here is a link on 10 ways to get kids excited about reading.(One example-Show your kids that reading will introduce them to new people, take them to faraway places, and let them travel through time. Start a family or neigborhood book group) If you click on #3 it will take you to a page where you can sign up for a free e-newsletter for Printable Worksheets and age specific Activities for the Family in the following age group ranges-    0-3     4-6     7-11     12-18.

Here’s how you can make reading a part of your kids’ everyday lives. by Cindy Bond


1. Show your kids that reading will introduce them to new people, take them to faraway places, and let them travel through time. Start a family or neigborhood book group.

2. Sign up your kids (and yourself) for a book club.

3. Print out these bookmarks and your kids will never lose their place again!

4. Make the connection between fact and fiction for your kids. If they loved Stellaluna, point them toward this quiz on bats.

5. Have your kids recommend their favorite books to friends and get their friends’ recommendations.

6. Turn your kids into supersleuths. After they read a book, they can create an unbreakable, crazy code.

7. Be sneaky! Take our kids on a „book nick.” It’s kind of like a picnic, only better!

8. Remember that practice makes perfect. Help your kids practice rhyming words, drawing lines and shapes, and moving their eyes and hands from left to right.

More on: Learning to Read Read more on FamilyEducation: http://school.familyeducation.com/reading-fun/parenting/38335.html#ixzz1v3P3rHO6

This picture reminds me of my own childhood… My dad had bookcases lining the walls of several rooms, he always had a book in his pocket in case he had to wait at an appointment, and even when he took us to the park to play he sat quietly on a bench and read. Like father, like daughter. He instilled the love of reading into me for which I am forever grateful. My favorite book? The wisest, the most interesting, historic, literary and redeeming book of all- the Bible!

Online book on Biblical Manhood & Womanhood edited by Wayne Grudem and John Piper

This book has been added to my

Online Book PAGE

which you can easily access anytime at the top of the blog.

Recovering Biblical Manhood and Womanhood

John Piper & Wayne Grudem, editors

View entire book (PDF) (on The Council for Biblical Manhood and Womanhood website)

Book CoverCrossway Books re-released Recovering Biblical Manhood and Womanhoodcomplete with a new cover and new preface that was co-written by CBMW leaders J. Ligon Duncan III and Randy Stinson. The new printing includes all of the chapters and materials from the original. The work covers the entire scope of gender issues from the biblical meaning of headship to head coverings and an examination of gender issues in church history. All of the authors in this book are well-established scholars, and each chapter provides a book’s worth of insight.

Here is a list of the Chapters:

You can actually read a chapter at a time, here at the Council of Biblical Manhood and Womanhood:

Item Title Author
Table of Contents John Piper and Wayne Grudem
Preface John Piper and Wayne Grudem
For Single Men and Women (and the Rest of Us) John Piper
A Vision of Biblical Complementarity John Piper
An Overview of Central Concerns John Piper and Wayne Grudem
Male-Female Equality and Male Headship Raymond C. Ortlund Jr.
Women in the Life and Teachings of Jesus James A. Borland
Head Coverings, Prophecies, and the Trinity Thomas R. Schreiner
„Silent in the Churches” D. A. Carson
Role Distinctions in the Church S. Lewis Johnson Jr.
Husbands and Wives as Analogues of Christ and the Church George W. Knight III
What Does It Mean Not to Teach or Have Authority Over Men? Douglas Moo
Wives Like Sarah, and the Husbands Who Honor Them Wayne Grudem
The Valuable Ministries of Women in the Context of Male Leadership Thomas R. Schreiner
Men and Women in the Image of God John M. Frame
The Church as Family Vern S. Poythress
The Meaning of Authority in the Local Church Paige Patterson
Women in the History of the Church William Weinrich
The Biological Basis for Gender-Specific Behavior Gregg Johnson
Psychological Foundations for Rearing Masculine Boys and Feminine Girls George Alan Rekers
The Inevitability of Failure: The Assumptions and Implementations of Modern Feminism David J. Ayers
Is It Legal for Religious Organizations to Make Distinctions on the Basis of Sex? Donald A. Balasa
The Family and the Church George W. Knight III
Principles to Use in Establishing Women in Ministry H. Wayne House
The High Calling of Wife and Mother in Biblical Perspective Dorothy Kelley Patterson
Where’s Dad?: A Call for Fathers Weldon Hardenbrook
Women in Society: The Challenge and the Call Dee Jepsen
The Essence of Femininity Elisabeth Elliot
Charity, Clarity, and Hope John Piper and Wayne Grudem
The Meaning of „Head”: A Response to Recent Studies Wayne Grudem

George Galis…o privire in trecut…cum mi-am facut o biblioteca la virsta de 12 ani

Prin vara anului 1942, la virsta de 6 ani, cel de-al doilea razboi mondial incepuse. La noi, in timpul vacantei de vara, venise un verisor din Caransebes, numit Ilie. Il stimam si il iubeam foarte mult pe acest verisor pentru ca era un povestitor neintrecut.  Stia multe, caci citise mult. Avea o facultate terminata. Venirea lui a fost un prilej deosebit si un inceput nou pentru mine.

Unul din planurile lui Ilie a fost ca sa ma invete sa citesc, vazind dorinta mea de a cunoaste multe lucruri.  Acesta a fost inceputul meu de a indragi cartile. Acum, mie mi-a ramas sa-mi formez o biblioteca asa cum am vazut si la preotul si la pastorul din comuna si cum vazusem si la verisorul meu Ilie.

Umblind prin casele multor oameni din sat vazusem carti care erau puse sub oale ca ele sa nu se murdareasca masa sau alte carti care erau puse peste oale ca sa nu intre mustele in ele. Vazind aceasta, mi-a venit in gind o idee geniala. Am luat firezul si am inceput sa tai bucati de scinduri de marimea cartilor. Am pus aceste scinduri intr-o traista si am pornit la drum prin casele oamenilor din comuna. Le-am cerut permisiunea de-a schimba cartile de sub oale si de pe oale cu aceste scindurele.

Ideia mi-a lucrat. Facind asa mi-am adunat multe carti. Am vizitat dupa aceia pe preot si pe pastor si le-am aratat dorinta mea de a-mi forma o biblioteca. S-au aratat binevoitori, ba chiar mi-au donat si carti de-ale lor. Apoi, am inceput sa vizitez casele unde am stiut ca erau copii la facultate. Si de la aceste familii am primit multe carti.

Astfel la virsta de 12 ani, aveam o biblioteca frumoasa. In biblioteca mea aveam romane istorice, carti de calatorii, carti de aventuri, istorie etica si de religie.

In Curtici eram un grup de prieteni care studiam filozofia si teologia. Avind ca lideri pe tinarul Niculita, care era student la facultatea de filozofie si teologie, si pe Petrica care era student la facultatea de istorie. Toti frecventam o biserica evanghelica. Aveam cu noi in grup si un tinar adventist si doi ortodocsi.  In acest grup am invatat multe lucruri.

Relatia mea cu satenii in comuna a fost una din cele mai bune. Parintii mei m-au invatat ca sa respect oamenii fara deosebire. Colaboram si cu Biserica Baptista unde am avut si eu un rol. Fratii Baptisti, la cererea noastra, ne-au format formatii muzicale (cor, fanfara si orchestra) si au format totodata si dirijori pentru aceste formatii. Si cu fratii ortodocsi eram in relatii de ajutor reciproc la nevoie. In general, cu toti oamenii practicam ‘iubirea de oameni’ si ‘dragostea de frati’.

Tata si mama au fost primii pedagogi in viata mea si-n al doilea rind biserica, iar in al treilea rind, cartile pe care le studiam. Printre aceste carti pun pe locul intii Biblia, apoi  ‘Fi om de caracter’ , ‘Educatia vointei’ si altele. Taica meu era disperat ca eu iubesc asa de mult cartile, caci el vroia ca sa ma invete o meserie caci noi aveam acasa un atelier mecanic de masini unelte, dar eu uram sculele pe care cind eram copil mic, le luam si le aruncam in fintina  din gradina noastra. Eu iubeam mult cartile…

Acum, in anul 1971, cu mintea formata, eram pregatit pentru viata, si cu o vointa dirza am planuit si am pus in aplicare un plan masiv al vietii mele.

Biblioteca de azi (de la Romanian Television Network):

VA URMA…

‘Amintiri cu sfinti’ culese de Pastorul Daniel Branzai (I)

Am obtinut permisiunea Pastorului Daniel Branzai sa postez o serie de articole preluate de la situl dinsului. Pastorul si scriitorul Daniel Branzai a publicat 4 volume sub titlul ‘Amintiri cu sfinti’ (Volumul 4 urmeaza sa apara de la tipar in urmatoarele luni)Il citez pe Daniel Branzai din ‘Amintiri cu sfinti’,  prefata Volumului I:

Prefata

Amintirile sunt comorile pe care nu ni le poate fura nimeni. Ascunse in cutele memoriei noastre, aceste amintiri sunt veritabile puncte de reper, clipe in care cineva sau ceva ne-a atins “existential” si ne-a modificat pentru totdeauna traiectoria in procesul devenirii noastre intru fiinta.

Oamenii despre care va voi vorbi in aceasta carte au fost instrumentele omenesti care, in mana unui desavarsit, au modelat caracterul meu, aflat intr-o continua si necesara formare.

De ce am intitulat aceasta carte “Amintiri cu sfinti” ? Au fost oare acesti oameni “sfinti” in adevarata acceptie a cuvantului? Eu cred ca da. Pentru altii este insa probabil nevoie de o mica explicatie.

Cititi mai departe Prefata Volumului I aici.

Richard Wurmbrand

iulie 17, 2008

Iată una dintre poeziile acestui „ne-poet” îndrăgostit de frumos:

Am urmărit himera, adevărul,
Dar ce-am găsit a fost mereu tot „eu”,
Tot numai flori de măr aduce mărul,
Dar mie „eul” îmi e Dumnezeul

Din iadul căruia nu-i evadare
Şi după grele lepădări de sine
Şi după sacrificiul cel mai mare,
Sunt tot în „eu”, nu am ieşit din mine.

Mi-e adevăr doar psihodiagrama
Bilanţul tragicelor experienţe
Tristeţea-i cânt, căci ea şi panorama
Mult chinuitei mele existenţe.

Trăind altfel, altfel mi-ar fi gândirea,
Mentalitatea o schimb pe un blid de linte.
Se cheltuieşte pe năluci iubirea,
Mereu e numai „eul” care minte.

Se travesteşte în idealuri, în religii,
E revoluţionar, răstoarnă totul.
În toate-s ale „eului” vestigii.
El pângăreşte tot ca să trăiască,

El are singur gând ca să trăiască bine.
Şi buruiana asta-n mine o să crească
Până „eul” va fi înghiţit de Tine.

Atunci sub chip de „eu” avea voi adevărul,
Căci „eul” meu va fi atunci Christos.
Tot numai flori de măr v-aduce mărul,
Dar va fi întruchipare de frumos.

Sabina Wurmbrand

iulie 18, 2008

„Şi acum aş dori să închei cu o poveste personală. Doresc să vă împărtăşesc doar una dintre experienţele pe care le am avut în închisorile comuniste. La un moment dat, munceam din greu într unul dintre lagărele de concentrare ale comuniştilor. Lucram la construirea unui imens canal. Toate femeile eram triste şi îndurerate, şi era printre noi o tânără doamnă evreică, care era doctoriţă. Această tânără era mai tristă decât oricare dintre noi. Nimeni nu se putea apropia de ea să i vorbească. Într una dintre zile, zăceam pe rogojina mea de paie. Lângă mine, se afla tânăra evreică, doctoriţa, şi am încercat, cum am putut, să i mângâi inima îndurerată. M am apropiat de ea şi i am spus:

– Tu eşti o tânără evreică şi n ar trebui să fii atât de disperată. Dumnezeu i-a promis strămoşului nostru, Avraam, că poporul evreu va avea un viitor strălucit. Numărul lor va fi ca nisipul de pe malul mării şi ca stelele de pe cer.

Frumoşii ochi trişti ai tinerei s au ridicat spre mine, în timp ce obrajii i se udau de lacrimi.

– Da, e adevărat, mi a răspuns, ca nisipul de pe malul mării, ca să l calce toţi în picioare, aşa cum ne calcă pe noi gărzile comuniste. Dar ca stelele de pe cer? Asta n o mai cred! Să nu te mai aud că pomeneşti Numele Dumnezeului tău. Cu aceste cuvinte, s a dus de lângă mine.

La scurt timp după această discuţie, m am trezit într o bună dimineaţă, bolnavă pe moarte. Şi când spun pe moarte, vorbesc serios, fiindcă atât de bolnavă eram. Ca să nu mor în celula comunistă, m au aruncat într o dubă a miliţiei şi m au dus într o altă închisoare, pe care o numeau spital. Acolo, am văzut nenumărate femei care erau pe moarte. Erau atât de multe, încât zăceau câte două, uneori trei într un pat mic şi neîncăpător.

Toate care erau acolo aşteptau ca după o zi, două, trei, să fie strămutate la cimitir. Iată mă şi pe mine printre ele. Se făcea că era chiar în ajunul unei sărbători comuniste şi iată că, mai spre seară, şi a făcut apariţia directorul închisorii cu încă vreo zece ofiţeri. S a uitat în jur la acele femei muribunde. Toate arătam ca nişte stafii. Şi când te gândeşti că astăzi sunt mii şi mii ca noi în închisorile comuniste şi în lagărele de concentrare ale Chinei, Vietnamului, din Coreea de Nord. Ele sunt surorile noastre! Directorul închisorii s a uitat în jur şi a început să ne ţină o prelegere:

– După cum vedeţi, noi, comuniştii, avem toată puterea în mâna noastră. Am învins. Suntem mai puternici decât Dumnezeul vostru. Avem spitale, medicamente, avem doctori şi în nici un caz nu mai avem nevoie de Dumnezeul vostru, de Christos. În acest spital, nici să nu îndrăzniţi să pomeniţi Numele Dumnezeului vostru sau al lui Christos. S a lăsat o mare tăcere. Nimeni n a cutezat să rostească vreun cuvânt, nici o femeie n a avut putere să îngaime ceva. Dar Duhul lui Dumnezeu era acolo. El mi a dat putere, mi a pus pe buze cuvintele potrivite.

– Domnule ofiţer, am îndrăznit, atâta timp cât moartea şi boala bântuie pământul, şi dumneavoastră vedeţi cât de aproape suntem noi de moarte, avem nevoie cu toţii de Dumnezeu. Avem nevoie de Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, singurul care poate da viaţă.

Directorul a explodat de furie. A încercat să mi dea replici, eu i am răspuns înapoi. Când n a mai ştiut ce să spună, a ieşit, trântind uşa după el. Femeile erau atât de fericite. Acesta a fost unul dintre cele mai fericite momente din viaţa lor de deţinute. Au început să se îmbrăţişeze una pe alta, din cauză că cineva a îndrăznit să ţină piept unei brute comuniste. A doua zi, dis-de-dimineaţă, pe când tăcerea nopţii nu dispăruse încă, a intrat la noi un gardian cu o listă. Pe listă erau trei nume, femei cărora, chipurile, sănătatea le permitea să meargă din nou la lucru.

Primul din cele trei nume a fost al meu. Nici poveste să pot merge. Doar eram pe moarte! Dar am fost luată pe sus, aruncată în dubă şi dusă înapoi în celula mea din temniţă. Când celelalte deţinute m au văzut, au început să plângă. Au început să bată în uşă, strigând după ajutor. Nu s a prezentat nimeni. A doua zi, când miile de deţinute se adunau pentru a merge la muncă pe câmp, am fost nevoită să merg cu ele. Nici nu se punea problema să merg, stăteam în picioare şi eu cu ele. Am fost târâtă mile întregi de către celelalte deţinute. Nu ştiu dacă mintea umană poate să şi imagineze ce a însemnat să fii obligată să mărşăluieşti, flămândă, firavă şi bolnavă, în fiecare zi, spre câmpul unde lucram. Iar gărzile ne împingeau cu puştile să ne mişcăm. Ba mai mult, eram înconjurate şi de nişte dulăi înfricoşători, la a căror vedere ţi se făcea inima mică, mică, mică de tot. Deţinutele mărşăluiau, obligate fiind să mă care şi pe mine pe braţe. Ajunse la destinaţie, mă lăsau jos pe pământ. Nimeni nu avea voie să se apropie de mine. Toate erau forţate să muncească. Iată mă, zăcând pe pământ, o privelişte care le făcea pe celelalte deţinute credincioase să urle de durere. Credeau că acolo urma să mi fie mormântul. Dar în clipele acelea, când nimeni nu avea voie să se apropie de mine, L-am zărit pe Isus stând înaintea mea. Trecuse de gardieni. Era lângă mine şi S a atins de trupul meu muribund, firav şi măcinat de boală. Seara, când deţinutele s au întors la celulele lor, eu eram printre ele.

Vestea s-a răspândit ca văpaia focului în toată închisoarea. Se făcuse târziu, şi eu zăceam pe rogojina mea de paie aşezată direct pe ciment, când s a apropiat de mine acea tânără doctoriţă evreică. Mi a mărturisit că imaginea unei asemenea vindecări miraculoase a determinat o să creadă în adevăratul Profet, Mesia, Cel care S-a atins de trupul meu şi m-a vindecat.

VA URMA…din Volumele Pastorului Daniel Branzei- ‘Amintiri cu sfinti.’

Puteti citi inca doua articole despre Richard Wurmbrand, inclusiv video documentare si video pentru copii aici.

Jesus among other Gods – Ravi Zacharias

In his most important work to date, apologetics scholar and popular speaker Ravi Zacharias shows how the blueprint for life and death itself is found in a true understanding of Jesus. With a simple yet penetrating style, Zacharias uses rich illustrations to celebrate the power of Jesus Christ to transform lives.Jesus Among Other Gods contrasts the truth of Jesus with founders of Islam, Hinduism, and Buddhism, strengthening believers and compelling them to share their faith with our post-modern world.(Editor’s review) Click here for an Encapsulated view of this book which is considered one of the best Christian apologetics books.

Jesus among other gods’ .

Ravi Zacharias: Jesus’s exclusivity is implicit in this claim. We will look at half a dozen questions Jesus answers to those who present these questions to him. No other claimant to divine or prophetic status would have ever answered those questions that way. there is a uniqueness, a marvelous uniqueness and so in this opening session we will be looking at one of those questions that was posed to Him that I have entitled: The anatomy of faith and the quest for reason.

There are six parts to this video. (Length 1 hour 22 min.) Pass the video to all your friends and make the time to watch it. Not only is it informative (biblically, philosophically and rationally) but it is also creatively edited with footage, and inspirational and faith building.

For more Ravi Zacharias videos visit my Ravi Zacharias page.

God in the Dock: The Apologetics of C. S. Lewis

from Ligonier ministries Tabletalk magazine:

essay by Roger Nicole, professor emeritus of theology at Reformed Theological Seminary in Orlando, Fla., and author of Standing Forth.  There are 2 other essays by Nicole at Ligonier: Christ our righteousness and Dealing with differences.

In modern English the words apology and apologize indicate regret because some statement or action was offensive and wrong. This is not the case for “apologetics” in theology, for that discipline is intended to manifest “a point of view is right.” It is intended for those who differ in order to win them over, or for those who agree in order to confirm them in the truth for which the apologist testifies.

It is in this sense that C.S. Lewis is recognized as an “apologist,” for a number of his works are intended to manifest the adequacy of the Christian outlook over against a “naturalist” position, which asserts that the universe is simply a great material mass functioning in terms of its own mechanism or laws without any possible intervention from the outside and specifically without a creative or governing power of a mind.

You can read the rest of this essay on C S Lewis at Ligonier.org

Iosif Ton dovedeste ‘Marinimie’! (La capitolul -Trasaturi de Caracter)

Cititi mai jos ce a scris Iosif Ton in cartea intitulata ‘Mesaje transmise la Radio BBC si Radio Europa Libera’  intre anii 1984-1990.

Citind veti vedea cum fratele Ton,  prin controversele din ultimile saptamini, traieste ceia ce predica si ne invata pe noi prin invataturile sale – Marinimie!

Puteti obtine cartea lui Iosif Ton de la Editura Cartea Crestina 2005 (Oradea)  sau la Romanian Missionary Society (Wheaton, Il, USA). Pentru o lista de aprox. 160 de carti de la ECC/RMS in Limba Romana click aici .

Extras din capitolul intitulat ‘Trasaturi de Caracter’ (p.153-154) (All bold emphasis below is mine)

Literal, a fi marinimos, inseamna a avea inima mare. In franceza si in engleza cuvintul este magnanimitate, care vine de la cuvintele latine magna anima, adica suflet mare. In limba romana noi folosim opusul acestei expresii cind spunem despre cineva ca e mic la suflet.

Imi aduc aminte de o predica tinuta cu zeci de ani in urma de pastorul Simion Cure de la Resita, un om de o mare tinuta morala dar si de un umor irezistibil. El a vorbit despre spiritul intolerant al multor oameni care zic: „Nu pot sa-l inghit pe cutare sau cutare.” Pentru a ilustra cum sunt acesti oameni, Simion Cure a amintit despre cineva care a inghitit soda caustica si aceasta i-a ars si i-a ingustat gitul. Literalmente, persoana aceasta nu putea sa inghita decit cu mare greutate. Si Simion Cure, cu umorul lui navalnic a continuat: „Si intre noi exista oameni care au inghitit soda caustica. Aceasta le-a ingustat gitul si de aceia ei nu pot sa inghita pe nimeni.

Opusul acestor oameni sunt oamenii caracterizati prin cuvintul romanesc „marinimie”: oameni cu inima larga, in care pot sa-i cuprinda pe toti, chiar si pe cei ce le fac rau.

Ce inseamna a fi marinimos? Vom ilustra prin citeva situatii. Cunoasteti istoria biblica a lui Iosif, care a fost vindut de fratii sai si astfel a ajuns sclav in Egipt? Dupa ani de zile in robie si in puscarie, Iosif este dintr-o data ridicat la rangul de prim-ministru al Egiptului. Dupa cei sapte ani de belsug, urmeaza ani de seceta, in care fratii lui Iosif vin si ei in Egypt sa cumpere piine. Si iata ca aici, Iosif, fratele lor pe care ei l-au vindut ca sclav, este prim ministru si ii are in mina. Intelegeti spaima lor cind Iosif le spune: „Eu sunt fratele vostru, Iosif!” (cf. Geneza : 45:4) Oricine altcineva in locul lui Iosif s-ar fi razbunat macar cu o vorba.

Alta ilustratie! Un om care cita vreme a fost sus ti-a facut zile amare, acum a cazut in dizgratie sau este bolnav si are nevoie de ajutorul tau. Si tu nici cu un cuvint nu-i amintesti de raul pe care ti l-a facut ci-i dai cu drag ajutorul de care are nevoie. Aceasta se numeste marinimie.

Inca o situatie ilustrativa! Daca iti greseste cineva si-ti cere iertare, tu poti sa ierti? A ierta pe cineva din toata inima se numeste marinimie.

Nu exista oameni perfecti pe pamintul acesta. Toti cei din jurul nostru au defecte. Toti gresesc, si adeseori greselile lor ne creeaza noua neplaceri, nervi, dureri si pagube. A te enerva si a reactiona cu manie la defectele si la greselile lor este un lucru firesc, natural. Asa e. Dar aceasta nu inseamna marinimie. Marinimie inseamna sa ii accepti pe oameni asa cum sunt, cu limitarile lor, cu defectele si cu greselile lor. A ingadui, a rabda, a iubi, in ciuda acestor lucruri, inseamna marinimie.

Cit de mare este inima ta? Cit de larga este ea? Cit cuprinde ea? Uita-te si masoara puterea ta de iertare, de toleranta, de rabdare, de biruire a raului prin bine, si aceasta iti va da masura marinimiei tale. Apoi uita-te la marinimia lui Isus fata de tine! Cind erai tu inca pacatos, El a murit pentru tine. Primeste marinimia lui Isus si aspira sa fii ca El! Aceasta este calea spre marinimie!

Two valuable books- Doua carti extraordinare -The Gospel of Mark and John Bunyan…

La situl Resurse Crestine veti gasi (absolut nou) cartea  clasica scrisa de John Bunyan- CALATORIA CRESTINULUI,  care este difuzata in format audio in Limba Romana. Seria de 27 de capitole a cartii se poate asculta online sau se poate descarca gratuit pe mp3 player.  Click aici pentru cartea audio. E o carte extraordinara! (Pilgrim’s Progress).

S-a produs un film/DVD dupa aceasta carte, click ca sa vedeti secvente din filmul Pilgrim’s Progress.

I just came across a second exciting resource for our families. If you speak and understand even a little bit of English,  Justin Taylor (VP of editoral at Crossway publisher) announces that Mark’s Gospel spoken/performed by MaxMcLean is available and free online. It runs all together for about an hour and a half. This is a great way to listen to the entire Gospel of Mark, chapter by chapter. This sounds like a great one for the kids, younger or older. Each chapter is on one video so I am providing the link to the page which has all of the chapters loaded.

for the other chapters click here. I like to listen to sermons when working on a project, or doing something that prevents me from reading. Audio is a great tool for learning  and  a different, yet still uplifting way to listen to the Word of God. ( There is a nostalgia in the United States for the family gathering around the radio in the early part of the century.)  These audio/video files can also be used for family or personal devotions.

Iosif Ton – Afirmatii

Am transcris dialogul fratelui Iosif Ton de la emisiunea ‘AlfaOmegaTV’ realizat de Tudor Petan in Decembrie, 2010.

Puteti sa vizionati video clipul pe care l-am mai postat aici.

Fratele Iosif Ton a fost un timp Profesor de Limba si Literatura Romana la clasele Ciclului II (de la clasa a V-a la cl. VIII-a). Ce impresioneaza este modul in care face explicatii pe intelesul tuturor. O bunica care poate nu a citit mult la viata ei sau un copilas de 7 ani, pot amindoi sa priceapa ce spune fratele Ton datorita limbajului folosit.

Pentru ca a trebuit convertita transcrierea  in formatul pdf, am avut constringeri de folosire a semnelor de punctuatie (ex.  ( ) ; ” ) si inca nu am gasit un software cu alfabetul Romanesc, sper sa dau de unul in viitor.

Cu toate acestea continutul interviului este extrem de folositor si merita citit.

Acestea sint afirmatiile Fratelui Iosif Ton (cititi transcrierea pentru detalii:

1 ) De ce trebuie sa dam intiietate  invataturii  Domnului Isus. (Pagina 1)

2 ) Nu e nici o contradictie intre invataturile Domnului Isus si ale apostolilor.   (P 1-2)

3 ) Crucea Domnului Isus nu este centrul. Centrul atentiei noastre este persoana Domnului Isus si invatatura Domnului Isus .(Teologia crucii P 2)

4 ) Cum defineste fratele Ton ‘mintuirea’. (P 3) Mintuirea este actul prin care El m-a eliberat de sub robia diavolului, si m-a invatat sa trec prin crucea Lui si sa  intru in relatia cu Sfinta Treime.

5 ) Poruncile Domnului Isus pot fi implinite fiindca cuvintele Lui sint incarcate cu putere. (P 4)

6 ) Problema fundamentala este ca noi nu luam in serios invatatura cu pacatul.

7 ) Poti sa te descalifici pentru mintuire. (P 6-8)

8 ) Ajungi sa stingi pe Duhul Sfint, staruind in stare de pacat (P 7-8)

9 ) Nu toti cei ce proorocesc sau fac semne si minuni vor fi mintuiti. (P 7-8)

10 ) Cind incetezi sa gindesti, mori si sunt tare  multi care dupa ce au iesit din scoala nu mai studiaza, nu mai descopar lucruri noi, si mor. Noi zicem s-au plafonat.

Optiunea 1 – Click  aici: Transcriere – interviu cu Iosif Ton

Optiunea 2 – Daca link-ul nu vi se deschide click aici pentru  transcriera interviului.

how God worked through C.S.Lewis ‘Mere Christianity’ for Josh Caterer

Here’s a video of Josh Caterer (former lead singer of the Smokin’ Popes, a rock band who had a contract with Capitol Records) retelling his story of finding God. He is a worship leader today at a big church in Chicagoland, and an example of how God can change the course of our life.

and you can hear him sing ‘I’d rather have Jesus’ in the video below. He has a great voice. and if you like guitar at all, listen to it to the end. This is one of my all time favorites, both the words and the music,especially his guitar playing. It’s fantastic!

It is from his album ‘Why me’

if you like his songs you can listen to some others here:

Why me Lord

When He was on the cross

Green Pastures (has a nice guitar interlude at 1:42)

I know you love me (nice guitar playing-live)

…some church history – Jacob Arminius

Jacobus Arminius, Kupferstich aus Theatrum Eur...

Image via Wikipedia

From a great historical book – 131 Christians Everyone Should Know by Mark Galli.(P.41-42):

The year Jacob Arminius was born (1559-1609) in Oudewater, Holland, John Calvin (1509-1564) was busy establishing the Genevan Academy to propagate his ideas of predestination.  About that same time, Guido de Bres (1522 – 1567) wrote the first edition of the Belgic confession, which became one of the basic doctrinal standards of Dutch Calvinism. As Arminius grew up arguments over Calvin’s teachings interrupted those over spanish rule. By the time Armenius was 14, William the Silent, Holland’s king, was a Calvinist.

But by the time Arminius died, the theological landscape was shifting again, and Arminius’s anti-Calvinist theology was spreading rapidly across Europe.

Arminius began to question Calvinism (especially the view of grace and predestination) in his early 20’s , but rather than fight for his views at the Geneva academy, where he had studied under  Calvin’s successor, Theodore Beza, he left quietly. When Genevan authorities became angry at Arminius’s defense of french humanist Peter Ramus, Arminius left for Basel.  He was offered a doctorate there, but turned it down on the grounds that his youth (he was only 24 or 25) would bring dishonor to the title.

It was his study of the epistle to the Romans as an Amsterdam minister that set Jacob Arminius firmly against Calvinism. Faith, he believed, was the cause of election. „It is an eternal and gracious decree of God in Christ, by which he determines to justify and adopt believers, and impenitent persons.

Though he was accused of Pelagianism (an overemphasis of free will) and other heresies, his critics brought no proof of the charges.

„That teacher obtains my highest approbation who ascribes as much as possible to divine grace,”he assured them,’provided he so pleads the cause of grace, as not to inflict an injury on the justice of God, and not to take away the free will of that which is evil.”

In 1606 while professor of theology at Leiden, Arminius delivered an address entitled „On Reconciling Religious Dissensions among Christians”.

„Religious dissension is the worst kind of disagreement,” he wrote,”for it strikes the very altar itself. It engulfs everyone; each must take sides or else make a third party of himself”.

Still he continued to be disturbed by the determinism of Calvinism, and he called for a national synod to resolve the conflicts and to look critically at two crucial Calvinist documents, the Belgic Confession and the Heidelberg Catechism. The synod finally met but not until nine years after Arminius died (in good standing with the Dutch Reformed Church), and eight years after the Remonstrance was issued, which developed and articulated the key themes of what is today called Arminian Theology:

Christ died for all (not just the elect) and individuals can resist grace and even lose salvation. Arminianism since has influenced key figures in church history such as John Wesley, the founder of methodism.

You can survey a list of  works by and about Jacob Arminius here.

You can  survey a list of works by and about John Calvin here.

You can read the Belgic confession here.

You can read the Heidelberg Catechism here.

Some useful links used for the  study of Christian History and Historical Creeds:

Christian Classics Ethereal Library

Grateful to the dead

Puritan Seminary

(via)

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari