Istoric al Bisericii Penticostale Filadelfia Calan – Partea I-a Pastor Ioan Gagea

biserica-filadelfia-calan

Scurt istoric al Bisericii Penticostale
Filadelfia Calan

Partea I-a
Pastor Ioan Gagea

După cel de-al doilea război mondial, a început o perioadă de trezire spirituală pentru națiunea română. În acest context, au apărut grupările creștine ”Oastea Domnului”, inițiată de preotul Iosif Trifa și a fraților ”Creștini după Evanghelie”, care erau coordonați de fr. Tudor Popescu.

Primele idei penticostale din județul Hunedoara, în zona Călanului și a Hațegului au fost promovate de fr. Nicolae Morar, un penticostal de ziua a șaptea, fost jandarm în timpul celui de-al doilea război mondial. De asemenea, mulți care s-au întors din război sau prizonierat în satul Balomir, de lângă Hațeg, printre care putem aminti pe : Ioan Dobrean, Ioan Hand și, ceva mai târziu, Ioan Dumulescu, care a primit credința și botezul în apă în Siberia, aproape de Zidul Chinezesc, în timp ce era prizonier de război, au adus cu ei învățătura penticostală, contribuind astfel răspândirea penticostalilor în județul Hunedoara.

pastor-ioan-gagea-biserica-filadelfia-calanDouă femei cucernice din Balomir, de lângă Hațeg, s-au dus într-o călătorie până la Nădlag, jud. Arad, după război și, lângă casa unde au rămas peste noapte era o casă de rugăciune. Au ascultat cântările de laudă la adresa Domnului, predicarea Cuvântului Evangheliei precum și rugăciunile credincioșilor și toate acestea au avut un impact puternic și binecuvântat asupra acestor femei cu frică de Dumnezeu. Era vorba de o casă de rugăciune Penticostală. Aceste două femei au fost Elisabeta Belia și Siminica Belia. Ambele femei s-au întors la Domnul, iar acestora li s-a alăturat și Victor Belia, soțul sorei Siminica. Câțiva ani mai târziu, fr. Victor Belia a fost ordinat ca Pastor al Bisericii Penticostale din Balomir.

Primii misionari care au venit în zona Călanului au fost fr. Nicolae Morar, de la Hațeg și fr. Ioan Ciungan diin Valea Jiului. Printre credincioșii penticostali care s-au întors la Domnul în anul 1948 din zona Călanului, sunt :
Maria Motorga, cu soțul Gheorghe, care au venit de la Oastea Domnului ;
Rusalin Cosmescu, cu soția Florica ;
Maria Păclișan ;
În anul 1949 s-au întors la Domnul :
Nicolae Șuteu, cu soția Marea și copiii ;
Petru Cosmescu cu familia ;
Livia Cosmescu ;
Maria Cosmescu ;
Ioan Gheorghiu cu soția Matilda și copiii ;
Aurelia Voica, trecută de la Biserica Baptistă la Biserica Penticostală ;

Pentru prima dată, credincioșii au început să se adune pentru închinare și citirea Bibliei în anul 1948, în casa lui Rusalin Cosmescu, care avea o casă cu două camere, dintre care una au dăruit-o pentru închinarea credincioșilor pentru un an de zile.

Apoi, în primul trimestru din anul 1949, credincioșii s-au mutat la o nouă locație, la sora Maria Motorga, unde s-au adunat împreună cu frații baptiști, timp de un an și jumătate. După această perioadă, cele două grupări s-au despărțit, gruparea baptiștilor mutându-se în casa fr. Andrei Voica. Între timp, la frații penticostali s-au adăugat noi suflete :
Petru Tuza, cu soția Anica ;
Gherasim Cosmescu ;
Roza Munteanu ;
Aurel Tuza ;
Valentin Tuza și soția Marea ;

Pe la mijlocul anului 1951, Biserica s-a mutat la o nouă locație, la fr. Nicolae Șuteu în casă, pentru o perioadă de șase luni, până la începutul anului 1952 când, s-a găsit la familia Ioan Cosmescu un spațiu mai larg și potrivit. Din această perioadă s-a început o organizare a bisericii care deja număra 21 de suflete, plus copiii credincioșilor și aparținători. Astfel, biserica a ales pe :
Fr. Ioan Gheorghiu, conducător de biserică ;
Fr. Nicolae Șuteu, secretar ;
Fr. Valentin Tuza, casier ;
Sora Aurelia Voica, cenzor ;

Comitetul ales a început demersurile pentru a primi autorizație de funcționare, deoarece înainte de această perioadă, gruparea penticostală din Călan a funcționat fără autorizație.

În toată această perioadă a formării bisericii penticostale din Călan, biserica l-a avut pe fr. Niculae Irimia din Simeria ca păstor și pe fr. Ionel Munteanu de la Petreni, diacon, care administrau Cina Domnului, bisericii. În data de 29 iunie 1952, a debutat în slujire corul bisericii, consud de fr. Valentin Tuza, un dirijor foarte talentat și dedicat acestei lucrări.
10 Ianuarie 2017

Anunțuri

Jan Hus, Ars pe rug – John Huss, Story of a Martyr

VIDEO by Christian Sermons

CINE A FOST JAN HUS

Jan Hus (1369 -1415) a fost un teolog reformator ceh, născut la Husinec, Boemia, ars pe rug pentru ideile sale anti-papale. Prin scrierile sale, Jan Hus a contribuit mult la dezvoltarea limbii cehe literare.

Studii și activitate

jan_husTatăl lui Jan Hus a fost cărăuș. Cu toate că provine dintr-o familie modestă, Jan Hus urmează Școala Latină in Prahatice și studiază din anul 1386 în Praga la Universitatea Karl, obținând la absolvirea studiului gradul de „Magister Artium”. Ca profesor, a predat limba cehă literară și a stabilit reguli de scriere.

Prin intermediul lui Hieronymus din Praga, Jan Hus a cunoscut operele profesorului de teologie din Oxford, John Wycliff, de care a fost influențat. Nobili cehi după căsătoria sorei regelui Wenzel, Ana de Bohemia, cu Richard al II-lea al Angliei în (1382) aduc la Praga opere de-a lui John Wycliff,acestea fiind opere teologice și o critică la adresa clerului din Anglia care era solicitat să renunțe la bogăția lumească și la puterea politică, reîntorcându-se la viața modestă și morală. Jan Hus studiază teologia în 1400 și devine preot în 1401, ajungând decanul Facultății de Filozofie. În 1402 devine profesor cu funcția de rector la Universitatea din Praga unde a predat teologie și filozofie 1409 – 1410. Jan Hus a reușit să-l convingă pe regele Wenzel să aprobe Decretul Kuttenberg care admite majoritatea cehilor la Universitatea Karl (Carol). Astfel, prin acest decret se întărea poziția cehă în raport cu germanii la Universitatea din Praga.

Influența sa ca preot și predicator

Din 1402 predicile lui în Capela Betlehem din Praga sunt în limba cehă, la fel și cântecele corale din timpul slujbei. Jan Hus devine foarte popular, fiind și preotul reginei Sophie. Hus a predicat o viață severă, morală și plină de virtuozitate, condamnând ușurința, luxul și moda. Aceste opinii au determinat nemulțumirea printre meseriașii și negustorii care trăiau de pe urma acestor excese.

Înfluențat de tezele lui Wyclif, Jan Hus critică lăcomia și viața de desfrâu a clerului, proprietățile și avuțiile lumești ale bisericii. A luptat neobosit și înflăcărat pentru reformarea bisericii, a militat pentru libertatea gândirii, și introducerea limbii cehe în slujbele bisericești, recunoscând numai Biblia ca o autoritate supremă în credința creștină. Jan Hus nu a acceptat teza conform căreia Papa ” nu greșește”.

Aflând de conținutul predicilor lui, în anul 1408 episcopul din Praga îi suspendă dreptul de a predica și îi interzice slujbele religioase. Jan Hus nu respectă aceste interdicții iar în predicile sale critică mai departe Papa și clerul bisericesc, reușind într-un timp scurt să obțină simpatia majorității populației din Boemia.

Pentru a obține sprijin, Episcopul din Praga îl recunoaște pe papa Alexandru al V-lea și astfel obține o „Bulă papală” (9 mai 1410) prin care se pretinde să fie înmânate lucrările lui Wyclif episcopului și sunt înterzise propagarea și predicile în afara bisericii. Din ordinul episcopului, sunt arse peste 200 din manuscrisele lui Wyclif. Jan Hus este denunțat Romei. Reprezentanți a lui Hus la Roma au încercat zadarnic să apere ideilor sale.

În 1410 Papa Ioan al XXIII-lea îl excomunică pe Jan Hus iar în 1411 el este alungat din Praga, ceea ce a provocat nemulțumiri și revolte în oraș. Prin protejarea lui de către rege și datorită revoltelor populare, Jan Hus poate predica încă un an. El condamnă cruciadele și bula papală prin care iertarea păcatelor se realiza plătind bani bisericii. În cele din urmă, Jan Hus este nevoit să se refugieze în afara orașului.

Jan Hus și sentimentul național

În acel timp Boemia aparținea ca „Territorium” de Sfântul Imperiu Romano-Catolic și avea o populație numeroasă (majoritară) de naționalitate cehă. Predicile lui Jan Hus au fost interpretate drept atacuri la adresa clerului german în special și a germanilor în general. Tensiunea dintre naționalitățile germane și cehe se amplifică, când 1000 de studenți și mulți profesori germani părăsesc Praga după aprobarea în 1409 a „Decretului Kuttenberg” și stabilesc „Universitatea Leipzig”, ceea ce a lezat prestigiul Universității din Praga, renumită în Europa din acea perioadă. Deoarece Hus își ținea predicile reformatoare bisericești în strânsă legătură cu revendicări naționale cehe, asta i-a făcut mulți dușmani atât în rândurile elitei politice germane cât și la Scaunul Papal. Astfel că în 1411, deși era rector la Universitatea Pragheză, Jan Hus este excomunicat de (Contra-)Papa Johannes al XXIII-lea și nevoit să fugă din Praga.

Jan Hus s-a refugiat (1412-1414) în Ziegenburg în Boemia de sud și în cetatea Krakovec din Boemia centrală. În perioada refugiului său, Jan Hus a scris mai multe lucrări în limba cehă, realizând o limbă literară cehă, contribuind la traducerea Bibliei și a Vechiului Testament (1413) în lucrarea Postila. Atunci când Papa Ioan al XXIII-lea pornește o nouă cruciadă împotriva orașului Neapole și promite iertarea păcatelor celor care participă la această cruciadă, Jan Hus critică această activitate iar la Praga izbucnesc revolte noi. Jan Hus străbate Boemia ca predicator iar mase mari de cehi i se alătură. Concret Hus revendica separarea bisericii cehe de biserica Regatului German (în Sf.Imp.R.-Cat. era și un rege german alături de împărat) și drepturi mai largi în folosirea limbii cehe.

Consiliul din Konstanz

Locul de detenție în Konstanz- Jan Hus in anul 1414

Jan Hus în fața Consiliului din Konstanz

Arderea pe rug a lui Jan Hus (Spiezer Chronik, 1485)

În 1413, Jan Hus scrie lucrarea De Ecclesia (Despre Biserică), prin care își exprimă părerea sa despre ierarhia bisericească. Jan Hus susține că numai Isus poate să fie călăuzitor și conducător în credință. Această afirmație este citată de acuzatorii lui la Konstanz (pe malul lacului Boden) din (Germania și Elveția), la procesul lui Jan Hus. Regele german Sigismund i-a asigurat lui Jan Hus drum liber la dus și întors, promisiune atestată la 18 octombrie 1414 printr-o scrisoare oficială. Jan Hus s-a hotărât să-și prezinte ideile sale în fața reprezentanților clerului și să se apere singur. La data de 3 noiembrie 1414, Jan Hus sosește în Konstanz unde este imediat arestat, primind locuința unui prelat bisericesc. După arestare, Regele Sigismund a amenințat că părăsește consiliul și a fost eliberat din funcția sa după ce a susținut că afirmațiile lui Jan Hus sunt în competența bisericească. Jan Hus a fost încarcerat în cetatea Gottlieben pe Rin a episcopului din Konstanz, unde a fost înfometat și legat în lanțuri la un perete în apropierea gropii cu fecale. La 4 mai 1415 Consiliul îl excomunică John Wyclif, lucrările sale au fost arse; dat fiind că Wyclif a murit 30 de ani în urmă, osemintele lui sunt condamnate să fie arse. Jan Hus este adus la mânăstirea franciscană pe 5 iunie 1415 unde va petrece ultimele sale săptămâni de viață. Jan Hus a fost dus la Refektorium unde este interogat (5 – 8 iunie 1415). Jan Hus are ocazia să-si apere ideile și se pretinde numai retragerea și dezmințirea a tuturor afirmațiilor sale eretice, ceea ce el refuză în mod repetat. La 6 iulie 1415 Jan Hus este condamnat de Consiliu drept eretic cu arderea pe rug pentru afirmațiile sale.

La aceași dată Jan Hus este ars pe rug împreună cu manuscriptele sale, cenușa sa fiind împrăștiată în Rin. Astăzi, o piatră funerară amintește locul execuției. Execuția lui Jan Hus s-a făcut sub conducerea lui Friedrich I. (Brandenburg), mai târziu Prinț von Brandenburg, strămoșul regilor prusaci din familia Hohenzollern. În scrisoarea lui de rămas bun către prieteni, Jan Hus scrie: „Mă bucură faptul că totuși a trebuit să citească cărțile mele și că, în speranța că vor găsi ceva necurat, le-au citit mai sârguincios ca și Sfânta Scriptură.”

Execuția lui Hus și prigoana declanșată împotriva adepților săi a fost una din cauzele directe ale declanșării războaielor Husite(1419 – 1436).

WIKIPEDIA

A Man Named Martin Luther

a-man-named-martin FOTO www.lhmmen.com

A Man Named Martin Luther

Lutheran Hour Ministries (2015) – In this five-session Bible study, Luther’s life and times are examined through the lens of history, religion and theology. Expanding on commentary from Rev. Gregory Seltz, Speaker for The Lutheran Hour, numerous scholars add their expertise and perspective to render an illuminating portrait of the life of this extraordinary human being. To see this video in parts:https://www.youtube.com/playlist?list…

The influence and impact of Luther’s life is the stuff of serious study. As a forlorn sinner feeling lost and desperate before a stern and exacting Judge, Luther desponded of all hope for eternity. But as one who came to cling to the Spirit-delivered truths of justification by faith and the liberty believers experience by God’s grace, he rebounded to become a triumphant ambassador for the Gospel.

The details of Luther’s life – his childhood with his parents Hans and Margaret, his university pursuits, his decision to become a monk, his protestation of Catholic practices, his voluminous and erudite scholastic output, his life in hiding, and his roles as husband and father – are all considered in this study. A Man Named Martin is a fresh and explorative look at an individual who, down through the centuries, has increased in importance and vitality to the Christian church.

To this day, Luther’s staunch faith and the extent of his outreach, remain a standard for Christ-centered living to believers in the 21st-century.

Among the scholars and pastors featured in this documentary are Mary Jane Haemig, Joel Biermann, Gregory Seltz, Ken Schurb, Paul Maier, Robert Kolb, Daniel Preus.

A Man Named Martin Luther – The Moment

A Man Named Martin: The Moment examines the errant teachings and wayward traditions of the Late Medieval Church that eventually sparked the Protestant Reformation, a theological overhaul set in motion most notably by Martin Luther’s nailing of the 95 Theses to the church door at Wittenberg.

As a follow-up Bible study to 2015’s A Man Named Martin-Part 1: The Man, this three-session Bible study takes a close look at the widespread teachings of the late Medieval Church that were superfluous to the Bible or not scripturally grounded. Among them were purgatory, penance, celibacy, prayers for the dead, transubstantiation, the treasury of merits of Christ, devotion to Mary and the rosary, the institution of the papacy, and the one most often linked to the Reformation: the sale of indulgences.

Joining forces in examining these aberrant teachings and the role Martin Luther had in debating and, ultimately, rejecting them is a cast of scholars, professional church workers, and pastors. Here Dr. Paul Maier, Dr. Ken Schurb, Dr. John Nunes, Dr. Joel Lampe, Dr. Susan Mobley, Dr. Joel Biermann, and others, along with The Lutheran Hour Speaker and host Dr. Gregory Seltz, add insight and expertise to this fascinating period in the life of Martin Luther. To watch this video in parts:https://www.youtube.com/playlist?list…

Related:
A Man Named Martin: Session 1:
https://www.youtube.com/playlist?list…

Articles about the REFORMATION –

  • LUTHER (film)
  • The impact of the printing press on the Reformation, the history of the Bible and the emergence of the Puritans by Gavin Finley

LUTHER

Filmul din 2003

A început școala primară la 84 de ani ca să poată citi Biblia. A fost recunoscut de Guinness World Records

A început școala primară la 84 de ani ca să poată citi Biblia. A fost recunoscut de Guinness World Records

In anul 2003 guvernul din Kenya a facut o lege prin care educatia sa fie gratuita. Datorita acestei legi, Kimani Ng’amg’a Maruge, la varsta de 84 de ani, a inceput clasa I-a:

Kimani Ng’ang’a Maruge, din Kenya, a fost recunoscut de Guinness World Records ca fiind cea mai în vârstă persoană din lume care a început școala primară.

El s-a înscris la Școala Primară Kapkenduiyo, din Eldoret, Kenya, la data de 12 ianuarie 2004, pe când avea 84 de ani. A purtat chiar și uniformă!

Citeste mai mult – http://www.activenews.ro/externe/A-inceput-scoala-primara-la-84-de-ani-ca-sa-poata-citi-Biblia.-A-fost-recunoscut-de-Guinness-World-Records-136571

Oldest Student in Kenya in Primary School

VIDEO by VOA News (2008)

The First Grader – Docu-Short

VIDEO by Sam Feuer

 

Ruth [Bodnariu] slujind copiii României la Centrul de zi TPM din Constanța

Căutând ceva printre fișiere foarte vechi in laptop am dat de aceste poze minunate…. nu puteam să cred ce vad… cu acești copii cu care am lucrat cinci ani la Centrul de zi TPM din Constanța era o domnișoară voluntară venită pe o perioadă în centrul de zi să se implice cu copii noștri din centru.

Mi – aduc perfect aminte zilele frumoase din parc in care copii roiau in jurul ei si ai altor voluntari…

Ce vremuri… as zice…aceasta domnișoară dedicată în munca cu copiii….care pe atunci nu purta numele Bodnariu avea să treacă mai tarziu prin ce știm că a trecut acum cu toții familia Marius si Ruth Bodnariu….
Viața este de neînțeles uneori, dar și frumoasă!!!! Viața este însuși Dumnezeu!!! Eleni Bara

Viorica & Ovidiu Liteanu ~ Interviu CREDO TV Part 2

Ovidiul Liteanu

„Viorica & Ovidiu Liteanu (2)”

Intoarcerea la Domnul, experienta Botezului cu Duhul Sfant si slujirea prin Evanghelizari.

Vezi partea 1-a aici – VIORICA & OVIDIU LITEANU & CREDO TV

Partea 1-a

Credinta in Dumnezeu.

La ordinea zilei ~ Misionarul David Livingstone ~ Abolirea sclaviei Africa Centrala, Invitat Jean Balizou

Carte de visite of David Livingstone

Carte de vizita David Livingstone (Photo credit: Smithsonian Institution)

La ordinea zilei David Livingstone Abolirea sclaviei Africa Central, Ioan Ciobota RVE Timisoara, invitat Pastorul din Africa Centrala Jean Balizou.

Toata Africa a avut de castigat din raspandirea evangheliei prin misionarul David Livingstone.”

VIDEO by rve.timisoara

Resurse inrudite –

  1. ENGLEZA – The Lost Diary of Dr. David Livingstone – A new PBS documentary
  2. ENGLEZA – Dr. David Livingstone – Missionary, Explorer and Discoverer of Uncharted Territory in 1800’s Africa
  3. Taramul interzis (In cautarea Dr Livingstone) Film subtitrat

VIDEO – Nicolae si Lena Moldoveanu se intalnesc la Aeroprotul din Otopeni cu Richard si Sabina Wurmbrand in 1990

Tie-Ti cant Dumnezeul meu – Nicolae Moldoveanu, Richard Wurmbrand

VIDEO by Tezaur Oastea Domnului

Michael Ben Hur: Cristi scump sunt sigur că ai un Happy Birthday acolo unde ești tu acuma, în locul unde moartea e biruită iar viața e veșnică.

cristi-tepes

Pentru că azi Cristi Țepeș ar fi împlinit 58 de ani:
Cristi scump sunt sigur că ai un Happy Birthday acolo unde ești tu acuma, în locul unde moartea e biruită iar viața e veșnică. Lucrul început de tine aici pe pământ a biruit, Slavă Domnului, iar tu ai biruit moartea prin sângele Mântuitorului. Rămâi veșnic în inimile noastre, scump suflet, suflet ales.   Iar voi familie aleasă și în același timp îndurerată, Dumnezeu să vă mângâie și să vă întărească. Cel mai bun dintre noi e cu TATĂL.

La revedere suflet scump,
Tu ne privești din stele,
Iar noi aicea pe Pământ,
Înconjurați între zăbrele,
Jelim plecarea unui sfânt.
În zile grele.

La revedere om ales,
Ce ai plecat la Domnul,
Te-ai dus în cer și ai cules,
Coroana, laurii și tronul,
Iar noi aicea ne-am ales
Suspinul.

La revedere frate drag,
Ce ne-ai rănit acuma,
Prin faptul c-ai lăsat în prag
Familia ta…și mama,
Dar, Dumnezeu a luat la El,
Doar spuma.

La revedere-al meu amic,
Care te plimbi pe Cale,
Ne ținând seama nici un pic,
Că vom cânta umpluți de jale,
Cântarea de La revedere,
Ca urare.

Ne-om aminti de tin’ mereu,
Cu dragoste și stimă,
Dar să fi sigur dragul meu,
Chiar viața de-i enigmă
Noi știm că sus la Dumnezeu
Este sublimă.

Ne-om întâlni prieten drag,
Pe nori când Isus vine,
Familia ta, și noi cu toți,
Vom fi alăturea de tine,
Și vom zbura fără piloți,
În zări senine

Și-acuma când tu pleci în zbor,
În țări fără durere,
Umpluți de jale și de dor,
Până în ziua de-înviere,
Îți spunem toți aici în cor:
LA REVEDERE

Michael Ben-Hur

O nouă familie a unui cuplu de același sex – construită pe ruinele familiei mele

gay family

CITESTE si –

Amândoi copiii mei se confruntă cu probleme identitare, ca și alți copii. Dar există anumite probleme profunde și unice cu care se vor confrunta drept consecință directă a acțiunilor fostului meu soț.

Redefinirea căsătoriei face rău femeilor și copiilor noștri – De fiecare dată când un nou stat redefinește căsătoria, știrile abundă de povești fericite cu cupluri homosexuale și lesbiene și noile lor „familii”. Dar în spatele zâmbetelor până la urechi și fotografiilor însorite se ascund alte povești, mai dureroase. Acestea sunt păstrate în locuri secrete și întunecate. Sunt suprimate, iar cei care doresc să le spună sunt reduși la tăcere în numele „egalității căsătoriei”.

Dar eu refuz să păstrez tăcerea.

Eu îi reprezint pe aceia ale căror povești de viață reale sunt ținute în umbră. Am simțit personal durerea și suferința aduse de propaganda pentru distrugerea familiei naturale.

În toamna anului 2007, soțul meu, cu care eram căsătorită de aproape 10 ani, mi-a spus că este homosexual și că vrea să divorțeze. Într-o clipă, lumea pe care eu o știam și o iubeam – viața pe care o construisem împreună – s-a zdruncinat.

Am încercat să îl conving să-mi rămână alături, să reziste și să lupte ca să salvăm căsnicia noastră. Dar vocea mea, dorințele mele, nevoile mele – și ale copiilor noștri mici – nu mai contau pentru el. Devenisem dispensabili, fiindcă el luase în brațe un cuvânt mititel care devenise întreaga lui identitate. A fi gay era mai important decât angajamentul, jurămintele, responsabilitatea, credința, calitatea de tată, căsnicia, prieteniile și comunitatea. Toate acestea au fost lepădate în favoarea noii sale identități.

O nouă familie a unui cuplu de același sex – construită pe ruinele familiei mele

După aceea, fostul meu soț și partenerul său s-au căsătorit…..

Cititi despre devastarea produsa in aceasta familie aici – http://www.culturavietii.ro/2014/10/13/redefinirea-casatoriei-face-rau-femeilor-ca-mine-si-copiilor-nostri/

Remembering Magda Popescu – A trecut un an…

Daniel Magda Popescu

Magda a trait putin, dar ne-a invatat multe. Cel mai important lucru care l-am invatat de la Magda e sa fim multumitori si sa-L laudam pe Dumnezeu indiferent de circumstante, caci, in cuvintele Magdei: ‘Dumnezeu sta sus pe tron si face tot ce vrea. Si tot ce face El este desavarsit‘. Dumnezeu sa-l mangaie si sa-l binecuvanteze pe Daniel si sa-l insoteasca in lucrarea care ia incredintat-o, aceea de a vesti Eavnghelia Sa in toata lumea!

Mesajul incurajator a lui Daniel – Daniel Popescu – A trecut un an – Amintiri cu MAGDA POPESCU

Evrei 10:35

Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire!

Cand privesc in urma, stiti ce ma gandesc? A trecut un an fara sa-mi dau seama. Si cand ma gandesc, ce as face cu timpul si anul care imi sta in fata, vad de fapt ca timpul trece foarte repede. Zilele astea ma gandeam, scriam incarte, sa ma ajute Dumnezeu ca mai am foarte putin de scris si termin.  Scriam in carte experientele care le-am avut cu Magda inainte sa moara, cand a murit si am zis: „Doamne, nu-mi vine sa cred. Tu m-ai trecut pe aici. Tu, chiar m-ai trecut pe aici. Cand ma uitam si cand citeam, plangeam si ziceam: „Dar, sigur ca eu am fost omul acesta?” Si as vrea ca in cateva cuvinte sa va spun cum am cunoscut-o pe Magda, cum m-am casatorit cu ea si apoi va spun la sfarsit care este si surpriza. Am o surpriza.

Daca nu apare video, faceti clik aici – https://www.facebook.com/Danisimagdapopescu/videos/1139847872737917/?pnref=story

Daniel Popescu despre MAGDA Popescu

Daniel Popescu – Marturia despre Magda Popescu – Radio Allelon Viena

Daniel Popescu – Marturia despre Magda Popescu

VIDEO by Dani si Magda Popescu

VIDEO by Dani si Magda Popescu

REMEMBERING MAGDA POPESCU

Magda Popescu

 

VIDEO by Dani si Magda Popescu

Updates de la DANIEL POPESCU:

Photo credit Doni Dorin

Photo credit Doni Dorin

CITESTE si –

Update 6 iulie 2015 – Magda Popescu Priveghi – Mesaje, Florin Ianovici, Marian Mocanu

Update 6 iulie 2015 – Magda Popescu – POZE de la PRIVEGHI

Update 4 iulie 2015 – Magda Popescu si-a sfarsit alergarea cu bine!

Daniel Popescu:

Photo Dani Popescu

Photo Dani Popescu

Dragii mei, cu sincere regrete si durere in suflet as vrea sa va anunt ca luni, 06 iulie de la orele 19.30 va incepe serviciul de priveghi la capela cimitirului Bragadiru.

Magda Popescu PriveghiPersonele care isi doresc sa fie alaturi de noi si nu au cu ce sa se deplaseze, pot sa mearga la Biserica Betel (Str. Muntii Gurghiului, nr 55) in zona Crangasi, unde se vor pune la dispozitie mijloace de transport. Sa fiti acolo la ora 18.40.

Serviciul de inmormantare va avea loc in ziua de marti, 07 iulie incepand cu orele 12 la capela Cimitirului Bragadiru. Iar plecarea o sa fie de la ora 11 de la Biserica Betel pt cei care nu au cu ce sa ajunga.
Sos. Alexandria nr 192, Bragadiru, Jud Ilfov. Cimitorul ODIHNA VESNICA

Evenimentul va fi transmis Live de catre www.prodocensmedia.ro

Magda Popescu Photo Anca Condurache

Magda Popescu, Photo Anca Condurache

Prodocens Media se alatura lui Daniel Popescu si familiei Magdei si va invita sa participati maine luni 06 iulie de la orele 19.30 la serviciul de priveghi ce va avea loc la capela cimitirului Bragadiru.

Prodocens Media va transmite LIVE acest eveniment incepand cu ora 19.30 de 
la capela cimitirului Odihnă Veșnică Bragadiru, jud.Ilfov.
– Înmormântarea va avea loc în ziua de marți, 7 iulie începând cu ora 12,00 la capela cimitirului Odihnă Veșnică .

 www.prodocensmedia.ro

Magda Popescu s-a întors acasă, în brațul Tatălui!

„Mă voi întoarce într-o zi acasă
Pe drumul lung de lacrimi am vărsat
Mi-e dor de clipele frumoase
Mi-e dor de mama, și de tata, și de frați


FLORIN IANOVICI – Pastorul Bisericii Betel, biserica in care Daniel si Magda Popescu au slujit (Mesaj de la serviciul divin Duminica 6 Iulie):

Screen Shot 2015-07-05 at 11.22.58 PMBinecuvantat sa fie si darul uitarii. Cand vom ajunge la Dumnezeu in rai, toate lucrurile care au constituit suferinte pe pamantul acesta vor fi uitate. Pentru ca, acolo unde este Dumnezeu, acolo este bucuria prezentei Sale. As vrea din toata inima sa primiti un cuvant  care a nascut foarte multe intrebari, foarte multa tulburare si inclusiv crestinii maturi din zilele noastre au dificultati  in privinta lui. Noi nu putem spune ca avem toate raspunsurile. Dar, noi putem spune, plini de credinta, ca avem raspunsul. Si raspunsul este unul singur: Isus Hristos! De aceea, in El isi gasesc intrebarile noastre raspuns. Nu este greu sa pricepi maretia unui cuvant precum: Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac. Aceasta dragoste am inteles-o si in fiecare zi o pretuim mai mult. Un Dumnezeu care chiar si atunci cand a fost batut, scuipat, ocarat, rastignit si dispretuit, a iubit. Asa-i Dumnezeu. Asa-i felul lui Dumnezeu de a fi si natura Lui. Si-i multumim pentru asta.

La fel de usor am inteles si cuvantul acesta, adresat talharului: Adevarat, adevarat iti spun, astazi vei fi cu mine in rai. Pentru ca acesta este Dumnezeul care a facut fagaduinte mari. Nu? Ai auzit si tu cuvantul acesta intr-o zi? Cand Domnul ti-a zis: Daca vei fi credincios pana la moarte, iti voi da cununa vietii. Laudat sa fie Dumnezeu! E un cuvant pe care poporul lui Dumnezeu il intelege.

Si cuvantul acesta pe care Domnul Isus l-a rostit, uitandu-se catre ucenicul Ioan: Iata, mama ta. E un cuvant pe care-l intelegem. Cuvantul pe care l-a spus mamei Domnului Isus Hristos: Iata, fiul tau. Il intelegem, este un cuvant in care poarta de grija Dumnezeu.

Eu te intreb in dimineata aceasta: Nu ti-a purtat tie Dumnezeu de grija? Mana ta a ocrotit copiii tai pana acum? Tu i-ai pazit sau Domnul? De aceea, toate aceste cuvinte le-am inteles. Le pretuim, le iubim si le-am pus in inima noastra.

Dar, acest cuvant: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit? a tulburat multe inimi. Foarte multe constiinte au fost tulburate de acest cuvant, pentru ca este un cuvant greu. Cuvantul lui Dumnezeu spune si as vrea sa citez din Evanghelia dupa Ioan, capitolul 8:29, ceea ce insusi Domnul Isus spunea despre El si Tatal – Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut. Uitati-va la acest cuvant pe care Domnul Isus il rosteste: Tatal nu M-a lasat niciodata singur. Stiti ce au zis cei ce l-au vazut pe cruce strigand catre Dumnezeu? „Vedeti, ca-i vinovat? Vedeti ca-i vinovat? Daca n-ar fi vinovat, n-ar striga in singuratatea inimii Lui. Vedeti ca L-a parasit Dumnezeu? Vedeti ca avem dreptate in a spune ca omul acesta a hulit?” Cati dintre noi nu i-am fi spus Domnului Isus Hristos: Mai bine nu rosteai cuvantul acesta. A dat apa la moara celor care erau in jur si care au spus despre El: „N-am spus noi ca are drac? Uitati-L cum acuma sta in chinul parasirii si al singuratatii.” Si daca l-ar fi rostit in surdina.

Dar, din toate cuvintele care au fost rostite, stiti ce spune Biblia? A STRIGAT CU GLAS TARE. A fost o izbucnire a sufletului Lui. A fost un strigat, de l-au auzit toti. A strigat: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?” E un repros facut lui Dumnezeu, oare? Au venit oamenii si au spus: Tatal este dur si aspru. Fiul este plin de iubire. Pare ca ar fi fost o cearta intre ei doi si Fiul are mai multa dragoste decat Tatal. Si au fost oameni care au interpretat in felul acesta. Vedeti ca Tatal e crud? Si are nevoie de jertfe si trebuie sa fie impacat. Dar, Biblia spune in Ioan 3:16 ca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau, ca El a dat pe Fiul Sau. Planul acesta n-a fost facut decat in Dumnezeire, in Ei Insisi. – Fiindcă* atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Si Tatal si Fiul, spune Biblia, una sunt. Dar, au fost oameni care au spus aceste cuvinte. Au spus: E un Tata crud, care are nevoie de jertfe a unui FIu care este atat de iubitor. Si de aici s-a plecat la alte si alte filosofii si alte lucruri. Astazi imi spunea, de fapt, ieri, imi spunea cineva: Frate Florin, cand maine veti face botezul, nu uitati sa spuneti ca botezul este in Numele Domnului Isus Hristos. Si i-am raspuns ce spune Biblia: Botezul este in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. 

Sunt oameni care au plecat de la cuvintele acestea si s-au tulburat. Si in dimineata aceasta, stiti care este rugaciunea mea? Da-ne, Doamne, intelepciune. Da-ne, Doamne, lumina sa intelegem ce avem de facut. Au venit unii si au spus: Vedeti, Hristos e numai om, ca daca era Dumnezeu, nu putea fi despartit de Tatal Sau. Dar in umanitatea Sa a simtit povara singuratatii. Dar, eu va spun acum, aici, ca sa stie toti. De nu este om si Dumnezeu, jertfa aceasta n-are nici o valoare  pentru umanitate. Pentru ca daca un om moare pentru un om, moare pentru omul acela. Dar Hristos este om si Dumnezeu, pentru ca jertfa Lui ne-a rascumparat pe toti. In El, in Hristos, Tatal s-a impacat cu noi. E cuvant greu si temelia acestui cuvant trebuie sa fie pusa bine pentru ca acest cuvant si-n acest cuvant al crucii sta multa intelepciune si multa putere a vedea lucrurile asa cum sunt in viata.

Vedeti, iubitii Domnului, a fost intuneric, spune Cuvantul lui Dumnezeu. Cuvantul acesta este precedat de trei ore de intuneric la sfarsitul carora Hristos rosteste acest cuvant. Nu a fost o eclipsa de soare. Intunericul acesta n-a fost un intuneric care sa-si aiba explicatia intr-un fenomen fizic. Ci a fost un intuneric care a fost lasat de Dumnezeu intr-un chip supranatural. Eclipsa nu dureaza trei ore. Ci acolo a fost ceva mai mult. S-a intunecat de-odata zarea. Pentru ca, stiti ce s-a intamplat? S-a retras lumina fetei lui Dumnezeu. Pentru ca Cel ce lumineaza mai puternic decat soarele este lumina fetei lui Dumnezeu. Multumesc Domnului pentru soarele de pe cer. Multumesc Domnului pentru razele de soare. Dar multumesc mai mult pentru lumina fetei Sale. Pentru ca trupul se incalzeste la lumina soarelui. Dar, sufletul se incalzeste la lumina lui Dumnezeu. Si sufletul se lumineaza cand e prezent El.

Dar El n-a mai putut sa stea acolo. Tatal e asa de sfant, spune Biblia, ca a trebuit sa-Si intoarca privirea de la Cel care S-a incarcat cu povara intregii omeniri. Si in dimineata aceasta, am vrea cu ajutorul bunului Dumnezeu sa putem sa deslusim intelesul. Am stat si m-am gandit: nu so fi speriat talharul? Numai ce a rostit cuvantul: Adevarat, adevarat iti spun, azi vei fi cu mine in rai.  Ce credinta a capatat cel ce murea pe cruce, talharul. Si apoi, sa auzi, cum cel ce ti-a zis ‘vei fii cu mine in rai”, cum striga: „Pentru ce M-ai parasit?” Oare, nu-i in natura sa te clatini in credinta? Dar eu va spun ca in aceste cuvinte, mai multa putere si am sa va spun in dimineata asta de ce.

Iubitii Domnului, copiilor nu le poti spune intregul adevar. Nu-l pot cuprinde. Orice a-i spune unui copil, trebuie sa-i explici intr-un fel in care copilul sa inteleaga. Si de cele mai multe ori, explicatiile noastre sunt plastice, sunt poetice, copilul sa inteleaga. Dar Dumnezeu din cer, in dimineata aceasta vine la copiii Sai si Dumnezeu ne lasa adevarul care ne da putere. Iti multumesc, Doamne, ca suntem fii si fiice alte Tale.

Mai intai de toate, iubitii Domnului, intelesul de baza care va trebui sa-l avem inaintea ochilor nostri este acesta. Multi au spus: Crucea si moartea Fiului Sau nu e nevrosimila. Adica, cu alte cuvinte, nu-i de crezut. Iata ce spun eu in dimineata aceasta: Crucea si moartea nu e nevrosimila, e incredibila. Pentru ca Dumnezeul nostru nu vrea sa-Si argumenteze lucrurile. Dumnezeul nostru  nu este intr-o dorinta de demonstratie a ceea ce este El, pentru ca Dumnezeu se afirma si El spune: Eu sunt Cel ce sunt. Dumnezeu n-ar enevoie sa coboare, sa explice omului. Dar cel flamand, cel insetat, cel ce-L cauta sincer, Il va intalni. Dumnezeu nu rapsunde filosofilor si Dumnezeu nu sta la masa inteleptilor lumii, ci Dumnezeu se descopera unei inimi sincere, care poate in dimineata aceasta e tulburat. Care poate in dimineata aceasta e clatinat.

Va spune si el: Doamne, ma simt parasit. Dumnezeu din cer are pentru tine un cuvant. Pentru ca Dumnezeu nu sta la masa celor intelepti ca sa avem un razboi al argumentelor. Ci, Dumnezeu se descopera unei inimi cautatoare. Unei inimi sincere, curate. Unei inimi care poate tremura in fata vietii si poate nu intelege. Pentru ca Dumnezeu in dimineata aceasta spune: „Nu ma las gasit in inelepciunea ta, ci ma las gasit in sinceritatea ta. Binecuvantat sa fie Isus. Iubitii Domnului, va spuneam ca Dumnezeu nu sta de vorba cu copii, de aceea trebuie sa crestem. Biblia spune sa jungem la statura plinatatii in Hristos. Nu mai fiti copii, spune Biblia, purtati incolo si incoace, de orice vant de invatatura. Lui Dumnezeu ii plac iniile ca de copii, dar Dumnezeu n-ar vrea s fim copii la minte. Si de ce nu vrea Dumnezeu sa fim copii la minte?

Crucea ne aduce un adevar si cuvintele acestea ne aduc un adevar pe care nu stiu cati suntem pregatiti sa-l primim. Omul matur va primi aceste lucruri. Deseori am vazut joaca de-a Dumnezeu, la copii. Copiii se joaca cu Dumnezeu. Cand au un necaz, Il cheama. Cand au intrat intr-o fundtura, Il striga. Cand au o povara pe care nu pot s-o duca, striga la Tatal lor si Dumnezeu in marea Lui mila vine.

Dar oamenii maturi inteleg un lucru. Ca viata aceasta ne este data pentru a ne pregati. Dumnezeul meu nu este mana care-mi ridica poverile pamantesti. Desi, este si mana care-mi ridica poverile pamantesti. Dar, Dumnezeu, mai intai de toate, este cel ce spune: pregatese-ti sufletul, ca ne vom vedea intr-o zi. Si vom sta fata in fata. Crucea ne arata faptul ca exista un pret de platit pe pamantul acesta. Cuvintele Domnului Isus Hristos, mai mult decat orice, spun in dimineata aceasta: Bagati bine de seama, ca exista ceva ce ne-ar putea desparti pentru totdeauna de Dumnezeu. Si ceea ce ne poate desparti totdeauna de Dumnezeu este pacatul nostru. Si asta este o realitatea atat de aspra a vietii noastre , pe care orice credincios va trebui sa o inteleaga si sa se teama in adancul sufletului lui. Pentru ca, iubitii Domnului, nu pot locui in noi doua naturi. Copiii stau si raman la cruce, privind spre jertfa Domnului Isus Hristos, incantati de jertfa Domnului Isus Hristos, entuziasmati de sentimentul pe care-l au fiindca El a murit. Dar, adevaratul credincios se urca pe cruce si isi rastigneste firea. Nu poti sa stai o viata privind spre cruce. Ci trebuie sa intelegi ca tu insuti trebuie sa treci prin procesul rastignirii. Asta ne spune acest strigat al Domnului Isus Hristos. Sa intelegi intr-un mod constient, intr-un mod definitiv, intr-un mod in care importanta acestui cuvant sa fie capitala in viata ta. Nu pot locui in noi doua naturi. Sau vom rastigni firea pamanteasca, ca sa traiasca legea Duhului de viata in Hristos. Sau daca nu, vom ramane in firea pamanteasca si la sfarsitul viteii noastre vom fi despartiti pentru totdeauna de Hristos. (Notite din mesaj pana la minutul 1:07:00 – de aici – http://www.bisericabetel.ro/live/, click pe ARHIVA si selecteaza ecranul cu data de Duminica, 5 Iulie 2015 Dimineata.)

Magda Popescu – Sunt clipe (Grupul Evangelion)

CITESTE si –

Update 3 iulie 2015 – MAGDA VA TRAI, SA NU DEZARMAM!!! 4 iulie 2015

Update 2 iulie 2015 – Magda Popescu – O vino la Isus
Update 30 iunie 2015 – Magda Popescu a intrat astazi in coma!

Update 29 iunie 2015 – Apel la post si rugaciune pentru Magda Popescu 

Update 24 iunie 2015 – Sustinem in rugaciune urgenta pe Magda Popescu!

Daniel Popescu Update 20 iunie 2015: Sa ne rugam insistent pentru Magda Popescu

Update 18 iunie 2015-

Magda va fi operata si are nevoie de rugaciunile noastre. Vezi aici – Update de la Magda Popescu: Daca nu ar fi fost Dumnezeu de partea noastra…

Update 17 iunie 2015-

Apelam din nou la rugaciuni fierbinti pentru Magda, care a fost dusa de urgenta la spital. Vom revenii cu detalii! Vezi aici – Rugaciune urgenta pentru Magda Popescu!

Viata Noastra de iad in Anglia

Andreea Sutton Bradeanu

Viata Noastra de iad in Anglia

Ma numesc Andreia Bradeanu, (deasemenea stiuta ca Andreia Sutton) am 31 de ani si am 3 copii. Va scriu aceasta scrisoare cu speranta si increderea ca ne puteti ajuta. Acesta este cosmarul vietii noastre: In Decembrie 1999, cand aveam 14 ani, am intalnit un barbat Englez in varsta de 49 de ani. Acest om se numeste Robert Sutton, care venea in Romania, impreuna cu mai multi Englezi din 1990 cu ajutoare pentru saraci. Cand ne-am intalnit, am inceput sa merg cu acest om peste tot si sa traduc pentru el. Putine stiam ca acest om avea in gand alte motive de a se imprieteni cu mine. In acel moment il vedeam ca un om care imi putea fi tata si nimic mai mult. Imi ajuta familia si parea un om bun, pasator, compasionat si spunea ca era Crestin. Ma informat ca era insurat cu copii, dar era in process de divort pentru ca sotia lui era alcolica si era geloasa. La inceputul anului 2000, Robert a inceput sa ma vada ca potetial ‘’femeia lui’’. Am avut mult timp impreuna ca prieteni, dar apoi m-a cerut in casatorie. Am fost speriata si socata din cauza diferentei de varsta.

Pana la urma am acceptat. Aveam 15 ani, parintii mei au fost de accord. Mama sa gandit ca va avea grija de mine fiind mai in varsta si ca nu voi avea o viata grea si chinuita ca ea. Le-am spus parintiilor ca nu il iubesc in acel fel. Tata mi-a raspuns: ‘’Dragostea/iubirea, va veni cu timpul’’. La toti din familia mea le placea de Robert si se pare ca le-a castigat prietenia si inima prin felul cat de bun si generos parea, prin toate lucrurile bune pe care le facea pentru oamenii in nevoie din Romania. Am acceptat sa ma casatoresc cu el si am facut planul sa ne casatorim cand implineam 16 ani, pentru a fi legal in Anglia. Cu timpul am inceput sa ma atasez de el. Ne-am mutat impreuna si peste tot mergeam impreuna. Am ramas insarcinata cu primul copil la varsta de 15 ani. Inainte sa implinesc 16 ani am nascut pe fiul nostru David. Cand am implinit 16 ani, ne-am casatorit in Romania, dupa care am mers in Anglia 2001. Nu am avut multa liniste in Anglia din cauza la media, care ne urmareau peste tot si scriau tot felul de articole despre noi, mai mult despre el, din cauza diferentei de varsta.

Am ramas insarcinata cu al-2-lea copil si in 2003 am nascut pe fiica noastra Naomi. In acest timp, Robert a avut idea de a aduce o tanara in varsta de 17 ani sa locuiasca cu noi in Anglia,

Mai mult

DOCUMENTAR – TRAIAN DORZ: UN POET CRESTIN (VIDEO ISTORIE)

Daca aveti copii, faceti-va timp in acest weekend sa-i invatati despre acest poet crestin si istoria credintei in timpul comunismului. Acest documentar este o resursa excelenta in a atinge acest scop.

DOCUMENTAR – TRAIAN DORZ:

UN POET CRESTIN (Partea 1)

VIDEO by „Nasul” cu Radu Moraru

DOCUMENTAR – TRAIAN DORZ:

UN POET CRESTIN (Partea 2)

UN POET CRESTIN: TRAIAN DORZ – Invitati Ioan Panican si Gheorghe Gogan

O poza personala pretioasa

O poza personala si pretioasa

Daca nu aveti timp sa vizionati aceste fisiere video de o durata aprox. 1 ora 45 minute, vizionati macar ultimul video (partea 5) care e de durata 19 minute.

UN POET CRESTIN: TRAIAN DORZ – Partea 1

O editie speciala dedicata unui poet crestin: Traian Dorz. Invitati pr.Gheorghe Gogan, Catedrala Sfanta Treime din Arad  si profesorul Ioan Panican. Pr Gheorghe Gogan a avut probleme cu securitatea pentru ca a trimis o scrisoare la Europa Libera pentru Traian Dorz in 1982, cand a fost in ultima arestare. Scrisoarea catre Europa Libera a fost interceptata si au urmat mai multe probleme.

Durata: 9 minute

VIDEO by „Nasul” cu Radu Moraru

UN POET CRESTIN: TRAIAN DORZ – Partea 2

pr.Gheorghe Gogan: Aveam 23 de ani cand l-am cunoscut. Stiam despre dansul si dupa anii ’60 cand a iesit din inchisoare lucrarile dansului erau multiplicate pe benzi magnetice de magnetofon si era o adevarata retea secreta. Aveam cateva puncte in tara unde el isi inregistra poeziile, meditatiile si apoi unul din punctele acelea era chiar casa unde era sa-mi devina socru in Simeria, in centru tarii, venea se inregistrau noptile la 3-4 magnetofoane si la urma se pleca la toate colturile tarii. Era materialul proaspat atunci, poezii, cantari, meditatii….

Durata: 24 minute

UN POET CRESTIN: TRAIAN DORZ – Partea 3

  • pr. Gheorghe Gogan povesteste despre incidentul din 1982 cand Traian Dorz a fost arestat pentru ultima data.
  • Traian Dorz a avut 3 zile marcante in viata lui, in 1930 cand a facut acel legamant cu Dumnezeu cand a citit cartea 8 iunie, prima zi. A doua zi, 22 iunie ’64 cand a iesit din ultima mare inchisoare, s-a eliberat. Si a treia zi , 20 iunie ’89cand a trecut la cele vesnice.
  • Trei copii a avut Traian Dorz si doar unul mai tarieste, o fata, la Beius, cu numele Florica (traieste in anonimat).
  • pr. Gheorghe Gogan:”Cand trecea dictatorul Ceausescu, nu voia sa vada pe traseul lui nici o biserica. A trebuie sa le ascunda dupa blocuri. Ca el stia ca e o instanta care-l va judeca pentru ce face.”

Durata 26 minute

UN POET CRESTIN: TRAIAN DORZ – Partea 4

Nick Teodoreanu, prim vicepresedinte PNTCD povesteste amintiri cu Traian Dorz (la inceput) si Ioan Alexandru (de la minutul 13).

Ioan Panican despre Richard Wurmbrand: Fratele Wurmbrand a avut foarte multe dosare care au insumat peste 12.000 de file. Si nu l-au urmarit numai in Romania, si dupa ce a plecat din Romania, pretutindeni pe tot pamantul unde a calatorit si unde a conferentiat.

Durata 25 minute

UN POET CRESTIN: TRAIAN DORZ – Partea 5

Cateva comentarii despre Securitate de Ioan Panican

Durata 19 minute

Povestea lui Corrie Ten Boom – Corrie Ten Boom Interview 1974

LIMBA ROMANA

Corrie Ten Boom si Brother Andrew prayer meeting in 1969 Photo Open Doors

BrotherAndrew‬ with Corrie Ten Boom‬ during a prayer‬ meeting in 1969. Photo via Open Doors

She once uttered these encouraging words: „You can never learn that Christ is all you need, until Christ is all you have.” Fratele Andrew cu Corrie Ten Boom la o intalnire de rugaciune in 1969. Corrie Ten Boom a zis odata: Nu poti sa inveti ca Isus e totul si singurul de care ai nevoie, tu, pana nu ajungi in situatia in care Il ai doar pe El si nimic altceva.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, milioane de evrei au căzut victime terorii naziste și au fost trimiși în lagărele de concentrare, de cele mai multe ori, lagăre ale morții.

În Olanda, ca și în alte țări aflate sub ocupație germană, au fost mulți oameni care și-au sacrificat libertatea și viața încercând să salveze cât mai mulți evrei de la deportare.

Corrie Ten Boom, născută în orașul Harlem în anul 1892, a fost crescută și educată într-o familie de creștini iar împreună cu familia sa, și-a pus la dispoziție propria locuință pentru a ascunde sute de evrei de autoritățile naziste.

Locuința familiei Ten Boom a devenit Muzeul „Corrie Ten Boom” fiind ascunzătoarea evreilor din timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Povestea clădirii a început în anul 1837, când Willem Ten Boom a deschis în casa sa o ceasornicărie, aflată la parter, în timp ce familia locuia la etaj. Mai târziu casa și afacerea au ajuns la Corrie, fiica acestuia.

În parteneriat cu o fundație din Olanda, Alfa Omega TV, a reușit să facă disponibil un album DVD care prezintă povestea vieții lui Corrie Ten Boom în 2 variante: un documentar care cuprinde imagini de arhiva, fotografii și mărturii și un program de desene animate, destinat celor mici, dublat în limba română.

Acest DVD se oferă gratuit bisericilor și organizațiilor implicate în procesul de educație.
Stire difuzata in emisiunea Mapamond Crestin 586 – 11 octombrie 2015. ultimele stiri crestine: http://alfaomega.tv/stiri

Povestea lui Corrie Ten Boom –

ENGLISH

The Ten Boom family hid jews in their home from the Nazi, but were discovered and sent to concentration camps. All perished in the camps, but Corrie. This is the Interview from 1974 with The Hiding Place Christian movie of Nazi Concentration Camp horror.

Transcriere Interviu ~ Cristi Tepes despre Marius si Ruth Bodnariu in Norvegia

Photo credit Fam. Cristi Tepes © Ana Barbu

Photo credit Fam. Cristi Tepes © Ana Barbu

Cristi Tepes: Si cred eu ca, teologic vorbind, lumea asta plange atunci cand se intampla atatea faradelegi, si asteapta restaurarea, intoarcerea Domnului.

Cititi si acest articol nou – Mame Eroine – Liliana Tepes

Anca și Mihaela au evocat memoria lui Cristi Țepeș pe ILD:

S-a spus, şi pe bună dreptate, că era un creştin adevărat şi un intelectual profund și erudit. Poate că nu s-a spus destul că era un bun român, care îşi cunoştea rădăcinile şi avea o viziune politică matură şi curajoasă, pe care noi, la ILD, am apreciat-o și admirat-o mereu. Nu se pierdea în confuzia caracteristică vremurilor noastre, căuta mereu ceea ce este adevărat și important. Și o făcea cu dragoste și cu entuziasm. A luptat lupta cea bună, și în viața de rugăciune și de dăruire pentru aproapele, și în „războiul cultural”, pe care îl privea cu o rară luciditate, nu cu iluzii, ci cu nădejdea și puterea credinței.
Obișnuia să ne spună: „Biruința a fost deja dobândită!”.

Faţă de mărturia creştină din închisori, împărtăşea viziunea pastorului Richard Wurmbrandt şi a înaintașilor noștri. Nu nega diferenţele, însă înţelegea că oamenii acolo se împărţiseră nu în funcţie de confesiune, nici chiar de religie, ci după felul în care se purtau. De o parte erau oamenii cumsecade, între care şi câţiva gardieni, şi de cealaltă parte erau tartorii şi turnătorii. Puţini istorici recenţi au cunoştinţele necesare şi judecata morală care să le permită să întrevadă măcar câteva crâmpeie din această realitate. Cristi o înţelesese pentru că avea încredere în adevăr şi pentru că nu accepta că lipsa de sens şi răul să aibă ultimul cuvânt. Având „o minte pricepută, ca să asculte şi să judece”, a înţeles mărturia aproape incredibilă dată de martirii şi mărturisitorii din timpul prigoanei comuniste.

Ne rugăm pentru odihna veșnică a lui Cristi și suntem alături de familia lui.

Vom păstra amintirea zâmbetului său copilăresc. Sperăm că acolo unde este acum se va ruga pentru noi, pentru că nu ne putem lipsi de prietenia lui.

Mihaela Bărbuș și Anca Cernea (SURSA – Gelu Trandafir)

Cristi Tepes a vizitat familia Marius şi Ruth Bodnariu în Norvegia. La întoarcere, a fost invitatul emisiunii „Ce se intampla” la RVE Bucuresti, miercuri 09 dec 2015. Interviul a fost realizat de Vicki Sasu la Radio Vocea Evangheliei Bucuresti –

Aflati mai multe aici –

Cald, bland, iubitor, optimist si vesel...! Asa era Cristi ,,al nostru''! Septembrie 2014-Intalnire 30 de ani! — with Noldi Grinberg, Noldi Grinberg and Cristi Tepes. Photo credit

Cald, bland, iubitor, optimist si vesel…! Asa era Cristi ,,al nostru”! Septembrie 2014-Intalnire 30 de ani! — with Noldi Grinberg, Noldi Grinberg and Cristi Tepes. Photo credi Lisa Ciupinuc

INTERVIUL la RVE Bucuresti

  • Agnus Dei Cristi Tepes 2Ruth Bodnariu este de meserie asistenta medicala specialista in pediatrie.
  • Marius Bodnariu este specialist in computere si se ocupa de reteaua primariei in localitatea lor.
  • Cristi Tepes – ….vorbim aici de niste parinti educati. Va marturisesc ca am fost foarte incantati sa vad ca sunt si niste parinti increzatori in Dumnezeu, cuminti, iubitori si care s-au intalnit de fapt si s-au indragostit slujindu-i pe copiii strazii din Bucuresti…. Sunt cu totul altfel decat te-ai astepta, auzind ca exista niste parinti care-si pot maltrata copiii. Am plans cu ei….
  • Cristi Tepes – …Acolo, locuiesc cu parintii acestei mame, Ruth, niste oameni deosebiti. Am aflat acolo ceva ce mi se pare fascinant. Mama lui Ruth este dintr-o familie care de vreo sapte generatii, parintii ei sunt credinciosi. Atunci, pe la inceputul anilor 1800 s-a produs o trezire spirituala foarte importanta in Norvegia, dupa care Norvegia a fost schimbata radical din toate punctele de vedere si unul dintre stramosii ei s-a intors la Domnul si a devenit ucenicul predicatorului care a lansat aceasta trezire spirituala. Era o poza acolo cu un mos cu o barba foarte frumoasa si eleganta si apoi o multime de poze de familie cu parinti din epoca respectiva, pana astazi. Am fost incantat sa vad ca, bunica mai ales, canta tot timpul si era foarte increzatoare in Dumnezeu. N-am remarcat la ei ura sau un sentiment din asta razbunator cumva sau sa-si planga de mila. Dar, am vazut multa suferinta. Dar, nu erau suferinta de asta care sa-i striveasca.
  • Marius B. – Prima zi e cea cu toate interogatoriile si socul acela s-a terminat intr-un fel, daca pot sa-i spun asa, intr-un ton pozitiv, ni s-a promis ca in ziua urmatoare o sa stam de vorba (aveam bebele), o sa facem un plan prin care noi sa fim ajutati sa crestem copii in stil norvegian si conform normelor legale si de siguranta a copilului si etc. A fost asa, un ton pozitiv.
  • Marius B. – A doua zi am asteptat toata ziua cu sufletul la gura un telefon si o intalnire si seara tarziu, in jurul orei noua, doua masini negre in spatiul fermei. Chiar am tresarit si am spus: „Slava Domnului, au adus copii inapoi.” Am alergat dupa sotie, sotia era la telefon cu sora ei si sotia a spus sorei ei: „Au adus copiii inapoi (Marius se inabuseste de plans..) Ruth: Sora mea a zis: „Probabil, probabil a venit cu copiii..” (Plange si Ruth) Marius continua: Ei au venit sa ia si bebele. In timp ce eu stateam cu patru politisti intr-o camera, asistentele sociale o interogau pe Rut intr-o alta camera. La un moment dat, politia a trebuit sa plece. La un moment dat, asistentele sociale au iesit afara dn casa sa se consulte si atunci Rut a itredeschis numai usile si eu am citit pe fata ei o disperare totala si mi-a spus: „Vor sa ia bebele.” (Marius plange). Am inteles atunci ca nu aveau nici o legatura cu numele sau scopul cu care ei erau acolo. EI NU ERAU ACOLO CA SA PROTEJEZE COPIII. Ei erau acolo cu o alta agenda, mult prea sumbra si stranie si sinistra ca sa pot s-o inteleg.
  • Cristi Tepes – …aici se pare ca este vorba despre Protectia Copilului de dragostea parintilor.

VIDEO care ne-a cucerit inimile

Video are peste 101,000 vizualizari

Cristi Tepes, realizator de emisiuni TV in Romania a facut o vizita in Norvegia unde a inregistrat un interviu cu Marius si Ruth Bodnariu. Redam impresiile lui Cristi Tepes aici:

Photo RVE Bucuresti

Photo RVE Bucuresti

Cristi Tepes: As vrea sa precizez despre inregistrarea care ati ascultat-o, eu am facut-o pe video si suntem in fata unui camin intr-o casa veche in care arde un foc. Si nu este o problema tehnica ceea ce ati auzit dvs. ci ati auzit si focul, cum arde un foc norvegian. N-am fost in Norvegia pana acum, dar nu as fi dorit sa o vad in circumstantele astea. Stiam atatea lucruri despre frumusetile Norvegiei. Parca am prins-o plangand. Si cred eu ca, teologic vorbind, lumea asta plange atunci cand se intampla atatea faradelegi, si asteapta restaurarea, intoarcerea Domnului. Am stat acolo probabil 31 de ore. Ca sa ajungi la ei trebuie sa zbori cu trei avioane si de la ultimul aeroport, Bergen se numeste, trebuie de acolo sa mai mergi cam cinci ore cu masina pe drumuri cu serpentine foarte frumoase. Distantele sunt foarte mari. Vorbim aici despre niste oameni care s-au dus ca sa isi croiasca copiii intr-o comunitate linistita, asezata, cu aer curat, cu apa buna intr-o comunitate cu oameni cuminti, langa niste bunici credinciosi, tatal fiind (ati auzit ca vorbea despre un document) este specialist in computere tatal si se ocupa de reteaua primariei in localitatea lor. Doar ca de la casa lor pana la primarie, adica pana la centrul comunei este poate cam jumatate de ora de mers cu masina, iarasi pe un drum foarte frumos, pe marginea fjordului si pe serpentine.

Deci, vorbim aici de niste parinti educati. Va marturisesc ca am fost foarte incantati sa vad ca sunt si niste parinti increzatori in Dumnezeu, cuminti, iubitori si care s-au intalnit de fapt si s-au indragostit slujindu-i pe copiii strazii din Bucuresti. Cand esti o tanara norvegiana, ai putea sa ai optiuni si mult mai interesante pentru ati petrece vacanta, dar ea a venit aici ca voluntara in Bucuresti si este de meserie asistenta medicala specialista in pediatrie. Sunt cu totul altfel decat te-ai astepta, auzind ca exista niste parinti care-si pot maltrata copiii. Am plans cu ei, nu stiu sigur daca am ras. Mie imi place sa rad, dar aici nu prea erau motive de bucurie. Si in Biblie scrie ca exista un timp si pentru plans. Biblia ne invata sa ne bucuram cu cei ce se bucura si sa plangem cu cei ce plang.

Eu m-am dus acolo facand ceea ce mi-ar fi placut sa faca cineva cu mine daca mie mi-ar fi luat copiii. Ei nu sunt izolati in sensul ca n-au pe nimeni pe lume. Acolo, locuiesc cu parintii acestei mame, Ruth, niste oameni deosebiti. Am aflat acolo ceva ce mi se pare fascinant. Mama lui Ruth este dintr-o familie care de vreo sapte generatii, parintii ei sunt credinciosi. Atunci, pe la inceputul anilor 1800 s-a produs o trezire spirituala foarte importanta in Norvegia, dupa care Norvegia a fost schimbata radical din toate punctele de vedere si unul dintre stramosii ei s-a intors la Domnul si a devenit ucenicul predicatorului care a lansat aceasta trezire spirituala. Era o poza acolo cu un mos cu o barba foarte frumoasa si eleganta si apoi o multime de poze de familie cu parinti din epoca respectiva, pana astazi. Am fost incantat sa vad ca, bunica mai ales, canta tot timpul si era foarte increzatoare in Dumnezeu. N-am remarcat la ei ura sau un sentiment din asta razbunator cumva sau sa-si planga de mila. Dar, am vazut multa suferinta. Dar, nu erau suferinta de asta care sa-i striveasca.

Cred ca nu pot sa-i invinuiesc de buna credinta pe acesti oameni. Eu as zice mai intai sa fim foarte atenti si sa nu ne lasam pacaliti de terminologie. Protectia Copilului, cand te gandesti, ce nobila vocatie din partea unor oameni. Nu stiu cati dintre dvs. ati citit cartea ‘1984’. Este scrisa de un fost comunist care s-a dumerit despre ce este vorba si care is imagineaza o societate rasturnata, dar care se intampla in occidentul Europei, nu in Moscova si in care oamenii trebuia sa vorbeasca o alta limba. Se numea ‘newspeak’. Ei bine, uitati-va n jurul nostru. Stiti cum este numit avortul astazi? Intrerupere de sarcina. Un nume foarte benign. Dar, haideti sa ne amintim cu 25 de ani inainte cladirea aceea uriasa facuta cu sangele poporului roman. Se numea Casa Poporului. Nu? Si bulevardul din fata ei se numea Victoria Socialismului. Chiar unii faceau o gluma, romanul stie sa faca haz de necaz: Victoria Socialismului asupra poporului roman. Si aici se pare ca este vorba despre Protectia Copilului de dragostea parintilor. Sa nu ne lasam pacaliti de terminologie. Unii vorbesc despre moartea cu demnitate. chiar cuvantul eutanasie inseamna un fel de moarte buna. Noi stim ca exista un tata al minicunii.  Si cei care fac lucrarile celui rau se folosesc de terminologiile acestea ciudate, sucite, care sa ne induca in eroare. La fel a facut cel de-al treilea reich in care erau tot felul de asociatii de binefacere care veneau si luau pe handicapati si-i ucideau.

Ceea ce vedem aici este o societate care tasneste, tinde spre socialism chiar daca-i este condusa chipurile de un rege inca. Dar, in care oamenii sunt considerati propietatea statului si copiii, bineinteles. Mai ales, copiii nu pot sa contrazica statul in privinta asta. Noi suntem oarecum indignati cand citim despre sclavi cum erau maltratati alta data si pe langa altele, copiii sclavilor puteau fi vanduti fara ca parintii sa aiba vreun cuvant de spus. Dar, aceasta optica vine dintr-o traditie europeana. Sa stiti, in traditia europeana, individul este considerat supusul statului. In traditia americana, in care au incercat sa faca o societate libera, cetateanul este cel care-i da statului autoritate, pentru ca nu statul ii da lui libertatea, ci Dumnezeu ii da libertate. Statul, doar trebuie sa  o recunoasca. Ei bine, acum, sa ne intoarcem la acesti copii care sunt considerati de acesti asa zisi asistenti sociali propietatea statului norvegian, in cazul nostru. Norvegia este inca intr-o postura exagerata din restul europei. Adica, eu am intervievat acum si un olandez si un danez care mi-au zis ca asa ceva inca in tarile lor nu se poate intampla. Dar, se pot intampla astfel de lucruri in viitorul Europei.

Ruxandra Alexe: Sunt copii ai turistilor suedezi care au fost luati de Protectia Copilului in Norvegia. Deci, ai vecinilor lor care sunt la fel de dezvoltati, civilizati si care impartasesc aceeasi istorie. Nu sunt cazuri rare care se intampla numai emigrantilor.

Catalin Dupu: Deci, daca aveti de gand sa vizitati Norvegia cu copiii, v-as incuraja sa va ganditi de trei ori inainte dea o face ca s-ar putea ca cineva va vede incruntati sau daca-i vede pe copii indispusi, sa va treziti ca va intoarceti fara ei. In fine, aest tip de atitudine, dupa parerea mea, pune niste probleme adanci crestine. Noi suntem indignati cand ne amintim ca pe vremea lui Vlad Tepes sau Stefan Cel mare, turcii luau si tribut de copii. Nu? Statul turc se considera propietarul acestor copii si ei deveneau copii de suflet a lui Alah.  In cazul nostru devin copii de suflet a unui stat fara Dumnezeu. M-am uitat pe internet si am vazut ca Norvegia este tara europeana cu cea mai mica rata de oameni care merg la biserica. Sub 2% din populatie merg la biserica. (Ruxandra: dar sunt 87% luterani protestanti).

Poate ca noi care suntem si noi evanghelici protestanti, ne consideram ca e bine sa fim mai smeriti pentru ca avem o banuiala, o premisa anume, ca daca cineva e protestant, nu poate fi suficient de rau. Eu cred ca poate fi oricat de rau un om fara Hristos. Nu mai conteaza ca e protestant, ca e ortodox, ca-i catolic, ca-i ateu, ca-i musulman, ca-i budist. Fara Hristos, un om este pierdut si as zice chiar ca, in iad, protestantii vor fi tratati cu mai multa asprime decat ceilalti care stiau mai putin.

Dar, am remarcat un lucru care mi s-a parut foarte interesant, aproape hilar. In Limba Norvegiana exista un cuvant care defineste postura lor. Cuvantul este un cuvant compus si inseamna ‘foarte crestin’. Deci, ei au cuvantul ‘crestin’ si cuvantul ‘foarte crestin’. Sa fii ‘foarte crestin’ este chiar si cum ai fi fanatic sau radical si acum sa va spun eu ce aveam eu cu Norvegia. N-am fost niciodata acolo. Stiam ca sunt fjorduri frumoase. Stiam ca e o tara cu aerul curat si cu apa curata. Stiam ca au resurse mari de petrol si de gaze naturale. Imi placea foarte mult de Edvard Grieg, marele lor compozitor, stiam ca exista o traditie protestanta si daca cineva mi-ar fi zis ca se poate intampla asa ceva intr-o tara  precum este Norvegia, nu l-as fi crezut.

Daca s-ar fi intamplat in Bangladesh, in Pakistan, in Arabia Saudita, in alte tari recunoscute pentru persecutii, intr-o tara ca Corea… Stiam ca singurul lucru pe care eu l-am cunoscut pana acum concret, in mai multe cazuri, a fost ca un Uniunea Sovietica  in anii ’50 si in anii ’60 au fost multe familii care si-au pierdut copiii si au fost luati de stat. Dar, faptul ca lucrul asta se poate intampla astazi intr-o tara europeana care se asteapta sa fie respectata si care are valori traditionale, este atat de trist pentru mine si va spun: este bine sa fii un protestant oleaca mai smerit.

Ruxandra Alexe: Dar, sa stiti, ei spun in lege si in regulamentele lor, ca ei asigura copilului dragoste, siguranta, mediu propice dezvoltarii si chef de viata, tot binele.

Cristi Tepes: As vrea sa cva spun de ce cred eu ca institutia-i pusa pe rele. Un domn din zona in care locuiau ei a patit ceva asemanator si a sunat la prefectura revoltat. Prefectul a sunat la politie si a zis: „M-am simtit amenintat.” Si tata revoltat a facut 4 luni de puscarie. Dupa ce a iesit din puscarie, a sunta revoltat la cei de la Asistenta Sociala. Si aia au sunat la politie si au zis ca s-au simtit amenintati si a mai facut inca cinci luni de puscarie. Astazi, omul este intr-un ospiciu. Deci, A procedat gresit. Mariu si sotia lui sunt oameni increzatori in Dumnezeu. Marius a inceput sa albeasca, daca va uitati in fotografie, Marius are tamplele albite, deja. Si, politia le-a zis: „Vad ca esti foarte calm. Se vede ca nu-ti pasa de copii.” Deci, vedeti? Cum ai fi, cum ai drege-o, ca cineva…

Ruxandra Alexe: Dar, nu li s-a spus sa nu se alarmeze, sa nu alarmeze nici pe altii, sa nu vorbeasca, sa nu-si ia avocati, sa nu vorbeasca cu ambasada?

Cristi Tepes: Da. Da, eu am fost indignat, ca vedeti, in filmele americane, cand e cineva arestat ii zice: „Aveti dreptul la un avocat.” Si l-am intrebat: „Mai, Marius..” Zice: „Da. Mi-au spus ca daca apelez la un avocat s-ar putea sa nu mai am sanse sa-mi vad copiii. Si, daca apelez la ambasada, s-ar putea sa nu mai am sanse sa-mi vad copiii. ” Lucruri, care va zic, m-au facut sa sufar atat de mult. Daca as fi norvegian, as suferi foarte mult. Sufar ca roman destul, dar pot sa va zic doar atata, ca sunt oleaca mai fericit ca-s roman. Ca, uitati-va, chiar astfel de lucruri infricosatoare nu se intampla inca in Romania. Dar, in ziua fericirii, fii fericit, zice in Biblie. Si in ziua nenorocirii, gandeste-te ca Dumnezeu le-a facut pe toate.

Dragii mei, este o lupta demonica  acolo. Nu-i o lupta politica, in primul rand. Ganditi-va ca acesti copii pot sa ajunga sa fie crescuti de parinti surogat homosexuali. E legal in Norvegia asa ceva. Pot sa fie infiati de astfel de parinti. Si ma intreb: Cine le ia manutele seara la culcare ca sa se roage impreuna cu ei. Si va zic, daca ar fi cineva in foster care , deci astfel de oameni care iau bani pentru asta, sigur le-ar fi frica sa o faca, sa nu se trezeasca si ei arestati.

Dragii mei, un lucru care m-a incurajat pe mine foarte mult este acesta. Zice Domnul Isus ca ingerii acestor copilasi vad necurmat fata Tatalui care este in cer. Acolo unde noi nu mai putem sa ajungem la copiii nostri, rapiti sau nu de stat, sau de lume sau de uneltirile celui rau, sunt sigur ca ingerii ajung, chiar daca sunt depusi intr-un loc secret, chiar daca sunt institutii fara Dumnezeu si care indraznesc sa se atinga de acesti copii care  au fost daruiti, dedicati si binecuvantati  de Dumnezeu si de rugaciunile bisericii. Sale Exista un loc inca pentru lacrimi. Dar, in Biblie spune: cine seamana cu lacrimi, va secera cu cantari de bucurie. Poate ca o sa ascultati diverse fragmente din interviurile pe care le-am inregistrat acolo, dar sa nu uitam  ca lupta adevarata si cea mai dura se da  in taramurile spirituale. Si, rugati-va ca Dumnezeu sa dezlege si aceasta tara asupra careia si-au pus labele demoni intunecati si tara noastra si tara aceea are nevoie de puterea vindecatoare si transformatoare a Domnului Isus care a biruit moartea cu moarte pe moarte calcand. Dar, care iubeste pe copilasi.

Marius si Ruth Bodnariu

Photo credit Samy Tutac

Marturia mamei, care intr-o luni de 16 noiembrie 2015 isi astepta fetele sa se intoarca de la scoala –

Ruth Bodnariu: A trecut de ora cand trebuia sa ajunga cu autobuzul, am inceput sa fiu putin ingrijorata. Si, dintr-o data a venit o masina neagra spre casa si a venit o femeie la usa si a zis ca eu trebuie sa vin cu ei la politie. I-am zis ca astept pe fetele mele si ca sunt ingrijorata ca ele n-au venit. Cand mi-a zis ca ei au fetele, ei au luat fetele, m-am speriat. Mi-a zis sa luam si baietii. Nu mi-a explicat despre ce era vorba, dar, am inteles ca s-ar putea sa ia copiii pentru ca daca nu fac ce zic ei, n-au cum sa scape. Trebuia sa fac cum au zis ei. Am luat baiatul, am trezit pe ceilalti doi si ei ar fi vrut sa plecam imediat, dar trebuia sa-l alaptez pe bebe intai. Atunci, ei au luat pe ceilalti doi baieti in masina la ei. Am alaptat bebe si am venit [si noi] cu masina noastra.

Marius Bodnariu era la serviciu intr-o zi de luni si iata cum a fost pentru el inceputul acestui iures de evenimente: In acelasi timp eram si eu la servici in birou. Tin minte ca lucram cu un document cand dintr-o data apar doua persoane la mine in birou. Imi arata legitimatia de ofiteri de politie si imi spun ca sunt arestat la momentul respectiv. Nu am inteles termenul. Am inteles ca trebuie sa-i insotesc la politie. S-a confiscat telefonul si n-am avut drept sa anunt sau sa vorbesc cu altcineva. A trebuit pur si simplu sa-i urmez. Mi s-a precizat faptul ca acuzatia este dea molestarea copiilor. Am fost intrebat daca sunt surprins. ERAM SOCAT. Simteam ca in visele acelea urite cand ai vrea sa strigi si parca nu ai voce. Ma gandeam la Rut. Ma gandeam la copii. Cum am ajuns la politie, am intrebat: „Unde este sotia?” Mi s-a spus ca si ea este interogata, audiata in acelasi timp. Am intrebat unde sunt copiii? Nu mi s-a dat un raspuns clar. Mi s-a dat din umeri. Ofiterul acesta a intrebat pe un alt ofiter mai in varsta unde sunt copiii? [Raspunsul lui] „Sigur, sunt pe undeva. Sunt bine.”

Ruth despre ce inseamna sa fii patriot si sa ai de a face cu o tara pe care o iubeai si sa patesti asa ceva sau sa ti se faca o astfel de rana in tara ta de care vorbeai numai de bine-

Ruth Bodnariu: Sunt patriota. Am fost mandra de tara mea si cand vorbeam despre Norvegia am aratat  numai ce e bine si ce e mai putin bine, intr-o mai mica portie. Acum, cand cunoastem mai bine ce fel de sistem strict avem, legile despre cresterea copiilor si cum functioneaza Protectia Copilului in Norvegia, inteleg ca multi se sperie si inteleg altfel Norvegia acum. 

Marius Bodnariu: Nu cunosc istoria acestui aparat, dar menirea lui este pentru a proteja copilul fata de parinti in situatiile in care parintii sunt iresponsabili sau inepti sau prezinta un pericol pentru proprii copii. Avand asta ca fundament ii gasesc menirea ca fiind una justa si benefica intr-o societate in care poti sa te astepti la lucruri la care noi poate nu ne gandim, dar, sunt lucruri care trebuie- suna brutal, dar poate trebuie ca o institutie din asta sa intervina la anumite conditii si chiar sa ia copiii de la parinti. Dar, am invatat acuma si mai auzisem, intotdeauna cand auzi de la altii, desi am vorbit cu persoana in cauza, intotdeauna exista o zona acolo in care te gandesti ca poate este mai mult. Ca, poate ca este ceva la mijloc. Poate totusi au avut intentii bune. Poate totusi a iesti gresit sau poate au fost niste indicii. Dar, am descoperit acuma caci cu mare parere de rau, nu vreau sa generalizez, desi sunt foarte multe cazuri deja, cel putin in situatia asta, sa nu zic din prima zi. Prima zi e cea cu toate interogatoriile si socul acela s-a terminat intr-un fel, daca pot sa-i spun asa, intr-un ton pozitiv, ni s-a promis ca in ziua urmatoare o sa stam de vorba (aveam bebele), o sa facem un plan prin care noi sa fim ajutati sa crestem copii in stil norvegian si conform normelor legale si de siguranta a copilului si etc. A fost asa, un ton pozitiv.

A doua zi am asteptat toata ziua cu sufletul la gura un telefon si o intalnire si seara tarziu, in jurul orei noua, doua masini negre in spatiul fermei. Chiar am tresarit si am spus: „Slava Domnului, au adus copii inapoi.” Am alergat dupa sotie, sotia era la telefon cu sora ei si sotia a spus sorei ei: „Au adus copiii inapoi (Marius se inabuseste de plans..) Ruth: Sora mea a zis: „Probabil, probabil a venit cu copiii..” (Plange si Ruth) Marius continua: Ei au venit sa ia si bebele. In timp ce eu stateam cu patru politisti intr-o camera, asistentele sociale o interogau pe Rut intr-o alta camera. La un moment dat, politia a trebuit sa plece. La un moment dat, asistentele sociale au iesit afara dn casa sa se consulte si atunci Rut a itredeschis numai usile si eu am citit pe fata ei o disperare totala si mi-a spus: „Vor sa ia bebele.” (Marius plange). Am inteles atunci ca nu aveau nici o legatura cu numele sau scopul cu care ei erau acolo. EI NU ERAU ACOLO CA SA PROTEJEZE COPIII. Ei erau acolo cu o alta agenda, mult prea sumbra si stranie si sinistra ca sa pot s-o inteleg.

Cristi Tepes –  Poate ca noi care suntem si noi evanghelici protestanti, ne consideram ca e bine sa fim mai smeriti pentru ca avem o banuiala, o premisa anume, ca daca cineva e protestant, nu poate fi suficient de rau. Eu cred ca poate fi oricat de rau un om fara Hristos. Nu mai conteaza ca e protestant, ca e ortodox, ca-i catolic, ca-i ateu, ca-i musulman, ca-i budist. Fara Hristos, un om este pierdut si as zice chiar ca, in iad, protestantii vor fi tratati cu mai multa asprime decat ceilalti care stiau mai putin.

Dar, am remarcat un lucru care mi s-a parut foarte interesant, aproape hilar. In Limba Norvegiana exista un cuvant care defineste postura lor. Cuvantul este un cuvant compus si inseamna ‘foarte crestin’. Deci, ei au cuvantul ‘crestin’ si cuvantul ‘foarte crestin’. Sa fii ‘foarte crestin’ este chiar si cum ai fi fanatic sau radical si acum sa va spun eu ce aveam eu cu Norvegia. N-am fost niciodata acolo. Stiam ca sunt fjorduri frumoase. Stiam ca e o tara cu aerul curat si cu apa curata. Stiam ca au resurse mari de petrol si de gaze naturale. Imi placea foarte mult de Edvard Grieg, marele lor compozitor, stiam ca exista o traditie protestanta,

Asculta aici interviul:

Vezi serviciile de priveghi si inmormantare aici – https://www.youtube.com/results

CRISTI TEPES – IN MEMORIAM –

1958-2015

VIDEO by Prodocens Media

 

128 DE ANI DE LA NASTEREA PREOTULUI IOSIF TRIFA

Photo credit Misiunea Genesis

Photo credit Misiunea Genesis

“Oamenii sunt precum vitraliile: Scanteietori si stralucitori atat timp cat soarele ii lumineaza din afara,iar dupa lasarea intunerecului, le poti admira frumusetea doar daca au o lumina aparte in ei insisi”

Elisabeth Kubler- Ross

O analiza corecta a tot ceea ce a fost acest om a lui Dumnezeu, ne spune clar ca activitatea sa a fost cea mai rodnica lucrare de misiune a ortodoxiei romanesti din veacul XX.
Istoria reala a acestui om a lui Dumnezeu este prea mare pentru a fi asternuta in scris.

Ilie Tomuta, Director Misiunea Genesis

128 DE ANI DE LA NASTEREA PREOTULUI IOSIF TRIFA

Parintele Iosif TrifaLumea in care traim a avut oameni celebri nu prin ceea ce au spus, ci prin ceea ce ei  insisi au fost. Au fost oameni care au avut sensibilitatea de a auzi vocea lui Dumnezeu atunci cand au fost chemati sa lucreze impreuna cu El la mantuirea neamului omenesc.
Astfel de oameni au lasat in urma lor dare atat de adanci incat nu vor putea fi sterse niciodata. Prin ei Dumnezeu a schimbat lumea.

Unul dintre acesti oameni a fost si Preotul Iosif Trifa, nascut la 3 Martie 1888 in comuna Certege, Judetul Turda (din acea vreme). A fost cel de-al patrulea dintre cei 6 copii, copil al familiei  Dumitru si Ana Trifa. Pe linia descendentei paterne, bunicul lui Iosif Trifa (tatal lui Dumitru) a fost unul din centurionii si oameni de incredere a lui Avram Iancu.
Intre anii 1895 – 1889 Iosif Trifa urmeaza scoala primara in satul natal, urmand apoi cursurile gimnaziale in Brad si Beius.

Anul 1907 este anul cand se inscrie la Academia Teologica din Sibiu.
In 1910 obtine titulatura de invatator la Scoala Populara din comuna Vidra de Sus. In acelasi an obtine si “Atestatul de Cualificatiune” pentru misiunea de preot.

Isi incepe activitatea de invatator in Vidra de Sus in anul 1910 – 1911. Dumnezeu ii scoate in cale o tanara  pe nume Iuliana Iancu, nepoata dinspre frate a lui Avram Iancu. Dovada ca Iosif si Iulia Trifa - miriDumnezeu i-a scos-o in cale a fost faptul ca in toamna anului 1912 se casatoresc, formand o familie care va ramane in istoria neamului Romanesc. Casatoria si viata de familia nu a impiedecat deloc slujirea lui, ci dinpotriva incepe a fi tot mai folositor vremii in care traia. Astfel, incepe a fi activ in presa vremii de atunci publicand numeroase articole focalizate pe actualitatea imediata a vietii  “motilor” printre care traia.

Publicatiile la care a cooperat au fost: Telegraful Roman, Revista Teologica, Foaia poporului – Sibiu, Renasterea Romana si Tara Noastra – Cluj, Tribuna – Arad, Romanul – Iasi, Libertatea si Foaia Interesanta – Orastie, Foaia Diecezana – Caransebes, Solidaritatea, Conservatorul, Viata  nationala, Epoca- Bucuresti  etc. Peste toate acestea, in aceasi perioada infiinteaaza o banca populara sub numele “Vidreana”.

CITITI mai MULT aici – http://misiuneagenesis.org/128-de-ani-de-la-nasterea-preotului-iosif-trifa/

 

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

ceas

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala

 

http://www.clocklink.com/clocks/HTML5/html5-world.html?Vancouver&Chicago&Athens&480&blue