CARTE ONLINE: Avortul și Convenția Europeană a Drepturilor Omului ~ Dr. Grégor Puppinck (PRO VITA)

D1s2C1471323690
Cuprins
I. Introducere
II. Nici Convenția, nici alte instrumente europene sau internaționale
ale drepturilor omului nu exclud viața prenatală din domeniul lor
de protecție
A. În ceea ce privește Articolul 2 din Convenție
B. Cu privire la alte dispoziții ale Convenției
C. În ceea ce privește alte norme consacrate în instrumente
europene și internaționale privind drepturile omului
III. Convenția nu conține un drept la avort
A. Nu există nici un drept de a muri sau drept la avort
în temeiul Convenției
B. Nu există nici un drept de a practica avortul
în temeiul Convenției
C. Curtea nu poate interpreta Convenția astfel încât să creeze noi
drepturi care nu sunt incluse în Convenție sau care sunt
contrare drepturilor existente
D. Legalitatea unei practici nu creează un drept de a o practica
E. Dorința nu creează un drept
F. Alegerea nu creează un drept
G. Crearea unui drept la avort ar schimba filozofia Convenției
IV. Avortul este o derogare de la dreptul la viață
A. Avortul nu poate constitui un drept în sine
B. „Aplicabilitatea condiționată” a Convenției pentru
copilul nenăscut
C. „Marja de apreciere”
D. Utilizarea ambivalentă a noțiunii de „consens”
V. În cazul în care statul permite avortul, rămâne supus obligației de a proteja și respecta
interesele și drepturile concurente
A. Dreptul la viață implică obligații pozitive și negative
ale Statului
B. Atunci când avortul este legal, „cadrul legal trebuie să ia în
considerare în mod adecvat diferitele interese legitime implicate”
D. „Interesele legitime” care justifică derogarea
E. Obligațiile procedurale ale statului
VI. Avortul la cerere: un „unghi mort” în jurisprudența Curții și o încălcare a Convenției
A. Avortul la cerere rămâne o pată oarbă în jurisprudența Curții
B. Avortul la cerere nu are nici o justificare în temeiul Convenției
VII. Concluzie: necesitatea punerii în aplicare „a dreptului femeii de a nu avorta”

ANEXĂ:

Avortul în dreptul european: drepturile omului, drepturile sociale
și noile tendințe culturale
I.1 Avortul nu este un drept al omului
I.1.1 Viața prenatală nu este exclusă din sfera de protecție
a Convenției
I.1.2 Echilibrarea drepturilor și intereselor contradictorii
I.1.3 Avortul la cerere nu este justificat în temeiul Convenției
I.2 Avortul ca încălcare a drepturilor sociale
I.3 O nouă tendință culturală care contestă avortul
Concluzie. . . . . . .66
În ultimii ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat cu privire la un număr de cazuri care se ocupă cu problema avortului, oferind un corpus suficient de jurisprudență care poate fi analizat într-o manieră consecventă. O serie de analiști, de ambele părți ale dezbaterii avortului nu sunt mulțumiți cu această jurisprudență.
Acest articol nu încearcă să discute despre deciziile Curții în fiecare caz în parte, ci încearcă să găsească, în mod obiectiv și sistematic, coerența jurisprudenței Curții, și făcând acest lucru, să prezinte o situaţie legală argumentată a avortului în temeiul Convenției.
I. INTRODUCERE
Scopul acestui articol este de a prezenta în mod obiectiv, complet și coerent statutul avortului în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omulup (Convenția). În ultimii ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) a luat nişte decizii într-un număr de cazuri legate de avort. Aceste hotărâri oferă un fundament suficient de jurisprudență care pot fi analizate într-un mod coerent. O serie de analiști, de ambele părți ale dezbaterii legate de avort, nu sunt mulțumiţi
cu această jurisprudență. Se spune adesea că este greu de a găsi coerența în jurisprudența Curții atunci când aceasta atinge probleme sensibile. Acest articol nu își propune să discute fiecare hotărâre a Curții, ci încearcă să găsească coerența jurisprudenței Curții, și făcând acest lucru, să prezinte situaţia avortului în temeiul Convenției.

Dezbaterea asupra avortului este încă foarte intensă. Țările care au menținut restricțiile privind avortul au ajuns sub presiuni politice puternice, nu numai pe plan intern, dar și de la o serie de organizații internaționale, inclusiv Consiliul Europei. În Europa, 30 % din sarcini sfârșesc în avort². După peste treizeci de ani de legalitate a avortului în majoritatea țărilor europene, ar trebui să fie posibil să se înceapă abordarea acestei practici într-un mod obiectiv, căutând mai mult la experiența practică decât la implicațiile ideologice ale avortului. Ca un exemplu foarte recent de o astfel de atitudine obiectivă, lordul David Steel, arhitectul legilor liberale privind avortul din Marea Britanie, a declarat că el „nu şi-ar fi putut imagina că vor fi atât de multe avorturi” „Tot ce am ştiut a fost că spitalele de pe cuprinsul ţării au

avut pacienţi internaţi pentru avorturi septice auto-induse și am avut până la 50 de femei pe an decedate din cauza lor (avorturilor septice)”. Acum, el avertizează Irlanda, al cărui guvern se judecă în procesul, că „ar fi o greșeală de a încerca și legifera pentru avort în categorii cum ar fi sinucidere sau viol.Nu mai este posibil să vorbim despre avort în termeni de progres și de eliberare a femeii.   Pentru medici și parlamentari, realitatea avortului este mai puțin ideologică și mai complexă.
Cazurile prezentate Curții reflectă tot mai mult varietatea și complexitatea situaţiilor legate de avort. Aceste cazuri nu se limitează la pretenţiile abstracte de „drept de acces la avort, ci privesc diverse probleme, cum ar fi avorturi făcute de minori, avorturi eugenice, acordul și informarea diferitelor persoane implicate. Spre exemplu, unele femei se plâng că nu au putut avorta copilul cu handicap, în      timp ce altele se plâng că au suferit avort fără să fi fost pe deplin informate. Un „potențial tată” s-a plâns fără succes, deoarece partenera sa a avortat copilul în timp ce o potențială bunică s-a plâns cu succes în fața Curții că fiica ei nu a putut obține accesul la un avort în condiții satisfăcătoare.
Una dintre principalele dificultăți pentru Curte este de a determina cum să se ocupe în mod legal de chestiunea avortului: cum să introducă practica avortului în cadrul logicii interne a Convenției și a jurisprudenței sale. Într-adevăr, atunci când Convenția a fost elaborată, avortul era incriminat pe scară largă, pentru că a fost considerat o încălcare directă a dreptului la viață al copilului nenăscut. Numai
avortul provocat în scopul de a salva viața mamei era posibil. Întrebarea centrală a fost, și încă mai este, dacă copilul nenăscut este o „persoană” în sensul Articolului….
Reclame

Puritan John Owen – God’s Goodness / Severity in Dealing With Sinful Nations (Christian audiobook)

Two audio books by and about TOLSTOY

tolstoy

Leo Tolstoy: Ivan the Fool

Written after Tolstoy suffered a spiritual crisis, Ivan the Fool is a fairy tale that offers children instruction in how to live rightly, simply, and generously. The story emphasizes the destructive aspects of materialism and militarism while idealizing manual labor and the peasant life. (Introduction by Dorlene Kaplan)

Tolstoy Biography narrated by his daughter

1970 from the National Archives. Narrated by Tolstoy’s daughter.

Constransa de iubire ~ Heidi Baker Lansare de Carte ~ 29 Noiembrie 2015

Heidi Baker Constransa de iubire

Constransa de iubire ~

Heidi Baker Lansare de Carte

la Biserica Adoram

VIDEO by Biserica Adoram

Trailer 5 minute (Limba Engleza)

„Biserica în asediu”

Biserica in Asediu

“Cei mai mulţi martiri creştini au fost în secolul XX”

Într-o cunoscută carte, numită „Cetatea lui Dumnezeu”, Sfântul Augustin de Hippo ilustra prin intermediul unor simboluri deosebit de plastice, lupta dintre biserica lui Hristos şi lume. Astfel, folosind metafora cetăţilor, Sfântul Augustin asocia biserica lui Isus Hristos conceptului de cetate a lui Dumnezeu aflată în opoziţie şi luptă continuă cu cetatea acestei lumi. Această frumoasă ilustraţie avea să fie admirabil dezvoltată multe secole mai târziu de către predicatorul John Bunyan în două cărţi monumentale, „Călătoria creştinului” şi „Războiul sfânt”.

„Biserica în asediu”

Nu putem decât să ne bucurăm aşadar, că utilizarea acestor metafore fundamentale pentru înţelegerea luptei spirituale ce se poartă de peste două mii de ani sunt folosite şi pentru a ilustra evoluţia bisericii din România în perioada comunistă şi după aceea. Acest lucru îl avem foarte bine evidenţiat în cartea „Biserica în asediu”, scrisă de Petru Lascău, pastorul bisericii “Agape” din Glendale, Arizona (www.agapearizona.com).

Petru Lascau 2013Ca întotdeauna, autorul, având un talent aparte în ceea ce priveşte exprimarea conceptelor spirituale profunde prin cuvinte simple, ne călăuzeşte în înţelegerea fenomenului religios creştin din România. Plecând de la asediul bisericii de către puterea ateismului comunist de dinainte de revoluţie, suntem călăuziţi pas cu pas către conflictul prezent, în care forţele ostile, de data aceasta îmbrăcate în haine religioase, încearcă să distrugă puterea Evangheliei în spaţiul românesc.

Pornind de la tragedia asediului cetăţii Samariei, relatată în cuprinsul Scripturii, Petru Lascău îşi structurează cartea în mai multe etape, care cuprind evoluţia bisericii creştine din ţara noastră. Utilizarea termenului biserica creştină din România ar putea să fie ambiguă, pentru că autorul nu doreşte ca volumul de faţă să se adreseze unui anumit curent religios, ci face apel la toţi cei care respectă principiile învăţăturii lui Isus Hristos.

Marea luptă

„Afirmaţia acestui titlu („Biserica în asediu”) poate fi şocantă pentru unii dintre cititori. Biserica creştină este supusă constant unui asediu din partea forţelor răului, care se vor folosi de tot ce le stă la dispoziţie pentru a o reduce la tăcere, pentru a-i secătui energiile şi pentru a-i anihila toate eforturile sale. Ne este atât de proaspăt în minte exemplul bisericii din România, care a fost ţinută sub izolarea asediului ateismului comunist peste 40 de ani. Biserica din Anglia a fost aproape redusă la tăcere şi moarte spirituală de liberalismul materialist al gândirii teologiei moderne. În Statele Unite asistăm în aceste zile la atacul umanismului ateu al pornografiei şi al corupţiei alimentate de abundenţa materială.” Prin urmare, asediul la care a fost supusă biserica creştină din România nu reprezintă altceva decât o parte a marelui front deschis de către forţele răului împotriva bisericii lui Hristos de pretutindeni. Pornind de la această perspectivă, înţelegem că este esenţial să învăţăm lecţiile istoriei pentru a putea face faţă realităţilor prezente şi viitoare, care în mare măsură vor relua multe din temele luptelor despre care am citit în Sfintele Scripturi.

„Divide et impera”

Revenind la realităţile româneşti, pe parcursul capitolului „Asediul”, autorul realizează o radiografie impresionantă asupra efectelor presiunilor exercitate de către ateismul comunist în România. Astfel, o primă consecinţă a fost cea a ridicării de ziduri înalte între confesiunile protestante din România, după principiul „Divide et impera”. Una dintre realizările cele mai de seamă ale comunismului se descoperă prin intermediul acestor ziduri confesionale, care au condus la fărâmiţarea bisericii lui Hristos din România. „O altă expresie destul de vizibilă a asediului este zidul confesional prin care ne izolăm unii de alţii din punctul de vedere al credinţei. Îmi aduc aminte câtă furie a declanşat atât la nivelul liderilor religioşi, dar mai ales la cel al politicienilor, când în România am început colaborarea mai strânsă cu unele dintre bisericile de altă confesiune. Aceeaşi rezistenţă am întâlnit-o şi peste hotare, în Chicago, atunci când am organizat întrunirile tinerilor creştini din toate bisericile creştine române din Chicago. Izolaţi unii de alţii în spatele zidurilor confesionale din spatele cărora liderii lor se afurisesc reciproc, devenim ca şi creştini, cu totul ineficienţi pentru transformarea societăţii în care trăim.”

Lupta pentru supravieţuire

O altă consecinţă a asediului ateu se poate vedea în absenţa bisericii de la datoria pe care o are faţă de lume. „Biserica din România a ajuns o mare absenţă din viaţa socială. Dacă în spitalele din timpul de dinaintea venirii comunismului cei suferinzi beneficiau de asistenţa a mii de lucrători creştini, azi cu greu se mai poate vedea aşa ceva pe culoarele spitalelor. Orfelinatele, casele de bătrâni au fost secularizate ca orice instituţie. Contribuţia bisericii în aceste sectoare este nulă. Absenţa bisericii de la datorie, o absenţă forţată, a fost apoi folosită de propaganda anticreştină pentru a demonstra inutilitatea unor astfel de instituţii creştine în societate.”

În legătură cu tehnica asediului, Petru Lascău enunţă un principiu deosebit de relevant. „Aşa cum am anticipat, scopul principal al asediului este ruperea legăturilor asediaţilor cu restul lumii. Izolaţi fiind, victimele vor cădea curând pradă aliatului principal al asediatorilor, care este foametea. Asediaţii vor înceta lucrul, resursele lor umane şi materiale se vor concentra pentru supravieţuire, spectrul foametei va crea derută şi deznădejde. În lupta pentru supravieţuire, interesele colective dispar şi instinctele de autoconservare îi vor face pe mulţi indivizi să caute evadarea.”

„Vino să vezi”

Mergând mai departe, Petru Lascău examinează cauzele asediului. Astfel, identifică o primă mare problemă, în strategia de luptă pe care biserica creştină a adoptat-o împotriva provocării ateist-comuniste şi ateist-materialiste. „Pentru a atrage oamenii înăuntrul organizaţiei, utilizăm azi tot felul de tehnici. Formaţiile noastre muzicale, uneori şlefuite până la rafinament, au ca scop atragerea „prietenilor” şi nu atât de mult slăvirea lui Dumnezeu. Pe această linie, se înscriu bisericile moderne ce au adoptat muzica rock, care atrage mai ales tânăra generaţie. Întreaga structură a bisericii se organizează în jurul acestei strategii „vino să vezi”, iar atunci când se pune problema trimiterii de misionari, comunitatea nu are niciodată bani, pentru că trebuie să îi cheltuiască cu tapiţarea mobilierului, pentru instrumente muzicale, pentru cumpărarea unor clădiri mai mari, etc.”

Liderii

O altă cauză a asediului este reliefată de lipsa de viziune a celor aflaţi în poziţii de conducere. „Este o adevărată tragedie ca în fruntea unui popor să se afle un om fără Dumnezeu, un om corupt şi vândut idolilor. Este o dramă să ai în fruntea bisericii un lider compromis, fără viziunea lucrării lui Dumnezeu, care nu urmăreşte interesele ei, ci mai degrabă ale sale, un lider ce nu îşi asumă responsabilitatea oamenilor de sub conducerea sa, unul care va sacrifica pe cel nevinovat, pentru a păstra aparenţele.”

Petru Lascău concluzionează: „Un lider care va trasa o strategie greşită bisericii sale, o strategie de luptă contrară celei stabilite deja de Dumnezeu, îşi va ruina biserica. Este imperios necesar a alege în fruntea noastră oameni ai lui Dumnezeu, devotaţi slujirii Sale, oameni neprihăniţi ce fac din înaintarea Împărăţiei lui Dumnezeu scopul vieţii lor.”

Frică şi necredinţă

O altă cauză majoră a asediului bisericii creştine rezidă din frică şi necredinţă. „Frica este dovada sigură a nesiguranţei mântuirii şi a vieţii veşnice. Ea dovedeşte cât de puţin ne mai încredem în cuvintele Domnului. Când suntem gata să murim pentru El, începem să gustăm din adevărata libertate, pentru că libertatea nu înseamnă altceva decât ce ai tu în interiorul tău. Frica şi necredinţa te ţin în blocajul asedierii păgâne.”

În continuare, Petru Lascău ne arată care sunt „consecinţele asediului” şi enumeră câteva dintre ele. Printre acestea sunt foametea spirituală, luptele interne, pierderea tinerei generaţii şi necredinţa. „În multe dintre bisericile noastre există tensiune şi nemulţumire, lupte şi partide. Rezolvarea situaţiei nu se poate face prin predici despre dragostea frăţească, care să ne adune la un loc. Energia spirituală a bisericii trebuie să fie canalizată numai spre lucrarea lui Dumnezeu. În caz contrar, ea îşi va croi drumuri neobişnuite pentru a se elibera.”

Clipa unei decizii supreme

Dar bineînţeles, nu ar fi suficient doar să se zugrăvească imaginea unei biserici sub asediu. Acest lucru nu ne-ar conduce decât la descurajare. Iată de ce, autorul ne propune şi soluţia biblică la astfel de probleme. Astfel, îndrumă spre înţelegerea măsurilor ce trebuie luate pentru timpul de faţă, având ca model imaginea leproşilor care au fost martori ai retragerii armatelor siriene, ca urmare a intervenţiei miraculoase a lui Dumnezeu în timpul lui Elisei.

În primul rând, este necesară o judecată limpede, pentru a înţelege faptul că e necesar să ne schimbăm modul de a fi. După aceea, trebuie să acţionăm în vederea realizării acestei schimbări. În acest sens, suntem chemaţi să ieşim din mijlocul lucrurilor cu care ne-am obişnuit în materie de religie şi să încercăm căi noi, inspirate de Dumnezeu. Nu în ultimul rând, avem datoria de a reîncepe lupta împotriva forţelor răului. Astfel, vom înţelege că biruinţa a fost deja câştigată prin Isus Hristos, iar vrăjmaşul este pus pe fugă. „Aruncarea în tabăra adversă a fost un act de disperare din partea leproşilor. Sosise clipa unei decizii supreme. Foamea şi lipsa de perspectivă i-au adus la o hotărâre de viaţă şi de moarte. Nu vom lua decizii majore cât timp avem alternative în care putem eventual, evada. În faţa unei crize, ne evaluăm resursele şi posibilităţile de rezolvare. Ceea ce este deosebit de rău e faptul că Dumnezeu intră în calculele noastre numai atunci când epuizăm prin încercări, toate ieşirile posibile.”

Uriaşul care doarme

Există o veste bună pentru fiecare dintre noi – potenţialul pe care îl are biserica creştină din România este imens, fiind asemenea unui „uriaş care doarme”, dar care poate fi trezit din amorţirea de moarte în care a fost adus de către ateismul comunist de dinainte de revoluţie şi de cel materialist de după 1989. „Biserica de astăzi este un uriaş care doarme. Instituţionalizându-se în ierarhii de diferite nivele, fiecare încearcă să lase celuilalt să facă ceea ce ar trebui el să facă. Piramidele structurilor de conducere creează zi de zi noi şi noi nivele în ascensiunea pentru locul din vârf, neglijând până la indiferenţă infrastructura bisericii, care ar trebui să fie în acelaşi timp, obiectul suprem al interesului său: cei păcătoşi, care au nevoie de mântuire.”

Pescuirea minunată

Alternativa pe care o propune Petru Lascău la suprainstituţionalizarea organizaţională a bisericii creştine din România începe de la o reformă individuală care să evolueze colectiv, conducând la o trezire spirituală. Cei care gândesc la fel ar trebui să se unească în rugăciune şi acţiune pentru a trezi uriaşul din somnul său, pentru a-L ruga pe Dumnezeu să intervină să schimbe acest curs al lucrurilor şi să ne ofere „o pescuire minunată”. În acest sens, biserica poate să fie asemănată cu o corabie ce trebuie condusă departe de ţărm, conform cu porunca Domnului pentru a avea parte de o pescuire bogată în lucrurile spirituale şi în salvarea celorlalţi. „Lecţia de pescuit dată de Isus ucenicilor Săi ar trebui să ne inspire, mai ales că El este acelaşi, neschimbat în dorinţa Sa de a mântui întreaga lume. Detaliile acestei lecţii sunt mai mult decât grăitoare. Dincolo de spiritualizarea şi dacă vreţi, interpretarea lor teologică, există simplul adevăr că Isus ne vrea pescari de oameni.” Este adevărat că atunci când purtăm luptele Domnului, putem să avem de-a face cu confruntări care nu vor fi uşoare. „Mulţimea lucrărilor apărute în ultimii ani referitoare la suferinţele şi persecuţiile creştinilor din multe părţi ale lumii, în special din ţările marxiste, a scos în relief unul din aspectele contemporane ale creştinismului: suferinţa. S-a constatat că cei mai mulţi martiri creştini au fost daţi de secolul XX. Numai în China comunistă numărul lor se ridică la câteva milioane.”

„L-am întâlnit pe Isus Hristos”

Se pare că nu este suficientă „evanghelizarea prin stilul de viaţă” pentru a-i aduce pe oameni la Hristos. Mai degrabă, este necesară o prezentare de tip „Zacheu”, care va avea un impact ce întrece orice imaginaţie. „Să ne imaginăm scena când Zacheu a bătut la uşa primului năpăstuit de el. Ce uimire ! Demnitarul nu numai că înapoiază banii luaţi în mod necinstit, dar şi recunoaşte fapta murdară săvârşită, îşi cere iertare şi când în uimirea sa, bietul om încearcă să afle motivaţia unei astfel de minuni, Zacheu îi spune: „L-am întâlnit pe Isus Hristos, care mi-a iertat păcatele. El m-a învăţat că Dumenzeu este drept şi că aşteaptă de la mine să îndrept răul făcut altora. Vă puteţi imagina o Evanghelie mai simplă şi mai frumoasă? Predicarea ei nu este doar prin cuvinte, ci printr-o întreagă viaţă schimbată de Hristos.”

Dar bineînţeles, nimic nu se poate face fără revărsarea Duhului Sfânt, care ne va călăuzi şi împuternici să fim lucrători pentru Dumnezeu. „Trebuie afirmat că Dumnezeu nu a încetat şi nu încetează să facă intervenţii miraculoase în istorie, pentru a sprijini Evanghelia Sa. Însă El are nevoie întotdeauna de oameni sfinţi, cu totul dedicaţi lucrării Sale. Pe aceştia îi înzestrează cu darurile Sale, îi îmbracă cu putere de sus şi îi foloseşte la răspândirea Evangheliei.”

Să luptăm sau să fim înfrânţi

Prin urmare, se poate ieşi din asediul în care se găseşte biserica creştină din România, însă acest lucru presupune o acţiune unită, menită să dea la o parte orice oprelişte pusă de vrăjmaş. Pe de altă parte, deşi asediul ateismului comunist este de domeniul trecutului, asalturile vrăjmaşului nu sunt şi niciodată nu vor fi de o mai mică amploare, mai ales în viitor. „Vrăjmaşul va folosi din nou forţele disponibile pentru izolarea bisericii lui Hristos. Se va încerca din nou, închiderea comunităţilor creştine între ziduri pentru ca foametea spirituală să ne macine fiinţele duhovniceşti. Presiunile vor fi menite să distrugă credinţa tinerei generaţii şi influenţa creştină în societatea românească să fie din ce în ce mai puţin simţită.” În faţa unei asemenea realităţi, nu ne rămâne decât să luptăm sau să fim înfrânţi. Însă imaginea biruinţei asupra oştirilor vrăjmaşe din timpul lui Elisei ne inspiră să credem că este posibil ca în spaţiul nostru românesc, atât din ţară, cât şi din diaspora să se producă o schimbare majoră. În măsura în care tot mai mulţi oameni vor răspunde chemării divine, asemenea unui ecou, Evanghelia se va răspândi de la inimă la inimă şi de la suflet la suflet, pentru ca neamul nostru românesc să devină cu adevărat creştin pentru Domnul. Nu este oare acesta cel mai mare dar pe care-l putem oferi Mântuitorului nostru? Iată care este adevăratul mesaj pozitiv al cărţii scrise de pastorul Petru Lascău şi merită să fie urmat.

Octavian D. Curpaş, Phoenix, Arizona

J. C. Ryle – George Whitefield: His Life and Ministry (Christian audio book)

Photo credit georgewhitefield.weebly.com

From the book: Christian Leaders of the 18th century, by Bishop J C Ryle

Amazon.com description –

Although much has been written on the evangelical revival of the 18th century, J.C. Ryle’s account remains the best popular introduction to this gerat spiritual era. The best introduction to the 18th century and undoubtedly Ryle’s finest piece of historical writing. Contains vivid biographies of the men who ‘shook England from one end to the another’,giving strong reasons for his belief ‘that excepting Luther and his Continental contemporaries, and our own martyred Reformers, the world has seen no such men since the days of the apostles.’ But Ryle does not write to prompt admiration, and his conclusions and applications of his subject are among the most forceful that ever came from his pen. ‘I am obliged to say plainly that, in my judgement, we have among us neither the men nor the doctrines of the days gone by…Once let the evangelical ministry return to the ways of the 18th century, and I firmly believe we should have as much success as before. We are where we are, because we have come short of our fathers.’

VIDEO by Christian Praise and Worship in Songs, Sermons, and Audio Books

Looking After a Woman to Lust After Her – A W Pink (Christian Audio book)

A W Pink on lust 1

~~~

A W Pink on lust  2

Screen prints from

A.W. Pink’s Studies in the Scriptures – 1924-25,

Volume 2 of 17

An exposition on the Sermon on the Mount, by A W Pink.

VIDEO = 82 minutes


VIDEO by Christian Praise and Worship in Songs, Sermons, 

Legea lui Hristos

Format PDF pentru computer
Format EPub pentru iPad, Nook, Sony Reader şi altele.
Format Mobi pentru Kindle

Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl…căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos. – Ioan 1:14, 17

0000000000Creştinismul este Hristos! Nu este un sistem filosofic sau o colecţie de adevăruri valabile veşnic, ci este relatarea felului cum Dumnezeu Însuşi a invadat această lume decăzută, în urmă cu două mii de ani, în Persoana glorioasă a lui Isus Hristos. “Cuvântul” veşnic care “era Dumnezeu” (Ioan 1:1) “S-a făcut trup şi a locuit printre noi” – vorbind aşa cum nimeni n-a vorbit până atunci (Ioan 7:46) şi făcând fapte care nu fuseseră niciodată făcute până atunci (Ioan 9:32; 15:24). În prezenţa gloriei Sale divine unice – “slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl…plin de har şi de adevăr” – apostolii au căzut cu faţa la pământ, copleşiţi de uimire şi adorare. Apoi ei au mers proclamând, nu filosofiile lor, ci slava Aceluia pe care ei Îl văzuseră şi auziseră: “Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii, – pentru că viaţa a fost arătată, şi noi am văzut-o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne-a fost arătată; – deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos” (1Ioan 1:1-3).

Odată cu venirea lui Isus Hristos în lume, asupra oamenilor a strălucit o lumină a revelaţiei atât de mare încât toate descoperirile anterioare par acum întunecate prin comparaţie cu aceasta. El este “Soarele care răsare din înălţimi” care ne-a “cercetat” (Luca 1:78). El este “adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume” (Ioan 1:9). El este Cuvântul ultim al lui Dumnezeu adresat omenirii (Evrei 1:1-2), “oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui” (Evrei 1:3). El este “chipul Dumnezeului celui nevăzut” (Colo-seni 1:15); a vedea pe El înseamnă a vedea pe Tatăl (Ioan 14:9). În El “locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii” (Coloseni 2:9). În El sunt ascunse “toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei” (Co-loseni 2:3). El este ţelul spre care se îndreaptă întreaga istorie (Efe-seni 1:9-10; Coloseni 1:15-18).

În acest context al slavei lui Hristos care depăşeşte orice măsură, Ioan a scris cuvintele de mai sus: “Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos”. Ioan nu voia să spună că în Legea lui Moise nu era har sau adevăr; nu, căci acestea erau. Dar în comparaţie cu plinătatea divină absolută (Ioan 1:14, 16) a harului şi adevărului care se găseau în Isus Hristos, harul şi adevărul Vechiului Testament pălesc într-atâta încât devin insignifiante. Este după cum Pavel spunea, “în privinţa aceasta, ce a fost slăvit nici n-a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult“1 (2Corinteni 3:10). Faţă de Hristos, Moise este atât de mic precum ar fi o lumâna-re faţă de soare. Dacă vrem să înţelegem corect “legea lui Hristos”, trebuie să avem permanent în minte această realitate.

Ca şi creştinismul, legea lui Hristos este Hristos. Nu este un sistem de reguli pe care oamenii ar trebui să le respecte. Nu constă în adoptarea unui cod de comportament înţelept, după cum este situaţia în confucianism sau după cum sunt învăţăturile celor “8 paşi spre desăvârşire” din budism. Dimpotrivă, ea este Hristos Însuşi, în toată minunăţia umanităţii Sale perfecte şi divine, arătată atunci când El Îşi cheamă ucenicii să Îl urmeze (Matei 9:9) şi când le dă putere să facă aceasta lucrând în ei propria Sa viaţă înviată (Efeseni 3:20, vezi şi Efeseni 1:19-20; Filipeni 3:10). Chemarea înaltă a oricărui creştin constă în nimic mai puţin decât în a se “îmbrăca în Domnul Isus Hristos! (Romani 13:14)

Aşadar, această carte este o încercare de a arăta ceva din privilegiul de nespus al cunoaşterii şi umblării după Hristos Isus, Domnul nostru, în timp ce însăşi “viaţa lui Isus” se “arată în trupul nostru muritor” (2Corinteni 4:11). Capitolele acestei cărţi explorează ceea ce Biblia vrea să ne spună atunci când îi descrie pe creştini ca pe aceia care slujesc lui “Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă” (Romani 7:6) şi ele caută să ne arate libertăţile uriaşe, alături de responsabilităţile măreţe care ne sunt date, ca unor fii maturi ai lui Dumnezeu.

Semnificaţia îndemnului de a “iubi după cum Hristos v-a iubit” este un ocean ale cărui adâncimi nici un creştin nu le va conştientiza vreodată în decursul vieţii pământeşti. Această carte îşi propune doar să ofere cititorului o înţelegere de bază asupra a ceea ce este legea lui Hristos şi să îndrepte pe credincioşi către viaţa vie a lui Hristos, care este singurul ce poate să le dea putere să “împli-nească” această lege. Aceia care aderă îndeaproape la anumite forme fie de “Teologie a Legămintelor” sau “Dispensaţionalism”, ori “Te-ologia Noului Legământ”, pot să considere anumite aspecte ale aces-tei cărţi drept dezamăgitoare. Cu toate acestea, speranţa mea este că toţi credincioşii adevăraţi vor auzi, pe paginile ei, vocea Păstorului lor chemându-i să Îl urmeze mai îndeaproape.

Pentru a ajuta pe cititori în întelegerea cursului ideilor, cartea a fost împărţită în trei secţiuni: Prima parte prezintă istoria răscum-părării de la Creaţie până la venirea lui Hristos; partea a doua pre-zintă înţelesul libertăţii creştinului în contextul Legii, iar partea a tre-ia se ocupă de legea lui Hristos. De-a lungul acestei cărţi, am inserat multe pasaje importante din Scriptură. Am luat în considerare, de asemenea, mai multe aspecte controversate, pe care le-am tratat în anexe pentru a nu umbri în vreun fel tema centrală a cărţii. Unii nu vor fi deloc de acord cu ideile prezentate în această carte. Dacă eşti printre aceştia, tot ce pot să fac este să te implor să studiezi anexele cu atenţie şi cu o minte deschisă înainte de a renunţa să mai citeşti această carte. În final, Biblia este cea care trebuie să guverneze teologia noa-stră, nu crezurile şi mărturisirile făcute de oameni, oricât de demne de luat în seamă sau de onorabile ar fi ele.

Când m-am apropiat de acest subiect pentru a-l trata, am fost în mod repetat conştient de faptul că nu sunt vrednic să mă ocup de o astfel de temă. Cum am putea să vorbim despre a “iubi după cum ne-a iubit Hristos” fără să ne plecăm capetele ruşinaţi de egoismul şi răceala pe care le descoperim atât de des în noi înşine? În lumina acestui lucru, nu putem decât să ne amintim de cuvintele lui Pavel: “Cine este destoinic pentru aceste lucruri?” (2Corinteni 2:16, Biblia Anania). Cât de mulţumitori putem fi pentru că, deşi nu suntem “în stare să gândim ceva ca venind de la noi“, şi totuşi “destoinicia noa-stră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viaţa”! (2Corinteni 3:5-6)

Doamne, iată plângerea mea cea mare
Că dragostea mea este mică şi slabă;
Totuşi Te iubesc şi Te ador;
O, prin har Te iubesc mai mult!
William Cowper


Societatea Misionară Coresi via http://illbehonest.com/romana/legea-lui-hristos-charles-leiter

Summer reading…. Some new free eBooks from Monergism.com

young man book reading

Free eBooks

Jonathan Edwards
A W Pink
J C Ryle

reading gif emoticon 2Free Resources

Arbitrary Social Constructs Made Absolute

by Monergism

God Does Not Leave His Saints Under the Tyranny and Bondage of Sin
by Monergism

 

Esti tu sigur ca esti crestin? Petru Popovici

View this document on Scribd

JC Ryle free online book links – The Bishop of Liverpool, J. C. Ryle

20d6c-jc-ryle1112524558

New links added / updated list

About J C Ryle from Wikipedia-

Ryle was a strong supporter of the evangelical school and a critic of Ritualism. He was a writer, pastor and an evangelical preacher. Among his longer works are Christian Leaders of the Eighteenth Century (1869), Expository Thoughts on the Gospels (7 vols, 1856–69), Principles for Churchmen (1884). Ryle was described as having a commanding presence and vigorous in advocating his principles albeit with a warm disposition. He was also credited with having success in evangelizing the blue collar community. His second son, Herbert Edward Ryle also a clergyman, became Dean of Westminster.

Published works

External Links

The Bishop of Liverpool, J. C. Ryle

By Josh Etter | Oct 14, 2011 05:00 pm

Since our first Conference for Pastors in 1988, Pastor John has given a biographical study of a great hero of the faith—”men of whom the world is not worthy.” This year Pastor John will focus on J. C. Ryle, the Bishop of Liverpool. Here’s a quick preview:

Join us on January 30 to February 1 for our 2012 Conference for Pastors, „God, Manhood & Ministry: Building Men for the Body of Christ.” Registration is now open.

For the full list of resources from J. C. Ryle, check out Ryle Books at JCRylequotes.com. Or read some of his books online for free:

Sermons and Tracts: from http://www.tracts.ukgo.com/john_charles_ryle.htm

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

  1. Only One Way. (85k) html (50k) pdf (96k) zip (20k)
  2. The Cross of Christ.(19k) zip (6k)
  3. Preface to Gospel of John. (48k) zip (16k)
  4. Do You Confess? (65k) zip (18k)
  5. Christ Crucified. (63k) Helmingham Series.
  6. “Peace! Be Still!”  (58k) pdf (120k) zip (22k)
  7. Three Pictures! (59k) zip (16k)
  8. Faith’s Choice. (45k) zip (16k)
  9. Form or Heart? (54k) zip (17k)
  10. Beware! (106k) zip (22k)
  11. Is Thy Heart Right? (48k) zip (15k)
  12. Assurance. (127k) zip (42k)
  13. We Must Be Holy. (15k)
  14. Come! (49k) zip (15k)
  15. Which Class? (70k) zip (22k)
  16. The Inspiration of the Bible. (63k) zip (19k)
  17. Free Salvation. (66k) rtf (66k) Helmingham Series.
  18. Prove all Things. (55k) zip (18k)
  19. Are You Looking? (43k) zip (13k)
  20. Come Out, and Be Ye Separate. (58k) zip (20k)
  21. Strive! (66k) zip (19k)
  22. Self Inquiry. (52k) zip (16k)
  23. Unbelief A Marvel. (83k) pdf (68k) zip (15k)
  24. Where Are Your Sins?  (67k) zip (24k)
  25. Gospel Treasures (15k)
  26. Are You Ready? (61k) rtf (61k)
  27. Justified! (108k) pdf (176k) zip (24k)
  28. Are You Fighting? (65K) zip (21k)
  29. Whole Family! (44k) zip (14k)
  30. Christ is All. (62k) zip (19k)
  31. Are You Holy? (61k) zip (19k)
  32. Evangelical Religion. (89k) html (74k) pdf (162k) zip (25k)
  33. No Uncertain Sound. (128k) pdf (172k) zip (35k) html (94k)
  34. Victory. (56k) zip (18k)
  35. Do You Pray? (198k) pdf (92k) docx (59k) zip (44k)
  36. Do You Believe? (64k) zip(20k)
  37. The Great Battle. (65k) rtf (65k)
  38. Christ and the Two Thieves. (44k) zip(16k)
  39. „Many Shall Come.” (62k) zip (18k)
  40. Ritualism in C of E. (49k) zip(17k)
  41. Duties of Parents. (79k) zip (28k)
  42. The Morning Without Clouds. (27k) zip (11k)
  43. Remember Lot! (44k) zip (15k)
  44. How Do You Do? (56k) zip(18k)
  45. What Canst Thou Know? (43k) zip (17k)
  46. „What Think Ye of Christ?” (42k) zip (14k)
  47. Looking unto Jesus. (43k) zip (15K)
  48. If Any Man—! (61k) zip (21k )
  49. Able to Save (65K) pdf (88k) zip (17k) html (53k)
  50. The Power of the Holy Spirit.(18k)
  51. Calvary. (19k)
  52. Faith and Assurance. (17k) zip (6k)
  53. „One Blood” (49k) zip (15k)
  54. Hold Fast. (36k) zip (8k)
  55. Heaven. (35k) zip (8k)
  56. Is It Real? (38k) zip (12k)
  57. The City. (48k) zip (18k)
  58. Occupy Till I Come. (67k) pdf (106k) zip (20k)
  59. The Cross. (104k) zip (22k)
  60. Are We Sanctified? (64k) zip (23k)
  61. Are You Happy? (124k) pdf (104k) zip (23k)
  62. Rich and Poor. (58k) zip (20k)
  63. Tried by its Fruits. (43k) zip (17k)
  64. The Real Presence (61k) zip (16k)
  65. Inspiration. (255k) docx (63k) pdf (280k) zip (37k) from „Old Paths” 1900AD edition.
    1. (53k) zip (16k)
  66. Bible-Reading. (185k) pdf (184k) docx (58k) zip (38k)
  67. Idolatry. (76k) pdf (121k) zip (24k)
  68. The Thirty-nine Articles. (81k) pdf (140k) zip (25k)
  69. John Wycliffe. (38k) from „Light from Old Times” 1902 edition.pdf (51k) zip (12k)
  70. George Whitefield. (97k) from „Church Leaders” 1878 edition.pdf (133k) zip (31k)
  71. Shall We Know One Another? (31k) 1875 edition.
  72. Why were our Reformer’s Burned? (152k) from „Light from Old Times” 1902 edition. pdf (130k) zip (33k)
  73. Toplady and his Ministry. (70k) from „Church Leaders” 1878 edition. pdf (120k) zip (25k)
  74. James II. & the Seven Bishops. (131k) from „Light from Old Times” 1902 edition. pdf (175k) zip (39k)
  75. Conversion. (69k) from “Old Paths” 1878AD edition. pdf (81k) zip (17k)
  76. Having the Spirit. (131k) pdf (132k) zip (28k)
  77. England a Hundred Years Ago. (91k) [i.e. 18th century] pdf (82k) zip (19k)
  78. „Never Perish!” (255k) pdf (201k) zip (47k)
  79. Hold Fast. (1890AD) (170k) pdf (182k) zip (60k)
  80. Archbishop Laud. (133k) from „Light from Old Times” 1902 edition. pdf (164k) zip (39k)
  81. Richard Baxter. (123k) from „Light from Old Times” 1902 edition. pdf (142k) zip (34k)
    1. (116k) from „Practical Religion” 1887 4th edition. pdf (120k) zip (31k)
    2. (141k) from „Knots Untied” 1900AD edition. pdf (126k) zip (31k)
  82. Apostolic Fears. (80k) from „Knots Untied” 1900AD edition. pdf (87k) zip (23k)
    1. (125k) from „Practical Religion” 1887 4th edition. pdf (120k) zip (34k)
  83. The World. (107k) from „Practical Religion” 1887 4th edition. pdf (119k) zip (32k)
  84. Be Content. (56k) 1875AD edition. pdf (82k) zip (18k)
  85. Farewell to the Diocese. (34k) February 1st 1900AD, 4 months before his death. pdf (20k)
    1. (89k) from „Light from Old Times” 1902 edition. pdf (81k) zip (28k)
  86. What do we Owe the Reformation? (123k) pdf (125k) zip (35k)
  87. Going to the Table. (161k) from „Practical Religion” 1887 4th edition. pdf (116k) zip (39k)
    1. (99k) from „Knots Untied” 1900AD edition. pdf (121k) zip (27k)
  88. Prayer-Book Statements: Regeneration. (164k) from „Knots Untied” 1900AD edition. (pdf) (218k) zip (41k)
  89. Self-Exertion. (169k) from „Practical Religion” 1887 4th edition. pdf (101k) zip (41k)
    1. (118k) from „Practical Religion” 1887 4th edition. pdf (113k) zip (26k)
  90. A Bad Heart. (72k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (60k) zip (18k)
    1. (1 of 3) (67k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (62k) zip (17k)
    2. (2 of 3) (105k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (68k) zip (19k)
    3. (3 of 3) (81k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (68k) zip (20k)
  91. The Sabbath. (238k) from „Knots Untied” 1900AD edition. pdf (157k) zip (43k)
  92. The Lord’s Supper. (197k) from „Knots Untied” 1900AD edition. pdf (171k) zip (44k)
  93. Do You Want a Friend? (103k) from Home Truths 1857AD. pdf (74k) zip (29k)
  94. The Church’s Distinctive Principle. (221k) from „Principles for Churchmen.” 1900AD. pdf (127k) zip (45k)
  95. The Church’s Comprehensiveness. (145k) from „Principles for Churchmen.” 1900AD. pdf (79k) zip (32k)
  96. How Far May Churchmen Differ? (133k) from „Principles for Churchmen.” 1900AD. pdf (88k) zip (32k)
  97. Can there be more unity among Churchmen? (93k) from „Principles for Churchmen.” 1900AD. pdf (105k) zip (36k)
  98. Self Righteousness  (110k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (53k) zip (31k)
  99. Few Saved. (166k) from „Old Paths” 1900ADedition. pdf (136k) zip (30k)
  100. Saving Faith. (107k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (45k) zip (32k)
    1. (423k) with preface from Coming Events & Present Duties, On Prophecy. 1879AD edition. pdf (288k) zip (72k)
  101. Living or Dead? (117k) from Home Truths,1856AD. Fifth Series pdf (167k) zip (34k)
  102. Do You Have Peace? (127k) from Home Truths,1856AD. Fourth Series. pdf (186k) zip (50k)
    1. (118k) from „Holiness” 1885AD 2nd edition. pdf (151k) zip (48k)
  103. The Best Friend (173k) from „Practical Religion” 1887 4th edition. pdf(139k) zip(44k)
  104. Sanctification (192k) from „Holiness” 1885AD 2nd edition. docx (54k) rtf (192k) pdf (174k) zip (73k)
  105. Our Souls! (128k) from „Old Paths” 1900ADedition. docx (43k) rtf (128k) pdf (217k) zip (30k)
  106. Rich and Poor. (189k) 1853ADtract. docx (58k) pdf (201k) zip (41k)
  107. An Estimate of Thomas Manton. (189k) from vol II, Complete Works of Thomas Manton D.D.1871AD. docx (37k) pdf (131k) zip (41k)
  108. What Time Is It? (152k) being thoughts on Romans xiii. 12, 1854AD. docx (44k) pdf (227k) zip (29k)
  109. Forgiveness. (197k) from „Old Paths” 1900ADedition. docx (58k) pdf (91k) zip (40k)
  110. What Good Will It Do? (301k) Tract supporting establishment of Church of England 1872AD. pdf (108k) docx (76k) zip (52k)
  111. The Heart. (133k)  from „Old Paths” 1900AD edition. pdf (52k) docx (42k) zip (27k)
  112. What is Your Hope? (173k) A tract published 1856AD. pdf (109k) docx (54k) zip (37k)
  113. Have You the Spirit? 260k) A tract published 1854AD. pdf (127k) docx (64k) zip (46k)
  114. John Hooper (1mb) from „Bishops & Clergy of Other Days.”1868AD pdf (1.1mb) zip (256k) docx (140k)
  115. Hugh Latimer (181k) from „Bishops & Clergy of Other Days.”1868AD pdf (145k) docx (66k) zip (47k)
  116. A Word to the Churches. (116k) from „Home Truths” 4th series, 1856AD pdf (74k) docx (38k) zip (24k)
  117. What is the Church? (214k) from „Home Truths” 4th series, 1856AD pdf (146k) docx (69k) zip (46k)
  118. Richard Baxter. (181k) from „Bishops & Clergy of Other Days.” 1868AD pdf (215k) docx (61k) zip (42k)
  119. Consider your Ways. (221k) from „Living or Dead?” series of „Home Truths.” 1851AD pdf (77k) docx (53k) zip (39k)
  120. Samuel Ward. (195k) from „Bishops & Clergy of Other Days.”1868AD pdf (91k) docx (53k) zip (36k)
  121. The Character of a True Christian. (164k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (70k) docx (40k) zip (27k)
  122. Wheat or Chaff? (181k) A tract published 1854AD. pdf (82k) docx (52k) zip (40k)
  123. Repent or Perish. (210k) from „Home Truths” 7th series, 1859AD pdf (88k) docx (57k) zip (41k)
  124. „He whom thou lovest is sick.” (148k) from „Home Truths” 7th series, 1859AD pdf (63k) docx (44k) zip (31k)
  125. The Lord our Righteousness. (133k) from „The Christian Race and Other Sermons” 1900AD. pdf (53k) docx (39k) zip (28k)
  126. Young Men Exhorted (377k) from „Home Truths” 4th series, 1856AD pdf (190k) docx (94k) zip (70k)

 

EVANGELICAL TRACTS J. C. RYLE REFORMATION GEORGE WHITEFIELD JOHN BUNYAN J. GRESHAM MACHEN
JOHN OWEN GEORGE SALMON JAMES WYLIE JOHN CHARLES RYLE JONATHAN EDWARDS R. C. TRENCH
JOHN KNOX LORAINE BOETTNER CHARLES SPURGEON JOHN WYCLIFFE CHARLES HODGE OTHER TRACTS
MARTIN LUTHER JOHN CALVIN FOXE’S MARTYRS R. L. DABNEY SAMUEL DAVIES OTHER BOOKS
JOHN NEWTON WILLIAM THE SILENT CONFESSION OF FAITH SAMUEL RUTHERFORD SAVONAROLA CHRISTIAN HISTORY


Love to the uttermost by John Piper – Meditations for Holy Week

Photo credit bluecollargospel.com

Pentru traducere automata, fa click aici – Romanian

The greatest love you can know is when someone lays down his life for you (John15:13). Especially when you were an enemy when he laid his life down for you (Romans 5:10).

And that’s when Jesus laid his life down for you (1 John 3:16),

  • on a Roman cross of torture (Philippians 2:8),
  • to bear the guilt of your sins (1 Corinthians 15:3),
  • and pay your debt of infinite offense against a holy God (Colossians 2:14).

So while you were still a sinner (Romans 5:8),

  • he who had never known sin became sin for you (2 Corinthians 5:21),
  • so you could become the righteousness of God (2 Corinthians 5:21),
  • and become God’s friend (John 15:14),
  • and live with him forever (John 3:16)
  • and see his glory (John 17:24),
  • and experience full joy and eternal pleasures (Psalm 16:11).There is no greater love for you than this. And God wants you to know this love that extends way beyond your capacity to comprehend (Ephesians 3:19).

From the booklet of brief meditations titled Love to the Uttermost, written by John Piper and edited by Tony Reinke, to help you focus each day of Holy Week on God’s unfathomable love for you.

Table of Contents

Editor’s Preface

Prologue: A Vision for Holy Week

1. Palm Sunday: Seeing the King on Palm Sunday
2. Monday: He Set His Face for Jerusalem
3. Tuesday: Depth of Love for Us
4. Wednesday: Why Jesus Is All-Trustworthy
5. Maundy Thursday: Thursday of the Commandment
6. Good Friday: What Good Friday Is All About
7. Saturday: A Holy Week Volcano
8. Easter Sunday: Such Amazing Resurrection Love

Click here for booklet – http://www.desiringgod.org/books/love-to-the-uttermost

Coliba Unchiului Tom

Viata unui sclav negru pe nume Tom. (In Limba Engleza)

VIDEO by

Carte online – Cum poate un om sa fie nascut din nou?

Ascuns sub învelitoarea întunericului, un om s-a apropiat de Isus cu prudenţă. Nicodim, un învăţător al Iudeilor, a aşteptat pînă s-a înnoptat, pentru că avea o întrebare la care îi trebuia răspuns, o întrebare pe care nu a dorit s-o audă nimeni altul. Până atunci stînd în umbră, Nicodim urmărea pe Isus făcînd minuni una după alta. El ştia că nimeni nu putea face aceste lucruri dacă Dumnezeu nu era cu el. Dar acum, în sfîrşit, Isus era singur. Acum era timpul potrivit să pună această întrebare. “Învăţătorule,”a început Nicodim. “Ştim că eşti un Învăţător, venit dela Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe cari le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.”

Şi Isus, pentru că era în stare s-o facă, a intrat direct la subiect. El a ştiut ce vrea Nicodim. “Dacă un om nu se naşte din nou” a răspuns Isus, “Nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” Pe bună dreptate, la acest punct în discuţie, Nicodim a întrebat, “Dar ce vrei să spui, cum adică, ‘un om să se nască din nou’?” Aceasta este aceeaşi întrebare pe care oamenii au pus-o de-a lungul veacurilor, în ceea ce priveşte afirmaţia lui Isus din Ioan 3:3. Ce înseamnă să fii născut din nou?

Chuck Smith

View this document on Scribd

Rev. John Geddie – First missionary in the South Seas – READ „John Geddie : hero of the New Hebrides” online

Born in Banff, Scotland in 1815. Brought to Pictou, Nova Scotia, by his parents in 1816. Ordained and settled on Prince Edward Island in 1838. Sent as the pioneer Presbyterian missionary from Canada, to the New Hebrides in 1846. Died in Australia in 1872.

On the Island of Aneityum, in the South Seas, John Geddie, sent from the Presbyterian Church in Nova Scotia (coming in 1848), and John Inglis from The Reformed Presbyterian Church in Scotland (coming in 1852), saw amazing success. By 1854 about 3,500 natives [more than half the population] „threw away their idols, renounced their heathen customs and avowed themselves to be worshippers of the true Jehovah.” When Geddie died in 1872, all the population of Aneityum professed to be Christian. It was said of John Geddie: „When he landed in 1848, there were no Christians here; when he left in 1872 there were no heathen.”

 

Read Full text of the Book:

John Geddie : hero of the New Hebrides

" He urged the command of Jesus to take the Gospel to 
the whole world, and asserted that a Church neglecting this 
call of the Saviour could never receive the blessing. He 
spoke of the reflex benefit upon themselves, and of the pall 
of gross darkness hanging over paganism. ' The glory of 
God calls us to the task. The command of God calls us to 
it. The reproaches of those who have gone down to per- 
dition unwarned call us to it. And last, but not least, the 
spiritual deadness that prevails among our churches, which 
is perhaps a judicial retribution for the indifference which 
we have so long shown to the Gospel, calls us to it.' " 

Page 23. 
CONTENTS.

Chapter. Page.
Introduction –––i
Preface – 3
I. Early Years –––7
II. His Second Dedication – – – – – iS
III. The Pioneer ……. 21
IV. A Journal of the Sea – – – – – 31
V. The Powers of Darkness –– 37
VI. The Beginning is Hard . – – . _ 41
VII. The Breaking of the Day –– 49
VIII. The Heat of the Battle –– 57
IX. A Native Church ––-69
X. Prosperity –.––81
XL Adversity –––87
XII. On Furlough – 95
XIII. Closing Years ––- loi
Xiy. Afterwards 109
List of Missionaries – – – ~ – -119
Bibliography – – – – – – – -120

View this document on Scribd

Saptamana Casatoriei 2015 – Caramizile Casniciei

Am ales Partea a 2-a – Scopul lui Dumnezeu in Casnicie, de unde sa porniti. Mai jos, linkuri spre toate capitolele:

click to read book

fa click sa citesti carti

O carte pentru familii crestine:

  1. Part 1 Legamintul
  2. Part 2 Scopul lui Dumnezeu in casnicie
  3. Part 3 Timpul
  4. Part 4 Dragostea
  5. Part 5 Rolul sotului si a sotiei
  6. Part 6 Reguli pentru o lupta dreapta
  7. Part 7 Finantele
  8. Part 8 Viata Spirituala

de Scot & Cheri Scheer

„Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el”… Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi femeie, pentru că a fost luată din om” (Geneza 2:18,21-23). Cu toate că ştim că în Grădina Edenului, pe când omul se afla singur, starea lui era perfectă, Dumnezeu aruncă o privire şi văzu că omul avea nevoie de ajutor. Planul lui Dumnezeu pentru om a fost femeia şi Dumnezeu a făcut femeia din om. Dumnezeu S-a implicat în căsătorie. Căsătoria este parte a minunatului plan al Dumnezeului Creator care a ştiut ce este mai bine pentru om şi ce anume i-ar aduce împlinire în viaţă, în sens strict, după cum rezultă din acest text, omul este incomplet fără nevasta sa. Pe la începutul anilor şaptezeci, am citit despre o misiune în care erau foarte mulţi celibatari, convinşi că Dumnezeu le spusese să nu se căsătorească, pentru a lucra pentru Domnul. Ne-a fost destul de greu să credem că Dumnezeu ar spune aşa ceva. E interesant de remarcat că astăzi, cei mai mulţi din acel grup sunt căsătoriţi. În acest capitol vom studia şase scopuri biblice pentru căsnicie. Deşi căsătoria este mult mai complexă, acest studiu concentrat va oferi o bază bună de la care să putem porni. Cu cât lucrăm mai mult la această temă, cu atât suntem mai convinşi de taina planului şi scopurilor lui Dumnezeu în această sfântă unire.

PRIETENIE

„De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup” (Geneza 2:24). Adam şi Eva au trăit o experienţă unică în sensul că nu numai unul, ci fiecare dintre ei s-a confruntat cu nevoi fizice şi psihologice. În lipsă de altcineva, ei şi-au fost prieten şi iubit unul altuia. Dacă avea loc o conversaţie, ea trebuia să aibă loc între ei doi. Dacă exista nevoia de a fi consolat, numai unul spre celălalt se puteau întoarce. Ne-am gândit de multe ori că luna de miere ideală ar trebui să se petreacă pe o insulă pustie. Dacă ne uităm mai atent la acest text, vedem că el spune „a lăsa şi a se lipi”. Lista celor pe care trebuie să-i laşi include prietenii, fraţii sau surorile, echipa şi asociaţii. Verbul „a se lipi” înseamnă literalmente a fi nedespărţit unul de celălalt. Partenerul de viaţă ţi-a fost dăruit de Dumnezeu pentru a-ţi fi cel mai bun prieten. El trebuie să-ţi fie sfătuitor, coleg de echipă, primul la care să alergi în nevoie, primul cu care să-ţi împărtăşeşti biruinţele şi eşecurile. „Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor. Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur şi cade fără să aibă pe altul care să-l ridice. Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzească dacă e singur? Şi dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor” (Eclesiastul 4:9-12). Una dintre cele mai serioase probleme pe care le întâmpină cuplurile în a deveni prieteni este aceea a unor deprinderi relaţionale neformate în momentul încheierii legământului, în general, oamenii nu ştiu cum să fie prieteni buni. Cele mai multe familii şi exemplele care se dau nu funcţionează bine în această privinţă. Copilul de cinci sau şase ani s-a confruntat deja cu durerea respingerii şi a înşelării în relaţii. Este uşor să construieşti ziduri care să dureze o viaţă fără a fi instruit în acest sens. Dacă relaţiile se rup (unul dintre parteneri fiind afectat emoţional sau fizic). când rănile încă nu au fost vindecate, poate pune bariere în calea prieteniei din familie. În doi este mai bine decât de unul singur. Dacă faci din partenerul tău cel mai bun prieten, vei avea o bună răsplată. Merită efortul să încerci tu însuţi cum să fii un prieten bun şi apoi să lucrezi la relaţia ta de căsnicie, în aşa fel încât să devii cel mai bun prieten al soţului/soţiei tale. O prietenie sănătoasă cere timp şi efort, dar beneficiile pe care le aduce sunt mari.

photo via visualphotos.com

ÎMPLINIRE SEXUALĂ

Dumnezeu a gândit într-un mod minunat sexualitatea. Nu uitaţi, sexualitatea este îngăduită numai în cadrul căsătoriei. Dumnezeu este Cel care a creat organele genitale, la fel ca şi hormonii şi dorinţele. Legătura fizică dintre soţ şi soţie este ceea ce face ca relaţia lor să fie unică şi specială. Prin pofte trupeşti, abuzuri şi perversiuni, duşmanul a încercat să distrugă darul acesta preţios. „Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea şi patul să fie nespurcat” (Evrei 13:4). Ideea de bază este că, în cadrul căsătoriei, tot ceea ce nu se opune Cuvântului lui Dumnezeu este în asentimentul celor doi şi este făcut din dragoste, poate fi socotit demn de onorat. O relaţie sexuală puternică este fundamentală pentru împlinirea omului în cadrul unei căsnicii sănătoase. Intimitatea sexuală este parte a procesului de regăsire a adevăratei unităţi şi de a deveni unul într-o relaţie sexuală sănătoasă, fiecare poate găsi împlinirea emoţională şi eliberarea de stres.

ÎMPLINIRE UMANĂ

„Iată aceea care este os din oasele mele…” (Geneza 2:23). Actul propriu-zis al facerii femeii din bărbat denotă planul lui Dumnezeu privind relaţia de căsătorie, în căsătorie, omul devine complet, în esenţă, întregindu-se cu partea care-i lipsea „Nu este bine ca omul să fie singur” Putem ajunge aşadar la concluzia că este bine să fii căsătorit, , Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un harpe care-l capătă de la Domnul” (Proverbe 18:22). Cel mai minunat şi de altfel unicul drum spre împlinirea şi întregirea fiinţei umane este drumul căsniciei. Asta nu înseamnă că o persoană necăsătorită nu poate fi împlinită şi nu-şi poate găsi mulţumirea în viaţă. Cu toate acestea, Biblia arată limpede că o parte din planul lui Dumnezeu pentru căsătorie era ca prin această unire doi oameni să-şi găsească mai multă împlinire decât ar avea dacă ar fi singuri. Cuplurile căsătorite folosesc adesea expresia „cea mai bună jumătate a mea” când vorbesc despre partenerul de viaţă, în căsătorie, unu şi cu unu fac tot unu. Este o taina minunată cum e cu putinţă ca doi indivizi să se poată uni atât de complet, încât Dumnezeu să îi privească drept unul singur. Numai o relaţie personală cu Cristos poate fi comparată cu pacea, dragostea, bucuria şi împlinirea pe care o căsătorie inspirată de Dumnezeu le poate aduce. Orice fel de nevoie emoţională poate fi împlinită printr-o astfel de căsătorie.

ÎNMULŢIREA

„Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ” (Geneza 1:28). în planul lui Dumnezeu era cuprinsă şi ideea ca bărbatul şi femeia să aibă copii. Una dintre ereziile de astăzi este propaganda că lumea este suprapopulată. Mulţi creştini au căzut în cursa minciunii că datoria noastră este să reducem numărul persoanelor din familiile noastre. Reducerea numărului membrilor unei familii în zilele noastre poate fi motivată în primul rând de egoism. Foarte multe cupluri tinere de astăzi trăiesc cu sentimentul că un copil le-ar întrerupe modul de viaţă; ei nu ar mai putea să se bucure de plăcerile şi bogăţiile statutului actual dacă intervine un copil în existenţa lor. Probabil că nu greşesc, dar gândirea lor este pervertită şi seamănă a egoism. Dumnezeu doreşte ca noi să avem familii copii pe care să-i creştem în dragoste şi temere de El. Pentru aceasta este nevoie de muncă, dar este probabil momentul să ne întoarcem la standardele biblice şi la modelele ei, în loc să rămânem la stilul nostru de viaţă egoist. „Fiii sunt o moştenire de la Domnul” (Psalmul 127:3). Nu există nimic altceva în experienţa umană care să depăşească mândria de a avea propriul tău copil. Este o extraordinară experienţă să fii capabil să creşti un copil şi să ai grijă ca el să crească în frică şi temere de Dumnezeu. Cât de mare este entuziasmul de a-ţi conduce propriul copil la Isus şi de a-i arăta cum să îl iubească pe Dumnezeu. Ce mare binecuvântare să vezi cum creşte acest copil, ştiind că poartă în el genele tale şi sistemul tău de convingeri către generaţia care va veni. Una dintre cele mai mari oportunităţi pe care le ai pentru a aduce o schimbare în lume şi a lăsa posterităţii ceva de valoare constă în a creşte un copil credincios. Familia care descoperă de la bun început această revelaţie şi are mulţi copii este o familie binecuvântată.

STABILIREA AUTORITĂŢII

„…şi dorinţele tale se vor ţinea după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine” (Geneza 3:16). În planul creator al lui Dumnezeu, femeia a fost destinată să se supună soţului ei care îi este cap şi conducător. Nici un bărbat nu-şi poate supune nevasta. În schimb, soţia poate fi iubită, cinstită, respectată şi protejată, pentru că în felul acesta ea alege să se supună bărbatului ei. Un bărbat îşi poate îndeplini rolul de conducător manifestându-şi şi puterea şi tandreţea în acelaşi timp. El poate fi o persoană în care soţia sa să aibă încredere, căreia să i se supună de bună voie. Bărbatul trebuie să-şi conducă, să-şi iubească şi să-şi apere nevasta, aşa cum face păstorul cu turma sa. În căsătorie, fiecare învaţă să-şi dezvolte şi să practice aceste deprinderi legate de autoritate. „Supuneţi-vă unii altora în frica lui Cristos” (Efeseni 5:21). „Căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Cristos este capul Bisericii” (Efeseni 5:23). Una dintre cele mai mari lecţii de viaţă este cea a crucii. A învăţa arta propriului sacrificiu este esenţa succesului oricărui tip de relaţie. A muri faţă de tine şi a învia pentru gloria lui Isus Cristos e suprema ţintă a unui creştinism care aduce roade, în căsătorie, Dumnezeu a stabilit într-un fel anume autoritatea: Dumnezeu are autoritate asupra bărbatului, iar bărbatul are autoritate asupra femeii. Atât bărbatul cât şi femeia se supun lui Dumnezeu, apoi unul altuia. Poziţia de cap a bărbatului este asemenea celei pe care o are Cristos faţă de Biserică. Fiind capul, El iubeşte, îngrijeşte, protejează şi hrăneşte Biserica; la cruce, El Şi-a dat viaţa pentru ea. Revolta înseamnă ignorarea autorităţii şi este exact opusul supunerii. Dacă-l înveţi pe copil care este atitudinea corectă faţă de autoritate şi care este adevăratul înţeles al supunerii, ai putea să-i formezi caracterul în aşa fel încât să fie fericit şi să aibă o căsnicie reuşită. În caz de divorţ sunt citate multe cauze, dar cea mai des amintită este revolta: refuzul de a se supune.

Modelul lui Cristos

„De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa şi cei doi vor fi un singur trup. Taina aceasta este mare „vorbesc despre Cristos şi despre Biserică” (Efeseni 5:31-32). Textul biblic care ne vorbeşte despre Cristos ca despre un mire şi despre biserica sa ca despre o mireasă ne atrage atenţia asupra unicităţii acestei legături. În rugăciunea rostită de Isus Cristos în Ghetsimani, El S~a rugat pentru ca trupul lui Cristos să fie una, , tot aşa cum Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt una. De aceea soţul şi soţia trebuie să devină una. Pavel le spune efesenilor că aceasta este o taină. A fi una în Cristos şi în căsătorie este ceva supranatural, care poate fi înţeles numai prin credinţă. Credinţa noastră în Dumnezeu şi dragostea noastră pentru El se dezvoltă pe măsură ce ne maturizăm în cadrul familiei. Adevărata noastră dragoste faţă de Dumnezeu se dovedeşte prin dragostea pe care o arătăm soţiei sau soţului. O persoană care crede că îl poate iubi pe Dumnezeu fără sa-şi iubească partenerul de viaţa se înşeală singură, în experienţa noastră de viaţă ca soţ şi soţie, am ajuns să ne dezvoltăm calităţi precum dragostea, grija faţă de celălalt, iertarea, dăruirea şi acceptarea care sunt necesare unei vieţi creştine pline de succes.

ADAM ŞI EVA

Foarte mulţi oameni au o părere greşită faţă de ce ar trebui să fie cu adevărat o căsnicie reuşită. Ei şi-au format o înţelegere şi anumite păreri despre căsătorie, urmărind exemplele părinţilor lor sau a altor cupluri pe care le-au luat drept modele. Filmele de genul „fericiţi până la adânci bătrâneţi” pot să îi determine sa-şi dorească aşa ceva, dar Hollywood-ul în general nu se ridică la înălţimea idealului. Să ne reîntoarcem puţin la Grădina Edenului. Grădina descrie planul iniţial al lui Dumnezeu pentru căsătorie, în lipsa conştiinţei binelui şi răului, nu exista pe atunci gelozie, rivalitate, mânie, cicălire, egoism, condamnare, indiferenţă, nevoie de performanţă, tensiune etc. Sună ca în cer? Acesta a fost planul iniţial al lui Dumnezeu. Puterea creatoare a lui Dumnezeu, în plenitudinea sa, a fost peste acel loc şi acel cuplu. Avem aici tabloul unei armonii perfecte între Dumnezeu şi natură. Grădina şi prezenţa divinităţii a împlinit orice nevoie senzuală, fizică, emoţională şi spirituală. Adam şi Eva nu aveau ce să-şi mai dorească. Câtă vreme au avut grijă de grădină, zilele lor au fost lipsite de griji. Mediul era perfect şi inocenţa de dinainte de păcat le îngăduia libertatea de a nu folosi hainele. Se lăsau învăluiţi de plăcerile oferite de grădină. Eva a fost cu adevărat aleasa lui Adam şi numai a lui. El nu avea cu cine să fie comparat. Mintea lui nu a fost deranjată de vederea unei alte femei. S-a întâmplat oare ca ei să se plimbe într-o zi prin grădină, de-a lungul râului, şi să fi făcut dragoste în plină zi? Eva râdea când Adam alerga după ea şi o purta către malul râului, ca apoi s-o arunce în apă. Înotau împreună şi sfârşeau prin a adormi între florile sălbatice. Imaginaţi-vă o căsnicie fără nici o zi proastă, fără cuvinte acre, fără presiuni din afară… pace desăvârşită, dragoste, libertate, bucurie şi acceptare. Noi nu putem decât să ne imaginăm cum a fost; putem noi oare să facem din acest tip de relaţie un scop pentru căsnicia noastră? Isus a venit ca să ne salveze. El a venit ca să redea omului ceea ce diavolul a furat de la el. Prin cruce noi putem experimenta propria noastră poveste de dragoste din Grădina Edenului. Stabiliţi-vă ţeluri cât mai înalte. Dumnezeu v-a lăsat să întrevedeţi ce înseamnă căsătoria încă din ziua în care v-aţi căsătorit. Primele zile de după căsătorie sunt atât de importante, pentru că fiecare dintre cei doi descoperă intimitatea cu celălalt. Luna de miere este de obicei un timp când te străduieşti să-i faci plăcere celuilalt, să-i întâmpini nevoile şi să abandonezi pe deplin orice dorinţă egoistă şi orice punct din agenda ta. Ca şi creştini, viaţa de căsătorie ar trebui să continue să fie la fel de frumoasă. Nu vă împăcaţi cu mai puţin, pentru că Cristos a plătit pentru aceasta cu viaţa Sa.

Teme de casă:
1. Ce crezi că este un prieten?
2. Cât de mult preţuieşti prietenia?
3. Ce urmăreşti prin împlinirea sexuală în cadrul familiei?
4. Ce anume consideri a fi o viaţă sexuală perfectă?
5. Cum crezi că vei fi împlinit prin căsătorie?
6. Cum crezi că te va propulsa căsnicia la un nivel mai înalt în celelalte domenii ale vieţii? (de ex. afaceri, prieteni etc.).
7. Cum crezi că îţi vor aduce copiii împlinire în căsnicie?
8. Ce înseamnă pentru tine supunerea?
9. Cum vezi relaţia ta de căsătorie în contextul relaţiei dintre Cristos şi Biserică?

J C Ryle books online

For the full list of resources from J. C. Ryle, check out Ryle Books at JCRylequotes.com. Or read some of his books online for free:

List via DesiringGod.org

Son of Hamas (Mosab Hassan Yousef) Audiobook

Son of Hamas (Mosab Hassan Yousef) Audiobook. Book starts a 00:01:09. It may take a sec to load because it is over seven hours long. The picture is blurry because I had to make the file so small, as to fit it on Vimeo. is a great book! Enjoy!

Recommended documentaries and books:

„Islam – What the West Needs to Know (full)”
youtu.be/4xCdehrV96U

„Escape From Hamas”
youtu.be/v-xBXPtpAwY

„Fertility Rates Around the World”
youtu.be/T9sjBlCq-FQ

Son of Hamas-Mosab Hassan Yousef from Kristi2374 on Vimeo.

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari