700 Club Interactive: Through a Man’s Eyes

New research reveals what men are thinking – and what women can do about it.

VIDEO by The Christian Broadcasting Network

Reclame

Intrebari si Raspunsuri – Partea a IV-a – „Casatoria Implinire sau Frustrare” – Vasile Lucaci

wedding,bride woman,man

„Casatoria-Implinire sau Frustrare” partea IV-a

Intrebari la minutul 36:55

  1. Ati spus ca totul este intre Dumnezeu si barbat, nu si femeie. Cum sta treaba cu femeile necasatorite? (37:00)
  2. Daca femeia a fost structurata asa specific sa fie ajutor potrivit, de ce sunt asa de multe femei care-si iau soarta in maini? (39:00)
  3. Ce poti sa faci atunci cand partenerul nu-si asuma responsabilitatile? Daca sotul nu-si asuma responsabilitatea cu care a fost creat, cum poate functiona familia? Cred ca stiti ca sunt multi barbati care lasa mult de dorit la aspectul acesta. (41:00)

PARTEA a III-a Intrebari si Raspunsuri

  1. continuare din video #2 cu intrebarea nr. 3..
  2. E o problema cand sotia are calitati? (5:00)
  3. Daca deciziile barbatului ii duce intr-o criza financiara, trebuie femeia sa-l urmeze orbeste? (7:15)
  4. Ce inseamna supunere din punct de vedere a lui Dumnezeu? Pana unde merge supunerea? (10:20)
  5. ***Ce poate face un cap de familie cand primeste un mesaj in casa Domnului si in schimb, ea ii spune ca vine de la el ca ei Domnul nu i-a spus asta. (11:10)
  6. De regula se intra in casatorie cu multe multe asteptari dintre care cele mai multe raman neimplinite. Aceasta aduce frustrare. E gresit sa ai asteptari de la casatorie? Ar trebui sa lasi standardele jos?(14:30)
  7. Sunt barbat si destul de greu imi asum responsabilitati. Ce ma sfatuiti sa fac? (19:00)
  8. Care credeti ca este punctul critic a unei casnicie care a pornit frumos si  corect, unde si anume transforma  bucuria, implinirea si fericirea de la inceput in dezamagire, nerespect si lipsa entuziasmului intre cei doi? (21:00)

VIDEO by Biserica Baptistă Betania

Mai MULT aici –

  1. Casatoria-Implinire sau Frustrare” partea I – E inferioara femeia, barbatului? Vasile Lucaci 

  2. „Casatoria-Implinire sau Frustrare” partea II-a – Distinctiile dintre barbat si femeie – Vasile Lucaci 
  3. „Casatorie-Implinire sau Frustrare” partea III-a – Barbat, femeie, responsabilitati si purtarea poverilor – Vasile Lucaci

Barbatul, femeia, responsabilitati si purtarea poverilor – Partea a III-a – Vasile Lucaci

wedding,bride woman,man

„Casatoria-Implinire sau Frustrare” partea a III-a

As reveni putin in Geneza si as mai creiona cateva aspecte, legat de aceste distinctii.  As incerca sa argumentez si mai mult si sa si arat putin ce inseamna barbat si ce inseamna femeie. Cap. 2 din Geneza reia ‘facerea’ si foarte rapid trece peste primele sase zile, ramanand la ultima parte, ziua a sasea, respectiv la facerea omului. Si e foarte interesanta relatarea lui Moise cu privire la facerea omului. Si e bine sa o studiati cu ceva mai multa atentie pentru ca ne spune ceva despre aceasta distinctie dintre barbat si femeie.

Si Moise incepe asa: „Dumnezeu a luat tarana pamantului si a facut o fiinta. A suflat o suflare de viata si astfel s-a facut un suflet si l-a numit om. Spuneti-mi, va rog, omul acesta, ce a fost? Om de toate? Om barbat? Om femeie? Sau si un barbat si o femeie? Ce a fost? Om barbat. Apoi, l-a luat pe acest om numit barbat si l-a pus in gradina Edenului. A sadit o gradina frumoasa cu tot felul de pomi, tot felul de vegetale pe acolo si l-a pus pe om in gradina Eden. Si i-a zis sa o lucreze si sa o pazeasca. Si apoi i-a mai spus ceva: Poti sa mananci cu placere din toti pomii, dar, din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci. Caci in ziua in care vei manca, vei muri.
Cu cine a stat de vorba Dumnezeu pana acuma? Cu Adam si Eva? Cu Adam? Sau cu Eva?
Cu Adam.
Uitati-va, va rog, la vers. 18. „Domnul Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul sa fie singur.” La ce s-a referit?
La barbat.
Daca ar fi ramas doar la atat, nu ne-ar fi ajutat. Ci, uitati-va ce urmeaza. „Am sa-i fac ajutor potrivit pentru el.”

Acuma, haideti sa analizam putin aceste fapte. Si, dupa ce a facut ajutor potrivit, ce a iesit? Femeie. Sa analizam acum putin aceste fapte. In ce consta distinctia intre cei doi? Ce este specific omului numit barbat? Si ce este specific omului numit femeie? Si haideti sa le luam inca odata.

  • A facut om.
  • L-a luat, l-a pus in gradina Eden.
  • I-a dat responsabilitatea sa o lucreze si sa o pazeasca.
  • Apoi, a dat o porunca si apoi s-a uitat Dumnezeu si a zis: Nu-i bine. Este prima data cand Dumnezeu a zis „nu-i bine”. ATENTIE: Nu spune ca nu-i bine ce-a facut. Deci, nu spune ca nu-i bine felul in care-i facut Adam, si femeile de aceea au dreptate, cand zic: „Sunt niste brute. Ceva nu-i in ordine cu voi. Noi suntem material prelucrat, de aceea suntem atat de fine.Dar, voi nu intelegeti multe.” Nu la asta sa referit.

Nu e bine ca omul sa fie singur. Singur, la ce? La implinire. De unde stim ca la implinire? Pentru ca [Dumnezeu] continua: „Am sa-i fac ajutor potrivit.” Ajutorul e ajutor cand cineva are nevoie de ajutor. Dar, daca ajutoru-i ajutor, inseamna ca exista ceva la care ajuta. Si este cineva ajutor, daca are cineva o lucrare de facut  pe care nu o poate face singur. Si aceasta este esenta discutiei intre barbat si femeie. Cand Dumnezeu l-a facut pe om, l-a facut om. Doar ca unul este om barbat si unul este om femeie.  Si cand l-a facut pe om, numit om barbat, l-a facut capabil sa poarte responsabilitate. De aceea, toata discutia legata de ce are de facut omul ca fiinta umana pe pamant, este doar intre Dumnezeu si barbat. Nu si femeie. Femeia a aflat despre ce are de facut, nu de la DumnezeuCi, a aflat ce are de facut de la om, de la barbat. Si aceasta este distinctia pentru omul barbat.

Barbatul a fost structurat din toate punctele de vedere : fizic, psihic, emotional, volitiv, din toate punctele de vedere a fost structurat pentru a purta poveri. Pentru a-si asuma responsabilitati. Pentru ca Dumnezeu sa-l incarce cu lucrari.

Si apoi, Dumnezeu spune: „e prea mult. Nu poate singur.” Si, ascultati ce urmeaza. Are nevoie de ajutor.Ce va spune aceasta? Care-i structura esentiala a femeii? Ajutor potrivit pentru barbat. Stiu ca va este teama sa spuneti, pentru ca noi de obicei cand spunem ‘ajutor’, spunem ‘inferior’. N-are nimic de-a face cu rolul, cu statutul. Femeia este om ca si barbatul. Si cand Dumnezeu face ajutor, nu face inferior, ci face om ajutor. Si nu face om inferior. Asa cum l-a facut pe Adam, om, pe barbat, om, la fel a facut-o pe Eva, om, pe femeie, om. Ajutor nu inseamna inferior. Ci, inseamna alta structura. Inseamna alt rol. Altceva de indeplinit in existenta lui pe pamant, care o face sa functioneze la parametrii maximi.

… a incarca femeia cu altceva, decat a fi ajutor potrivit, inseamna a o distruge.

Si, cand Dumnezeu a gandit-o pe Eva, cand a gandit-o pe femeie, a structurat-o din punct de vedere fizic, din punct de vedere psihic, din punct de vedere emotional, din punct de vedere rational, volitiv. A structurat-o ca si ajutor potrivit pentru barbat. Si de aceea, n-a fost facuta sa poarte poveri. Cand plec de acasa si ma intorc dupa, depinde, zile, saptamani.. unul din primele lucruri care le facem este sa stam de vorba. Si printre primele lucruri care le asteapta nevasta mea sa faca in discutia cu mine este sa spuna ce s-a intamplat. Dupa ce mi-a spus ce s-a intamplat, phew.. a scapat (s-a relaxat). De ce credeti ca face asta? Sa scape de responsabilitate. Nu-i facuta sa poarte responsabilitati. Este facuta sa ajute pe cel care poarta responsabilitatile. De aceea a incarcat femeia cu altceva, decat a fi ajutor potrivit, inseamna a o distruge. Si noi, ne distrugem, multi dintre noi, nevestele, femeile din societate, din biserica. Pentru ca le spunem  ca pot sa fie si altceva decat ce le-a gandit Dumnezeu. [Ca] pot sa fie om barbat, cand Dumnezeu le-a structurat om femeie.

Si vreau sa mentioned cat pot de clar, drag surori, ajutor nu inseamna inferior. Ci, inseamna alt rol. Si ca sa ma intelegeti, dati-mi voie ca sa dau un exemplu. Dumnezeu Tatal este Dumnezeu? Da. Fiul este Dumnezeu? Da. Duhul Sfant este Dumnezeu? Da. Tatal, Fiul si Duhul Sfant sunt la fel de Dumnezeu? Da. De ce s-a supus Fiul, Tatalui? Pentru ca e inferior? Nu. Dar, de ce s-a supus atunci? Pentru ca avea alt rol. Exact. Nu pentru ca este inferior ca Dumnezeu, ci de o fiinta cu Tatal. Dar, desi e o fiinta cu Tatal, in istoria facerii si in istoria mantuirii, Fiul a jucat alt rol. A avut de indeplinit alt rol decat Tatal si de aceea s-a supus Tatalui. La fel, Duhul Sfant, se supune Fiului si Tatalui. Nu pentru ca este inferior. Ci pentru ca au alt rol. Exact despre asta discutam.

Sa nu uitam, cand Dumnezeu a facut om, l-a facut dupa chipul si asemanarea Sa. Si acolo-i pluraul: „Sa facem om dupa chipul nostru.” A vorbit Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Este pluralul. In ebraica este singular. Este dual si este plural. Si acolo [in acel verset] este plural. Cel putin trei persoane au vorbit acolo: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Si sa fie o imagine a lui Dumnezeu, un Dumnezeu si totusi roluri diferite, totusi 3 persoane. Un om, si totusi doua persoane. Desi aceeasi natura, desi aceeasi structura ca si fiinta, acelasi caracter, totusi DISTINCTII. Exact asta este omul. Omul este unul, fiinta umana si cu toate acestea: om barbat si om femeie. Nu pentru ca unul este inferior si unul este superior, ci pentru ca au roluri diferite. Si de aceea sunt structurati diferiti. Si doar in masura in care noi, ca fiinte umane, ne traim rol de barbat, barbatii, nu-l putem trai plenar in plenitudinea fiintei noastre umane si vom primi rasplata plenar, ci doar in masura, cine este femeie, traieste cu rol de femeie, poate fi implinit in plenitudinea fiintei umane ca om-femeie.

As trece repede, doar sa subliniez acest adevar. Sa-l arat, ca nu-i doar un verset, doua, pe care le-am luat si m-am jucat cu ele, ca stiu teologie… le-am invartit textele si le-am servit pe tava, ci pentru a arata ca intreaga Scriptura este marcata de acest adevar. Spuneti-mi, va rog, dintre cei doi, Adam si Eva,  cine a pacatuit primul? Sa fiu mai specific, cine a pacatuit primul, luand din pomul cunostintei binelui si raului? Eva. Spuneti-mi, va rog, pe cine il intreaba, primul, Dumnezeu despre pacatuire? Pe Adam. De ce? Observati? Sa nu aveti impresia ca Dumnezeu n-a stiut cine a mancat primul. Nici vorba Dumnezeu nu sta de vorba cu ajutorul. Ci sta de vorba cu cel caruia i-a incredintat responsabilitatea. Nu ca dispretuieste ajutorul. Dar, nu lui Eva i-a dat porunca. Si de aceea era normal. Daca ar fi pacatuit prima Eva, spuneti-mi, din pricina cui este blestemat pamantul? A carui om? Barbat sau femeie? Ia uitati-va in cap 3 din Geneza vers. 17 – 7 Omului i-a zis: „Fiindcă* ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mâncat** din pomul despre care îţi poruncisem: ‘Să nu mănânci deloc din el’, blestemat†† este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă*† să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale; De ce din pricina lui (a lui Adam) si nu din pricina ei? Ca Eva a mancat prima. Lui i-a dat responsabilitatea pazirii pamantului. SI pentru ca nu si-a indeplinit-o, din pricina lui a venit blestemul peste intregul pamant. ADAM ERA RESPONSABIL. 

Uitati-va, va rog, in cap. 5. Nu stiu cum e pe vremea asta, dar, uitati-va pe vremea aceea, cine nasteau copii. ‘La varsta de 130 de ani, Adam a nascut pe…’. Putin mai jos, ‘Set a nascut pe…’ Intrebare: Nasteau barbatii? Nu. Atunci, de ce spune „Adam a nascut pe…” pentru ca responsabilitatea se transmite de la barbat la barbat, nu ca nu s-au nascut si femei. Dar, din perspectiva aceasta a transmite responsabilitati, femeia nu avea nici un rol. Rolul se transmitea de la barbat la barbat.

Mergem mai departe si spuneti-mi cateva legaminte pe care le stiti, pe care Dumnezeu le-a incheiat cu omul: Cu Avram, cu Isac, cu Iacov, cu poporul Israel prin Moise, cu David… Cate dintre ele (legaminte) sunt incheiate cu femei? Nici unul. De ce? Pentru ca nu poti incheia legamant  cu ajutorul. Ci, trebuie sa inchei legamant cu liderul. Cu cel care-i responsabil, cel care poarta responsabilitati. Si de aceea, absolut toate legamintele sunt incheiate cu barbati.

Mergeti mai departe, luati imparatii. Luati capeteniile, luati preotii, marii preoti, luati judecatorii, cu exceptia Deborei. Spuneti-mi, cati dintre ei au fost femei? Atalia, dar nu cred ca vreti sa o puneti. Estera n-a fost imparateasa in Israel, ci a fost sotie de imparat in Imperiu Medo-Persan. Deci, n-are nici o legatura in treaba asta. Toti au fost  barbati.

Haideti sa mergem in Noul Testament. Cati dintre apostoli au fost femei? Desi, daca vom citi cu atentie Scriptura, vom observa ca multe femei  au umblat cu Dumnul Isus si au fost foarte mult timp impreuna cu Domnul Isus in lucrarile pe care le-a facut. Si cu toate acestea, cand a trebuit sa aleaga apostoli, Domnul Isus n-a ales nici o femeie. Cati dintre prezbiterii pusi de catre apostoli  in biserici au fost femei? Nici una. Usoare raspunsuri pentru ca Dumnezeu este consecvent cu Sine. Fiind adevar fudamental, Dumnezeu se comporta la fel, din Geneza pana in Apocalipsa. Intotdeauna, Dumnezeu sta de vorba cu barbatul, pentru ca pe el l-a pus responsabil. Femeia intra in popor, toate numaratorile scot afara femeile. Adica, nici o femeie nu-i numarata. Adica, cum, in poporul Israel nu erau femei? Femeile nu vor mosteni imparatia? Femeile nu au intrat in Canaan? Atunci, de ce nu le numara acolo? De ce nu le pune in popor? Pentru ca ele intra automat prin barbat. Fie ca barbatul e barbat, fie ca barbatul e tata. Ele intra in popor pentru ca tin de barbat.

Dragi frati si surori, Dumnezeu a facut om si toti suntem om. Dar a facut om barbat si a facut om femeie. Suntem egali, dar nu identici. Avem roluri diferite pentru ca Dumnezeu ne-a creat cu distinctii. Si doar in masura in care noi traind ca fiinte umane in primul rand, dupa cum ne-a gandit Dumnezeu, si apoi ca fiinta umana barbat si ca fiinta umana femeie, abia in masura aceea, noi traim plenar. Si dispar frustrarile. Frustrarile vin din pricina pacatului si poate discutia aceasta cu alta ocazie. Pentru ca pacatul le-a intors pe dos. Femeia vrea sa fie barbat si barbatul vrea sa fie femeie.  Si vai de casa in care canta gaina, pentru ca niciodata nu stii ce canta si ce-a cantat dimineata nu se mai potriveste cu ce canta seara, pentru ca nu-i facuta.. In schimb, ferice de casa unde barbatul e barbat si-si asuma responsabilitatea, nu dominand femeia: „Tu, mi-e gata cafeaua? Da, nu vezi ca am venit obosit?” Nu in sensul acesta. Ci barbat responsabil, care-si asuma responsabilitatea. Si ferice casa unde femeia traieste ca ajutor pentru ceea ce face barbatul. Eu ma opresc aici si acuma va las intrebari. Nu exista intrebari tabu, orice intrebare ce vine din fraatarile dvs este buna si voi incerca sa raspud atat cat ma pricep.

Intrebari la minutul 36:55

  1. Ati spus ca totul este intre Dumnezeu si barbat, nu si femeie. Cum sta treaba cu femeile necasatorite? (37:00)
  2. Daca femeia a fost structurata asa specific sa fie ajutor potrivit, de ce sunt asa de multe femei care-si iau soarta in maini? (39:00)
  3. Ce poti sa faci atunci cand partenerul nu-si asuma responsabilitatile? Daca sotul nu-si asuma responsabilitatea cu care a fost creat, cum poate functiona familia? Cred ca stiti ca sunt multi barbati care lasa mult de dorit la aspectul acesta. (41:00)

Mai MULT aici –

  1. Casatoria-Implinire sau Frustrare” partea I – E inferioara femeia, barbatului? Vasile Lucaci 

  2. „Casatoria-Implinire sau Frustrare” partea II-a – Distinctiile dintre barbat si femeie – Vasile Lucaci 

E inferioara femeia, barbatului? Vasile Lucaci (Part 1)

wedding,bride woman,man

„Casatoria-Implinire sau Frustrare” partea I

Mesajul incepe la minutul 40. Texte: Efeseni 5 si Geneza 1

Vasile Lucaci: Ma bucur de tema care ati abordat-o. Este o tema extrem de importanta. Din nefericire, zic eu, cam neglijata. De cand sunt in liceu, cu fiecare generatie mi-am propus sa tin aceasta tema. Si n-a fost generatie cu care sa nu fi discutat tema: barbat, femeie si casatorie. Sunt foarte multe lucruri de discutat. In seara aceasta mi-am propus sa discut ceva ce cred ca este prea putin abordat si din pricina aceasta cred ca multe lucruri sunt confuze in mintea noastra. As pleca de la o discutie pe care am avut-o cu un frate mai tanar. Discuta cu sotia. Discutia era extrem de amiabila, la modul onest, legat de relatia intre ei, legat de problemele lor. Si, la un moment dat, sotia intreaba: Auzi, dar de ce doar femeia trebuie sa se supuna barbatului? De ce si nu barbatul? Ar trebui sa se supuna si el. Si repet, intrebarea n-a fost lovitura sub centura. Ci a fost onesta. Si, barbatul a ramas perplex. Ce sa-i raspunda? Si e o intrebare care in zilele de astazi se pune tot mai mult. Dar, de ce doar femeia sa stea in umbra? De ce n-ar fi si barbatul casnic? De ce n-ar avea si barbatul concediu maternal? De ce n-ar fi si femeia in prim plan?

Care-i problema? E diferenta de valoare? E inferioara femeia, barbatului? Nu o duce capul? Care-i problema? Duceti-va mai departe si puneti aceeasi problema in dezbaterile care sunt la ora aceasta legat de casatoriile homosexuale. Sa nu aveti impresia ca schimbarea de gandire in ce priveste casatoriile homosexuale sunt doar in lume. Daca ati face un sondaj in biserica dvs. veti vedea ca nu sunt putini cei care n-au nimic cu relatiile homosexuale. In Statele Unite au trecut deja sub 50% cei care mai considera ca e anormal. In Canada sunt undeva la 18% care considera ca e anormal. Acum cativa ani de zile, cand s-a incercat schimbarea constitutiei, prin strangerea de semnaturi, legate de acel articol- „casatoria sa fie intre persoane de sex opus”, si s-a incercat strangerea de semnaturi. Si trebuia fiecare judet sa stranga. Unul din judetele, singurul sau doua care n-au reusit sa stranga numarul de semnaturi au fost Clujul. De ce? Dati-mi voie sa cred: pentru ca nu considera ca-i important. Si hai sa judecam putin. Daca omul este om si fiecare, daca e barbat, daca e femeie, doar om si nu-i distinctie, care-i problema cu casatoria dintre doi oameni? Daca umanitatea e doar umanitate si nu exista distinctii in cadrul umanitatii, intre barbat si femeie, de ce casatoria ar fi doar intre barbat si femeie si n-ar fi si intre barbat si barbat si femeie si femeie?

De aceea, in dupa masa aceasta, despre acest lucru o sa incerc sa discut cu dvs. Faptul ca exista distinctie. De aceea am ales cele doua texte, pentru ca primul e intrebarea: Dar, de ce sa se supuna femeia? De ce numai barbatul sa iubeasca? Fetelor, voi vreti sa va iubiti sotii? De ce nu porunceste sa ii iubiti? Ci, doar sa fiti supuse. Buna intrebare. De ce nu porunceste barbatilor sa se supuna? Ci, doar sa iubeasca? A avut problema Scriptura cu asa ceva? Au avut probleme autorii? Sau tine de adevaruri fundamentale? Pe care, daca le inteleg, inteleg porunca. De aceea am ales cele doua texte: unul care ridica intrebari, probleme. Celalalt, cel care da raspuns. Si as pleca de la raspuns, din Geneza.

Geneza capitolul 1 – vers. 26 Dumnezeu a zis: „Să facem* om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească Si apoi, urmatorul verset vine si spune – 27 Dumnezeu a făcut pe om după* chipul Său, si apoi vine o precizare – parte bărbătească** şi parte femeiască i-a făcut. poate fi tradus si : l-a facut pe om. Sunt doua lucruri extrem de importante care vreau sa le scot in evidenta din acest verset 27. (1) Dumnezeu a facut om. Si de aceea, orice fiinta umana are aceeasi valoare si are aceleasi nevoi pentru ca este om. Si, omul a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.  In esenta, ce inseamna lucrul acesta ii ca tot ce-L caracterizeaza pe Dumnezeu, intr-o anumita proportie il caracterizeaza si pe om. Pentru ca nu poti fi dupa chipul si asemanarea cuiva, daca nu esti asemenea acelui cuiva in toate aspectele. Si nu-i poti purta chipul, daca chipul tau nu-i reflecta chipul, realitatea cealalta. Si de aceea, cand Dumnezeu l-a facut pe om, l-a facut  asemenea Lui. Adica, omul, in el, are tot ce are Dumnezeu in El. Si acesta e adevarul care a facut posibila intruparea lui Dumnezeu  intr-o fiinta umana.

Orice fiinta umana este om si are aceeasi valoare ca orice alta fiinta umana

Daca omul nu era dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, Dumnezeu nu se putea intrupa pentru ca nu era continutul care sa-I permita ca toata fiinta lui Dumnezeu sa se intrupeze in om.  Si acesta-i adevarul care ne face pe noi sa fim fii ai lui Dumnezeu, nascuti din Dumnezeu. Pentru ca ne-a luat cu tot ceea ce suntem si ne-a dat ceea ce este El cand ne-a facut asemenea Lui. Acest adevar, ca suntem dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeuveste valabil pentru orice fiinta umana. Acesta e primul lucru care am vrut sa-l subliniez. Si-i important lucrul acesta pentru ca de-a lungul timpului, parerile cu privire la cine-i om si cat de valoros e omul difera. Uitati-va in istorie legat de rasism, legat de sclavie, legat chiar de femeie. Stiti foarte bine ca rasismul, unul din argumente este ca negrul nu-i om sau daca-i om este rasa inferioara. In vremea in care exista sclavia, sclavul nu era considerat om, fiinta umana. Era considerat unealta. Din nefericire, si cu privire la femeie, undeva prin evul mediu se punea problema daca femeia are suflet sau nu. Daca ii om sau nu-i om. Ce vreau sa intelegem pana in acest moment este ca orice fiinta umana este om si are aceeasi valoare ca orice alta fiinta umana….

VIDEO by Biserica Baptistă Betania

Vom cotinua cu Partea II-a, maine:

De aceea si nevoile noastre ca fiinte umane sunt comune tuturor: nevoia de Dumnezeu, nevoia de relatie si de semnificatie. Nici unuia dintre noi nu ne place sa fie nimeni in drum. La toti ne place sa fim cineva. Cand cineva spune o vora care te desconsidera, iti vine sa-l strangi de gat: „Dar, ce? Cine esti tu, sa ma consideri inferior tie?” Pentru ca toti avem aceeasi nevoie de semnificatie.  Nici unuia dintre noi nu-i place sa traim in conflict. Cand esti in conflict, te consuma, pentru ca n-am fost facuti pentru aceasta. Si toti tanjim dupa Dumnezeu. Nevoi fundamentale oricarei fiinta umana si sunt aceleasi.

Do you love your spouse?

With June being the month of weddings, this post gives a list of the practical aspects of what love should look like between a husband and a wife.

by Andy Naselli – Here are some excerpts from chapter 12 of Paul David Tripp’s What Did You Expect? Redeeming the Realities of Marriage (Wheaton: Crossway, 2010). (Andy Naselli: I added the three headings and the numbering. Everything else quotes Tripp.)

1. What is love?
Love is willing self-sacrifice for the good of another that does not require reciprocation or that the person being loved is deserving.

2. What does love look like in marriage?
1. Love is being willing to have your life complicated by the needs and struggles of your husband or wife without impatience or anger.
2. Love is actively fighting the temptation to be critical and judgmental toward your spouse, while looking for ways to encourage and praise.
3. Love is the daily commitment to resist the needless moments of conflict that come from pointing out and responding to minor offenses.
4. Love is being lovingly honest and humbly approachable in times of misunderstanding, and being more committed to unity and love than you are to winning, accusing, or being right.
5. Love is a daily commitment to admit your sin, weakness, and failure and to resist the temptation to offer an excuse or shift the blame.
6. Love means being willing, when confronted by your spouse, to examine your heart rather than rising to your defense or shifting the focus.
7. Love is a daily commitment to grow in love so that the love you offer to your husband or wife is increasingly selfless, mature, and patient.
8. Love is being unwilling to do what is wrong when you have been wronged but to look for concrete and specific ways to overcome evil with good.
9. Love is being a good student of your spouse, looking for his physical, emotional, and spiritual needs so that in some way you can remove the burden, support him as he carries it, or encourage him along the way.
10. Love means being willing to invest the time necessary to discuss, examine, and understand the problems that you face as a couple, staying on task until the problem is removed or you have agreed upon a strategy of response.
11. Love is always being willing to ask for forgiveness and always being committed to grant forgiveness when it is requested.
12. Love is recognizing the high value of trust in a marriage and being faithful to your promises and true to your word.
13. Love is speaking kindly and gently, even in moments of disagreement, refusing to attack your spouse’s character or assault his or her intelligence.
14. Love is being unwilling to flatter, lie, manipulate, or deceive in any way in order to co-opt your spouse into giving you what you want or doing something your way.
15. Love is being unwilling to ask your spouse to be the source of your identity, meaning and purpose, or inner sense of well-being, while refusing to be the source of his or hers.
16. Love is the willingness to have less free time, less sleep, and a busier schedule in order to be faithful to what God has called you to be and to do as a husband or a wife.
17. Love is a commitment to say no to selfish instincts and to do everything that is within your ability to promote real unity, functional understanding, and active love in your marriage.
18. Love is staying faithful to your commitment to treat your spouse with appreciation, respect, and grace, even in moments when he or she doesn’t seem to deserve it or is unwilling to reciprocate.
19. Love is the willingness to make regular and costly sacrifices for the sake of your marriage without asking anything in return or using your sacrifices to place your spouse in your debt.
20. Love is being unwilling to make any personal decision or choice that would harm your marriage, hurt your husband or wife, or weaken the bond of trust between you.
21. Love is refusing to be self-focused or demanding but instead looking for specific ways to serve, support, and encourage, even when you are busy or tired.
22. Love is daily admitting to yourself, your spouse, and God that you are not able to love this way without God’s protecting, providing, forgiving, rescuing, and delivering grace.
23. Love is a specific commitment of the heart to a specific person that causes you to give yourself to a specific lifestyle of care that requires you to be willing to make sacrifices that have that person’s good in view.

3. What should this description of love do to us?
This realization should give you pause and then spur you to action: it is impossible for any of us to love as has been described. The bar is simply too high. The requirements are simply too great. None of us has what it takes to reach this standard. This description of love in action has left me humbled and grieved. It has faced me once again with my tendency to name as love things that are not love. It has forced me to admit how self-focused and self-absorbed I actually am. It has reminded me that when it comes to love, I am not an expert. No, I am poor, weak, and needy.
Jesus died not only so that we would have forgiveness for not loving as we should, but also so that we would have the desire, wisdom, and power to love as we should.
Jesus suffered in love so that in your struggle to love you would never, ever be alone. As you give yourself to love, he showers you with his love, so that you would never be without what you need to love.

Source – The Gospel Coalition

Pornografia, filmele pentru adulti si calea spre distrugere

”Vom sta înaintea lui Dumnezeu ca occidentali, ca bărbați și vom spune: ”Două miliarde de oameni pot să moară și să meargă în iad pentru ca eu să mă pot uita la femei goale pe internet”

Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu. – Romani 14:12

Pornografia a devenit atât de dominantă, iar societatea tinde să creadă că aceasta este inofensivă. Replica dependenților de pornografie este: ”Nu fac rău nimănui.” Adevărul este că victimele sunt multe. De exemplu: fete care sunt forțate să joace în aceste producții obscene împotriva voii lor.

Naideen spunea la o conferință despre exploatarea sexuală că producătorul acestor filme pline de tortură a pus-o într-un acvariu cu un șarpe boa constrictor:
”Am fost bătută, am fost legată, violată…A dat drumul șarpelui peste mine și a închis capacul. M-a filmat în timp ce eram îngrozită, deoarece nu avea nimic de-a face cu sexul, cu excepția faptului că eram dezbrăcată.”

Această exploatare ostentativă nu ar avea loc dacă cerera nu ar fi așa de mare. Consumatorii de pornografie îi rănesc și pe cei apropiați lor. Cum a fost și cazul soției lui Matt Russell, dependent de pornografie.

”Eram dependent de pornografie chiar dacă aveam o căsnicie, aveam copii”, mărturisea Matt Russell.
”Mă simțeam fără putere, deoarece aveam impresia că preferă imaginea unei alte femei în locul meu. Ca femeie, este dureros. În cele din urmă am ajuns să renunț și ne-am despărțit”, mărturisea Danielle Russell, soția.

Greg, soțul lui Cathy Dyer, a determinat-o pe aceasta să apeleze la terapie pentru a se ocupa de dependența lui și aventura extraconjugală.
”Eram rănită și știam că dacă nu o să merg la un consilier, o să ajung să urăsc bărbații”, mărturisea Cathy Dyer.

Cei doi bărbați au scăpat de dependență și ambele cupluri s-au împăcat, alăturându-se unei biserici din Lakeland, Florida care abordează problema pornografiei. Kevin Conrad conduce un grup de dare de socoteală.

”Am văzut bărbați care și-au pierdut slujba, și-au distrus cariera, familia, copiii, relația cu părinții și cu frații”, spunea Kevin Conrad.

Trena Mewborn este consilier și a vede cum această dorință distruge căsnicii:
”Doar pe baza cuplurile pe care le-am întâlnit pe parcursul anilor, cel puțin 50% dintre cupluri se confruntă fie cu pornografia, cu relații extraconjugale, cu probleme legate de sex.”

Cei de la știrile CBN au discutat cu pastorul Jay Dennis despre problema din biserică.
Acesta a fost întrebat dacă au fost bărbați care și-au pierdut slujba, soțiile din cauza pornografiei:
”Bineînțeles. Aud asta tot timpul. Văd asta în biserici, în rândul pastorilor.”

Cum este și cazul lui Tom Wolfe, un pastor de tineret care a ajuns să aibă mai multe relații extraconjugale din cauza pornografiei:
”S-a aflat totul. Bineînțeles că mi-am pierdut slujba, biserica, lucrarea cu tineretul. Pentru un timp mi-am pierdut și familia.”

Misionarul Rik Ripken spunea că atât de mulți tineri creștini sunt dependenți de pornografie, încât nu pot să meargă pe câmpul de misiune:
”90-95% dintre ei sunt dependenți de pornografie. Au început pe la vârsta de 12, 13 ani și nu pot să scape de ea.”

Lucrul acesta poate fi observat numeric. Situația curentă: șapte misionare la un misionar.

”Vom sta înaintea lui Dumnezeu ca occidentali, ca bărbați și vom spune: ”Două miliarde de oameni pot să moară și să meargă în iad pentru ca eu să mă pot uita la femei goale pe internet”’, spunea misionarul Rik Ripken.

Bărbații nu sunt singurii. Crystal Renaud, fostă dependentă de pornografie, spunea că unul din trei vizitatori ai site-urilor pentru adulți sunt femei:
”Aceasta sunt eu la vârsta de zece ani, cu câteva luni înainte să găsesc revistele pornografice ale fratelui meu care m-au condus spre pornografie și dependență sexuală timp de opt ani.”

”Chiar și cu pornografia vizuală actuală, femeile sunt atrase dintr-un spirit de turmă”, spunea Trena Mewborn, consilier.
Renaud mărturisea cum acest lucru îi duce pe oameni în locuri întunecate și periculoase.
Stire difuzata in Mapamond crestin 556 – martie 2015 – ultimele stiri crestine: http://alfaomega.tv/stiri/

Saptamana Casatoriei 2015 – De ce are nevoie o femeie?

photo credit  www.painetworks.com

Femeile cauta astazi, ca niciodata pana acum, implinire si scop in viata. Rolurile si functiile traditionale sunt puse sub semnul indoielii. Multe raspunsuri sunt date acestor intrebari. Unde poate gasi o femeie adevarata valoare, implinire si fericire in viata?

Care sunt cele mai adanci nevoi ale femeii si cum pot fi ele implinite? Dumnezeu este Cel care a creat femeia, asadar El ii cunoaste cele mai adanci nevoi si numai El le poate implini.

O femeie are nevoie de dragoste
Numai Dumnezeu poate oferi dragoste neconditionata, care se sacrifica pe sine, o dragoste care urmareste binele ei suprem. Biblia ne spune: “Si dragostea nu sta in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi, si a trimis pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre” (1 Ioan 4:10).

O femeie are nevoie de siguranta
Deseori siguranta unei femei se bazeaza pe stabilitatea ei financiara, pe sotul ei, sau pe propriul ei succes in lume. Toate aceste lucruri se pot schimba. Numai Dumnezeu nu se schimba niciodata. “Iisus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci!” (Evrei 13:8). Numai El poate oferi adevarata stabilitate si siguranta.

O femeie are nevoie de pace
Intr-o lume plina de schimbari, de presiuni si de probleme, unde poate gasi femeia pace interioara? Numai Iisus Hristos poate da pacea launtrica care nu depinde de circumstantele vietii. Prin El putem avea pace cu Dumnezeu. “Va las pacea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum v-o da lumea. Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se inspaimante” (Ioan 14:27).

O femeie are nevoie de scop
Dumnezeu nu a facut toate femeile la fel. El are un plan unic, cu un sens si un scop bine definite pentru fiecare dintre noi – un scop in viata potrivit pentru sexul nostru, potrivit darurilor si abilitatilor noastre, in sfera voii Sale si in conformitate cu Cuvantul Sau. “Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile” (Proverbe 3:6)

O femeie are nevoie de sentimentul propriei valori si demnitati
Lumea atribuie valoare frumusetii, inteligentei, talentului sau pozitiei sociale. Biblia spune: “omul se uita la ce izbeste ochii, dar Domnul se uita la inima” (1 Samuel 16:7). Valoarea noastra in ochii Lui se bazeaza pe caracterul vietii noastre si pe calitatile pe care El le dezvolta in noi pe masura ce ne incredintam viata Lui. Nevoile femeii nu pot fi implinite cu adevarat, in cel mai adanc sens, decat daca cea mai mare nevoie a ei este implinita, si anume: O relatie corecta cu Dumnezeu

Biblia spune ca din cauza pacatului lui Adam in gradina Eden, relatia corecta cu Dumnezeu a fost rupta. Astfel, toti ne nastem pacatosi. “Iata ca sunt nascut in nelegiuire, si in pacat m-a nascut mama mea” (Psalmul 51:5). “Caci toti au pacatuit, si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23). “Plata pacatului este moartea” (Romani 6:23). Dumnezeu este sfant si din aceasta cauza El nu poate avea o relatie cu barbati si femei pacatosi. “Cine poate sta inaintea Domnului, inaintea acestui Dumnezeu sfant?” (1 Samuel 6:20). Inaintea Lui nici un om nu este drept (Romani 3:20).

Multi cred ca putem avea o relatie corecta cu Dumnezeu daca incercam sa Ii facem pe plac, facand bine altora, mergand la biserica, sau doar crezand ca El exista. Biblia spune ca “cine pazeste toata Legea, si greseste intr-o singura porunca, se face vinovat de toate” (Iacov 2:10).

Biblia spune de asemenea ca toate faptele noastre bune sunt ca o carpa murdara inaintea Lui (Isaia 64:6). Nimeni nu poate fi destul de bun pentru a fi placut lui Dumnezeu. Standardul Sau este perfectiunea. Singurul om care a fost destul de bun pentru a fi placut lui Dumnezeu a fost Iisus Hristos. El a venit pe pamant si a ascultat in mod perfect de Legea lui Dumnezeu; apoi, ca inlocuitor al nostru, El a murit pe cruce pentru ca sa plateasca pretul pe care pacatosii il datorau lui Dumnezeu pentru pacatul lor (1 Petru 3:18). Poate ai auzit aceste lucruri toata viata ta si poate crezi ca sunt adevarate. Dar a le auzi si a crede ca sunt adevarate nu iti asigura o relatie corecta cu Dumnezeu.

In primul rand, trebuie sa recunosti pacatul tau si sa Ii marturisesti lui Dumnezeu ca esti un pacatos, despartit de El si destinat iadului. (Luca 18:13)

In al doilea rand, trebuie sa te pocaiesti de pacatele tale (Faptele Apostolilor 17:30), adica “sa le urasti si sa te lasi de ele pentru ca lui Dumnezeu nu ii plac.”

In al treilea rand, trebuie sa realizezi faptul ca numai Hristos, prin moartea Sa, a putut sa satisfaca dreptatea lui Dumnezeu si sa potoleasca mania Lui. Numai prin El poti fi iertat si mantuit de pacatul tau (1 Timotei 2:5-6)

In al patrulea rand, trebuie sa Il primesti pe Hristos asa cum este, Domnul Iisus Hristos. Crede din toata inima ta in El sa te mantuiasca de pacatele tale si dedica-te Lui, ca Domn al tau pe care sa Il urmezi intreaga ta viata (Romani 10:13). Desi am avut multa bogatie si siguranta, nevoile mele cele mai adanci au fost implinite numai in momentul in care I-am incredintat viata lui Iisus Hristos. Numai in El si in voia Lui pentru viata mea imi gasesc fericirea.

Daca te vei pocai de pacatele tale si ii vei incredinta viata ta lui Hristos, vei cunoaste adevarata iertare, pace cu Dumnezeu si viata vesnica (Ioan 3:16).

Cum poti sti ca esti cu adevarat crestin? Incet dar sigur vor aparea schimbari in viata ta, pentru ca Biblia spune ca daca este cineva in Hristos “este o faptura noua” (2 Corinteni 5:17). Vei incepe sa Il iubesti pe Dumnezeu si Cuvantul Sau. Vei iubi copiii Lui si Biserica Lui. Vei avea in inima dorinta sa ai comuniune cu El prin rugaciune. Vei incepe sa urasti pacatul si sa doresti sa ii fi placut Lui (1 Ioan 2:3-4)

Poti sti ca cea mai mare nevoie a ta este implinita daca te-ai increzut cu adevarat, din inima, in Hristos. Pe masura ce cresti in harul si cunoasterea Sa, El va implini toate celelalte nevoi din viata ta (Matei 6:33). El niciodata nu te va lasa, si nu te va parasi (Evrei 13:5). In El vei gasi apa vie si nu vei mai inseta niciodata (Ioan 4:14). Raiul va fi caminul tau vesnic (Ioan 14:2-3).
sursa illbehonest.com/romana/De-ce-are-nevoie-fiecare-femeie

Charisma Magazine – 10 tipuri de bărbați cu care femeile creștine nu ar trebui să se căsătorească

Temerile și regretele femeilor creștine, în privința căsătoriei

Greu de imaginat că un articol cu titlul „10 tipuri de bărbați cu care femeile creștine nu ar trebui să se căsătorească” ar putea ajunge viral. Și totuși, s-a întâmplat. Peste 2 milioane de utilizatori au citit materialul publicat de Charisma Magazine. Cei mai mulți au fost femei.

10 provocări pentru femei

Ce recomandări făcea materialul?

  1. În primul rând, că alesul inimii nu ar trebui să fie necredincios. Deși acest criteriu nu trebuie să fie unicul avut în vedere.
  2. Pe lista „bărbaților nerecomandați” a lui Grady se găsesc și mincinoșii și agresorii. De la sine înțeles că necinstea și violența nu sunt tolerabile,
  3. însă mai greu de depistat și uneori mai lesne tolerat este „bărbatul playboy”, acel Cassanova instabil, dar plin de șarm.
  4. Pe lista neagră sunt incluși și „paraziții”, adică cei care au și-au distrus prin iresponsabilitatea personală prima căsnicie și acum doresc să se recăsătorească. Sigur, spune Strang, a doua căsătoriei nu e obligatoriu să fie un eșec, însă succesul e posibil doar dacă bărbatul a devenit între timp responsabil.
  5. Dependenții sunt de evitat, de asemenea. Drogurile sau băutura nu pot fi eliminate după nuntă.
  6. De asemenea, nici codependența nu este mai sănătoasă. „Nu intra într-o relație de codependență cu cineva care pretinde că are nevoie de tine ca să rămână calm. Nu-l poți schimba”, susține Grady.
  7. Nici vagabonzii nu au șanse mai mari de schimbare. Cineva care nu obișnuiește să muncească, nu merită nici să se căsătorească, notează mai departe autorul.
  8. La fel, nici narcisiștii. Aceștia sunt mai îndrăgostiți de mușchii lor și mai preocupați de nevoile proprii decât de cele ale partenerei de viață.
  9. Spre finalul listei apare și „bărbatul-copil”. Femeile care se căsătoresc cu acest gen de bărbați riscă să își asume probleme, sperând că vor putea deveni soții pentru niște tipi care încă nu au crescut. Dacă mamele lor încă le gătesc, le spală și le calcă hainele, atunci nunta este riscantă.
  10. Iar dacă toate aceste tipuri de bărbați au fost evitate, rămâne ultimul obstacol: dominatorii religioși. Cine intenționează o căsătorie cu o persoană extrem de spirituală, dar care dorește să își impună punctul de vedere, ar face bine să se răzgândească. Fiindcă, spune Strang, „femeile care se căsătoresc cu persoane ce impun un control religios de multe ori ajung în depresie”.

Familii cu probleme (ne)creștine

Faptul că femeile creștine au constituit audiența predominantă a materialului constituie un paradox pentru cei care s-ar aștepta ca acestea să fie protejate de valorile lor și să nu aibă aceleași tipuri de probleme în căsnicie ca femeile care nu țin neapărat cont de un ideal creștin atunci când își aleg partenerul. O privire atentă asupra unor evidențe statistice ar putea explica acest paradox. Conform unui studiu, rata divorţurilor este mai mare chiar în Bible Belt, adică în spațiul american în care se citește cel mai intens Biblia. Surprizele nu se opresc aici. Un alt studiu relevă că cei mulți copii proveniți din familii distruse de divorț sunt în aceeași „centură biblică”. O concluzie firească ar fi că Biblia nu ajută la consolidarea unei relații de familie. Concluzia ar fi însă pripită, deoarece există și studii care demonstrează contrariul.

Cei care au fost preocupați să înțeleagă acest fenomen ciudat au concluzionat că cea care afectează viața de familie nu este Biblia, ci tocmai lipsa ei. „Creștinii nu își practică credința în familie”, a declarat Pat Fagan, director al The Family Research Council’s Marriage and Religion Research Institute, cu trimitere la situația îngrijorătoare din statele cu afirmare religioasă din sudul SUA.

Cu alte cuvinte, nu religia este problema, ci nepracticarea ei de către cei care se consideră a fi totuși creștini. Sau practicarea ei într-o formă greșită. Așa cum reiese și din lista lui Grady. Convingerea că o persoană care frecventează biserica este și bună s-ar putea să fie înșelătoare. Practic, totul se rezumă la autenticitatea unei vieți în care valorile sunt așezate într-un mod armonios și echilibrat. Chiar și cele religioase. Dincolo de acestea, orice eșec poate deveni previzibil.

Sursa Semnele Timpului

Saptamana Casatoriei 2015 – Gabi Lupescu – Cupluri casatorite fericite

Ce pot face cuplurile căsătorite pentru a se asigura că relaţiile lor de căsnicie vor ţine “ până când moartea îi va despărţi ” ? . Primul şi cel mai important aspect este cel al ascultării şi supunerii către Dumnezeu şi către Cuvântul Său !!! . Acesta este un principiu care trebuie să fie la lucru în viaţa celor două persoane înainte de momentul căsătoriei, când bărbatul şi femeia încă nu se c…unosc. Dumnezeu spune : ” Merg oare doi oameni împreună, fără să fie învoiţi” (Amos 3:3) ?. Pentru credinciosul născut din nou, aceasta nu înseamnă deloc o aprobare pentru demararea unei relaţii cu o persoană care nu este credincioasă: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege ?. Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul ?” (2 Corinteni 6:14). Dacă acest prim principiu ar fi respectat, s-ar evita multe suferinţe şi atacuri de cord în căsnicii !!! – Fiti binecuvăntati de Domnul !!!.
„Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăieşte el; dar dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei” (Romani 7:2). Principiul de bază aici este că legământul căsătoriei nu se poate rupe decât la moartea unuia dintre soţi. Acesta este punctul de vedere al lui Dumnezeu şi din păcate vedem că din ce în ce mai des el nu se mai aplică în căsniciile din societatea de astăzi. În societatea noastră modernă, relaţiile de căsnicie sfârşesc în divorţ în mai mult de 51% din situaţii. Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din cuplurile care îşi spun “până când moartea ne va despărţi” …nu apucă momentul împlinirii acestei promisiuni !!!.
Sănt foarte multe persoane , atăt bărbaţi căt şi femei creştini, care se confruntă cu aceste probleme , şi căminele lor au ajuns ” să explodeze ” , …luănd decizia pentru a se despărţi , şi dacă au şi copii …situaţia poate fi mult mai distrugătoare , pentru aceştia ! . Să avem curajul să putem să discutăm aceste lucruri , în lumina Sfintelor Scripturi !!!
Un alt principiu care, odată aplicat, a-r conduce la o longevitate a căsniciei este că soţul …să fie supus lui Dumnezeu şi să îşi iubească, cinstească şi protejeze soţia ca şi pe propriul trup (Efeseni 5:25-31). Reversul este că soţia trebuie să fie de asemenea.. supusă lui Dumnezeu şi soţului ei ca şi cum s-ar supune Domnului (Efeseni 5:22). Căsnicia dintre un bărbat şi o femeie este o imagine spirituală a relaţiei dintre Hristos şi Biserică. Hristos S-a dat pe Sine pentru Biserică şi El o iubeşte, o onorează şi o protejează ca şi cum ar fi “Mireasa” Sa (Apocalipsa 19:7-9).
Când Dumnezeu i-a adus pe Adam şi Eva împreună în prima relaţie de căsătorie dintre oameni, ea a fost creată din “oasele şi carnea lui” (Geneza 2:23) şi ei au devenit un “singur trup” (Geneza 2:23-24). Acesta este un concept aproape mort în societatea noastră modernă. A deveni un singur trup are semnificaţie mult dincolo de sensul fizic. Înseamnă aducerea împreună şi a minţii şi sufletului a două persoane pentru a forma unul singur. Această relaţie merge cu mult dincolo de atracţia senzuală şi emoţională şi intră în tărâmul “unităţii” spirituale care nu poate fi împlinite decât atunci când ambii parteneri sunt supuşi lui Dumnezeu şi unul faţă de altul. Aceasta este o relaţie care nu este constituită din “mine sau al meu” ci de “noi şi al nostru”. Acesta este unul dintre secretele unei căsnicii de durată.
Supunerea ….este răspunsul natural atunci când conducerea se face cu dragoste. Când soţul îşi iubeşte soţia precum Hristos iubeşte Biserica (Efeseni 5:25-33), atunci supunerea este un răspuns natural al soţiei faţă de soţul ei. Cuvântul grec tradus ca supus (hupotasso) reprezintă forma continuă a verbului. Aceasta înseamnă că supunerea faţă de Dumnezeu, faţă de liderii noştri, şi faţă de soţ nu reprezintă o decizie de moment. Ea reprezintă o atitudine continuă a noastră, care trebuie să devină un obicei de zi cu zi. Supunerea despre care ni se vorbeşte în Efeseni 5 nu înseamnă că una dintre persoane se supune alteia care este egoistă şi dominantă.
Supunerea biblică este una între două persoane credincioase, pline de Duh Sfânt, care se sprijină una pe cealaltă şi ambele pe Dumnezeu. Supunerea este ca o stradă cu două sensuri. Supunerea este o atitudine de cinstire şi de completare a celor două persoane. Când o soţie este iubită precum Hristos iubeşte Biserica, supunerea nu este un lucru dificil. Efeseni 5:24 spune: “după cum Biserica este supusă lui Hristos.” Acest verset spune că soţia trebuie să îi fie supusă soţului ei în toate lucrurile care sunt bune şi de folos. Prin urmare, soţia nu are nici o obligaţie ca, urmare a relaţiei de supunere faţă de soţul ei, să ignore relaţia sa cu Dumnezeu sau să încalce legile.
Este dureros faptul că rata divorţurilor printre creştinii practicanţi …este aproape la fel de ridicată ca şi în lumea  necreştină. Biblia arată mai mult decât clar faptul că Dumnezeu urăşte divorţul (Maleahi 2:16) şi că împăcarea şi iertarea ar trebui să fie semnele din viaţa credincioşilor (Luca 11:4; Efeseni 4:32). Totuşi, Dumnezeu recunoaşte că divorţul poate să apară, chiar printre copiii Săi. Un credincios divorţat şi/sau recăsătorit nu trebuie să se simtă mai puţin iubit de
Dumnzeu, chiar dacă divorţul şi/sau recăsătorirea nu sunt justificate de posibila motivaţie din Matei 19:9. Adesea Dumnezeu utilizează neascultarea plină de păcat a creştinilor în scopuri pozitive.
Pentru căsătoriţi:
a. Dacă eşti soţ
Asigură-te că îţi iubeşti cu adevărat soţia. A iubi cu adevărat soţia înseamnă a-i face supunerea uşoară!!!.
b. Dacă eşti soţie
Cine este pe scaunul decizional în familia ta ?
Dacă soţul nu conduce, nu prelua tu conducerea !!!.. ci încurajează-l să o facă el !.
Unde te-ai poziţiona pe o scară a supunerii faţă de soţ ?
Nesupusă ?…Sau supusă pe deplin ?

Dar soţul tău… unde te-ar poziţiona ?
Roagă soţul să completeze următorul tabel şi discutaţi apoi rezultatul împreună :

Care sunt trei proiecte în care el doreşte să conducă familia ? . Cum vede el participarea soţiei ca ajutor potrivit ?

Scrie-i o scrisoare comunicându-i ce apreciezi la el !!! … şi că te bucuri că eşti sub autoritatea lui !.
Care sunt trei nevoi …ale soţului tău pe care ai dori să le împlineşti tu ?. Domnul să vă binecuvănteze !!!. Aşa să fie.

În cazul unui soţ pasiv… care a abdicat de la conducere, o soţie înţeleaptă nu îi va lua locul…ci îl va încuraja să conducă. Exemplul Deborei este folositor şi în contextul familiei (Judecători 4:4-9). Ea nu a acceptat poziţia de lider, ci s-a aşezat sub autoritatea unui bărbat.În cazul unui soţ dictator… care ia decizii fără să se consulte cu soţia, soluţia este tot supunerea. Împotrivirea faţă de planurile lui nu ar face altceva decât să îl învrăjbească şi să îngreuneze o posibilă deschidere pentru colaborare. Ştiind că responsabilitatea deciziilor din familie aparţine soţului, soţia ar trebui să se simtă protejată de Dumnezeu. Ea are doar poziţia de sprijin, sfătuitor, al soţului, nu factor de decizie. O soţie înţeleaptă îi spune soţului părerea ei, dar lasă decizia pe seama lui.Excepţia de la această regulă este cazul în care soţul îi cere soţiei să acţioneze împotriva lui Dumnezeu.

Patru pacate sexuale pe care fiecare crestin trebuie sa le evite

Traducere Blogul Agnus Dei de la Charisma Magazine. Autor – Bert M. Farias  Citeste articolul in engleza aici – http://www.charismanews.com/opinion/the-flaming-herald/45265-4-sexual-sins-every-christian-should-avoid

Pacatele sexuale excesive si goliciunea, este una dintre marcile culturii noastre occidentale si o mare parte a lumii de azi. Totul este senzual. Totul trebuie sa fie sexy. Traim intr-o lume nebuna dupa sex, si goliciunea sare la noi peste tot. Devine din ce in ce mai dificil pentru femei si barbati sa se mentina intr-o stare de puritate morala.

Pacatul sexual si neglijarea legilor de puritate in trupul lui Christos (Biserica), este una din elementele care au potentialul sa aduca slabiciunea, boala, si chiar o moarte prematura multora din Biserica. Acesta este un aspect uitat, unde nu se deosebeste trupul lui Christos (1Corinteni 11:29-31).

Aceste ultime afirmatii suna asa de primitiv in biserica contemporana de astazi. Exista o lipsa de discutie pe aceasta tema din partea pastorilor din cauza faptului ca ar starni acuzatii ca ei ar fi neiubitori, ca judeca, ca sunt legalisti, si ca ei impartesc frica si condamnare. Sincer vorbind, noi ne-am pierdut calea in aceasta privinta. Corectia, mustrarea si observatia lipsesc in mod clar de la sfaturile noastre in aceste zile strambe de comfort fals si mila nebiblica.

Altadata, era ceva obisnuit sa se faca o corectare nu numai folosind Scriptura dar si prin manifestarea darurilor Duhului Sfant. De exemplu, un batran in credinta spunea ca atunci cand se facea rugaciune pentru cei bolnavi, persoanele care au fost infideli in casatoria lor si nu s-au pocait de fapta lor, dar care totusi doreau vindecarea au fost mustrati cu asprime de Duhul Sfant. Pe vremea aceea ei au inteles ca numai o pocainta din adancul inimii si o curatire prin sangele pretios al Domnului Isus Christos putea sa ierte gravitatea acestei crime.

Astazi, cum am mai spus, suntem considerati ca condamnam si judecam daca vorbim in felul acesta. Insa, este ceva normal pentru multi sa se puna in linie pentru a se cere vindecare si eliberare, sau sa depuna cereri de rugaciune in timp ce ei traiesc intr-o imoralitate gretoasa fara nici o dorinta sincera de pocainta autentica. Acei ce practica pacatul sexual, sau orice alt pacat, si marturisesc pe Christos, beau si mananca intr-un chip nevrednic din trupul lui Christos (Sfanta Cina); si facand astfel, ei primesc blestem in loc de binecuvantare.

,,Caci cine mananca si bea, isi mananca si bea osanda lui insus, daca nu deosebeste trupul Domnului. Din pricina aceasta sunt intre voi multi neputinciosi si bolnavi, si nu putini dorm” (1Corinteni 11:29-31).

Imi dau seama ca ispitele sexuale sunt mari, nimeni nu este scutit de ele, si nimeni sa nu se laude cu neprihanirea lor de sine. Imi dau deasemenea seama ca atunci cand cautam sa intoarcem pe cineva de pe calea gresita pa care umbla, noi trebuie sa o facem cu duhul blandetii si cu umilinta (Galateni 6:1; 2Timotei 2:25). Dar daca in acest domeniu vom avea victorie, ea trebuie sa inceapa cu o intelegere smerita si o evaluare biblica a naturii intinacioase si degradante a pacatului sexual si consecintele sale teribile. Inainte ca oamenii sa asculte de Dumnezeu, ei trebuie sa fie treziti in totalitate. Numai atunci ei vor birui fortele contraatacului.

Cititi cu atentie aceste cuvinte ale unui din cei mai mari evanghelisti americani, cu numele de Charles G. Finney:

,,Placerile lumesti, poftele, si simturile, impiedica a fi un crestin adevarat – vointa omului este, intr-un sens, inrobita de poftele firii si placerile lumesti. De aceea este necesar ca Dumnezeu sa-i trezeasca pe oameni la un sentiment de vinovatie si pericol si ca urmare sa produca o senzatie opusa sau simtamant si placere. Acest contra-simtamant rupe puterea placerilor lumesti si lasa vointa libera ca sa asculte de Dumnezeu.”

Aceasta ideologie, prietenii mei, este in mod clar absenta din crestinismul traditional contemporan, dar de care este asa de mare nevoie.

La fel ca si in zilele moderne americane, pacatul sexual si goliciunea au fost deasemenea sarbatorite si in orasul Corint si s-au infiltrat si in biserica de acolo. Astfel ca Pavel a trebuit sa reaminteasca sfintilor corinteni ca trupurile lor erau acum temple ale lui Dumnezeu, si nu mai al lor. Trupurile lor, si la fel si ale noastre, sunt acum madulare ale lui Christos, asa ca un pacat impotriva trupurilor noastre este un pacat impotriva lui Christos.

1Corinteni 6:15, 19-20).

Mergand inapoi pana la Cartile lui Moise, vom gasi unele referinte interesante despre imoralitatea sexuala si goliciune.

– Primul blestem uman inregistrat a fost din cauza goliciunii (Genesa 9:20-23).

-Aproape doua capitole intregi, impreuna cu alte referinte au fost un cod de etica cu privire la goliciune si imoralitate sexuala (vezi Leviticul 18 si 20).

-Organele genitale expuse si goliciunea au fost comune in inchinarile demonice ale cananitilor. Instructiunile si interdictiile lui Moise au fost pentru ca altarele Israelului sa nu fie la fel ca cele ale cananitilor (Exodus 28:41-43; 20:26).

-Cand Moise s-a intors de pe munte, Aaron a pierdut controlul multimii in timp ce ei se inchinau vitelului de aur, „fara frau” (Exodul 32:25). Si aceasta s-a intamplat la putin timp dupa ce Dumnezeu a facut o minune in mijlocul lor.

Una din cheile  pentru a invinge pacatul sexual sta in meditarea profunda a Cuvantului lui Dumnezeu. Aceasta va naste frica de Dumnezeu in tine. De exemplu, in Galateni 5:19-21 faptele firii pamantesti sunt impartite in patru categorii de baza:

  1. – pacatele sexuale
  2. – pacate in conectie cu religiile pagane si oculte
  3. – pacate de temperament
  4. – pacate de imbuibare

Este interesant de remarcat ca pacatele sexuala sunt enumerate la inceput, si nu numai aici, dar deasemenea in multe alte referinte scripturale din Noul Testament.

  • – Romani 1:24, 6:19 – Necuratia este scoasa in evidenta.
  • – 1Corinteni 6:9-11 – Pacatele sexuale sunt enumerate intai.
  • – Galateni 5:19-21 – Pacatele sexuale sunt enumerate intai.
  • – Efeseni 4:19 – Nelegiuirile si necuratia sunt scoase in evidenta.
  • – Efeseni 5:3 – Curvia si necuratia sunt scoase in evidenta; astfel de lucruri sa nici nu fie pomenite intre voi.
  • – Coloseni 3:5 – Curvia si necuratia sunt enumerate intai.
  • – 1Tesaloniceni 4:3 – Imoralitatea sexuala este scoasa in evidenta in in umblarea noastra in sfintire.
  • – 1Petru 4:3 – Nelegiuirile din viata noastra din trecut este enumerata intai.

Sunt cel putin patru pacate sexuale primare de care se vorbeste in Cuvantul lui Dumnezeu: adulterul, curvia, necuratia si nelegiuirea.

Aceasta este definitia celor patru pacate sexuale:

1. Adulterul: Actul sexual ilegal in care este implicat cel putin o persoana casatorita. Adulterul este incompatibil cu legile armonioase ale vietii de familie in Imparatia lui Dumnezeu, si este sub judecata lui Dumnezeu din moment ce incalca scopul original stabilit de Dumnezeu.

2. Curvia: Pornografia, actul sexual ilicit care include prostitutia, curvia, incestul, imoralitatea (lipsa de retinere morala) si imoralitatea obisnuita (include fantezii sexuale care conduc la masturbare).

3. Necuratia: Se refera de cele mai multe ori la homosexualitate si lesbianism.

4. Nelegiuire: Indecenta nerusinata, viata neanfranata, depravare necontrolata, o dispozitie sau o tendinta constanta la rau, o coruptie innascuta a omului neregenerat), persoana cu o astfel de caracteristica are o desconsiderare obraznica a opiniei publice, pacatuind in plina zi cu aroganta si dispret. Din nou, aceasta se refera adesea la pacatul sexual.

Aici este unde oamenii au o intelegere gresita despre sexualitatea lor. Observati urmatoarele versete:

,,Mancarile sunt pentru pantece, si pantecele este pentru mancari. Si Dumnezeu va nimici si pe unul si pe celelalte. Dar trupul nu este pentru curvie: el este pentru Domnul, si Domnul este pentru trup.

Si Dumnezeu , care a inviat pe Domnul, ne va invia si pe noi cu puterea Sa” (1Corinteni 6:13-14).Pavel corecteaza misconceptia periculoasa din mijlocul corintenilor care au crezut ca ,,asa cum pantecele este intrebuintat pentru mancari, la fel si organele genitale sunt create pentru experientele sexuale.” Aceste mod de gandire nu este obisnuit numai intre oamenii neregenerati dar si intre crestinii care justifica imoralitatea sexuala. Pavel arata cum aceasta analogie este falsa deoarece trupurile voastre sunt Temple ale Duhului Sfant si apartine lui Christos.

Mancand mancare este ceva secundar si un aranjament temporar, dar sexualitatea ajunge in adancurile vesnice si metafizice in fiinta cuiva. Exista o identitate esentiala intre trupul nostru fizic de acum si trupul nostru glorificat din viitor (versetul 14). Actul sexual este mai mult decat o experienta biologica; acesta implica o comuniune de viata. De moment ce Isus este una cu duhul credinciosului nascut din nou, este de neconceput sa-L implicam cu imoralitatea; de aceea aceasta admonestare puternica pentru a nu lasa pacatul curviei si a necuratiilor ,,nici sa nu fie pomenite intre voi” (Efeseni 5:3).

Sexualitatea este un aspect profund unic al personalitatii care implica fiinta intreaga. Imoralitatea sexuala are efecte ce ajung departe, cu mari semnificatii spirituale si implicatii sociale. O astfel de imoralitate nu este numai un pacat impotriva trupului, dar si impotriva Duhului Sfant, care locuieste in trup. Este una din caile prin care noi deosebim trupul Domnului, care daca este neglijat in mod consistent, cum am spus mai inainte, adesea aduce slabiciune, boala si chiar o moarte prematura.

Indiferent de cat de satisfacator si implinitor este sexul,  in locul in care trebuie sa fie prin casatorie, este totusi un aranjament temporar si nu face parte din existenta noastra eterna. Si totusi prin el we procreem si dam nastere la spirite eterne. Imoralitatea sexuala se amesteca cu puterea de procreere cu cineva cu care nu esti casatorit. A simti nevoia de  sex nu este un pacat, dar este dureroasa cand nu este tinuta locul in care trebuie folosit (intre sot,sotie). Scriptura interzice imoralitatea sexuala pentru ca sa te protejeze.

Politicienii, oamenii de afaceri, scolile si institutiile publice, nu sunt calificati sa se ocupe cu imoralitatea sexuala si sa devieze problemele sexuale din cultura noastra. Ei de fapt sunt parte din problema, nu solutia. Din nefericire, biserica a esuat asa de mult de a adresa aceasta problema printr-o perspectiva puternica a Scripturii. Unele biserici nici macar nu mai cred ce spune Biblia despre imoralitatea sexuala. Un oficial cu functie inalta dintr-o biserica a spus ca biserica va trebui sa  ajunga la o intelegere a homosexualitatii in conformitate cu schimbarea de cultura. Aceasta este una din cele mai mari probleme din biserica in aceste zile. Multi dintre noi ne conformam cu standardele culturii de astazi.

Un alt foarte cunoscut predicator carismatic de la televiziune, a spus audientei sale ca homosexualitatea nu este un pacat ci ceva frant. ,,Ce credeti ca David si Ionatan faceau? Ce credeti ca Rut si Naomi faceau?” sugerand ca ei erau implicati in relatii homosexuale si lesbiene. A trebuit sa dau din cap in necrezare la una ca asta. Si totusi acest predicator este considerat ca este unul din cei mai mari predicatori din America fiind urmarit la televisor de foarte multi oameni. S-a aflat mai tarziu ca unul dintre copiii sai este homosexual. Desi aceasta este o incercare dureroasa pentru orice parinte credincios cu care trebuie sa se infrunte, nimeni nu poate fi loial familiei sale cu pretul de a trada Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu.

Cand predicatori influentabili spun lucruri eronate de felul acesta, ele deschid usa deceptiilor si compromisurilor printre multimea de oameni care respecta pe acesti predicatori. Aceasta va duce la un puhoi de rau, imoralitate, si tot felul de perversiuni printre cei ce aud astfel de lucruri.

Este trist sa fie o astfel de diluare de la invatatura sanatoasa in multe din bisericile de astazi. Este dureros pentru Duhul Sfant sa vada atata lasitate si compromis printre predicatorii care sau ca s-au departat de la credinta adevarata, sau ca le este frica sa invete doctrina adevarata despre imoralitatea sexuala. Ca resultat, copiii nostri si tinerii sunt educati de mintile lepadate a acestei lumi.

Predicatorii neprihanirii sa vorbeasca cu putere si convingere, pentru ca a venit timpul, cand multi nu mai suporta o doctrina sanatoasa, dar cu urechile lor gadilate ingramadesc invatatori dupa placul lor.

 

 

Păcate extreme 3. Autosatisfacția – relația sexuală imaginară – de Nicolae Geantă + 2 linkuri

Photo credit www.grandriveruel.ca

2 articole care trebuiesc sa fie citite de parinti, de adulti si de tineri + 1 link de ajutor celor interesati:

Nicolae Geanta:

Subiectul creează destulă confuzie și conflicte. E o frământare cu motiv de șușoteli și o pricină de îngrijorare. Medicii spun că nu e păcat. Creștinii o înfierează cu mânie. Pentru mulți dintre ei subiectul e încă tabu. Pastori ori preoți, și mai ales bătrânii, te pun la zid dacă-l aduci în discuție. „În biserică așa ceva nu se pronunță! Se spurcă amvonul”, stiga un diacon seputagenar. Dar, dincolo de amvon se spurcă o mulțime de tineri sub plăpumi. Sau sub duș.

N-aș fi scris nici în ruptul capului despre autosatisfacere chiar dacă adolescenți de-ai noștrii îmi mărturisesc pe e-mail sau chiar „face off” că duc lupte aprige cu fanteziile-astea. Dar, când o soră de vârsta mea, mi-a mărturisit în iarna asta, îndiaspora, că știe câteva femei preocupate cu acest viciu (căsătorite chiar!), (pe care dânsa le consiliază), că nouă pastorilor nu ni se pot mărturisi, (de rușine, de teamă), m-au apucat frisoanele!
Citeste articolul in intregime aicihttp://nicolaegeanta.blogspot.ro/2014/08/pacate-extreme-3-autosatisfactia.html

Viorel Iuga:

Fii convins că masturbarea este păcat. Aceasta înseamnă că dacă nu scapi de ea, vei suporta consecinţe vremelnice şi  veşnice. Masturbarea, spus foarte direct, te poate duce în Iad. ”Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia luiDumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,  nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6:9)
Citeste articolul in intregime aici – http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2014/08/cum-sa-scap-de-jugul-masturbarii-de.html?
Vezi aici un sit care te poate ajuta ca sa scapi de adictia pornografiei – https://rodiagnusdei.wordpress.com/2014/06/21/ajutor-pentru-eliberarea-de-pornografie-resurse-in-limba-romana-de-la-setting-captives-free/

Dor de Tata

Photo credit Proconsul

Una dintre cele mai impresionante marturii – Gianna Jessen – Supravietuitoare a avortului

Gianna ne inspira prin dragostea ei fata de Dumnezeu, dragostea fata de mama care a vrut sa o avorteze, caci si-a iertat mama, si nu odata a trebuit sa o ierte, caci cu cativa ani in urma i-a aparut in fata la un eveniment la care era invitata Gianna si mama biologica i-a spus ca-i este rusine de faptul ca ea exista. Imaginati-va acele momente… si Gianna a iertat-o din nou, realizand ca ea este a lui Hristos si nu a acestei mame biologice care o uraste si acum, dupa 35 de ani.

Ascultand-o pe Gianna mi-am dat seama ce bine implineste Cuvantul lui Dumnezeu care este scris in Romani 5:3-5-

Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentrucă dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfînt, care ne -a fost dat.

Photo credit

Video clipul de mai jos este cu Gianna Jessen  in vizita la Sala Reginei din Melbourne, Australia in anul 2008. Gianna povesteste cum mama si tatal ei  aveau doar 17 ani cand mama ei a ramas insarcinata. In a opta luna s-au hotarat sa mearga la Planned Parenthood din Los Angeles, organizatia care face avorturi in SUA, ca sa o avorteze pe Gianna. Planned Parenthood a sfatuit-o sa faca un avort salin, in care sa injecteze o solutie salina in pantecele mamei care arde copilul si il forteaza sa se nasca mort. Spre marea surprindere socanta a tuturor, Gianna s-a nascut vie, nu moarta dupa cum se asteptau asistentele. Miracolul nasterii ei este ca s-a nascut la un moment cand medicul avortionist nu era inca de garda si nu a avut oportunitatea sa-i ia viata. Totusi, solutia salina, de obicei lasa copilul ars, orb si mort. Dar nici una dintre aceste lucruri nu s-a intamplat cu Gianna.

Spune Gianna: Suntem intr-o batalie interesanta in lumea aceasta, fie ca ne dam seama sau nu. Este o batalie intre viata si moarte. Voi de care parte sunteti?

Efectele consumului de pornografie asupra casatoriilor

Photo credit www.myvmc.com

Studiile au arătat că efectele consumului de pornografie pot avea un impact atât de nociv asupra cuplurilor, încât pot conduce chiar la divorț.

Peste jumătate dintre cuplurile căsătorite din SUA au ajuns să se despartă din cauza „interesului obsesiv pentru site-uri pornografice” al unuia dintre parteneri, a reieșit în urma unei cercetări din 2004, scrie dr. Kevin Skinner, terapeut pe probeleme de familie și căsătorie, într-un articol pentru Psychology Today. Un procent asemănător a rezultat și în urma intervievării a 350 de membrii ai Academiei Americane a Avocaților Matrimoniali. Dintre aceștia, 62% au declarat că unul dintre factorii importanți care au stat la baza divorțului a fost internetul, iar una dintre cele mai frecvente probleme a fost „obsesia pentru site-urile pornografice”.

Cercetătorii de la Universitatea de Stat Florida au descoperit că urmărirea de materiale pornografice poate slăbi implicarea partenerilor în relație, scrie dr. Heidi Reeder, de la Universitatea de Stat Boise, într-un articol pentru Psychology Today.

Citeste mai mult aici – http://www.semneletimpului.ro/stiri/Pericolele-ascunse-ale-pornografiei…

It’s International Woman’s Day Today – God created gender to be a living display of some amazing spiritual truths by Mary Kassian

The Amazing Display

Mary Kassian’s Girls Gone Wise Website February, 2011

Every girl knows that beautiful window displays draw us into the store. Right? In this week’s Smart Talk find out why your womanhood is for putting more than YOU on display.

Ever been pulled into a store by what you saw in the display window? God created gender to be a living display of some amazing spiritual truths. Long before He said “Let there be light,” He intentionally planned how He would create man, woman, and male/female relationships to give us insight into eternal things. In this week’s Smart Talk with Mary and Katie, find out why your womanhood is for putting more than you on display!

Think about these questions, write some answers in your journal, and/or discuss them with a friend.

  1. What would most people say is the reason God created two sexes?
  2. Why do you think God chose to display His power and plan through the male-female relationship?
  3. What do you think it means that God wants to relate to you as a Bridegroom to a Bride?
  4. If your womanhood has cosmic significance, then how important is it that you get it right?

Mary Kassian,  http://www.girlsgonewise.com

Read more / Watch video about God’s creation of man and woman here – David Platt – Biblical Manhood and Womanhood

Read – How do I know she’s the one here

Today was supposed to be my wedding day…

We first posted an excerpt from this story in May of 2012. We thought it was an important story, worth retelling to anyone who is the process of considering marriage.

A heartfelt journey of one young woman – read her entire story here – http://thegospelcoalition.org/blogs/tgc/2012/05/26/today-was-supposed-to-be-my-wedding-day/

May 26, 2012. It was supposed to be a momentous occasion–the day I would walk down the aisle in my mother’s lace wedding gown, peonies in hand, best friend at my side, family and friends looking on with joy. It was supposed to be the day I started a new chapter, the day my dreams would be fulfilled. Little did I know, God had other plans.

We met in the winter of 2010–me and God, that is. He always had his eye on me, but I barely even knew who he was. Once I began spending time with him, our relationship blossomed into something special. He cared for me and loved me like no other. He filled a huge void in my heart.

That’s how I came to know God. It’s also how I came to know the man I thought I would marry.

The relationship started out like many others, following cultural expectations rather than God’s design. Dating, sex, spending the night, meeting the parents, integrating the pets (him, a dog; me, two cats). After 10 months, on a snowy Sunday evening in front of the place we first met, he asked me to marry him. It was romantic indeed. Even strangers passing by yelled congratulations from their car windows.

I was excited to be engaged–to finally be moving toward marriage–but something never felt quite right. I sensed a resistance in my heart, like I wasn’t totally sure about something. But he was a good guy–the right age, handsome, fun, easy-going, from a decent family. What more could a girl want?

So I moved forward. Even though I had just bought my own home, I gave it up and moved in with him on a spring day in early March. Everyone has to make sacrifices for love, I reasoned. That’s where we’re going to end up anyway. Why not start now? At first, it was exciting and felt like the right thing to do. But a different story soon emerged.

After just a few months of living together, God shook things up. I accepted an awesome job opportunity in another state, so we left behind the house we just finished renovating and drove across the country (pets in tow) to set up our life far from home, family, friends, and church.

Shortly after we settled, a friend from work recommended we try out a small new Presbyterian church in the area. I was a tad leery, as I had recently been baptized in a non-denominational church, but I agreed to check it out. I immediately loved it and felt like this could be my church home. On my second visit, I filled out a visitor card, which asked a few questions about how I wanted to get involved. Did I want to join a life group? Be part of a ministry team? Have coffee with the pastor? Coffee sounded good. I checked the box.

Later that week, the pastor emailed me, asking when I wanted to get together. What a great opportunity to get to know him and learn more about the church, I thought. Maybe he would even be willing to officiate our wedding in a few months. High hopes turned to frustration when I mentioned the possibility to my fiancé. „Coffee? With a pastor?” he asked. „Heck, no. That’s just too weird.”

After weeks of my coercing, praying, hoping, and begging, he finally obliged. But we continued to fight about it–all the way to the front door of the pastor’s house. Regardless, I enjoyed myself and looked forward to hanging out with the pastor and his wife again soon. I could see them being our friends–a couple who would help guide our marriage and bring us closer to God.

Before we could marry, the church asked us to complete a series of counseling sessions, so we set up time to meet with our new pastor. He recommended we start reading the book When Sinners Say I Do by Dave Harvey. I ordered it online, along with Tim and Kathy Keller’s book The Meaning of Marriage. And in my determination to be the very best Christian wife I could be, I also ordered a copy of Carolyn Mahaney’s Feminine Appeal.  I thought these books would help us get ready for one of the biggest steps we would ever take.

Help they did, but in a way I didn’t expect. As I started reading Harvey’s book, the first chapter stopped me dead in my tracks. He explained that faith is the most important part of a marriage. Faith? Really? Even though I was now a Christian, I had never considered this point before. Harvey explains that faith is like the first button on a shirt–if you get that wrong, nothing else will line up right.

I began considering how this idea played out in the episode at the pastor’s house, not to mention the weekly task of begging my fiancé to go to church, trying to convince him to join a Bible study, and asking him to remember to pray before dinner. Is it supposed to be this difficult?

No, it’s not, I learned from Harvey, Keller, and my pastor. I began to realize that just as my thinking had been flawed about sex as a prerequisite for love, I also had the wrong idea about the most important traits in a marriage. As I kept reading and talking to other Christians, no one said it was a good idea for me to marry someone with a different worldview. In other words, I had come to love Jesus and make my decisions based on him; my fiancé had not. That discrepancy became poison in our relationship–barely noticeable at first but eventually corrupting nearly every aspect of our lives. As I grew closer to God, I grew further from wanting to marry someone who did not have a relationship with him.

Keller’s teaching on Ephesians 5 helped clarify what I was discovering. Ephesians 5:25-27 says:

Husbands, love your wives, just as Christ loved the church and gave himself up for her to make her holy, cleansing her by the washing with water through the word, and to present her to himself as a radiant church, without stain or wrinkle or any other blemish, but holy and blameless.

Thankfully, the Holy Spirit spoke to me on a weekday in early January when my friend opened the Bible to this passage and showed me the truth. I came to understand that God intends for marriage to mimic Jesus’ selfless love for his people. I was awestruck. My husband is supposed to lead me closer to God? I immediately broke down crying. I kept digging, trying to understand how I got so far off base. „He’s a good man,” I argued. „Yes, but is he a Christian? Does he know Jesus?” people asked me in response. „But if I leave him, won’t I be going against what God says, by not loving the unbeliever?” Surprisingly, no. I was not yet married. I had not made a covenant with him before God. I was not bound to him. As much as it would hurt to say goodbye, I knew this was not the relationship God intended for me. He promises much more, and I wasn’t going to find it in a marriage with an unbeliever.

As this devastating realization sunk in, we began the process of disentangling our lives. And within a few weeks, my ex-fiancé headed back to his home with his belongings, including the dog I had come to love and all of my hopes and dreams for a lifetime of happiness together. We both knew he had to find God on his own terms, in his own way.

Who could have guessed that simply checking a box on a church form would eventually end in heartbreak, financial loss, and unwanted singleness? Difficult and sad as it was, God was there every step of the way. He was there in the simple way it ended, despite our lives being intertwined in nearly every way. He was there in the support and love our family and friends provided. He was there to give me a sense of peace that transcended all understanding. Left to myself, previous breakups had knocked me down to my lowest points in life. But this time, with more riding on the relationship than ever before, I was truly okay. I suppose obedience to God made the difference. As much as it hurts, God is always there to pick up the pieces.

Marriage and family are still the two things I want most in life, but I know that they’re in God’s control–not mine. Before I knew God, I tried to control my relational life by making poor decisions and sacrifices that brought little reward. Now, I find fulfillment in God. He is my rock, the one who deserves my love and attention. While it is a daily struggle to trust him with the things I care about so deeply, he has proven that he’s looking out for me. I leave my future in his hands.

 Written by M. Connor. Read the follow-up article from M. Connor, „Today IS My Wedding Day! at the Gospel Coalition.

Related posts

Loving Your Husband Before You Get Married (via) CBMW

by Carolyn McCulley (via) The Council for Biblical Manhood and Womanhood Reprinted from the magazine Joyful Woman. All emphasis below (bold type) is mine.

In my first year as a Christian, I attended or was part of 13 weddings-including the weddings of my two younger sisters and one ex-boyfriend. The Lord was working overtime on the sin of self-pity that year, but out of His sanctifying work came my informal „ministry” of a wedding coordinator. I started by helping one of my sisters, and as the word got around, I ended up serving countless friends.

At a recent rehearsal dinner, someone asked me if it was difficult as an unmarried woman to be so involved in these weddings. I was glad to genuinely say no. That wasn’t always my answer, however. I can clearly recall sitting at many wedding receptions with the wind knocked out of me due to the bitterness in my heart. I would evaluate each aspect of the weddings I attended, and plan for how „my” special day would surpass the event unfolding before me. Like any Cinderella devotee, the highlight of my life would be that special moment when the doors were opened and all eyes-most especially those of My Prince-would be on me. What happened in the „happily ever after” part was the fine print. It was going to be All About Me on that day.

And probably for every day after that, too.

Maybe this is why the apostle Paul thought it was of paramount importance that the older women teach the younger women how to love their husbands. As always, the Bible is radically counter-cultural to the self-centered worldview spoon-fed to young girls through fairy tales and force-fed to young women through movies, magazines, and music. We have to learn how to step out of the princess spotlight and learn how to love well in the way God defines love. A wedding isn’t the kick-off to Happily Ever After. It’s only a segue into a new season, with new and different opportunities to demonstrate Christ-like love that weren’t present when single.

Do him good all the days of your life

King Lemuel was taught well by his mother, and his wisdom was memorialized in the 31st Proverb. Writing of the virtuous woman, he said that her husband has full confidence in her, and she will do him good and not evil all the days of her life.

That’s all the days of her life – days before and days after marriage. If you’re single, there are things you can do now to sow good seeds for a godly marriage. What if you’re not sure if you’ll be married? Though marriage is the norm for most, not all of us will receive that gift-that’s true. But, we’re still called to prepare.

Problems in marriage are always the result of self-centeredness,” writes Douglas Wilson in Her Hand in Marriage. „So the time a person spends when he is single should be time spent in preparation for marriage. This is important even if he never gets married. This is because biblical preparation for marriage is nothing more than learning to follow Jesus Christ and love one’s neighbor. In other words, preparation for Christian marriage is basically the same as preparation for Christian living. Christians are to prepare for marriage by learning self-denial, subduing their pride, and putting their neighbor first. Once they learn to love God and love their neighbor, they are prepared to enter into the covenant of marriage with one of their neighbors.”

Growing in philandros love

In her outstanding teaching series on the Titus 2 virtues, Carolyn Mahaney notes that the phrase „love their husbands” is only one word in the Greek. It is the compound word philandros, derived from phileo (a warm affection) and andros (man). Loving your husband with a tender, warm, deeply affectionate love might seem like a no-brainer until you think about the caricatures of long-married women in our culture: dismissive, disrespectful, bored, shrewish. Cultivating and maintaining that tender affection can, at times, take some work.

Single women can prepare to grow in philandros love now by understanding the doctrines of sin and God’s sovereignty. If God has marriage for us (His sovereign plan), one thing we need to settle now in our hearts is that we won’t be marrying Prince Charming; we will be marrying a sinner (the doctrine of indwelling sin). As will our husbands! So now we can do the „heartwork” to cultivate philandros love by working on what undermines it: the bitterness, selfishness, fear, and sinful judgment resident in us. When and if God brings us into a new season of marriage, this preparation will help us cultivate tender thoughts and behavior toward our husbands. Though there’s not space for a comprehensive treatment of these topics, below are some questions to we can consider before the Lord while still single:

  • Bitterness: Is there any unforgiveness in your heart against the men you’ve dated, or the men who have never asked you out? Do you regard the single men in your life as brothers in the Lord, or potential husbands? Do you grumble and complain on a regular basis about being single? (Ephesians 4:31-32)
  • Selfishness: Are you willing to serve the „unlovely” or the „least” in your church or circle of friends-even when no one is watching? Do you defer to others, esteeming them as better than yourself, or do you insist on your way? Do you view your time and schedule now as a single as a season to indulge yourself, or to be more available to serve others? (Philippians 2:3-4)
  • Fear: Do you trust God for your future, or do you think He has forgotten you? Do you think others will betray you, and thus „mess up” God’s plan for your life? (Romans 8:28-39)
  • Sinful judgment: Do you speculate about the single men around you, for good or bad? Are you assigning motives for their actions without asking humbly for information? Are you constantly comparing yourself with other women? (James 3:13-4:3)

Whether or not the Lord attaches an andros to our phileo love, this kind of „heartwork” is crucial to growing in the likeness of Christ. By working to become more like our Lord and Savior, we will be worthy of the full trust of both our earthly husbands (should we get married) and, ultimately, our heavenly Bridegroom.

Carolyn McCulley’s blog

Topics for Conversation When a Man and a Woman Are Considering Marriage by John Piper

Photo credit www.areadewasa.com

Use Translator – Limba Romana

English Albanian Arabic Bulgarian Catalan Chinese Simplified Chinese Traditional Croatian Czech Danish Dutch Estonian Filipino Finnish French Galician German Greek Hebrew Hindi Hungarian Indonesian Italian Japanese Korean Lativian Lithuanian Maltese Norwegian Polish Portuguese Romanian Russian Serbian Slovak Slovenian Spanish Swedish Thai Turkish Ukrainian Vietnamese

from DesiringGod.org

In each of these sections one item could be added that I have not listed, namely, How do you handle and live with differences? How do you decide what can remain differences without jeopardizing the relationship? So as you deal with each subheading, include that in the discussion.

Theology

  • What do you believe about . . . everything?
  • Perhaps read through the Desiring God Affirmation of Faith to see where each other is on various biblical doctrines.
  • Discover how you form your views. What is the reasoning-believing process? How do you handle the Bible?

Worship and Devotion

  • How important is corporate worship? Other participation in church life?
  • How important is it to be part of a small accountability/support group?
  • What is the importance of music in life and worship?
  • What are your daily personal devotional practices? Prayer, reading, meditation, memorization.
  • What would our family devotions look like? Who leads out in this?
  • Are we doing this now in an appropriate way: praying together about our lives and future, reading the Bible together?

Husband and Wife

  • What is the meaning of headship and submission in the Bible and in our marriage?
  • What are expectations about situations where one of you might be alone with someone of the opposite sex?
  • How are tasks shared in the home: cleaning, cooking, washing dishes, yard work, car upkeep, repairs, shopping for food, and household stuff?
  • What are the expectations for togetherness?
  • What is an ideal non-special evening?
  • How do you understand who and how often sex is initiated?
  • Who does the checkbook—or are there two?

Children

  • If and when, should we have children? Why?
  • How many?
  • How far apart?
  • Would we consider adoption?
  • What are the standards of behavior?
  • What are the appropriate ways to discipline them? How many strikes before they’re . . . whatever?
  • What are the expectations of time spent with them and when they go to bed?
  • What signs of affection will you show them?
  • What about school? Home school? Christian school? Public school?

Lifestyle

  • Own a home or not? Why?
  • What kind of neighborhood? Why?
  • How many cars? New? Used?
  • View of money in general. How much to the church?
  • How do you make money decisions?
  • Where will you buy clothes: Department store? Savers? In between? Why?

Entertainment

  • How much money should we spend on entertainment?
  • How often should we eat out? Where?
  • What kind of vacations are appropriate and helpful for us?
  • How many toys? Snowmobile, boat, cabin?
  • Should we have a television? Where? What is fitting to watch? How much?
  • What are the criteria for Movies and theater and video/DVD? What will our guidelines be for the kids?

Conflict

  • What makes you angry?
  • How do you handle your frustration or anger?
  • Who should bring up an issue that is bothersome?
  • What if we disagree both about what should be done, AND whether it is serious?
  • Will we go to bed angry at each other?
  • What is our view of getting help from friends or counselors?

Work

  • Who is the main breadwinner?
  • Should the wife work outside the home? Before kids? With kids at home? After kids?
  • What are your views of daycare for children?
  • What determines where you will locate? Job? Whose job? Church? Family?

Friends

  • Is it good to do things with friends but without fiancé, or without spouse?
  • What will you do if one of you really likes to hang out with so and so and the other doesn’t?

Health and Sickness

  • Do you have, or have you had any, sicknesses or physical problems that could affect our relationship? (Allergies, cancer, eating disorders, venereal disease, etc.)
  • Do you believe in divine healing and how would prayer relate to medical attention?
  • How do you think about exercise and healthy eating?
  • Do you have any habits that adversely affect health?

By John Piper. © Desiring God. Website: desiringGod.org

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari