Misiunea Genesis in Madagascar: UN MIC POPAS IN LUMEA ANIMALA

Misiunea Genesis in Madagascar

Frânți de oboseală, după un zbor de aproximativ 21 de ore, am aterizat în aeroportul din oraşul ANTANANARIVO, capitala Madagascarului. Era miezul nopții şi bezna predomina peste tot. Eram buni doar de pus la culcare, fără să mai vedem pe nimeni.Fratele Marcel pregătise deja locul unde să  poposim peste noapte. A fost mult peste aşteptările noastre şi asta ne-a ajutat să ne revenim destul de bine. Am decis sa ne trezim şi să începem misiunea pentru care venisem, deşi oboseala nu ieşise din noi. Nu ştiam exact unde vom merge in prima zi, dar ştiam că ne va trebui câteva zile să ne revenim. Aşa că fratele Marcel, a hotărât că este bine pentru început să vizităm Şcoala Teologică din ANTANANARIVO, unde am petrecut mare parte din zi. A fost un timp binecuvântat, în care am putut vedea modul în care oamenii se pregătesc pentru a sluji în câmpul Evangheliei. Studenții nu au reuşit să atenueze nici pe jumătate din oboseala acumulată în timpul lungii noastre călătorii, aşa că, fratele Marcel ne-a sugerat în drum spre orașul unde locuiește, să ne oprim pentru o scurtă vreme la o rezervație de “Lemurieni”. Acolo, am petrecut câteva ore cu ochii ațintiți pe tot ce vedeam in jur. Lemurienii sunt un fel de maimuțe care au o blană foarte frumos colorată şi moale. Lemurianul este şi mascota Madagscarului, fiind singura insulă unde trăiesc aceste animale. Animăluțele acestea sunt foarte blânde şi jucăuşe. Au coborât la noi fără să ne sperie, şi parcă vroiau să facă poze cu noi. Unii stăteau cu privirea ațintită la noi iar alții făceau demonstrații de agilitate pe crengile copacilor, de parcă vroiau să ne arate ce ştiu să facă. Am înțeles de la fratele Marcel că sunt foarte prietenoase şi le putem hrăni cu fructe. Bananele era mâncarea lor preferată, şi bineînțeles că am fost gata să le oferim, aveam foarte multe la noi. Fiind preocupat de frumusețea lor, vroiam să îi spun ceva fratelui Petru, dar el era foarte atent la un cameleon, ce stătea cățărat pe mâna lui. Deşi era foarte cald, văzându-l cu acea gânganie uriaşă pe mâna, parcă mă  luase frigurile. Vroiau să o pună şi pe mâna mea, dar numai aşa ceva nu îmi doream. La doar o aruncătură  de piatră se auzea că cineva se bălăcea într-o baltă. Întorcându-mi privirea, am dat cu ochii de nişte crocodili uriaşi. Unul chiar îşi deschisese gura să înhațe ceva. Mă gândeam: “Doamne ce mi-ai dat să  văd?” Căldura şi oboseala ne spuneau că ar fi bine să mâncăm ceva. Ce credeti că poți mânca într-un asemenea loc? Ne-am aşezat la o masă, sub un fel de ienupăr şi mi-am zis în gândul meu: “Să vină crocodilul! ” Fratele Marcel ne-a şi întrebat: “ Vreți carne de crocodil?” Eram pregătit să-i raspund că: “Nimic spurcat şi necurat nu a intrat în gura mea”. Dar nu am zis nimic, pentru că ştiam ce o să-mi răspundă, aşa că am acceptat propunerea. Când a venit chelnerița cu farfuria, am luat furculița şi am înțepat crocodilul. Era mort sărmanu!!! Toate au fost bune şi la locul lor până ce am urcat  în maşină. Drumurile cu tot felul de hopuri, parcă îl deranjau pe crocodil şi mi se părea că-i viu. Noaptea aceea, m-am rostogolit în somn precum crocodilul în baltă. Nu vroiam nimic altceva decât apă gazoasă.

A doua zi, am pornit la drum către orașul familiei Şaitiș și eram foarte nerăbdători să întâlnim pe sora Ioana și copii: Alessia, Ruth si Filip. Am fost întâmpinați cu multă dragoste și căldură, iar sora Ioana a muncit foarte mult pentru a ne pregăti un meniu variat și hrănitor, care să ajute la refacerea noastră după drumul lung și obositor. Am ajuns şi ne-am aşezat la masa cu toate bunurile posibile. Nici nu ştiu câte feluri de mâncare a pregătit. Masa era plină de fructe, şi mai ales că despre unele nici nu auzisem, mă tot uitam în jurul meu, iar când nu era nimeni pe aproape, mai luam câte un fruct de pe masă. Fratele Marcel mai că era gata să mă  întrebe dacă nu vreau să mai beau şi ceva apă. El nu ştia că eu după ce beau apă mănânc şi mai bine. Aşa că a fost  întelept că nu m-a întrebat. Le-am povestit că acasă, eu am o regulă: “Nu am voie să mă trezesc noaptea şi să deschid uşa la frigider.” De fapt, chiar să vreau, nu pot! Avem o pasăre care vorbeşte şi când aprind lumina, şi merg la frigider, mă strigă. Aş vinde-o, dar cui îi trebuie aşa pacoste pe cap!  Mă obişnuisem aşa de bine cu mâncarea pregătită de sora Ioana, încât, dacă mâncam în altă parte, mi se făcea rău. Ca să o scutim de atâta muncă  zilnică, am hotărât cu toții să mergem undeva, la un restaurant unde nu se serveşte crocodili şi nici broaşte țestoase. Câteva zile nu am reușit să-mi revin. Acestea sânt câteva din experiențele pe care le-am avut pe perioada vizitei noastre in Madagascar!

FB_IMG_1435110210345   lemurien 12    DSC_0281   DSC_0234DSC_0258  DSC_0245

Familia Şaitiş Marcel și Ioana, Alessia, Ruth și Filip, au fost cea mai mare binecuvântare pentru noi în tot timpul şederii noastre acolo. Ne-am bucurat să slujim împreună cu ei şi să ne minunăm de fauna şi vegetația exotică din Insula Madagascar! Au făcut eforturi extraordinare pentru cazarea şi îngrijirea noastra, şi apreciem foarte mult aceste eforturi!

01 Partasie   DSC_0376

Ştiu ca Dumnezeu nu va lăsa nerăsplătită munca lor!

Rev. Ilie U. Tomuța

Ne puteti contacta la
Tel: (1773) 575-8223

Citeste si –

Reclame

1. PRIMUL NOSTRU POPAS IN MADAGASCAR- ŞCOALA BIBLICĂ DIN ANTANANARIVO

Misiunea Genesis in Madagascar

Mai mult despre Misiunea Genesis aici –

http://genesismission.com

Trăiesc încă acele emoții, acele clipe intense provocate de întâlnirea cu cadrele didactice ale Şcolii Teologice din ANTANANARIVO: Ramanitra Manitra, profesor, Jim Thacker – misionar și director al Şcolii Teologice Assemblée de Dieu Madagascar și Jay Rostorfer – profesor misionar al studenților de la diferite niveluri din Antananarivo – Madagascar.

După  întâlnirea cu misionarul Şaitiș Marcel, primul gând a fost de a ne odihni, după o călătorie de aproape 20 de ore de zbor. Prima zi am inceput-o cu o vizită  la Institutul Teologic din Antananarivo. Totul din jur stârnea curiozitate. Oameni pe care nu-i mai văzusem niciodată, dar care ne-au imbrătișat de parcă ne-am fi cunoscut de o viață. Cei din conducerea  școlii care erau acolo, ne-au poftit la un ceai, la o cafea intr-o cameră  frumos amenajată, unde am purtat câteva discuții legate de modul lor de  învățământ teologic. Repede ne-am dat seama că suntem oameni din două lumi diferite, dar având aceeași credință. Părtășia noastră a fost atât de binecuvântată, încât nici nu am realizat ce repede a trecut o oră. Concluzia discuțiilor noastre a fost că, atât noi, cei din lumea vestică, cât și ei, cei din Africa, avem nevoie mai mult ca oricând de păstori și dascăli luminați de Duhul lui Dumnezeu, oameni cunoscători și trăitori autentici ai adevărului. Într-un cuvânt, lumea întreagă  are nevoie de oameni ai credinței, de lideri duhovnicești și nicidecum de actori cu sunete false. Indiferent pe ce continent am fi, e nevoie de lideri duhovnicești care să  ridice pe cei din jur cu viața lor, urmând pilda Mântuitorului, de a fi lumina și sarea pământului. Matei 5:13-14.

09 Doua lumi 08 Departe de tara 01 Biroul directorial al Scolii Teologice 06 Incurajare pentru o inima amarata                                                                                                           

Invitația de a participa la sălile de clasă, unde studenții își susțineau examenele, a fost un alt moment de neuitat. M-am așezat între ei in bănci, gata de a da răspuns la intrebările din examenul final. Am avut bucuria de a participa și la ceremonia de absolvire a studenților din Şcoala Teologică, prin Extensie Antsirabe, care a avut loc in biserica Karmela Eben Ezera din Antsirabe. Păstorii Manitra, Emilson, Minosoa și păstorul misionar Şaitiș Marcel au fost principalii profesori ai acestei școli, incă de la inceputurile ei, anul școlar 2013-2014.  Prima generație a cuprins 10 studenți, lucrători implicați deja în biserică și in slujbele de evanghelizare. Cea de-a doua generație a avut absolvirea în momentul în care noi eram acolo.

04 Intre studenti  03 La cursuri 03 Predica fr Utu Tomuta   01 Graduare SBExtensie Antsirabe07 Cadou o Biblie  09 Absolventi

Ca semn al prețuirii relațiilor dintre misiunea Genesis și ei, ca și studenți,  le-am înmânat fiecărui absolvent câte o Biblie. Acest gest i-a onorat într-un mod surprinzător Se vedea pe fețele lor bucuria de adevărați slujitori ai lui Dumnezeu. N-am despărtit fără să știm care dintre noi am fost cei mai binecuvântați: ei că au putut să ne cunoască, sau noi că  am avut harul de a fi impreună cu ei pentru un timp scurt și binecuvântat. Vor rămâne  în analele istoriei noastre toate acele momente binecuvântate.

Rev. Ilie U. Tomuța

Dir. Genesis Mission   

Ne puteti contacta la
Tel: (1773) 575-8223

Citeste si –

Jurnal de Calatorie, Misiune in Madagascar – Ilie Tomuta, Marcel Saitis, Petru Amarei, Romanian Television Network

Marcel Saitis, Ilie Tomuta, Petru Amarei Madagascar mai 2015

Marcel Saitis, Ilie Tomuta, Petru Amarei Madagascar mai 2015

Urmareste-l pe Marcel Saitis aici – Misiune Madagascar si aici Saitis Marcel.

20 Mai – 2015

In aceasta dimineata vom pleca in jungla din nou – pentru evanghelizare si lucrarea cu copiii. Voi fi eu, pastorul Ilie Tomuta, directorul RTN Chicago – Petru Amarei, pastorul Andre, pastorul Hentsoa si capitanul de zbor Jean-Christophe. Va chemam sa va rugati pentru noi, pentru lucrare, pentru cei carora le vom vesti Evanghelia Pacii. Timp de doua zile vom vizita 6 sate mari in jungla si savana, sate izolate si greu de atins pe jos, impartasind cu ei Vestea Buna. Rugati-va pentru ocrotirea noastra, pentru o calatorie plina de izbanda, pentru ca Duhul Sfant sa pregateasca inimile care vor auzi Cuvantul Vietii. Rugati-va pentru zile fara ceatza si un zbor bun peste munti si jungla. Avem nevoie de Har!

Scoala Biblica de copii ‘Vestea Buna’ din Antsirabe

Scoala Biblica de Copii 'Vestea Buna' din Antsirabe Photo Marcel Saitis

Scoala Biblica de Copii ‘Vestea Buna’ din Antsirabe Photo Marcel Saitis

Manakara 20 mai 2015

Marcel Saitis: In jungla din regiunea Manakara am vizitat cateva sate izolate: Manampotsy, Mahavoky si Mahavoky Nord. Am impartasit cu ei Evanghelia si am vizitat doua dintre sate. Intr-unul dintre ele am ajuns in centrul satului, la stalpul destinat zeilor, iar acolo ne-am rugat in Numele lui Isus Hristos, Domnul nostru pentru ca Evanghelia sa strabata acest intuneric ce zace peste locul acesta. A fost epuizant, obositor, dar implinitor. Caldura si umiditatea mare ne-a stors de puteri, dar a fost si lupta spirituala puternica cu spiritele din zona. Pilotul de elicopter – Jean-Christophe, ne-a povestit ca a fost in sate care s-au rugat sa se prabuseasca elicopterul cu misionarii, dar puterea lui Dumnezeu a invins puterea intunericului. – Misiune Madagascar

Pastorul Ilie Tomuta si directorul RTN Chicago, Petru Amarei, au impartasit saluturi acestor oameni si i-au indemnat sa caute pe Hristos, iar eu am prezentat Evanghelia folosind Cartea fara Cuvinte si cateva tablouri sugestive pregatite in Antsirabe pentru eveniment. Pastorii Hentsoa si André s-au rugat pentru cei care l-au primit pe Isus Hristos in inima.

Madagascar Photo Nick Vanciu

Madagascar Photo Nick Vanciu

Raport misionar de la Petru Amarei si Ilie Tomuta 5-20-15
Am iesit din jungla si ne-am retras la cel mai apropiat oras; Manancara, unde vom poposi peste noapte. Azi am fost in trei sate din jungla si maine dimineata vom mergem la inca trei sate. Azi am avut o mare biruinta; Marcel Saitis a prezentat un scurt program pentru copii „Cartea fara cuvinte” si pastorul Andre responsabil pe aceasta zona a facut chemare la Isus si s-a rugat pentru cei cu nevoii speciale. Am intrat in sat si am vizitat biserica plantata de pastorul Andre in satul respectiv. Unul din sate nu are biserica. Este foarte cald in aceasta zona si m-am ars putin pe gat in spate, dar nu foarte tare. Va multumesc din suflet pentru sprijin in rugaciune. Mai avem de parcurs ziua de maine prin jungla si cred ca impreuna vom fi biruitori. Maine ne intoarcem in Antsirabe unde locuieste familia Saitis. Am filmat foarte mult si nu am reusit sa fac multe poze dar va trimit cateva din cele care le am.

Photo Nick Vanciu

Madagascar Photo Nick Vanciu

Iata-ne la Scoala Biblica pentru copii Vestea Buna, cu copiii din vecinatatea noastra. De data aceasta avem si putina asistenta – pe prietenii nostri din SUA: bunicul Utu Ilie Tomuta si unchiul Petru Amarei.

Astazi vom povesti despre cei cinci prieteni din copilarie, care jucau fotbal impreuna. Unul dintre ei a cazut peste o piatra si a avut accident la coloana, ramanand paralizat toata viata. Cu toate acestea, ei au ramas prieteni – o echipa frumoasa si durabila in timp. Dupa 15 ani, in oraselul lor, Capernaum, a aparut un Mare Invatator, care nu doar invata, ci facea minuni – Mesia, Isus Hristos. Prietenii au hotarat sa nu piarda aceasta sansa, desi prietenul lor paralizat nu mai credea ca exista vreo sansa pentru el.

Dar ei credeau ca Isus Hristos este o solutie unica pentru prietenul lor. L-au luat pe sus, pe o rogojina si au ajuns la casa in care Isus predica mesajul Evangheliei. Pentru ca nu puteau intra in casa, si-au asumat fiecare plata acoperisului pe care aveau de gand sa il sparga.

Din cauza credintei lor si a perseverentei lor, Domnul Isus Hristos a iertat toate pacatele prietenului lor si l-a vindecat de paralizie, acolo, in fatza tuturor. A fost un miracol extraordinar.

Oare ce fel de prieten suntem noi? Suntem dispusi sa ramanem la greu alaturi de prietenii nostri? Suntem dispusi sa facem efort pentru ei? Suntem dispusi sa platim pentru a-i vedea vindecati? Suntem dispusi sa platim din efortul nostru pentru a-i vedea inaintea Domnului Isus Hristos?

Mai multe poze aici – https://www.facebook.com/saitis.marcel.7/media_set?set=a.10155615665215274&type=1

O poza facuta peste un cartier din Tana. Dupa cum observati, peste tot exista campuri de orez care au fost inundate in urma cicloanelor care au batut orasul in cursul lunilor ianuarie – martie. Cicloanele au facut multe ravagii si peste 15.000 de sininstrati in aceasta zona:

 0000000000

25 Mai

In ultima zi a calatoriei noastre si inainte ca echipa americana sa se reintoarca acasa in SUA, am vizitat inaltimile orasului Antananarivo, stravechea Tana si am aflat cate ceva din legendele si istoria orasului. Sus la Palatul Rova, unde odata au domnit regii si reginele Madagascarului, acum sunt ruine. Palatul este ars, dar a pastrat inca frumusetea unor vremuri de mult apuse. Veniti cu noi putin sa ii mai simtiti parfumul stravechi.

….o privire asupra orasului Antananarivo. Cu o populatie de peste 2,4 milioane de locuitori, acest oras colonial are un farmec aparte – unele zone te readuc in zone de istorie pe care le gasim doar in cartile vechi de istorie. Mirosul de mal, casele din caramida arsa, drumurile pavate cu piatra cubica, lipsa tehnologiei – toate ne arunca intr-o Romanie a anilor 70-80, pentru multi o aroma a copilariei lor.

— in Antananarivo, Madagascar.

Petru Amarei.Ilie Tomuta,Nick Vanciu, Madagascar 2015

Petru Amarei, Ilie Tomuta, Nick Vanciu, Madagascar 2015

Click pentru mai multe poze aici:

Un barbat pe care il iubim pe masura ce il cunoastem – reverend Utu Ilie Tomuta. O inima speciala, un slujitor pasionat de Dumnezeu, un barbat care considera ca Evanghelia trebuie proclamata si traita, credinta si fapta trebuie sa mearga impreuna, un exemplu de om dedicat lui Dumnezeu. A adus atata bucurie, buna dispozitie, umor si o atmosfera splendida in casa noastra, in ciuda problemelor personale de sanatate. A rezistat cu bine la un program de lucru suprasolicitant si ne-a bucurat cu perseverenta dansului. Va iubim frate Ilie Tomuta si va mai asteptam in Madagascar.

Ilie Tomuta Photo Marcel Saitis

Ilie Tomuta Photo Marcel Saitis

Petru Amarei a fost incantat sa simta inovatia inedita care in Madagascar se gaseste doar la noi si in Toliara – pousse pousseul. Avem 4000 de astfel de taxiuri in oras si nu vad curand o schimbare, pentru ca guvernul sustine folosirea lor, existand doar 2 taxiuri automobil in oras:

Petru Amarei Photo Marcel Saitis

Petru Amarei Photo Marcel Saitis

Petru Amarei a fost incantat sa simta inovatia inedita care in Madagascar se gaseste doar la noi si in Toliara – pousse pousseul. Avem 4000 de astfel de taxiuri in oras si nu vad curand o schimbare, pentru ca guvernul sustine folosirea lor, existand doar 2 taxiuri automobil in oras.

Deschidere Biserica Ambohimandroso –

ganduri pastor Utu Tomuta

Cu ocazia Serviciului Inaugural al cladirii Bisericii din Ambohimandroso, construita prin contributia Misiunii Genesis, dar si ajutorul unor familii speciale, pastorul Utu Tomuta din SUA, de la Biserica Philadelphia Chicago a avut un discurs inaugural si cateva ganduri pentru pastorii prezenti si pentru gazdele evenimentului, fratii si surorile din aceasta biserica. Au participat la eveniment membrii ai Comitetului Executiv al Bisericilor Assemblee de Dieu Madagascar – Foibe.

VIDEO by Marcel Saitis

Urmareste videos de la Calea Crucii pe Via Dolorosa, cu Google Maps – Videos for Via Dolorosa Stations of the Cross

Vedere aeriana Calea Crucii, Via Dolorosa. Photo credit

Vedere aeriana Calea Crucii, Via Dolorosa. Photo credit www.sacred-destinations.com

In partea stanga sus este un icon cu 3 puncte si 3 linii, fa click si deschide lista cu fiecare punct din hart de pe Calea Crucii, locurile istorice prin care a trecut Domnul Isus, cu crucea in spate, in drum spre dealul Golgota unde a fost rastignit.

Sau fa click pe balonasele mici si se deschide cate un geam cu video de la diferitele puncte de pe Calea crucii.

Fa Refresh [control + r] daca vrei inapoi la original.

Ca sa muti harta, [cateodata ecranul de video nu apare complet, cand faci click pe vreun punct] pune mousul peste locul respectiv, fa click si tine clikul apasat si misca la locul dorit.

English instructions:

Click on icon in upper left corner, which opens up a list of links from Jesus walk on the Via Dolorosa with the cross.

Or, you can click on the different balloons to open up a video of that point of what are called the Stations of the Cross on the Via Dolorosa.

Refresh page if map gets out of control 🙂

To move the map around, and sometimes you need to do this in order for the videos that pop up to be in full view, click on some space on map, and hold down button and drag map around as desired.

Via Dolorosa

In fiecare zi, de 3 ori pe zi, evreii recita aceasta rugaciune

Evrei la Zidul Plangerii – Photo credit www.demotix.com

In fiecare zi, de 3 ori pe zi, evreii recita aceasta rugaciune:

„Faca-se voia Ta, ca Templul sa fie construit in timpurile noastre.”

Este o rugaciune pe care o rostesc de aproape 2000 de ani.

Evreii din Ierusalim fac mai mult decat doar sa se roage. Doar la cativa pasi distanta de Zidul Plangerii, rabinii si meseriasii construiesc ceea ce ei numesc: un templu in asteptare.

VIDEO by RodiAgnusDei

Video of the Week – Herod’s and Solomon’s Temples – virtual reconstructions and the Implication of the Ark of the Covenant on the Future Temple

Click here for Previous Videos of the Week PAGE

Jerusalem Temple – Herod

First Demo of Herods temple in Jerusalem; The Reconstruction of the Herodian Sanctuary According to the Writings of Josephus Flavius. Based on the Doctoral Dissertation of Dr. Yehoshua Peleg, department of Land of Israel Studies and Archaeology, faculty of Jewish Studies, Bar-Ilan University, Supported by the Ingeborg Rennert Center for Jerusalem

Studies, Prof. Joshua Schwartz, Director
Project Initiator and Project Director: Yehuda Vinograd
Production: Atom-mc
Temple Utensils and Priests: Shilo Vinograd
Project site: http://atom-mc.com/Clients/Temple/

Uploaded by   semnalat/primit de la Teofil Lemuel Nedelcu

Solomons Temple

A virtual reconstruction of the temple built by Solomon.

Uploaded by

Ark of the Covenant – Lost or Hidden Away

If the ark did exist, where is it now? A group of rabbis claim they believe they have found the room that was the holy of holies in a 1981 excavation, but authorities stopped their excavation and walled off the area. Another rabbi states (back in 2007) that out of the 93 categories of vessels required for use at the Temple, they have now produced 60 of them based on the complicated nuances of Jewish law. The ark however, will not be reproduced as they believe it is sitting under the Al Aqsa mosque in the room they have discovered in the archaeological dig at that site in 1981.

4 minute prin Tara Sfinta

Desi nu veneram obiecte sau locuri, totusi un fior te cuprinde cind vezi pamintul unde a calcat fiul lui Dumnezeu pe pamint si a locuit printre oameni. Tara sfinta este fascinanta din acest motiv.
Uploaded by 

Alte fisiere video foarte bune despre Israel (in Limba Engleza)

„Pe urmele Mantuitorului” (Israel 2011)

Ierusalimul – vedere aeriana / Jerusalem – an unprecedented aerial shot

(via) jerusalemgiantscreen.com Jerusalem | An Arcane/Cosmic Picture Film

o panorama spectaculoasa filmata din avion…

After a year of research and preparation, the giant screen film JERUSALEM advanced into production with an unprecedented aerial shoot throughout Israel and the West Bank. Scheduled for worldwide release in 2013, the film will take audiences on a spectacular tour of the Holy Land and the city once believed to lie at the centre of the world.

Stire Alfa Omega TV – Indemn la rugaciune pentru poporul Israel – Sept 2011

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Stire Alfa Omega TV – Indemn la rugaciune pentr…, posted with vodpod

Understanding Durban -despre recunoasterea statului Palestinian de catre ONU

(via) AlfaOmegaTV

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Understanding Durban -despre recunoasterea stat…, posted with vodpod

Update 04 Septembrie, 2011 de la ziarul Adevarul

SUA amână recunoaşterea statului palestinian

Liderul Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, se pregăteşte să ceară luna aceasta aderarea cu drepturi depline a statului său la ONU şi recunoaşterea Palestinei în cadrul frontierelor stabilite la 4 iunie 1967, înainte de războiul de Şase Zile (Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est).

Potrivit „New York Times” administraţia americană a prezentat părţilor israeliană şi palestiniană o nouă propunere de reluare a tratativelor de Pace. SUA vor să-l împiedice astfel pe Abbas să depună, la 20 septembrie, în Adunarea Generală a ONU cererea privind noul stat palestinian.

Veto american

Americanii i-au transmis liderului Palestinian, că recunoaşterea statului trebuie să fie o consecinţă a unor negocieri directe cu Ierusalimu şi nu o rezoluţie ONU. Potrivit presei isareliene SUA au asigurat Israelul că vor face uz de dreptul lor de veto în Adunarea Generală a ONU. Discuţiile de Pace între israelieni şi palestinieni stagnează de aproximativ un an.

Israelul se pregăteşte de înfrângere

Ierusalimul se aşteaptă însă la un vot masiv la ONU în favoarea unui stat palestinian, în ciuda opoziţiei sale şi a SUA. O arată o telegramă a lui Ron Prosor, ambasadorul israelian la ONU, obţinută de cotidianul „Haaretz”. „Cel mai bun lucru la care putem spera este ca un grup de state care să se abţină sau să nu se prezinte la vot”, scrie diplomatul israelian.

Germania şi Olanda, de partea Ierusalimului

Potrivit „Haaretz”, doar cinci ţări au anunţat Israelul până acum că vor vota împotriva aderării unui stat Palestinian. Este vorba de Statele Unite, Germania, Italia, Olanda şi Cehia. Prin urmare, ministerul israelian de Externe estimează că circa 140 din cele 193 de state membre să voteze în favoarea unui stat al Palestinei, însemnând o majoritate de două treimi.

Jerusalem Palm Sunday songs by Paul Wilbur and Holy City by Mahalia Jackson

THE HOLY CITY by Mahalia Jackson

Desiring God (Posted 30 Dec 2010 )

Next Year In Jerusalem!

At the end of every Passover Seder, the Jewish diaspora pronounce the wistful prayer: “Next year in Jerusalem.” It is the deep longing for the promised, peaceful Messianic Jerusalem with a restored Temple—a profound wish that the next year be a happy one.

It seems to me that Christians ought also to say, “Next year in Jerusalem!” rather than wishing one another a “Happy New Year.” For we have come to know the Messiah and he has given us a glimpse of what we long for:

And I saw the holy city, new Jerusalem, coming down out of heaven from God, prepared as a bride adorned for her husband. And I heard a loud voice from the throne saying, “Behold, the dwelling place of God is with man. He will dwell with them, and they will be his people, and God himself will be with them as their God. He will wipe away every tear from their eyes, and death shall be no more, neither shall there be mourning, nor crying, nor pain anymore, for the former things have passed away”…  (Revelation 21:2-4)

And I saw no temple in the city, for its temple is the Lord God the Almighty and the Lamb. And the city has no need of sun or moon to shine on it, for the glory of God gives it light, and its lamp is the Lamb. By its light will the nations walk, and the kings of the earth will bring their glory into it… (Revelation 21:22-24)

No longer will there be anything accursed, but the throne of God and of the Lamb will be in it, and his servants will worship him. They will see his face, and his name will be on their foreheads. And night will be no more. They will need no light of lamp or sun, for the Lord God will be their light, and they will reign forever and ever. (Revelation 22:3-5)

O Jerusalem! “Happy New Year” is such an empty wish in this age. But the new Jerusalem is coming.  And don’t you hope that it is soon?

O Jesus, you promised, “Surely I am coming soon” (Revelation 22:20). Yes, Lord! “Amen. Come, Lord Jesus!” (Revelation 22:20)

Next year in Jerusalem!

JESUS ENTERS JERUSALEM by Paul Wilbur

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

1st collector for Paul Wilbur – Jesus enters Jerusalem59

Follow my videos on vodpod

UP TO JERUSALEM – Paul Wilbur

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

1st collector for Up to Jerusalem – Paul Wilbur

Follow my videos on vodpod

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Pastorul Cristian Barbosu, Biserica Metanoia – Cum i-a vorbit Dumnezeu

Am avut harul de a-l asculta pe Pastorul Cristian Barbosu inainte de a deveni Pastor, cind se afla la Chicago, la FACULTATE. L-am auzit predicind la o Biserica Americana, Harvest Bible Chapel, cu care s-a afiliat si si-a inceput lucrarea mai tirziu in Romania. In introducere,  a povestit cum mergea pe la sate si fratii il inregistrau la casetofon, si apoi isi dadeau casetele de la unul la altul ca sa mai asculte predicile dupa plecarea lui. Fratele Cristian Barbosu este un predicator care iti tine atentia incordata in fiecare minut, si il prezinta pe Hristos cu credinciosie in predicile sale. Mai jos redau un articol scris de dinsul in 2008 si postat la situl Bisericii Baptiste Metanoia, Arad.(linkul este expirat)

Dar mai intii, o mica introducere de la Harvest Bible Fellowship:

Cristian Barbosu

Senior Pastor, Metanoia Arad, Romania Cristian holds a bachelor’s degree from Moody Bible Institute, a ThM from Dallas Theological Seminary and a PhD from Trinity Evangelical Divinity School in Deerfield, Illinois.

In 2005, Harvest Bible Fellowship came alongside a group of like-minded, evangelical believers from Arad, Romania, and partnered together to launch Harvest Metanoia (Biserica Metanoia).

Harvest Metanoia Arad, in turn, partnered together with a core group of believers in Braila to launch Harvest Metanoia Braila in 2008.

Pastor Cristian and his wife Anne seek intentionally to bring Christ to those both inside and outside of the church, and have two beautiful daughters, Fiona and Tara.

Teascul de masline

Aprilie 2008. Dumnezeu mi-a vorbit. Astăzi. De dimineaţă. Până ieri încă mă frământaseră gânduri de îndoială, de teamă, de eşec. Astăzi însă ceva s-a întâmplat. Dumnezeu mi-a vorbit, aşa cum numai El ştie să-ţi vorbească.

De două luni trăiesc mă frământ mereu. În toamnă m-am rugat Domnului să-mi găsească El câţiva oameni ca să formăm un grup mic, în care să investesc săptămânal, împreuna cu soţia mea, în următoarele luni. Dacă în decembrie şi ianuarie am tot căutat şi întrebat şi n-am reuşit să găsim decât vreo două persoane, în februarie, într-o singură săptămână Domnul ne-a adus zece persoane de unde nici nu ne aşteptam. Şi de-atunci a început frământarea mea, fiindcă în grup avem acum un cuplu recunoscut în lumea interlopă, un prieten apropiat de-al lor, soţia unui deţinut, un fost barman din cluburile de noapte, un cuplu care a pierdut tot (casă, maşină, serviciu) şi care-l blamează pe Dumnezeu, o doamnă catolică al cărui soţ s-a sinucis vara trecută, o familie cu probleme disciplinare în biserică, o tânără care cu 2 săptămâni înainte se hotărâse să renunţe la ţigări, şi un alt cuplu care trecea printr-o perioadă de depresie spirituală. Am cerut un grup? Dumnezeu ni l-a dat? Dar ce grup! Şi aici era problema mea. Până ieri m-am frământat mereu cu gânduri de îndoială … oare-i voi putea ajuta pe aceşti oameni în problemele lor? Gânduri de teamă … nu văd cum voi putea purta poverile lor. Gânduri de eşec … între ei sunt oameni care au păcătuit mult, au fost răniţi adânc de păcat, unii sunt înlănţuiţi pur şi simplu de trecutul lor cicatrizat. Oare vor reuşi ei să se elibereze de păcat? Mă tem de eşec, sunt slab, nu cred că am puterea să-i ajut!

Asta până ieri!

Azi totul s-a schimbat. Pe neaşteptate. Dumnezeu mi-a vorbit. De fapt m-a dus să văd cu ochii, să aud cu urechile, să pipăi cu mâinile, fiindcă mintea mea nu ar fi putut pricepe altfel. Şi nu oriunde ci în locul caracteristic revelaţiilor sale: Ierusalim, Israel. Aşa cum pe Ieremia l-a dus în casa olarului să-i vorbească, aşa pe mine m-a pus faţă în faţă cu un teasc, unul special, o presă de măsline. Şi acolo m-a învăţat o lecţie pe care nu o voi uita întreaga viaţă. Vreau să ţi-o împărtăşesc.

În fiecare toamnă, odată cu strângerea roadelor, măslinele erau şi ele culese şi duse în coşuri la presa/teascul de măsline. Acolo, după ce erau încălzite, erau trecute prin trei procedee importante.

1. Zdrobirea. Pe o platformă rotundă de piatră, aproximativ de mărimea unei mese destul de largi, măslinele erau golite din coşuri. Acolo, cu grija erau adunate să intre în scobitura sau canalul în canalul scobit în piatră, de jur împrejurul marginii interioare ale acelei platforme. Peste măslinele din canalul scobit în piatră urma să treacă o piatră mare de moară, cu un diametru de cel putin 1 metru, care cântarea peste 100 de kg. Piatra era conectată la un ax central şi se rotea cu ajutorul unor mânere lungi împinse de mai multe persoane, sau de animale. Piatra aceea trecea de zeci de ori peste măsline, trebuind să le strivească, să le zdrobească în întregime.

2. Stoarcerea. Măslinele zdrobite erau culese şi puse în coşuri de nuiele cu capac, toate de aceeaşi mărime. Coşurile erau adunate şi puse unul peste altul într-o altă presă, diferită de prima. Săpat în stâncă, pe verticală era un canal cât să intre coş peste coş. Deasupra acelui canal trecea o bârnă groasă de lemn, de care erau atârnate pietre mari de cel peste 250 kg fiecare, care erau ridicate şi coborâte cu ajutorul unor scripeţi (vezi imaginea alăturată). Bârna aceea strivea coşurile de nuiele sub greutatea pietrelor, şi astfel storcea tot uleiul din măslinele zdrobite. Stoarcerea se făcea de câteva ori, punându-se tot mai multă presiune pe bârnă, până ce nu mai rămânea ulei de stors.

3. Strângerea. Sub acel canal vertical săpat în stâncă unde erau aşezare coşurile cu măslinele zdrobite, era o gaură special pregătită pentru a încăpea un vas. În astfel de vase se strângea uleiul produs prin zdrobirea şi apoi stoarcerea măslinelor. Uleiul obţinut după prima stoarcere era cel mai important, de cea mai bună calitate – uleiul de măsline „virgin” folosit de preoţi în Templu pentru a aprinde Manora (Sfeşnicul cu 7 braţe). Acelaşi ulei este folosit în medicină pentru a vindeca răni, în cosmetică pentru menţinerea tenului, în reţetele culinare pentru cele mai deosebite mâncăruri evreieşti, şi chiar în ritualurile spirituale pentru sfinţire sau ungere.

Procesul producerii uleiului de măsline dura 24 de ore şi avea şi conotaţii spirituale puternice, de aceea rabinii cereau un ritual de purificare a persoanelor implicate în procesul de producţie. Descoperirile arheologice au adus la suprafaţă încăperi ataşate de locul presei de măsline, folosite pentru îmbăierile ritualice cerute în credinţa iudaică. De aceea, până în ziua de azi evreii ortodocşi, indiferent unde s-ar afla în lume, nu folosesc ulei de măsline, decât cel produs în Israel – ulei „curat,” „sfinţit,” „neîntinat.”

Astăzi Dumnezeu mi-a vorbit prin imaginea aceasta, a teascului, a presei de măsline. Dar înainte de a-ţi spune cum, te rog fii atent la un detaliu foarte important. Cuvântul în ebraică care descrie presa de măsline este gaţ-shanim, un cuvânt compus format din GAT = presa, si SHMANIM = ulei. Transliteraţia lui în Biblia în limba română este cuvântul Gheţimani. Îţi spune ceva acest cuvânt? Numele Grădinii GHEŢIMANI provine de aici, nu este doar o grădină de măslini, ci o grădină a „presei/teascului de măsline.”

Atunci când Dumnezeu vrea să-ţi vorbească, El te duce exact acolo unde ştie că-l vei înţelege cel mai bine. Oare din coincidenta, azi când ştia că voi vizita presa de măsline, Dumnezeu m-a dus să văd grădina Gheţimani? Ieri şi azi – două lucruri care se leagă extraordinar! Ieri am văzut, azi am înţeles. Nu doar terminologia, ci şi semnificaţia, ceva ce m-a atins profund în suflet, şi în frământarea mea… Stând în faţa gheţimanului, a presei de măsline, parcă năframa mi-a căzut de pe ochi, mi s-au înmuiat picioarele, inima a început să-mi palpite fiindcă am realizat ceva, am auzit ceva: Dumnezeu a început să-mi vorbească. O voce îmi şoptea în timp ce priveam roata zdrobirii: „Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.”

A trebuit să fie zdrobit, stors prin apăsare, strivit fără milă, ca mai apoi din rodul suferinţelor lui să vină vindecarea! Atât a fost de apăsat de povara păcatelor noastre încât, la un moment dat, sudoarea i s-a prefăcut în sânge. Rodul zdrobirii, uleiul virgin vindecător, cel mai de preţ lucru, singurul care vindecă păcatele, alină rănile, şterge fărădelegea! Şi nu doar atât, ci ascultând explicaţiile ghidului, neuronii mei începeau să facă conexiuni – El, cel mai curat om, nepătat de păcat, sfinţit de Dumnezeu, El, care nu avea nevoie de nici un ritual, a fost pus în presa pedepsei divine. Şi totul într-o perioadă de timp de aproximativ 24 de ore, de joi seara până vineri seara, exact timpul necesar strivirii, stoarcerii şi mai apoi strângerii rodului zdrobirii măslinelor. De la Gheţimani la Golgota – iată experienţa zdrobirii, stoarcerii, strângerii rodului vindecător, a sângelui iertător, a sângelui răscumpărător, singurul care poate curăţa păcatele.

A trebuit să ies din locul acela şi să mă aşez. Dumnezeu mi-a vorbit! Să fi fost doar o coincidenţă toate acestea, o născocire a minţii mele? Eu nu cred. Fiindcă Dumnezeu nu s-a oprit doar la atât. Deşi departe de casă, deşi desprins de gândurile legate de grupul meu mic, totuşi, aici şi acum Dumnezeu mi-a readus aminte de frământările şi întrebările mele. Aici în faţa presei de măsline, în Gheţimani … şi mi-a dat cel puţin 3 răspunsuri clare.

De ce laşi ca îndoiala să-ţi cuprindă inima Cristi, de ce te frămânţi cum să-i poţi ajuta pe aceşti oameni în problemele lor? Puterea, ajutorul nu stă-n tine. Puterea, ajutorul tău şi al lor, trebuie să fie în Hristos, în Cel care prin moartea Lui, prin zdrobirea Lui, a distrus puterea celui rău (Evrei 2:14). Nu stă în puterile tale, stă în puterile Lui! Tu poţi totul „în Hristos care te întăreşte.” El e singurul care te va ajuta şi singurul care-i va ajuta. Puterea e numai în El!

De ce ai gânduri de teamă, de ce te frămânţi cum să le porţi poverile? Tu nu vei putea, dar Hristos care trăieşte în tine şi în ei le va purta. „El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui” de aceea El vă cheamă „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi…” Ai uitat aceste vorbe? Sunt ale lui Isus! Dă-i Lui poverile, grijile tale şi ale lor. El le-a purtat şi le va purta.

De ce ai gânduri legate de un posibil eşec? Într-adevăr sunt între ei oameni care au păcătuit mult, au fost răniţi adânc de păcat, unii înlănţuiţi pur si simplu de trecutul lor şi vor eliberare. Tu crezi ca TU îi vei putea elibera? Ai dreptate: tu niciodată nu vei reuşi, dar El, Isus, va putea. Fiindcă „El a fost luat prin apăsare şi judecată (…) şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului. (…) Pe El, “Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă,” fiindcă „şi-a dat viaţa ca jertfă pentru păcat.” Adu-ţi aminte că numai „în El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor.” El îi va putea ierta, schimba, elibera – NUMAI EL – şi îi poate pune într-o stare după Voia lui Dumnezeu, aşa cum îşi doresc şi ei şi îţi doreşti şi tu. „Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor.” Cristi, ai uitat Isaia 53? Reciteşte-l încă o dată, chiar aici în Gheţimani, aici unde simţi şi vezi zdrobirea, stoarcerea şi rodul! Isus a trecut pe aici tocmai pentru ca prin rodul suferinţelor Lui tu şi cei din grupul tău să aveţi nădejde. Crede şi vei vedea!

Întâlnirea mea cu Dumnezeu în tescul de măsline m-a readus la realitate. M-a făcut să văd Gheţimaniul altfel. M-a făcut să-mi văd lucrarea altfel. M-a făcut să înţeleg chinul şi rodul suferinţelor Lui altfel. Şi să am speranţă. Şi credinţă. O lecţie pe care niciodată nu o voi uita!

Cristian Barbosu

Ierusalim, Israel

 

Does archaeology support the Synoptic Gospels (Matthew, Mark, Luke)? Part I

Excerpted from James M. Arlandson

Inerrantist Wayne Grudem writes:

… Our understanding of Scripture is never perfect, and this means that there may be cases where we will be unable to find a solution to a difficult passage at the present time. This may be because the linguistic, historical, or contextual evidence we need to understand the passage correctly is presently unknown to us.” (Systematic Theology, Zondervan, 1994, p. 99)

He wrote those words in the context of supposed contradictions in the Bible. But they can apply to archaeology and history and the Bible. His humility about our imperfect understanding of Scripture is refreshing.

The Synoptics and Scripture as a whole have often been shown to be right in matters of history. In fact, that’s what’s so remarkable about Scripture. Its authorship spans about 1,500 years. They lived in different regions and cultures and flowing, changing history, so the chances of their being wrong are high. However, there are so many things Scripture gets right includeing even simple things like where Jerusalem is located or the village of Capernaum being located on the Sea of Galilee, or the name of the god Baal or of a ruler like Pontius Pilate or Nebuchadnezzar.

The historical facts and data outside of the Gospels go a long way to support their historical reliability, and here is an excerpt of a massive body of work done by James M. Arlandson (it is also featured at Bible.org) :

Archaeology and the Bible have an uneasy relationship. Many textual scholars have little use for archaeology. Discoveries happen often, so the data change, whereas the written text is stable, by comparison. Plus, the stones, so to speak, are sometimes difficult to interpret in relation to the text.

Nonetheless, let’s bring onto the web what archaeologists are saying in their books.  Though I’m far from being an archaeologist, I decided to include some findings that are more or less stable (but see some of the examples, below). For me, the Biblical text and its historical reliability have been demonstrated again and again, so I don’t put myself on an emotional rollercoaster of extreme highs and lows, depending on this or that discovery.

(Here the author suggests to open up two separate windows; one with this link of map of Israel and the second with map of Jerusalem).

1. So  how  does  archaeology  relate  to  the  Synoptic  Gospels?

Let’s begin with a sad example – sad, but true. Jesus grieved over his prediction (Matt. 23:37, Luke 13:34) destruction of Jerusalem

Luke 21:20 says, “When you see Jerusalem surrounded by armies, you will know that its desolation is near” (see Luke 19:42;Matt.24:15-20; Mark 13:14-19). Rome destroyed the temple and Jerusalem in AD 70. The suppression was led by Roman general Titus, son of the Emperor Vespasian (ruled 69-79), and Titus later ruled 79-81.

Closeup image from Arch of Titus- Menorrah and Temple goods being plundered.

The Arch of Titus stands at the highest point on the Via Sacra in Rome. The procession carved in marble shows the Roman General Titus returning victorious, having crushed the Jewish state, carrying the spoils of war stolen from the very Temple of Jerusalem in 70 A.D.

This wall relief on the Arch of Titus reveals one of the most troubling scenes in all history, Roman soldiers carrying spoils from the destruction of the Temple of Jerusalem in 70 A.D. The Temple Menorah* and the Table** of the Shewbread shown at an angle, both of solid gold, and the silver trumpets which called the Jews to the festivals. The Romans are in triumphal procession wearing laurel crowns and the ones carrying the Menorah have pillows on their shoulders. The soldiers carry signs commemorating the victories which Titus had won. This group of soldiers is just a few of the hundreds in the actual triumphal procession down Rome’s Sacred Way. The whole procession is about to enter the carved arch on the right which reveals the quadriga at the top, Titus on his 4-horsed chariot with soldiers. The Arch of Titus with its Menorah Relief are high on the list of importance in the study of Biblical Archaeology because it stands today as a testimony that the words of Jesus miraculously came true.

Jesus Weeps over Jerusalem (Luke 19:41-44)

41And when he drew near and saw the city, he wept over it, saying,  42 „Would that you, even you, had known on this day the things that make for peace! But now they are hidden from your eyes. 43For the days will come upon you, when your enemies will set up a barricade around you and surround you and hem you in on every side 44 and tear you down to the ground, you and your children within you. And they will not leave one stone upon another in you, because you did not know the time of your visitation.”

(2) Inscription about Pontius Pilate

He is mentioned in all four Gospels, particularly at the trial of Jesus, but the inscription is dealt with here because the synoptic Gospels mention him. He authorized Jesus’ execution. In the inscription at Caesarea Maritima, on the Mediterranean coast, he is referred to as the prefect of Judea, which is the southern region that encompassed Jerusalem.

Click picture to read about this inscription.

Until recently, there was no contemporary evidence outside the Bible for Pilate’s existence (although Tacitus, Josephus, and Philo all wrote about him). Then in 1961, Italian archaeologists excavating the theatre at Caesarea found this stone inscription of Pontius Pilate. Coins have also been found dating from Pilate’s rule as governor.

You can click for more on Pontius Pilate and if you click on the picture on the right you can read more on the inscription that was excavated.

(3) The boy Jesus in the temple

In Luke 2:41-50, he is in the temple dialoging with the rabbis. He impressed them with his wisdom. Where did this dialogue take place?

The discovery of a stairway south of the southern wall of the Temple Mount makes it clear that it was here that the young Jesus amazed the rabbis by his knowledge. A fragment of an inscription found on the stairway, along with another fragment … mentions the elders (zeqenim). Probably a place was allotted to them. The Talmud refers to three tribunals in Jerusalem. One of these „used to sit at the gate of the Temple Mount … engaged in deliberations and expounding” … . (Barhat, p. 307)

But the most interesting evidence says in the Talmud (t.Sanhedrin 2.6) that Rabban Gamaliel (probable teacher of Paul) and the elders were sitting on the stairway, along with a scribe. Then the tractate goes on to reference the people of upper Galilee and lower Galilee (Dan Barhat, p. 307).

(Here is a link to pictures of the simulated reconstruction of the temple, these pictures are very useful in shedding a light on the Gospel events that took place there, especially notice how big the Temple structure was. For more/bigger pictures on the Temple Mount you can visit the UCLA site and the Jerusalem Archaeological Park which has interactive maps and material on persons and events; this site is worth book marking and studying Biblical history at leisure)

(4) A winepress, stone-walled terraces, and three towers

In all four Gospels, Jesus is called “Jesus of Nazareth.” In the Parable of the

Tenants, he says that “a man planted a vineyard. He put a wall around it, dug a pit for the winepress and built a watchtower” (Mark 12:1, Matt.21:33) but  Luke 20:9 omits most of the elements). Since the 1990s these textual data have been confirmed by archaeology “less than half a mile from the center of first-century Nazareth” to the west … . “A winepress has been exposed, and beautifully constructed stone-walled terraces are now visible. Most importantly, three circular stone towers only about fifty feet [about 16m] apart now rise majestically above the rocky terrain” (Charlesworth, “Jesus Research,” p. 38).

(5) The farmers in the Parable of the Tenants

In this parable (Matt. 21:33-46, Mark 12:1-12, Luke 20:9-19), the landlord rents out his land to farmers. When he sends his servants to collect some of the produce or profits, the farmers beat them and eventually killed the landowner’s son.

So were the farmers peasants? From the larger contexts of rabbinic traditions, Greek papyri, a true-life story from Cicero himself (106-43 BC), and the Old Testament, it is clear that they were not necessarily poor peasants who were oppressed, so that they were in some sense justified in taking the land. Some of the evidence in the papyri parallels Jesus’ parable remarkably closely. A landowner leases his land to a farmer (the same Greek word both in the New Testament and the papyri). The landowner sends servants to collect the profits. The farmer assaults them and runs them out of the village (Evans, pp. 245-47). So instead of being dispossessed peasants, the farmers in the parable could be the powerful who were greedy for profit and the acquisition of more land. Thus, the farmers and their actions are consistent with the ruling priests in Jerusalem, according to Jesus’ assessment of them, as the end of the parable indicates.

Craig A. Evans, “Are the Wicked Tenant Farmers ‘Peasants’?” pp. 231-50.

read the rest of this article here .

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari