E iarăși, Doamne, românimea-n stradă

FOTO TheNewsTrend.com

FOTO TheNewsTrend.com

E iarăși, Doamne, românimea-n stradă

E iarăși, Doamne, românimea-n stradă
Cu răzvrătiri crescând peste borduri,
Și-n osul ei se-aud pârâituri,
Politica trecând ca o tornadă.

Ne amăgim de-aproape trei decenii
Și parcă ne-ar plăcea să fim mințiți,
Când cei votați ne fură lăcomiți
Și-apoi ne-mbrobodesc cu stupizenii.

Am mai schimbat culorile, cu anii,
Ca să ne amăgim multicolor
Și-am suferit la fel de arzător
În circul unor dispariții stranii.

Ne-am pus nădejdea în democrație
Crezând naivi că ea e „da” și „nu”
Și, Doamne, am uitat că numai Tu
Mai poți destinul României scrie.

Mă doare starea nației, Părinte,
Și-otrava ce se-aruncă între frați,

CONTINUARE AICI  – http://nelumartian.blogspot.ro/2017/02/e-iarasi-doamne-romanimea-n-strada.html

Blogul poetului Simion Felix Marţian

Anunțuri

Emma Repede- Adă Doamne primavara |Official Audio| Versuri MINA IANOVICI

ada-doamne-primavara

Piesa de pe albumul „In bratul Tatalui” [2014]

versuri: Mina Ianovici
muzica: Adrian Popa
aranjament orchestral: Alin Timofte
inregistrare, mixaj, mastering: Alin Timofte [Studio 7]
voci aditionale: Alin si Emima Timofte

Foto Andreea Marin

Foto Andreea Marin

Pentru ca deja mai multi ne-ati intrebat de unde se poate obtine cartea de poezii:

Aproape de îngeri
De: Mina Ianovici
În categoria: Poezie
Editura: Casa Cartii

http://www.ecasacartii.ro/index.php?getCmd=carte&getPid=436

Caleb Nechifor: Nemuritorii… – poezie dedicată familiei Căpâlnaş

cristina-capalnasPoezia de mai jos o dedic familie Ionel Cristina Capalnas, în urma plecării Cristinei Căpâlnaş. Să nu uitați că e nemuritoare! Nemuritorii pășesc pe planetă

Cu mersul lor singuri și greu
Ei nu întorc privirea nu plâng nu regretă
Pe ei, i-a ales Dumnezeu
Nemuritorii respinși sunt de lume
Prin ea pribegind ei aleargă mereu
Spre Cel ce i-a scris într-o Carte pe nume…

Citeste poezia aici – https://calebn.wordpress.com/2017/01/11/nemuritorii-poezie-dedicata-familiei-capalna

Anii trec ca norii de Traian Dorz

Anii trec ca norii

Traian Dorz

Anii trec ca norii, perii-ncărunţesc,
vremurile-s altfel, totul e-n schimbare,
zilnic se preface tot ce-i pământesc
— numai Adevărul este-acelaşi soare.

Iarba se usucă, frunza cade iar
apa-şi face vaduri, altele într-una,
peste toate-n lume plânge-un “în zadar”
— numai în iubire cânt-un “totdeauna”.

Vara arzi în soare, iarna arzi în ger
ce te-ncântă astăzi, mâine ţi-e povară,
toate-apasă duhul, toate-l strâng ca-n fier
— numai conştiinţa sfântă e uşoară.

Toţi sunt ca şi tine: slabi şi schimbători
cei aproape astăzi, ţi-s departe mâne
oamenii, ca anii-s aburi trecători
— numai Domnul singur neschimbat rămâne.

…Nu-ţi lega de nimeni inima acum
ca să nu ţi-o smulgă ruperea ce vine,
leagă-ţi-o de Domnul — lumea-i vis şi fum
singur El rămâne veşnic lângă tine.

E ultima seară din an…

decembrie-31

E ultima seară din an…

E ultima seară din an şi privesc                                          

E ultima seară din an…

E ultima seară din an şi privesc
În urmă, departe, l-al său început…
Ce multe-amintiri gândul mi-l copleşesc,
Şi-atâtea imagini în minte se-opresc!
Ce iute şi anul acest-a trecut!

Ţin minte-o perioadă de zbucium şi chin
Când nu mai ştiam pe ce cale să merg;
Şi-n zilele-acelea de plâns şi suspin
Isus mi-a vorbit: ’’…în curând am să vin
Şi lacrima ta de pe-obraz am să-ţi şterg.

Puterea Mea-n toate-ţi va fi de-ajutor
Sfărâmând orice plan făurit de vrăjmaş,
Al meu Duh ceresc îţi va fi-ndrumător.
Iar greu-l vei trece atât de uşor
Căci Eu sunt cu tine, nicicând nu te las.’’

Şi-ntocmai cum Domnul Isus mi-a vorbit,
Mai mult decât eu am crezut şi-am sperat,
Cuvântu-i divin minunat s-a-mplinit;
Aşa bucurie şi pace-am primit
Căci El biruinţă în toate mi-a dat!

Au fost şi-alte zile când eu am căzut
Şi faţa Lui sfântă amar s-a-ntristat;
În suflet regrete adânci am avut
Şi-n rugă cu lacrimi iertare-am cerut
Iar El din belşug îndurare mi-a dat.

Am fost şi pe culmi, cum spusesem mai sus,
Când Domnu-a lucrat pentru mine măreţ;
Erau stări cereşti când căutam mai presus
De orice în lume, pe Domnul Isus
Şi sfânta-i prezenţă, cu orişice preţ.

Ce tainici fiori de iubire şi cânt
Duios inundau duhul meu pe deplin!
Ce ’naltă trăire, ce dulce avânt!
Simţeam că plutesc mai presus de pământ
Şi jos, înapoi, nu doream să mai vin.

Au fost rugăciuni înălţate la cer
La care primit-am răspunsul dorit,
Dar sunt şi dorinţe la care eu sper
Şi lucruri pe care în rugă le cer,
Ce Domnul în taină mi le-a pregătit.

Privind anu-n urmă, pe rând, zi de zi,
Văd dragostea mare a lui Dumnezeu;
Nimic nu-mi rămâne decât a veni
Şi îngenunchind pentru a-i mulţumi
Să-i dau tot ce am şi tot ceea ce-s eu.

E ultima seară din an şi privesc
La anul ce-acum a ajuns la sfârşit;
Cu recunoştinţă pe El Îl slăvesc
Că şi-anul acesta prin haru-i ceresc
Cu Domnul momente frumoase-am trăit.
– A m i n –

(scrisa de Paula Bilc)

(Alin Belean -Inca un an- versuri adanci pentru noi toti)

Multumesc Manuela pentru poezie si cantare

Manifest pentru familie

Așa a fost și-așa va fi mereu
Familia concepției divine;
Un alt model nu-i de la Dumnezeu
Ci-i hohotitul progresist ateu
Venind cu bezne de la…știm noi cine.

La moara lui Felix

familia-1

Zidirea-ntreagă are-un început
Prin Dumnezeu, prin Cel ce-a zis: „Să fie!”,
Cel ce-a dat viață chipului de lut
Și i-a încredințat tot ce-a făcut,
Dar l-a-mplinit când i-a făcut…SOȚIE.

„Creșteți și vă- NMULȚIȚI!”- le-a zis apoi,
Și-așa a fost familia creată,
Un sacru univers unde cei doi
Din viață să dea vieții roade noi,
Fiind numiți pe veci MAMĂ și TATĂ.

Așa a fost și-așa va fi mereu
Familia concepției divine;
Un alt model nu-i de la Dumnezeu
Ci-i hohotitul progresist ateu
Venind cu bezne de la…știm noi cine.

Nu suntem antici, nici medievali
(Etichetați absurd și lamentabil),
Suntem contemporani lucizi, reali,
Dar vrem să fim lui Dumnezeu loiali
Căci Adevărul este imuabil!

Și dacă ființăm pe-acest pământ
Dând, prin gândire, existenței vamă,
Nu e fiindc-am fi aduși de vânt
Ci pentru că, uniți prin legământ,
Ne-au conceput un TATĂ și o MAMĂ.

Sodoma suflă-n trâmbiță pe drum
Mai des…

Vezi articol original 28 de cuvinte mai mult

Eşti creştin? de Valentin Popovici

man praying FOTO anthonyfrasier.com-

FOTO anthonyfrasier.com-

FIȚI MAI BUNI !  FIȚI CREȘTINI !  FIȚI OAMENII !

Eşti creştin? de Valentin Popovici

Sunt oameni mulţi în lumea asta,
Cari stăruiesc în greu păcat.
Ucid şi-njur, sunt răi la suflet,
Şi totuşi de i-ai întreba,
Să spună care li-e credinţa,
Ei îţi răspund uşor, senini,
Pe-un ton de superioritate,
„Fireşte că suntem creştini”.

Ehei! De-ar şti sărmanii oameni,
Cât se înşală de amar,
Că nu-s creştini cum nu e gâsca,
Un struţ sau lebădă măcar.
La ei e totul vorbă goală,
Credinţă însă n-au un pic,
De rostul jertfei de pe cruce,
Ei n-au habar, nu ştiu nimic.

De vrei să ştii dacă eşti vrednic,
Să te numeşti al lui Hristos,
Atunci încearcă de răspunde,
Cu NU, la cele de mai jos:
Ţi-e greu să rabzi în sărăcie,
Doar ca dreptăţii să slujeşti,
Când ai putea servi minciuna,
Ca alții, să te-mbogățești?

Ţi-e greu să ierţi pe unul care
Te-a umilit sau ţi-a greşit,
Sau când te ştii un om de seamă
Să nu te-ngâmfi, să fii smerit.
Ţi-e greu să rabzi o nedreptate,
O pagubă sau un afront,
O palmă fără să te superi,
Fără să-ntorci măcar un ghiont.

Ţi-e greu să ocoleşti iubirea,
În cale când o întâlnești,
Doar ca s-asculţi pe Domnul care,
A spus cândva „Să nu pofteşti”.
Ţi-e greu să îţi iubeşti vrăjmaşul,
Să nu-invidiezi pe cel bogat,
Să dai săracului în lipsă,
Şi-atunci când eşti înstrâmtorat?

Ţi-e greu în mijlocul durerii,
În inimă când ai un spin,
Să cânți spre cer un imn de slavă?
Ţi-e greu? Atunci nu eşti creştin.
Dar când în viaţa ta predată,
Din sfântul Nume faci un crez,
Şi nu un titlu pe hârtie,
Înscris cândva la un botez,

Când porţi mereu în amintire,
Jertfirea Lui, adâncu-I chin,
Atunci le faci uşor pe toate,
Şi-ai dreptul să te chemi creştin.

Că nu-i destul să spui din gură,
Ducând o viaţă de păgân,
Purtarea ta doar ea ne spune,
În viaţă cine ţi-e stăpân.
Dacă Isus îţi e Stăpânul,
Fii bun și blând, ca El, smerit,
Goneşte ura și trufia,
Ce pân’ acum te-au stăpânit.

Căci dacă-njuri, eşti rău, porţi ură
Zadarnic porţi Numele Său,
Isus de tine se dezice,
Satana e stăpânul tău.
Zadarnic vrei cu acte scrise,
Să dovedeşti că eşti creştin;
De-ai fi creştin, ţi-ai pune viaţa,
În slujba Fiului Divin.

Ai merge tot pe-aceeaşi cale,
Ai împlini al Său Cuvânt,
N-ai duce-o viață-atât de tristă,
N-ai pângări Numele-I sfânt.
A fi creştin, nu-i o hârtie,
Un nume moştenit cândva,
Ci e titlu sfânt şi nobil,
Plătit cu însăşi viaţa Sa,

Plătit cu lacrimi multe, grele,
Cu renunţare, sânge, chin,
Cum a plătit Isus odată
Faci astfel: te numeşti creştin.

De la Gheorghe Todor via Bogdan Mihai

Unde e mama? Mi-e dor s-o vad… Cantecul mamei imi rasuna in amintiri

Obisnuiam sa ne gandin la mamele plecate in vesnicie cand ascultam aceasta cantare, dar iata, astazi are o dubla semnificatie. Sunt copiii care plang dupa mama si state occidentale refuza sa-i lase sa-si vada mamele pentru mai mult de cateva ore pe saptamana (daca sunt norocosi, daca nu, isi vad mamele odata pe an). Dumnezeu sa mangaie toate mamele (si tatii) si toti copiii care merg la culcare in fiecare seara cu dorul mamei (si al tatalui) in piept si in mintea lor mica nicicum nu inteleg de ce ei nu pot sa mai fie cu parintii lor.

VOCE & CHITARA: Cristi Predună

1. Mama mea, mama mea
A plecat în primăvară spre-alte zări
A lăsat vatra sa, jaru-i stins
Şi cenuşa s-a risipit.

R: Unde e mama mea, mi-e dor s-o văd ?
Cântecul mamei îmi răsună-n amintiri.
Mi-e dor de mama, Mi-e dor s-o văd.
Cine-mi va da zâmbetul mamei înapoi?

2. Mama mea, mama mea,
M-a iubit ca pe-un înger, m-a ocrotit,
M-a-nvăţat să mă rog,
Să iubesc omenirea şi pe Isus.

3. Dumnezeu, Dumnezeu,
Îmi va da pe mama mea cum mia promis,
Eu aştept răbdător,
Marea zi a întâlnirii cu cei dragi.

Michael Ben Hur: Cristi scump sunt sigur că ai un Happy Birthday acolo unde ești tu acuma, în locul unde moartea e biruită iar viața e veșnică.

cristi-tepes

Pentru că azi Cristi Țepeș ar fi împlinit 58 de ani:
Cristi scump sunt sigur că ai un Happy Birthday acolo unde ești tu acuma, în locul unde moartea e biruită iar viața e veșnică. Lucrul început de tine aici pe pământ a biruit, Slavă Domnului, iar tu ai biruit moartea prin sângele Mântuitorului. Rămâi veșnic în inimile noastre, scump suflet, suflet ales.   Iar voi familie aleasă și în același timp îndurerată, Dumnezeu să vă mângâie și să vă întărească. Cel mai bun dintre noi e cu TATĂL.

La revedere suflet scump,
Tu ne privești din stele,
Iar noi aicea pe Pământ,
Înconjurați între zăbrele,
Jelim plecarea unui sfânt.
În zile grele.

La revedere om ales,
Ce ai plecat la Domnul,
Te-ai dus în cer și ai cules,
Coroana, laurii și tronul,
Iar noi aicea ne-am ales
Suspinul.

La revedere frate drag,
Ce ne-ai rănit acuma,
Prin faptul c-ai lăsat în prag
Familia ta…și mama,
Dar, Dumnezeu a luat la El,
Doar spuma.

La revedere-al meu amic,
Care te plimbi pe Cale,
Ne ținând seama nici un pic,
Că vom cânta umpluți de jale,
Cântarea de La revedere,
Ca urare.

Ne-om aminti de tin’ mereu,
Cu dragoste și stimă,
Dar să fi sigur dragul meu,
Chiar viața de-i enigmă
Noi știm că sus la Dumnezeu
Este sublimă.

Ne-om întâlni prieten drag,
Pe nori când Isus vine,
Familia ta, și noi cu toți,
Vom fi alăturea de tine,
Și vom zbura fără piloți,
În zări senine

Și-acuma când tu pleci în zbor,
În țări fără durere,
Umpluți de jale și de dor,
Până în ziua de-înviere,
Îți spunem toți aici în cor:
LA REVEDERE

Michael Ben-Hur

Doar Tu poți să dai biruință!

Florin Barbu,Andreea Sutton Bradeanu,Eugene Lukjanenko (Soifertis numele de scena ca pianist):

Florin Barbu,Andreea Sutton Bradeanu,Eugene Lukjanenko (Soifertis numele de scena ca pianist)

Doar Tu poți să dai biruință!

(Pro familia Florin Barbu)

Trăim într-o lume nebună în care firescu-i hulit,
La rang este pus azi desfrâul și totul e-ntors, pervertit,
Familia ce Însăși Mărirea lăsat-a ca drept, sfânt model,
Se vrea dezbinată de-aceia, ce au curcubeu pe drapel,

Se dau la o parte tradiții și stări ce-am primit ca șablon,
Instincte primare triumfă și lumea e-un nou babilon,
Plâng pruncii ce-s luați de la mame cu lacrimi de jale și dor,
Părinții se luptă-n instanțe, şi-așteaptă mișcare-n sobor,

Prea greu se învârte-angrenajul, prea multă tăcere în jur,
Se calcă-n picioare-Adevărul și tot ce e sfânt și ce-i pur,
Atâta durere în inimi de mame, de tați, de copii,
Trezește-te tu, Românie, te-așteaptă națiunea să-nvii,

Să urci pe-nălțimi, fă strigare, ca toți să fim una în El,
Apoi, cu credință în suflet, să ne îndreptăm spre Betel,
Să fluture steagul dreptății, să plouă cu har pe pământ,
Ca toți cei ce calcă Cuvântul să afle de-al Tău legământ,

Să tremure inima celor ce n-au Dumnezeu și fac rău,
Să dai izbăvirea acelor ce trec prin necaz și li-e greu,
Tu poți Doamne Tată căci știm, că Tu ne-ai creat, ne-ai dat har,
Fă-Ți Numele astăzi de slavă, așa cum a fost la Calvar,

O Doamne, privește copilul ce nu are mamă și tată,
Alină-i Te rog suferința, căci fața-i de lacrimi udată,
O cheamă pe mama, nu vine, iar strigătul lui disperat,
Întreabă în negura nopții: „Tu, tată și tu m-ai uitat?”

Să nu-ngădui celui ce rage ca leul aici pe pământ,
Să rupă uniunea ce Doamne-ai făcut prin al Tău Sfânt Cuvânt,
Să nu lași ca omul să zacă prea mult în noroi, Te îndură!
Înalță-l pe culmi de izbândă, îmbracă-l cu sfânta armură,

Şi-astfel cu nădejde să poarte, pecetea Duhului Sfânt,
În lupta ce e inegală, să ai Doamne-un ultim cuvânt,
Răstoarnă domniile vremii, Lumina să-nvingă mereu,
Să vadă acei ce fac răul, ce-i omul și ce-I Dumnezeu!

Redă-ne Tu, Doamne, azi pacea și lanțul robiei zdrobește,
Un tată-şi așteaptă copiii, enorm el pe fii îi iubeste,
Sistemul pervers stă la pândă, e haos, e plâns, anarhie,
Doar Tu poți să dai biruință, acelor ce sunt în robie!

08/06/16, Barcelona-Lucica Boltasu

Familia Avramescu,Florin Barbu, Familia Nan, Bradeanu, fam. Bodnariu

O dedicatie speciala pentru Norvegia

God's law,man breaking law

Te uiti straine? Pamantul tu l-ai pustiit!
Te uiti? Pacatele-ti s-au inmultit!
Tu defilezi strigand ca ai o viata,
Iar aroganta ta si soarele-l ingheata…
Te uita, randuri peregrinii
Ce spre Cetate merg ca crinii,
De ura ta se vad inlantuiti
Cand cu dispret ii scuipi ‘n-obrajii umiliti
Si crezi ca pe pamant tu stapanesti;
Cu biciul gros spinari tu zdrentuiesti
Si nu te uiti la tine cine esti,
Nici mila Domnului tu nu vrei s-o cersesti.
Caci pe pamantul care l-ai calcat
Un Altul inaintea ta a stat
Si cu iubire-a plans, a vindecat,
Si tuturora vina a purtat!
Oh, cat de orb poti fii pe-acest pamant…
Te uita-n fata ta se casca un mormant.
Dar vino azi, caci Cel ce te-a iubit te-asteapta;
Cu inima spalata paseste-n Calea dreapta.
Tu, omule, care stapan te crezi
Si nu vezi Calea ce trebui’ s-o urmezi,
Tu fals iti spui in mintea ta ca-i pace…
Dar nu uita: „CUM AI FACUT, ASA TI SE VA FACE” – Obadia 1:15

Am primit poezia de la Domnul pe 26 februarie 2016 ora 09:50, cand eram in genunchi pentru fratii mei scumpi Bodnariu. Am scris-o pe genunchi, apoi m-am rugat in continuare si am mai primit una la ora 10:02. Insa asta este o dedicatie speciala pentru Norvegia din partea Domnului.

Poezia este scrisa de o persoana cu mare inima si suflet  si care staruieste  in rugaciune inaintea Domnului pentru familia Bodnariu si pentru ceilalti parinti jefuiti de copiii lor, oriunde  s-ar afla ei.

Domnul Isus Hristos este Paştele nostru (1 Cor. 5.7)

Jesus what a beautiful name

Domnul Isus Hristos este Paştele nostru (1 Cor. 5.7)
de Mihail Dimitriu
poet şi scriitor creştin

Dumnezeu vorbi prin Moise, către-al Său popor evreu, (Exod 12.1-28)
Despre ceea ce înseamnă Paştele lui Dumnezeu. (Exod 12.11)
Astfel, Dumnezeu le spuse că Paştele lui cel pur, (Lev. 23.5; Num. 28.16)
Însemna mielul sau iedul, de un an, făr’ de cusur (Exod 12.5)
Şi de parte bărbătească, care trebuia jertfit, (Exod 12.5,21,27; Deut. 16.2,5)
Fript la foc şi mâncat iute, cum face omul grăbit. (Exod 12.11,43)

Dumnezeu mai poruncise să ia din sângele lui (Exod 12.7)
Şi să ungă stâlpii uşii şi pragul de sus, oricui (Exod 12.22)
Care va dori să scape de urgia ce lovea (Exod 12.12-13,27)
Fără milă egiptenii, ce Domnul îi pedepsea. (Exod 12.23)

An de an, de la ieşirea evreilor din Egipt, (Num. 28.16; Deut. 16.1; Matei 26.2; 27.15; Luca 2.41)
Ei avură sărbătoare, mâncând miel jertfit şi fript, (Matei 26.17-19; Luca 22.7,15; Ioan 18.28)
Ce-L simboliza pe Domnul, ce prin jertfă oferi (Is. 53.7; Apoc. 5.6,12; 14.4)
Mântuirea, tuturora care vor a o primi. (Matei 18.11)

Oamenii ce ştiu ce-nseamnă Paştele pentru creştini, (1 Cor. 8.2)
Că nu-i miel, nici sărbătoare, ci persoană, sunt puţini. (Is. 53.7; Ioan 1.29; 1 Petru 1.19)
Cartea Sfântă ne învaţă, că Domnul Isus Hristos (2 Tim. 3.15-17)
Este singurul sfânt Paşte, pentru omul credincios. (1 Cor. 5.7)

Dacă în trecut evreii aveau un Paşte pe an, (Lev. 23.5; Num. 9.2,5; Luca 2.41)
Azi situaţia e alta. Dup-al Domnului sfânt plan, (Ef. 3.11)
Toţi creştinii autentici au un Paşte permanent, (Ioan 14.23)
Căci în ei, în permanenţă Domnul slavei e prezent. (Gal. 2.20; Ef. 3.17)

Şi fiind uniţi cu Domnul, sunt “un singur duh cu El”, (Ioan 14.20; 1 Cor. 6.17)
Iar rămânerea în Domnul, este marele lor ţel. (Ioan 15.4-6)
Iată de ce sunt creştinii, ce-L poartă pe Domnu-n ei, (Ioan 14.23; Rom. 8.10; Col. 1.27)
Permanent în sărbătoare, nu ca anticii iudei. (Ezec. 45.21)

Azi, de “Paşte” se serbează pântecul, nutriţia! (Fil. 3.19)
Dar inima nu-mi vibrează în ton cu tradiţia. (Matei 15.3,6,9; Marcu 7.8; 1 Tim. 4.7)
Şi mă doare, că nu-i bine tot ce face lumea-n jur: (Iacov 4.4; 1 Ioan 2.15)
Fără Domnul, se îmbuibă, traiul său fiind obscur. (Luca 21.34; 2 Tim. 3.1-5)

După iureşul de “Paşte”, lumea intră în normal, (Gal. 4.10)
Uitând de acele zile de divertisment banal, (Iuda 12)
Şi trăieşte fără Domnul, searbăd ca şi pân-atunci, (Gal. 5.19-21)
Ignorând în continuare ale Domnului porunci. (Ps. 119.166)

Când privesc la zelul mare, de-a găti tot ce-i mai bun, (Luca 21.34)
Şi la marea agitare pentru “Paştele” străbun, (Gal. 1.14)
Parcă n-aş mai vrea mâncare, şi nici haine mai de soi, (Ps. 102.4)
Şi-aş posti tot timpu-acela când distracţia e-n toi. (Ioel 2.12)

Poate Domnul se îndură de bieţii petrecăreţi, (Ier. 16.8)
Ce cred, dup-a lor măsură, că de fericire-s beţi. (2 Petru 2.13)
Şi le-arată fericirea sfântă şi curată ce-i, (Iacov 1.25; 5.11; Apoc. 20.6)
Şi uimirea-i va cuprinde, pe “creştinii” ce-s atei! (1 Cor. 5.11)

Ce-i aceia fericire, Domnul spus-a desluşit (Matei 5.1-2)
Spre a tuturor uimire. Astfel Domnul a grăit: (Luca 6.20)
Fericiţi sunt doar flămânzii, că ei fi-vor săturaţi, (Luca 6.21)
Şi săracii şi toţi blânzii, cei ce plâng sunt ai Lui fraţi, (Matei 5.5; Luca 6.20-21)

Milostivii şi aceia cu duhul sărac, zdrobit, (Matei 5.3; Ps. 34.18)
Cei cu inima curată au sufletul mântuit, (Matei 5.7,9)
Cei ce sunt urâţi de lume, izgoniţi şi ocărâţi (Luca 6.22)
Pentru-al Domnului sfânt nume, în rai fi-vor ocrotiţi. (Luca 6.23)

Fericiţi sunt prigoniţii pentru că-s neprihăniţi, (Matei 5.10)
Şi toţi împăciuitorii, fiii Domnului iubiţi. (Matei 5.9)
Toţi ce vor rămâne-n Domnul, veşnic vor fi fericiţi. (Ioan 15.6)
Iar de vor trăi ca Domnul, sigur vor fi mântuiţi. (1 Ioan 2.6)

Doamne, ai milă de mine, că nu-s după voia Ta! (Ps. 143.10)
Pentru-aceasta vin la Tine, să te rog a mă ierta! (Luca 11.4)
Eu nu-s mulţumit de mine, când mă uit la viaţa mea, (Iov 42.6)
Căci eu nu trăiesc ca Tine, inima mi-e încă rea! (Ier. 17.9)

Tu ai spus Doamne Isuse, să fac bine tot mereu, (Luca 6.27,33)
Voia să-mi fie supusă doar voii lui Dumnezeu! (Matei 7.21)
Însă eu mă uit la mine şi constat că nu-s aşa, (Ier. 6.16)
Şi-ale Duhului suspine, m-aduc înaintea Ta! (Rom. 8.26)

Domnul mi-a dat această poezie pe 31.03.2010, pentru a ne atrage atenția asupra faptului că, în Cuvântul Său, citim că, pentru adevărații creștini Paștele înseamnă doar un singur lucru : persoana sfântă a Domnului și mântuitorului nostru, Isus Hristos (1 Cor. 5.7), și nimic altceva ! Dacă doriți să citiți și alte poezii pe care mi le-a dat Domnul prin Duhul Sfânt, care nu sunt puse și pe acest site, puteți citi și cartea de poezii „CUVINTE DE LA DUMNEZEU”, care este scrisă de către același autor. http://ener.go.ro , http://ghidulcrestinului.go.ro , mihaildimitriu@yahoo.com

Copiii nostri

Familia Avramescu,Florin Barbu, Familia Nan, Bradeanu, fam. Bodnariu

Copiii noștri
romeo tarhon
Copiii noștri ne sunt smulși
De gheare de acvile
De lângă mame și sunt duși
În lagăre ostile…

Copiii noștri-au fost eroi,
Istoria-i trucată…!
Copiii noștri suntem noi,
Naivii de-altădată…

Copiii noștri-n patru zări
Sunt carne-n tun pe țeava
Ororilor din alte țări
Ce-i spulberă ca pleava.

Copiii noștri, sper, cândva,
În vremuri ce-s aproape,
De înșine ne vor salva
Să evadăm sub pleoape…

Copiii noștri, copii, sper,
Să aibă, meritându-i,
Cum vor și îngerii din cer,
Cum mama ta la rându-i…

Copiii noștri, cum tu ești
O îngeră-ntre îngeri
Din toamna stirpei românești,
Ce nu acceptă-n înfrângeri!

Protest la Petroșani ~ Simion Felix Marțian

Protest la Petrosani. Foto Simion Felix Martian

A sosit și ziua protestului global anti Barnevernet, cu acțiuni fierbinți pe toate meridianele. Și cu speranțe. În România vor avea loc mitinguri în 15 orașe. Tonul îl va da Petroșaniul, având cea mai matinală oră de începere. Zece.
„Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă!” (Psalmii 118:25)

Protest la Petroșani

Iubiți creștini, la poale de Parâng
Ne-am adunat din solidaritate,
Plângând alături de acei ce plâng,
Dar și făcând apel pentru dreptate.

Căci vin cutremure de undeva
Lovind familia la temelie,
Dar pentru noi e sacră, și-i ceva
Ce Dumnezeu a hotărât să fie.

Și-n dragoste, femeie și bărbat
Să dinuiască-n timp, când pe tulpină
Apar vlăstari, ca rod înmiresmat,
Care devin a ochilor lumină.

Și-atunci cum să tăcem, când dinspre nord,
Tentacule ce-s gata să agațe,
Prin brute cu răceală de fiord,
Smulg copilașii mamelor din brațe.

Un monstru denumit Barnevernet
Răpește prunci și declanșează drame,
Și-n umbra lui crescând încet, încet,
Familiile prind să se destrame.

Părinții strigă după ajutor,
Și strigătul răsună românește;
Să protestăm, mișcați de drama lor,
Până când spectrul răului nu crește.

Să prevenim acest sistem ateu,
Care își târâie prin bezne pașii,
Că azi se războiesc cu Dumnezeu,
Care a dat părinților urmașii.

Iubiți creștini, ce vă-nfrățiți cu Jiul,
Manifestăm, nutrind credința vie
Că Dumnezeu, în casa Bodnariu
Și-a celorlalți, va da iar bucurie.

Simion Felix Marțian
16 aprilie 2016

SEARA DE INCHINARE BETANIA ARAD „DECLARAM PUTEREA TA” – Editia I Tinerii de la Biserica Baptista nr. 2 Timisoara

There is God, How Wonderful

We are not  a dream, an accident,

a kneaded clay of ourselves.

But we were built by a creative Force,

with a wisdom without bonds.

There is God. He truly does  exist!

 

No, we are not some shadowed beasts,

driven by a persuaded whip.

But we have a spirit and a freedom.

And a heart that’s beating for the heavens.

There is God. He truly does exist!

 

The dust would not have felt forever.

Immaculate devour of lilly

if not has stretched his hand Almighty

to fill in our well the sense of feeling.

There is God. He truly does exist!

 

 

We have with us the Scripture as a proof,

we have unceasing signs and wonders.

And he who wants to see Almighty,

to stand in front of Him on barricade!

There is God. He truly does exist!

 

Our path is not eternally sunlit,

life is not always a palace.

But we live it, because it is worth living for,

when over this limited world,

There is God. He truly does exist!

 

 

No, we are  not nothingness! What joy!

He, the Supreme Truth has been revealed.

Jesus in us, the light and love.

And death is only just a flight to immortality.

There is God! How wonderful it is!

 

 

Intoarce-te la Domnul – poem cinematografic

cand ajungi sa-ti fi tu insuti o povara young man

”Întoarce-te la Domnul”, poem cinematografic inspirat de parabola fiului risipitor din Sfânta Scriptură.

Versuri: Costache Ioanid
Lectură: Ana-Maria Susanu
Personaj: Daniel Busuioc
Imagine: David Chircă, Daniel Vâtcă
Montaj: Gigi Mihnea

Când ajungi să-ți fii tu însuți o povară

1. Când ajungi să-ți fii tu însuți o povară,
Când dureri de ne’nțeles te-apasă greu,
Când pe crengi sunt numai flori de primăvară,
Iar în tine frunze moarte cad mereu…
Când pe tainice urzeli, ce se destramă
Rătăcești ca un pescar dezamăgit
N-auzi tu un glas de Tata ce te cheamă?
N-auzi tu suspinul tainicei iubiri?

R: Întoarce-te la Domnul,
Așa cum ești cu zdrențe-n suflet și poveri!
Întoarce-te la Domnul!
Un cuget nou și-o altă inimă să-I ceri!

2. Întoarce-te la Domnul!
La pieptul Lui, să-L înțelegi cât te-a iubit…
Crezând în jertfa-I sfântă, vei plânge fericit…
Întoarce-te la Domnul, copil rătăcit!
Ca-ntr-un joc, legându-ți ochii cu naframă
Tu alergi să prinzi naluca unui vis,
Dar oprește-te din drum și vezi, ia seama:
Pașii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis!
În zadar, pândești năluca fericirii!
În zadar, apuci cu pumnii amândoi!
Vei plăti, din nou, tribut dezamăgirii,
Obosit… cu ochii… plânși… cu pumnii goi…

Versuri de Costache Ioanid via Resurse Crestine

VIDEO by Oastea Domnului Info

Amurgul Planetei

Amurgul Planetei Simion Felix Martian

Simion Felix Martian este un poet creştin , născut la Ciceu-Ciurgeşti în zona care l-a dat pe George Coşbuc , Liviu Rebreanu și Ion Pop Reteganul. Locuiește în Vulcan Hunedoara
Urmăriți poeziile pe:http://nelumartian.blogspot.ro/
Blogul poetului Simion Felix Marţian
https://simfelixmarblog.wordpress.com/
La moara lui Felix

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala