Marius Birgean – ‘Venirea Domnului’ – Biserica Emanuel Timisoara 16 Martie 2014

2 Petru 3:1-10

Prea iubiţilor, aceasta este a doua epistolă, pe care v’o scriu. În amîndouă, caut să vă trezesc mintea sănătoasă, prin înştiinţări,
2 ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfinţii prooroci, şi de porunca Domnului şi Mîntuitorului nostru, dată prin apostolii voştri.
3 Înainte de toate, să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, cari vor trăi după poftele lor,
4 şi vor zice: ,,Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci de cînd au adormit părinţii noştri, toate rămîn aşa cum erau dela începutul zidirii!„
5 Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pămînt scos prin Cuvîntul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei,
6 şi că lumea de atunci a perit tot prin ele, înecată de apă.
7 Iar cerurile şi pămîntul de acum sînt păzite şi păstrate, prin acelaş Cuvînt, pentru focul din ziua de judecată şi de peire a oamenilor nelegiuiţi.
8 Dar, prea iubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sînt ca o zi.
9 Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.
10 Ziua Domnului însă va veni ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pămîntul, cu tot ce este pe el, va arde.

Cati dintre voi in seara aceasta, puteti sa spuneti din toata inima: Maranata, Vino Doamne Isuse? Daca puteti sa o spuneti, haideti  sa o spunem! „MARANATA, VINO, DOAMNE ISUSE!”. Amin. Sa stiti, ca daca ati spus-o, v-ati asumat faptul ca daca ar veni chiar acum, ai fi gata sa-L intampinisi sa fi pregatit. Poate n-ar fi o idee…, am spus-o si cu alte ocazii sa schimbam saluturile noastre cu care ne intalnim, termenii astia foarte colocviali, ciao, sau poate chiar salutul crstin ‘Pace’. Nu neaparat sa-l inclocuim, dar sa adaugam ‘Maranata’. Unii isi pun nume bisericilor „Maranata” – Biserica Baptista Maranata. Ce ar fi daca ne-am saluta tot mai mult in zilele aceste: „Maranata”. Ar fi o reamintire, pe care ne-o facem unii altora, ca Domnul nostru vine.

Marius BirgeanDe dimineata, in drum spre Hateg, in masina, unul din tinerii valorosi din biserica noastra era in masina si la un moment dat a intrerupt tacerea. A intervenit in conversatie si a spus: „Noi mergem, astazi, in tihna la Casa Domnului. Iar in Crimea este referendum.” Mm, am dat slava Domnului in sufletul meu, in inima mea,  pentru maturitatea gandirii unui adolescent din biserica noastra, care se gandeste serios la faptul, ca noi ne bucuram de tihna, iar in tara vecina sunt probleme. Probleme, care nu stim ce intorsatura vor lua. Iar, apoi, m-am gandit, n-am putut sa nu ma gandesc si la inima cu care familiile celor 33 de crestini executati, poate in saptamana trecuta in Korea de Nord, s-au dus astazi la inchinare. Cum s-ar fi dus, oare? M-am gandit si am inaltat o rugaciune. Asa cum am fost indemnati in seara aceasta, sa ne rugam pentru fratii nostri si sa nu uitam, chiar cu riscul de a va plictisi, spunandu-va mereu si mereu acelasi lucru; aducandu-va aminte, aducandu-ne aminte de datoria pe care o avem de a fi solidari cu fratii nostri, care trec prin suferinte si persecutie. Avem nevoie sa dezvoltam o solidaritate a persecutiei cu fratii nostri, pentru ca astazi este randul lor, dar s-ar prea putea ca maine sa fie randul nostru. De ce? Nu pentru ca eu o spun, ci pentru ca Domnul o spune.

Unul din semnele revenirii Sale, din Matei 24, este afirmati si in alte locuri, este faptul ca „Veti fi urati de toti!” -„Toate neamurile, din pricina Numelui Meu!” Atunci, spune: „Unii se vor vinde, unii pe altii, unii vor cadea. Dar cine va ramanea pana la capat, va fi mantuit.” Slavit sa fie Domnul. Razboaie si vesti de razboaie. Conflicte regionale si conflicte internationale. Atrocitati, de genul despre care am vorbit in Nigeria, boli incurabile, persecutie religioasa, foamete, ciumi, cate si mai cate, catastrofe aliene, le vedem pe toate sub ochii nostri si lucrurile arata clar ca suntem mai aproape ca oricand de venirea Domnului.

Totusi, cred ca fiecare dintre noi am avut un moment in care ne-am intrebat: De doua mii de ani, Scriptura spune, ca Domnul vine. Si totusi n-a venit. Ce se intampla? Ca si oameni sinceri, care-L iubim pe Dumnezeu si credem Cuvantul lui Dumnezeu si credem cuvintele Domnului Isus. Suntem atenti la ce se petrece in jurul nostru. V-ati pus vreodata intrebarea asta? De doua mii de ani, spune ca vine. Si totusi, de ce n-a venit? In seara aceasta, pentru cei care v-ati pus aceasta intrebare, in mod special, pentru prietenii care sunt impreuna cu noi, as vrea Cuvantul lui Dumnezeu sa raspunda la aceasta intrebare, pentru ca raspunsul este clar si raspunsul acesta s-ar putea sa surprinda pe unii, dar este extraordinar.

2 Petru 3:9 9 Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă. De ce Dumnezeu nu si-a incheiat socotelile cu istoria? De ce? Aparent, Hristos intarzie sa vina. De ce? Dumnezeu, inca mai are rabdare pentru planeta pamant. Raspunsul il gasim in Cuvantul Scripturii. Dumnezeu vrea, vrea cu tot dinadinsul  ca oamenii sa se intoarca la El cu pocainta. In adins, pare ca intarzie in implinirea fagaduintei Lui si prelungeste istoria pentru ca si tu, daca esti in seara aceasta aici si nu esti mantuit si nu ti-ai incheiat socotelile cu Creatorul vietii tale,  si nu te-ai pregatit pentru vesnicie, si tu ai parte de harul de a veni la Hristos.

In seara aceasta, as vrea sa intelegi pretul pe care Dumnezeu il pune pe sufletul unui singur om. Faptul ca Dumnezeu este, in mod intentionat, hotarat, sa prelungeasca istoria unei intregi planete si a cosmosului, daca vrei, pentru ca e vorba de universul intreg, care va arde si va fi inlocuit de un cer nou si de un pamant nou. Dar motivul pentru care Dumnezeu intarzie sa faca lucrul acesta pe care l-a spus, este pentru ca are rabdare cu tine si vrea ca tu sa nu pieri in iazul de foc, in focul cel vesnic. Asa ca daca de afli aici, ia aminte. Asculta Cuvantul acesta, asculta mesajul acesta. Iti este adresat in mod direct, tie. Tie, care poate vii aici de luni, de ani de zile, dar inima ta este nesimtitoare la adevarul lui Dumnezeu. Ce-ar putea sa spuna Dumnezeu, ce-ar putea sa faca Dumnezeu, ca sa intelegi urgenta impacarii tale cu Dumnezeu? Urgenta mantuirii sufletului tau. Ma rog in seara aceasta, ca Dumnezeu sa-ti deschida mintea si inima sa intelegi lucrurile. Si sa ne dea Dumnezeu intelepciune si noua, celor care suntem ai Lui, sa intelegem lucrurile din perspectiva lui Dumnezeu.

Schimbarea la fata Photo www.subkorea.com

1 Petru este o carte de averitizare si de incurajare. In centrul ei, in centrul mesajului ei apostolic, este adevarul sau venirea Domnului Isus a doua venire a Domnului Isus. O epistola, in care accentul pus pe aceasta doctrina a revenirii Domnului Isus este atat de puternic si prezent peste tot. In primul capitol, ap. Petru  isi aduce aminte, la varsta lui inaintata, de o experienta unica pe care a avut-o, intr-o companie foarte, foarte selecta. Erau umpreuna pe muntele Taborului, impreuna cu Iacov si Ioan, ceilalti doi din cercul apropiat al Domnului Isus. Si la un moment dat, spune Cuvantul lui Dumnezeu, Domnul Isus a stralucit ca soarele in fata lor. Chipul Lui s-a facut luminos, ca soarele. Hainele Lui s-au facut stralucitoare, albe ca lumina. Intr-un moment, s-a dat, parca, la o parte, o perdea care acoperea slava intrinsica a Domnului Isus si acesti ucenici vad slava Lui de Dumnezeu intrupat. Slava cu care va veni in imparatia Lui. Si acolo pe munte mai sunt doi care vin, alaturi de Domnul Isus, Moise si Ilie, reprezentantul legii si a profetilor Vechiului Testament. Ei bine, Petru este acel care este atat de coplesit de ce vede, incat il ia gura pe dinainte si stiti ce cuvinte rosteste: Sa facem 3 colibi- una pentru Tine, una pentru Moise si una pentru Ilie. Pe muntele Taborului au facut o catedrala de toata frumusetea, nu stiu cine, franciscanii sau care, o bijuterie arhitectonica in evul mediu, pe vremea cavalerilor. Si are 3 turle. Imaginatia unora nu s-a oprit la 3 colibi, ci la 3 biserici.

Dar Petru este atat de coplesit de ceea ce vede. Si dupa mult timp, ceea ce este extraordinar in capitolul 1, am vrut in mod special sa va atrag atentia, spune: Cat este de glorioasa aceasta experienta pe care am avut-o? „18 Şi noi înşine am auzit acest glas venind din cer, cînd eram cu El pe muntele cel sfînt. 19 Şi avem cuvîntul proorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într’un loc întunecos, pînă se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.” Avem cuvantul proorociei; e cuvantul profetic, profetia, Scripturii cu privire la venirea Domnului Isus Hristos, care este mai puternica decat experienta pe care noi am avut-o pe muntele Taborului. Intotdeaun, cuvantul lui Dumnezeu este superior experientei. Oamenii cauta experiente cu Dumnezeu, dar increderea noastra trebuie sa fie bazata pe cuvantul lui Dumnezeu, care este „Da si Amin.” Pe Cuvantul viu si ceresc. Altceva trece ca spuma, spune poetul, Hristos ca stanca in veci va sta. Avem cuvantul proorociei, la care spune Petru, „Bine faceti ca luati aminte,” pentru ca e ca o lumina ce straluceste in loc intunecos, pana se va crapa de ziua.

Dragii mei, e intuneric, e tarziu, e noapte in jurul nostru. Dar slavit sa fie Domnul, ca avem o lumina si acesta este cuvantul proorociei. Este asigurarea cuvantului, ca Domnul Isus, Mantuitorul nostru, cel care a venit in lumea noastra, sa moara pentru pacatul nostru, sa plateasca pretul salvarii, sa invieze din morti; s-a inaltat la dreapta Tatalui, s-a dus sa ne pregateasca un loc. Si dupa ce ne va pregati un loc, se va intoarce, ca acolo unde este El, sa ne ia si sa ne duca si pe noi. Slavit sa fie Domnul!

In capitolul 2, e vorba de invatatorii care neaga acest adevar. Si apoi, urmeaza capitolul 3, din care am citit aceste prime 10 versete. In capitolul acesta, ap. Petru, face mai intai de toate un apel. Un apel la adresa mintii  noastre, pentru acceptarea adevarului revenirii Domnului Isus. Face un apel rational, adresat mintii noastre. Credinta noastra trebuie sa se bazeze pe convingeri Biblice, solide. Si de aceea, schimbarea trebuie sa inceapa in mintea noastra, in gandirea noastra. Ap. Petru vine si spune: „Aceasta este a doua epistola care v-o scriu, in amandoua caut sa va trezesc,” ce anume? Sentimentele? Trebuie sa va starnesc sentimentele, sa simtiti ceva deosebit? Sa va furnice ceva. Nu, nu , nu, nu.. „Caut sa va trezesc mintea sanatoasa, prin felurite instiintari. Pentru ca vreau ca acolo, la nivelul mintii voastre, la nivelul gandirii voastre, lucrurile sa fie in ordine. Voi sa fiti convinsi in mintea voastra, de faptul ca Domnul Isus Hristos vine si nimic sa nu va zguduie, nimic sa nu va clatine. Orice ati auzi, orice ati vedea, orice invataturi ar fi in jurul vostru si ar fi preferate, astea sa nu va zguduie, sa nu va clinteasca.”

Acest apel, la mintea noastra sanatoasa, cu privire la revenirea Domnului Isus, spune Petru ca este bazat pe instiintarile apostolilor. Zice: „Aceasta este a doua epistola pe care v-o scriu. In amandoua, caut sa va trezesc mintea sanatoasa prin instiintari, sa va fac sa va aduceti aminte de lucrurile vestite mai dinainte de sfintii prooroci… si de porunca Domnului, data prin apostoli.” Petru scrie in calitate de apostol. Petru scrie in calitate de martor ocular al vietii Domnului Isus, ai cuvintelor Domnului Isus, al lucrarii Domnului Isus. Petru scrie ca si reprezentant al Fiului lui Dumnezeu si vine si spune: „Vreau sa va trezesc mintea sanatoasa prin instiintari, sa nu uitati, sa nu uitati!” A fost un moment in care Petru a uitat si Petru vrea ca, acum, noi sa nu uitam. A fost un moment, in care Petru trebuia sa nu uite. Dar a uitat. Aduceti-va aminte, Domnul Isus l-a avertizat si i-a spus: „Petre, in noaptea asta, inainte sa cante cocosul de 3 ori, te vei lepada de mine, de 3 ori.” Ce spune Petru? „Cu neputinta. Daca toti Te-au parasi, eu ma duc cu Tine pana la moarte.” „Petre, nu uita. Satana a cerut sa va cearna ca graul, dar Eu m-am rugat pentru tine, sa nu ti se piarda credinta.” Si ce s-a intamplat? Petru a uitat. S-a lasat doborat de somn si de intristare.

Acuma, el vine si spune: „Vreau sa nu uitati. Vreau sa va trezesc mintea sanatoasa. Si vreau ca si dupa ce eu voi pleca din lumea aceasta, voi sa nu uitati de faptul ca Domnul nostru vine.” Slavit sa fie Domnul. Dar, nu numai instiintarile apostolilor, dar si prezicerile sau inspiratia profetilor este baza acestui apel, pentru ca, observati: „Vreau sa va aduc aminte de lucrurile vestite dinainte, de sfintii prooroci.” Nu numai apostolii au vestit in perioada de dupa Domnul Isus, dar inainte chiar, de Domnul Isus, sfintii prooroci  au vestit ca Domnul Isus va veni a doua oara. Au prevestit adevarul acesta al sfarsitului istoriei prin interventia lui Dumnezeu, cand Dumnezeu insusi va pasi si va pune capat. Va judeca vii si mortii si-si va instaura Imparatia.

Primul prooroc, care a prevestit despre care gasim in Cuvantul lui Dumnezeu, stiti cine a fost? Omul lui Dumnezeu, Enoh. Enoh cel care a umblat cu Dumnezeu 300 de ani. Enoh a fost un profet, un prooroc. Si Enoh prooroceste: „Iata ca am vazut pe Domnul venind cu zecile mii de sfinti ai Lui, sa faca judecata impotriva celor nelegiuiti. Apoi, ne uitam pe firul Vechiului Testament si vedem cum Isaia prooroceste acelas lucru. Mica prooroceste acelasi lucru. Zaharia prooroceste acelasi lucru. Daniel, sa nu mai vorbim de Daniel, cel care vorbeste in termeni atat de clari, despre aceste evenimente, lucrurile spuse de profeti. Dragii mei, ca si cum n-ar fi destul toate aceste lucruri- ce ne-au spus profetii si ce ne-au spus apostolii. Petru vine si spune: „As vrea sa fac acest apel la cugetul vostru, la mintea voastra sanatoasa, spunandu-va, ca acest adevar al revenirii Domnului Isus este bazat pe insasi porunca Domnului Isus. Pe porunca Domnului si a Mantuitorului nostru, data prin apostolii vostri. Dragii mei, nu numai ca apostolii au spus, nu numai ca proorocii au prevestit, dar insusi Domnul Isus a spus-o: „Nu odata ma voi intoarce,voi reveni. Ma voi intoarce sa va iau acasa, sa fiti acolo unde sunt [Eu].

In fata sinedriului, in fata dusmanilor, cand era la proces, Domnul Isus a spus: „Da, sunt Fiul lui Dumnezeu si veti vedea pe Fiul Omului venind cu slava pe norii cerului.” Despre revenirea Lui, El a spus: „Orice ochi Il va vedea, chiar si cei ce L-au strapuns.” Am o intrebare pentru voi in seara asta: De cate ori trebuie sa spuna Dumnezeu un lucru ca sa fie adevarat? De cate ori? De cate ori?!!! O singura data. Domnul Isus spune: „Odata a vorbit Dumnezeu si de doua ori am inteles, ca puterea este a lui Dumnezeu. Iata ca acest adevar al revenirii Domnului Isus este un adevar care a fost vestit de Dumnezeu, nu odata, ci de nenumarate ori in Cuvantul Sau. Prima venire a Domnului Isus a fost prevestita de mult mai putine profetii si s-a implinit in mod literal. A doua venire a fost prevestita de mult mai multe profetii si se va implini, slavit sa fie Domnul, la fel de literal!

Asa ca, apostolul face acest apel si dupa ce face acest apel la adresa mintii noastre sanatoase, sa acceptam acest adevar al revenirii Domnului Isus, El ne arata un adevar trist, care se petrece sub ochii nostri si anume ca: Sunt oameni care batjocorescacest adevar, oameni care neaga adevarul revenirii Domnului Isus. Oameni care cu o aroganta, cu o infatuare fara seaman isi bat joc de adevarul lui Dumnezeu si sfideaza Cuvantul lui Dumnezeu. „Înainte de toate,” spune vers. 3 3  „să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, cari vor trăi după poftele lor, 4 şi vor zice: ,,Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci de cînd au adormit părinţii noştri, toate rămîn aşa cum erau dela începutul zidirii!„ I-ati intalnit? Sunt peste tot. Sunt in familiile noastre, printre cei care nu Il cunosc pe Domnul, din pacate si ne rugam ca Domnul  sa lucreze la inima lor. Sunt la scoala, printre colegii tai de scoala, sunt printre colegii tai de serviciu, printre vecinii tai, printre aceia cu care incerci sa initiezi o conversatie, sa-L marturisesti pe Domnul si care iti rad in nas si isi bat joc. Batjocoritori.

Batjocoritori. Corul lor s-a inmultit, din pacate, in zilele noastre.  Corul celor care nu cred si care nu vor sa creada. Ar trebui sa ne mire? Ar trebui sa ne mahneasca? Da. Dar nu sa ne mire. De ce? Pentru ca-i scris aici. Pentru ca insusi Cuvantul ne spune: In zilele din urma vor veni batjocoritori, plin de batjocoritori. Si stiti care este motivul pentru care ei batjocoresc adevarul lui Dumnezeu? Nu pentru ca au o problema la nivelul mintii. Ci pentru ca iubesc pacatul. „Vor trai dupa poftele lor.”  Motivul pentru care ei batjocoresc adevarul lui Dumnezeu, motivul pentru care ei batjocoresc adevarul revenirii Domnului Isus este pentru ca lor le place pacatul si n-ar vrea ca Dumnezeu, cumva, sa le tulbure placerea si trairea in desfrau, in care se complac. Dumnezeu o va face. Si nu le va cere parerea, dupa cum nu-ti cere parerea nici tie si nici mie de actiunile Lui. Cuvantul ne arata clar de existenta lor. Cuvantul ne arata explicatia pe care ei o dau aparentului motiv al intarzierii revenirii lui Isus. Zice: „Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci de cînd au adormit părinţii noştri, toate rămîn aşa cum erau dela începutul zidirii!” Cu alte cuvinte: „E cu neputinta ca Dumnezeu sa intervina in istorie. E cu neputinta ca Dumnezeu sa puna capat istoriei, pentru ca niciodata n-a facut-o. Lucrurile sunt din todeauna asa cum au fost  si asa vor fi. Aici pe pamant e totul. Aici pe pamant e raiul si iadul. Aici pe pamant e totul, asa ca ai ziua de azi, ai viata asta. Traieste, distreaza-te, ca maine vei muri si dupa aceea nu va mai fi nimic.  Toate sunt asa cum au fost si vor fi si noi ne ducem unde s-au dus parintii nostri. Unde au murit ei, murim si noi. In ce stare sunt ei, vom fi si noi. Asta este argumentul lor.

Dar Cuvantul lui Dumnezeu spune, in adins se fac. Oamenii acestia, in adins se fac. Oamenii acestia si-au propus sa nu creada. Oamenii acestia, pentru ca iubesc pacatul, comit o eroare, o ignorare voita a trecutului si o ignorare voita, cu privire la viitor. Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pămînt scos prin Cuvîntul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei, 6 şi că lumea de atunci a perit tot prin ele, înecată de apă. Potopul. Astazi, venind de la poalele Retezatului, am avut asa o priveliste. In fata, eram cu baietii si in fata  se profila un curcubeu imens si am spus: „Ce frumos curcubeu!” Si am spus: „Dar tu stii ce inseamna curcubeul? Dupa potop, Dumnezeu a promis ca nu va mai trimite un potop de apa, care sa nimiceasca pamantul.In schimb, va trimite un potop de foc.” De fiecare data, cand vedem curcubeul, ne dam seama ca a existat un potop. Si a existat o promisiune, de care Dumnezeu s-a tinut cu consecventa. Au fost revarsari de ape locale, au fost taifunuri de tot felul, dar n-a fost un potop universal de atunci incolo. Insa a existat un potop. In adins, se fac ca nu stiu.

 Iar cerurile şi pămîntul de acum sînt păzite şi păstrate, prin acelaş Cuvînt, pentru focul din ziua de judecată şi de peire a oamenilor nelegiuiţi.”Dar in final si vreau sa ma apropii de final, este o asigurare extraordinara. Dupa ce Petru face acest apel, la adresa mintii noastre, cu privire la adevarurile venirii Domnului Isus, dupa ce ne arata aroganta acestor batjocoritori, care neaga acest adevar, vine cu trei asigurari binecuvantate  pentru noi. Dumnezeu are o alta  metoda de masura timpurior. Spune: „prea iubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sînt ca o zi.” Cine a spus prima data lucrul acesta, pentru tine, „o mie de ani e ca ziua de ieri, care a trecut?” Moise, omul lui Dumnezeu in Psalmul 90. „Pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani.” Cate zile au trecut, de cand Domnul a promis ca va veni, dupa matematica lui Dumnezeu? Doua? Dupa matematica lui Dumnezeu, care este atemporal, care traieste in afara timpului.

Ei bine, Dumnezeu este deasupra, noi suntem pe pamant. El este nelimitat. Noi suntem finiti. El este etern, noi suntem marginiti. Dar Domnul are o alta masura a timpului. Dar dragii mei, Domnul are si o alta motivatie pentru prelungirea timpului. Scriptura spune: „9 Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.” N-ar trebui sa ne topeasca cuvintele acestea? Toata indiferenta, toata apatia spirituala, toata nepasarea noastra, tot somnul dulce in Sion, sa ne faca pe noi, cei care-L cunoastem pe Domnul, sa ne trezim, in sfarsit si sa lasam inima noastra aprinsa de jarul Duhului Sfant, de focul Duhului Sfant, pentru ca sa spunem la oameni, cata vreme mai este har… „Cata vreme mai este har”. N-ar trebui cuvintele acestea sa te cerceteze pe tine?

Dragul meu prieten, care esti in seara asta aici, Dumnezeu, in adins n-a pus capat istoriei pentru ca are o indelunga rabdare si cu tine si vrea ca sa nu pieri, ci sa vii la pocainta. In final, exista o asigurare serioasa ca ziua Domnului va veni ca un hot, cand nimeni nu se asteapta. Sau cand cei mai multi asteapta cel mai putin. Ziua Domnului va veni si-i va surprinde si va veni o prapadenie neasteptata peste ei. „ trupurile cereşti se vor topi de mare căldură, şi pămîntul, cu tot ce este pe el, va arde.” Stim ca toate aceste lucruri au sa se strice. E o intrebare care ramane, in final. Ce fel de oameni ar trebui sa fim noi? Ce fel de oameni ar trebui sa fi tu, frate si sora, sa fiu eu, ca si calatori impreuna spre un cer nou si un pamant nou, in care va locui neprihanirea. Suntem noi oameni care grabim venirea zilei lui Dumnezeu? „Ce fel de oameni?” Fie aceasta intrebare, cea care sa ne urmareasca  dupa ce plecam din seara aceasta, de aici, in saptamana in care am intrat, Ce fel de oameni ar trebui sa fim noi? Si intrebarea e valabila si pentru tine, prieten drag. Ce fel de om ar trebui sa fi tu, stiind ca toate aceste lucruri se vor strica intr-o zi si Dumnezeu va aduce judecata la vremea randuita de El? Ce fel de om ar trebui sa fi tu? Dragul meu, daca n-ai inca raspunsul, da-mi voie sa ti-l dau eu pe baza cuvantului. Dumnezeu pregateste o lume noua. Un cer nou si un pamant nou. Dar cerul Lui e un loc pregatit, pentru oameni pregatiti. In seara aceasta, Dumnezeu vrea sa fi un om pregatit pentru cerul lui Dumnezeu. Pregatit – prin credinta in Domnul Isus. Pregatit – prin pocainta. Pregatit – prin renuntare la placerile de o clipa ale pacatului si imbratisarea mantuirii lui Hristos. Dumnezeu sa te binecuvanteze. Amin.

Predica – Venirea Domnului

Biserica Emanuel, Timisoara (16.03.2014)
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Programul de Duminica Seara

VIDEO by Emanuel TM  Biserica Emanuel Timisoara – Duminica 16 martie 2014 PM – Marius Birgean – Venirea Domnului. Predica incepe la minutul 1:31:00 (91:00).

Lazar Gog – Femei si oglinzi Martie 16,2014

photo credit  www.huffingtonpost.com

Femei si oglinzi. Un text, poate, nebagat in seama pentru ca citim repede, sa vedem ce s-a intamplat. Dar prin ce cuvant nu ne poate vorbi Dumnezeu? Femeile acestea au dat dovada de sacrificiu, au vorbit despre Salvatorul lor, si au vorbit despre spiritualitatea lor, prin faptul ca au renuntat la gloria lor- la oglinda de arama, care era in vremea aceea.

Exod 38:8

 A făcut ligheanul de aramă, cu piciorul lui de aramă, din oglinzile femeilor, cari slujeau la uşa cortului întîlnirii.

Lazar GogIn aceasta relatare istorica, a felului in care s-a construit cortul intalnirii si Templul lui Solomon si a lui Zorobabel, si uneltele cu care sa se slujeasca in cort, in aceasta istorie, ni se spune ca un obiect principal, un obiect de seama trebuia sa fie ligheanul de arama in care se spalau preotii, inainte sa intre in cortul intalnirii. Si cuvantul Domnului ne spune ca acest lighean de arama a fost construit din ligheenele femeilor care slujeau la usa cortului intalnirii. 

In antichitate, oglinzile nu se faceau din sticla, ca si astazi. Oglinzile se faceau din aur, slefuit bine, argint, sau din arama slefuita, cum este in cazul nostru. In Scriptura, oglinda are multe aplicatii. De exemplu:

  1. Oglinda reprezinta puterea de reflectiei, a creatiei divine. Iov 37:18 spune ‘18 Poţi tu să întinzi cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?’ Cerurile sunt ca  o oglinda, care vorbesc despre puterea si intelepciunea lui Dumnezeu.
  2. Apoi, oglinda, este pentru autenticitate. Proverbe 27:19, Cuvantul Domnului spune ‘Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.’  Este autenticitate. Inima spune, de fapt, cine suntem si se vede pe fata, pe oglinda aceasta.
  3. Oglinda inseamna si asemanare in Biblie. 2 Corinteni 3:18 spune ‘Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într’o oglindă, slava Domnului, şi sîntem schimbaţi în acelaş chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.
  4. Mai este o aplicatie in Biblie pentru oglinda. Adevarul- Oglinda reprezinta adevarul. In Iacov 1, acest pasaj foarte cunoscut, vers. 22-25-  ‘22 Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri. 23 Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu -l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într’o oglindă; 24 şi, dupăce s’a privit, pleacă şi uită îndată cum era. 25 Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.’ Stiti dvs. Cineva spunea ca s-a dus oaspete undeva. Si in familia aceasta, in care a ajuns oaspete, sotul era un om tare ursuz. Un critic; nimic nu era bun. Bineinteles, nici ce facea sotia, nu era nimic bun. Dar ce faceau altii? Asa ca spune oaspetele, dupa ce am ajuns in familie, mi-a zis: „Mancam si te duc sa vizitezi muzeul, de aici din oras, avand cele mai celebre muzee din lume. Zice el: „N-aveam eu dizpozitie de muzeu, ca eram prea obosit. Dar, daca a fost cazul ca zice ca ma duce la muzeu, hai sa nu scap ocazia, ma gandeam ca mergem intr-una din zile, dar hai, mergem acuma, in prima zi.” Si, iata, s0au dus la muzeu. S-au oprit la ceea ce au crezut ca este primul tablou. Bineinteles ca gazda, un critic de arta expert, a zis: „Uitat-te si la tabloul asta. Este un tablou nereusit. Nu stiu pentru ce l-au dus pe asta la muzeu.” Sotia l-a cotit. El a continuat: „Culorile nu-s reusite. Nici rama nu-i buna.” Sotia l-a cotit din nou. „Uitati-va, felul in care apare portretul in acest tablou.” Sotia, iarasi l-a oprit. I-a zis: „Lasa-ma, draga, in pace, ca trebuie sa-i explic la oaspetele meu, tabloul acesta.” La care, sotia i-a zis: „Draga, tu nu vezi ca te uiti in oglinda?” Oglinda spune adevarul. Cum aratam de bine sau de mai putin bine.

Uitati-va, ca in pasajul nostru, femeile sfinte au considerat sa faca ceva pentru templu. Si-au daruit oglinzile, care erau din arama slefuita si Betaleel, care era arhitectul obiectelor de la templu, maestru, ingineru, a turnat, a pus la topit aceste oglinzisi a facut ceea ce se numeste ligheanul  de arama. Cand m-am oprit asupra acestui verset si l-am citit, si tot l-am rascitit, trebuie sa aiba Dumnezeu ceva special in versetul acesta. Si cred ca Domnul mi-a pus pe inima  si mi-a vorbit si mi-a descoperit ce este in acest pasaj, si vom vedea ca este un mesaj practic, care trebuie sa se potriveasca la biserica Domnului si la credinciosii individuali din toate generatiile, inclusiv din vremea noastra. De aceea, mesajul cu care voi veni in aceasta dimineata in fata dvs. l-am intitulat: Femei si oglinzi. Uitandu-ma in pasajul acesta, am descoperit trei mari adevaruri care trebuie sa stea la baza inchinarii individuale si colective. Primul mare adevar este acesta:

Exodul 38:8 photo credit biblestudyoutlines.org

1. Sacrificiul Femeilor

Femeile acestea au facut un sacrificiu mare, cand si-au daruit oglinda. Nu aveau prea multe obiecte personale; aveau niste oglinzi si si-au daruit oglinda. In Biblie, pentru cunoasterea noastra mai amanuntita, femeie este de asemenea ilustrativa pentru foarte multe adevaruri. Am sa va enumar cateva:

  1. Femeia este ajutorul potrivit pentru barbat. Genesa 2:18
  2. Femeia este instrumentul prin care a intrat pacatul, raul, in lume. Genesa 3:1-6; 1 Timotei 2;14
  3. Femeia este instrumentul binecuvantat  prin care a intrat mantuirea in lume si anume, prin procesul nasterii de fii, un proces in care s-a nascut samanta femeii, adica Isus Hristos.
  4. Femeia este primul purtator a vestei glorioase ca a inviat Isus din morti. Cine a dus aceasta veste? O femeie.
  5. In Scriptura, femeia este simbolica pentru Israel. Ieremia 6:2
  6. Este simbolica pentru biserica. Psalmul 45:9
  7. Este, pe de alta parte, simbolica pentru apostazie, lepadare de credinta. Apocalipsa 17:4-8, 18
  8. Dar, de asemenea, este si simbolul credinciosilor intelepti. Matei 25:1-2 sunt femeile intelepte.
  9. Femeia este simbolul respectului in familie. Judecatori 4:8-9 Debora a zis catre Barac: „Daca eu ma duc in fruntea ostirii, cine primeste lauda? O femeie, si nu Barac.” Prin aceasta, Debora a dat dovada de un simbol (fiindca practica) al respectului deosebit care-l are pentru familie. A vrut sa-l respecte pe Barac, sa nu-i ia gloria.
  10. In Scriptura, femeia, de asemenea este persoana inclinata spre bijuterie, spre imbracaminte frumoasa. Isaia 32:9-12
  11. Este gloria barbatului. 1 Corinteni 11:7
  12. Si este simbolul puritatii si a sfinteniei. 2 Corinteni 11:2

Dar cand ne intoarcem din nou la pasajul nostru, ca sa vedem ce au facut aceste femei, care a fost sacrificiul lor, pentru ca e primul adevar, care-l vedem, uitati, in sacrificiul lor, doua lucruri pe care le-a facut femeia.

Femeile au renuntat la gloria lor

Femeile au renuntat la gloria lor. Oglinda este gloria femeii. Nici o femei nu arata bine fara oglinda. Chiar daca nu vor sa recunaosca multe, considerand nerecunoasterea cu sfintenia, fie ca-ti pui batic sau cordeluta in cap, tot te duci in fata oglindei sa vezi. Oglinda este gloria femeii. Si cand femeile acestea, de la templu, si-au dat oglinzile, au renuntat la gloria lor. Lucrul acesta vorbeste volume si stiti de ce? Pentru ca urmatoarele intrebari trebuie sa fie puse in slujirea noastra, a fiecaruia.

  • Cine si a cui glorie se vede in predica ta? Femeile au renuntat la gloria lor. Sa nu se vada ele.
  • A cui glorie se vede in cantarea ta?
  • A cui glorie se vede in primirea ta de oaspeti?
  • A cui glorie se vede in binele pe care-l faci?
  • A cui glorie se vede in faptele pe care le faci?
  • A cui glorie se vede in tinuta pe care o ai?
  • Ce glorie se vede in atitudinea si in influenta pe care o ai? Ce reflecta?

Femeile acestea au zis: „Sa nu mai reflecteze oglinda chipul nostru. Ci oglinda sa reflecteze un alt chip, chipul celui pe care  vrem sa-L slujim. Am sa va spun, in privinta asta, un mare adevar. Stiti de ce pleaca unii din biserica? Pentru ca n-au renuntat la oglinda. Daca nu se vad, zice: „Eu n-am loc in biserica asta.” Daca nu se vad ei, cum predica, cum canta, cum dirijeaza, cum organizeaza, zice: „Nu este loc pentru mine in biserica aceasta,” pentru ca vor sa se vada. Si pentru ca nu se vad, pleaca din biserica. Femeile acestea ne-au dat o lectie extraordinara, un sacrificiu deosebit. Si primul aspect in sacrificiu e ca au renuntat la gloria lor: „Nu vreau sa ma vad eu, vreau sa se vada Domnul. Nu vreau sa ma vad eu, vreau sa se vada Hristos Isus si Duhul Domnului care lucreaza in mine. Nu vrem sa ne vedem noi, vrem sa se vada Dumnezeu in biserica.” Dar vrem cu adevarat? Atunci trebuie sa renuntam la gloria noastra, la oglinda noastra, la chipul nostru si sa se vada in noi celalalt chip, Isus Hristos, pentru ca asa ne invata Scriptura.

Femeile au renuntat la sine

Nu numai ca au renuntat la gloria lor, al doilea aspect la care au renuntat, au renuntat la sine. Si-au dat oglinda. Cum am spus, prea multe obiecte nu aveau, femeile, in timpul acela. Erau putine femei bogate, ca sa aiba lucruri multe. Erau femei simple, au renuntat la sine.

  • Adica, renuntand la sine au dat dovada de pocainta. Au dat dovada de respect pentru Domnul Dumnezeu, pentru ca uitati ce spune in Cuvantul Domnului, Ioan Botezatorul. El ne da lectia aceasta mare. Ioan 3:30 ‘Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez.’ Femeile acestea auz is: „Ne uitam una la alta, imi aranjezi tu parul, dam oglinda acolo, renuntam la noi.”
  • Au dat dovada de consideratie  pentru lucrarea Domnului. In Psalmul 119:40 ‘Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!’ Daca nu doresti sa implinesti poruncile Domnului, nu renunti la sine. Si atunci cand nu renunti la sine, faci ce vrei tu.
  • Femeile acestea au inteles importanta si nevoia momentului sau timpului cand trebuie sa se sacrifice. In Exod 38:8, aveau nevoie de un lighean de arama si vom vedea imediat ce semnifica acest lighean de arama.  Si femeile au zis: „Acuma-i nevoia, acuma trebuie sa ajutam.” Foarte multi, spun, cand este vorba de ajutor, in felul urmator: Oh, daca as castiga eu loteria, as ajuta eu lucrul Domnului.” Lasa loteria acolo si ajuta lucrul Domnului, acuma, cu ce ai. Daca cel necajit si flamand a trecut pe langa tine, nu spune ca-l ajuti saptamana viitoare, pentru ca omul asta acuma moare de foame. Familia aceasta, acuma are nevoie de tine. Intelege momentul. Femeile acestea au demonstrat ca au inteles momentul.
  • Au demonstrat vointa, induplecata la vointa Domnului. Exod 25:2 ‘,,Vorbeşte copiilor lui Israel: Să-Mi aducă un dar; să -l primiţi pentru Mine dela orice om care -l va da cu tragere de inimă.’ Si femeile acestea au zis: „Cum sa n-ascultam noi? Mergem sa aducem darul.” Si uitati-va ce spune Cuvantul Domnului „Iata ce veti primide la fiecare om,” spune acolo, „si arama.” Si femeile au zis: „Ce avem noi? Arama. Pai, arama dam, ca n-avem altceva.”
  • Au demonstrat ascultare de Domnul. Exod 39:32 ‘Astfel au fost isprăvite toate lucrările locaşului cortului întîlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul: aşa au făcut.‘  N-au facut altcumva. Frati si surori, care este sensul acestor cuvinte? Am o intrebare pentru dvs. Vrem sa se coboare Domnul in mijlocul nostru, nu e asa? Vrem sa cerceteze Domnul, nu? Sa vindece, sa scoata afara demoni. Voi stiti cum face Domnul lucrul acesta? Cand lucrarea in biserica este complecta. Pentru ca, daca eu sau tu, ca si Acan, intoarcem spatele lucrarii lui Dumnezeu si impiedicam lucrarea lui Dumnezeu. Lucrarea lui Dumnezeu nu prospera. Depinde de mine si de tine, ca aceasta lucrare in unitate, sa poata sa permita manifestarea gloriei lui Dumnezeu in locul nostru.

La cortul intalnirii era nevoie de un lighean de arama. Fara ligheanul acesta, sa stiti, ca nu mergea lucrarea Domnului. Stiti de ce? Preotii nu puteau sa se prezinte in Templu, pentru ca in Cuvantul Domnului, cum o voi citi imediat, spune in felul urmator. „Cand preotii se vor duce la cortul intalnirii, sau la Templu mai tarziu, ca sa-Mi slujeasca, sa se opreasca la ligheanul de arama, sa-si spele mainile si picioarele, pentru ca daca nu se vor spala, vor muri. Mare lucru. Inseamna ca lucrarea femeilor a fost o lucrare extraordinara. Au zis: „In cortul intalnirii se prezinta Dumnezeu. Si ca sa se prezinte Dumnezeu este nevoie de o lucrare complecta. Si aceasta lucrare presupune si un lighean de arama. Presupune sa dam si noi oglinzile de arama, care le avem, presupune sa facem toata lucrarea lui Dumnezeu si lucrarea lui Dumnezeu presupune ca noi sa ascultam de Dumnezeu. Trebuie sa stam la usa, trebuie sa stam pe platforma, trebuie sa stam in banca, trebuie sa stam inaintea lui Dumnezeu, trebuie sa stam cu darul pe care-l avem, trebuie sa stam cu ascultare inaintea lui Dumnezeu pentru ca vrem ca Dumnezeu sa-si prezinte puterea aicea. Nu stiu daca mai tineti minte, in vremea cercetarii mari, care Domnul a facut-o aicea prin Duhul Domnului, cand a botezat peste 300 de suflete cu Duhul Sfant. Intr-una din acele seri, un frate a venit la mine si a zis: „Frate Gog, cred ca aici avem o problema.” Si era un tanar intins pe jos, din bisericile noastre, n-am sa va spun din care biserica. si a zis unul din frati: „Frate Gog, tanarul acesta se manifesta foarte ciudat. Incercati sa vorbiti cu el, ca nu vrea sa vorbeasca cu nimeni.” M-am dus la el, statea ca si dormind pe jos. L-am scuturat, si l-am intrebat: „Cum te cheama? Cine esti?” N-a zis nimic. Atunci mi-am dat seama ca avem de-a face cu o lucrare demonica. Si stiind ca avem o autoritate de la Domnul Isus Hristos, i-am zis: „Iti poruncesc in numele Domnului Isus Hristos sa-mi spui numele. Cum te cheama?” Si-a deschis ochii, s-a uitat la mine, si va spun, m-a luat de pe picioare. Am vazut in fata lui o fata de leu. Ati auzit bine. In fata lui am vazut o fata de leu. Apoi, cu o voce profunda mi-a zis: „Ma cheama legiuni.” Nu legiune, legiuni. Mi s-a ridicat parul, de frica, pe mine. Recunosc lucrul acesta. Dar mi-am revenit repede, stiind ca Domnul  Isus Hristos este cu mine si i-am zis: „Milioane sa fiti, in numele lui Isus Hristos va poruncesc sa plecati din sufletul acesta, din omul acesta.” S-a uitat la mine, a ranjit, si a zis: „S-o crezi tu. Noi nu plecam. Nu este sange care sa ne poata sa ne scoata pe noi, asa de multi suntem. Si putem sa stam in biserica si sa facem ce vrem in biserica.” Si am zis: „Nu sangele Domnului Isus Hristos. Pentru ca sangele Lui este mai presus de orice sange. Va osandesc si va blestem in acest sange, sa mergeti in iad inainte de vreme.” A scos un tipat, ca s-au intors fratii si surorile care erau, -sau speriat in timpul rugaciunii. Am crezut ca au crapat geamurile si peretii. A cazut in lesin si dupa aproximativ 20 de minute s-a trezit. S-a trezit, s-a ridicat in capul oaselor, s-a uitat si a zis: „Unde suntem?” El nici nu stia ca a venit la biserica macar. Si i-am spus: „Esti in casa lui Dumnezeu. Tu te-ai jucat cu pacatul si l-ai invitat pe diavolul  in viata ta.” Incepu sa planga si a zis: „Este drept.”

„Dar Isus te-a eliberat. Te-a eliberat in seara aceasta. Si tu ai venit la staruinta si pentru ca te-a eliberat  si sufletul tau este curat acuma, cere-i Domnului sa te umple cu Duhul Lui cel sfant si-ai grija sa nu mai pacatuiesti. In aproximativ 20 de minute, l-a botezat Domnul cu Duh Sfant si a inceput sa-L laude pe Domnul in limbi straine. In biserica trebuie sa fie putere. Si este. Dar in biserica, puterea poate fi impiedecata, cu o oglinda. Cu o zgarcenie, cu un lighean. Cu o atitudine: „Si fara mine se poate.” Daca esti aici, nu se poate fara tine. Ci se poate cu tine. Daca sunt aici, nu se poate fara mine. Ci se poate cu mine. Se poate cu noi. Dar trebuie sa lucram in unitate. N-oi avea eu sau tu mare lucru, poate o oglinda de arama. Da-o Domnului cu bucurie. Fa sacrificiu acesta si lasa-L pe Dumnezeu sa se foloseasca de tine si de darul tau, pentru inaltarea numelui Sau. Pentru ca nu noi vrem sa ne vedem. Dupa cum am spus, si vreau sa va arat, Isus s-a vazut in biserica si se vede in biserica. Prin oglinda, trebuie sa se vada cel adevarat. De aceea, nu parasi biserica, nu intoarce spatele lui Dumnezeu pentru ca nu te vezi tu, sau nu ma vad eu. Lasati-L sa se vada Hristos in mijlocul nostru. Lasati sa se vada Duhul Domnului in mijlocul nostru. Sa se vada dragostea Tatalui ceresc in mijlocul nostru. Aceasta inseamna lucrare binecuvantata de Dumnezeu.

Exod 38:8 photo credit  www.outsetministry.org

2. Salvatorul si Femeile

Uitati ce spune Cuvantul Domnului in Exod 30:18-21 ‘ 18 ,,Să faci un lighean de aramă, cu piciorul lui de aramă, pentru spălat; să -l aşezi între cortul întîlnirii şi altar, şi să torni apă în el, 19 ca să-şi spele în el Aaron şi fiii lui mînile şi picioarele. 20 Cînd vor intra în cortul întîlnirii, se vor spăla cu apa aceasta, ca să nu moară; şi se vor spăla şi cînd se vor apropia de altar, ca să facă slujba şi ca să aducă Domnului jertfe arse de foc. 21 Îşi vor spăla mînile şi picioarele ca să nu moară. Aceasta va fi o lege necurmată pentru Aaron, pentru fiii lui şi pentru urmaşii lor.„Se vede ca ligheanul acesta avea o importanta deosebita. Care era importanta? Importanta era ca era facut din oglinzile femeilor. Se curatau preotii, se sfinteau preotii. Lucrarea acestor femei de la cortul intalnirii  seamana foarte bine cu lucrarea Mantuitorului nostru Isus Hristos. Femeile acestea au renuntat la gloria lor, la oglinda, ca sa se sfinteasca preotii. Mantuitorul nostru, Isus Hristos, a renuntat la gloria Lui din cer, ca sa te sfintesti tu si eu. Uitati ce spune Cuvantul Domnului in acest pasaj glorios, Filipeni 2:7-8 ‘ci S’a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor. 8 La înfăţişare a fost găsit ca un om, S’a smerit şi S’a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.‘ Efeseni 5:25-27 ‘25 Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S’a dat pe Sine pentru ea, 26 ca s’o sfinţească, după ce a curăţit -o prin botezul cu apă prin Cuvînt, 27 ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără sbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă şi fără prihană.’ Isus Hristos, ca sa te poata sfinti pe tine si pe mine, a renuntat la gloria Lui. Femeile acestea, ca sa se poata sfinteasca preotii in templu si in cortul intalnirii, au renuntat la gloria lor, au renuntat la oglinda.

Lucrul acesta trebuie sa ne puna noua urmatoarele intrebari. In lucrarea pe care tu o faci, cum au facut femeile acestea, in lucrarea pe care eu o fac, in lucrarea pe care noi o facem, se mantuie cineva? Se sfinteste cineva? Se lauda Dumnezeu? Uitati-va la urmatoarele aspecte, pe care Sfanta Scriptura le spune in aceasta privinta.

*Aduci pace si mantuire in casa ta. Prin lucrarea ta si a mea, chiar si a femeilor de fata, se poate mantui familia ta si poate veni pacea in casa ta?  1 Petru 3:1-2 ‘Tot astfel, nevestelor, fiti supuse si voi barbatilor vostri; pentru ca, daca unii nu asculta Cuvintul, sa fie cistigati fara cuvint, prin purtarea nevestelor lor, 2 cind va vor vedea felul vostru de trai: curat si in temere.’

*Ai respect din partea semenilor. Cand lumea se uita la tine, nu numai ca poate sa fie schimbata. Printr-o traire sfanta, renuntand la gloria ta, cum a renuntat Isus Hristos, cum au renuntat femeile, poti sa ai respect din partea semenilor. Iov 29 ‘Ochiul care ma vedea, ma lauda.’ De ce? Uitati-va la cateva aspecte:
  • Ajutam saracul Iov 29:12
  • sprijineam orfanul Iov 29:12
  • binecuvantam pe cel nenorocit Iov 29:13
  • slujeam de bucurie, cand ajutam pe vaduva Iov 29:13
  • ma imbracam cu dreptate Iov 29:14
  • ma acoperam cu neprihanirea Iov 29:14
  • eram ochi pentru orbi Iov 29:15
  • eram picior pentru schiopi Iov 29:15
  • eram tata destitutilor Iov 29:16
  • aparam pe strain Iov 29:16

Sigur ca asta se vede. Ai respect din partea semenilor.

*Devii o incurajare pentru sfinti. 
*Autenticitate spirituala. 1 Corinteni 4:19-20 ‘Dar dacă va voi Domnul, voi veni în curînd la voi, şi atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celorce s’au îngîmfat. 20 Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în putere.’ Si nu este putere omeneasca, este putere in Cuvant si puterea Duhului Sfant in noi.

3. Spiritualitatea femeilor

In final, dupa ce am vazut sacrificiul femeilor, Salvatorul femeilor, sa vedem spiritualitatea femeilor. Spune ca cele ce-au dat oglinzi erau femeile care slujeau la usa cortului intalnirii. Adica,

  1. nu erau femei adultere, potrivit cu 1 Imparati 3:16
  2. nu erau femei straine Ezra 10:10
  3. nu erau femei manipulante Isaia 3:12
  4. nu erau femei care umblau fara grija Isaia 32:9
  5. nu erau femei fara minte, cum spune in Proverbe 11:12
  6. nu erau femei nebune, Proverbe 14:1
  7. nu erau femei lenese si limbute, 1 Timotei 5:13

Ci erau

  1. femei sfinte
  2. tematoare de Dumnezeu
  3. erau femei care aveau in inima sa ajute lucrarea lui Dumnezeu, nu sa impiedice lucrarea lui Dumnezeu

Spiritualitatea lor, spiritualitatea, in alte cuvinte este tradusa de Cornilescu prin evlavie sau piosenie. Femeile acestea care slujeau la cortul intalnirii, se vede ca erau femei pioase, evlavioase. Cum se vede piosenia ta? Cum se vede evlavia ta? Cum se vede sfintenia ta? Uitati cateva lucruri, prin care si barbati si femei pot sa-si arate spiritualitatea. Si trebuie sa se vada spiritualitatea sau evlavia. Spiritualitatea sau evlavia se vede prin:

  1. o viata de rugaciune Psalm 32:6 De aceea orice om evlavios să se roage Ţie la vreme potrivită!
  2. fapte sfinte Neemia 13:14 Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri, şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu şi pentru lucrurile cari trebuiesc păzite în ea!
  3. caracter sfant 2 Petru 1:3-7  Dumnezeiasca Lui putere ne -a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celuice ne -a chemat prin slava şi puterea Lui, 4 prin cari El ne -a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte. 5 De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa; 6 cu cunoştinţa, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; 7 cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni.
  4. cunoasterea Domnului 2 Petru 1:3
  5. inchinare placuta Domnului Evrei 12:28 Fiindcă am primit dar o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţămitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică;

Femei si oglinzi. Un text, poate, nebagat in seama pentru ca citim repede, sa vedem ce s-a intamplat. Dar prin ce cuvant nu ne poate vorbi Dumnezeu? Femeile acestea au dat dovada de sacrificiu, au vorbit despre Salvatorul lor, si au vorbit despre spiritualitatea lor, prin faptul ca au renuntat la gloria lor- la oglinda de arama, care era in vremea aceea. Cine vrea, poate sa faca ceva pentru Domnul. Cine vrea sa ajute lucrarea lui Dumnezeu, nu spune: „Eu nu pot face nimic.” Avem noi o cantare, scoasa din contextul din care este sfanta Scriptura „Eu n-am ce-ti da Isuse, sunt saraca…” Povesti nemuritoare. Poti sa-ti dai timpul. Du-te intr-o familie cu 10 copii si da-ti timpul sa mearga si sa se odihneasca undeva. Ia sa vedeti, ca ai ce sa dai. Si daca ai facut cumparaturile, ia 10 oua in sort si du-te cu ele la cineva. Ori, pune-te pe genunchi si spune: „N-am vazut familia aceasta de 3 saptamani la biserica. Oare ce s-a intamplat cu ei?” Ia, adui inaintea Domnului timp de o ora, sa vezi ce se intampla. Sa vezi ce schimbari. Nu uita, prin lucrarea ta, se sfinteste poporul Domnului. Prin oglinzile date de aceste femei, se sfinteau preotii. Si preotii sunt simbolici in sfanta Scriptura, in Vechiul Testament pentru preotia universala din Noul Testament, pentru biserica. Prin lucrarea mea (si a ta) se sfinteste poporul Domnului. Ma bucur sa pot sa fiu util in lucrul lui Dumnezeu. Si nici unul dintre noi sa nu spunem: „Eu n-am ce face pentru Domnul. Sunt prea neinsemnat.” Lucrul acela marunt, daca este dat cu evlavie, cu frica de Domnul, cu sacrificu, pentru ca acel lucru ai, doi banuti, lucrul acela este bagat in seama de Domnul Isus Hristos. Si lucrula acela face mare diferenta in poporul Domnului. Si apoi, nu uita si sa nu uit, pentru ca in primul rand imi predic mie si casei mele. Orice facem, frati si surori, sa ne rugam sa se vada Domnul in lucrul nostru. Sa fie El mare in lucrul nostru. Sa fie El mare in predica, El mare in cantare, El mare in fapta si El mare in trairea noastra. Asa cum zicea ap. Pavel: „Caci n-as dori si n-as vrea nicidecum, sa ma laud in mijlocul vostru vorbind despre o minune, despre o lucrare care sa n-o fi facut Hristos prin mine. El este mare intre noi, pentru ca El este cel mai mare.”

Emanuel Church Anaheim, California (16.03.2014)
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Pagina Lazar Gog PREDICI aici

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari