Nicolae Geanta – Mici sfaturi pentru parinti 17 Octombrie, 2014

Urmareste postarile lui Nicolaie Geanta aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com/

Domnul mi-a pus pe inima un lucru si in seara asta pentru asta o sa ne rugam. Eu stiu  ca voi va rugati la biserica si as dori sa mai facem inca odata rugaciunea astea si anume: spune in Psalmul 78:3-4 –  Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri, nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui şi minunile pe care le-a făcut. 

Vreau sa va provoc inca de la inceput seara asta, o sa facem o rugaciune pentru copiii nostri. Atatea probleme au copiii astia si eu care sunt profesor  ii vad in scoli. Si-i vad copiii de pocaiti in scoli, atatea probleme cu care se confrunta. Cei care sunt adolescenti este perioada in care tinerii astia sunt pusi sub presiunea  de-a fii ca altii si tot timpul cauta modele. Ei vin aici in biserica si uneori vad sau nu vad modelele. Si dvs. care sunteti in varsta sa nu uitati ce  a spus Nicolae Iorga. A spus ca toti oamenii mari au fost candva copii, insa multi dintre ei au uitat lucrul asta. Sa nu uitati, copiii nu sunt ca noi, ca cei mari. Si cei care sunt tineri, pana la 13-14 ani, asa, si mai mici, sunt pusi sub o presiune fantastica din cauza nenorocitului de internet. , din cauza dracului, ca este in smartphone, ca de dimineata pana seara il butoneaza. Sunt pusi in presiune sa-si faca creste, sa se tunda nu stiu cum, sa se-mbrace nu stiu cum.

Ei au presiune continua, iar ce sunt putin mai mari, de varsta fetelor de aici sau altii, sunt pusi sub o alta presiune. Si presiunea aceea, stiti care este? „Mai adauga ceva pe langa dumnezeul tau. Il ai pe Dumnezeu, dar nu-i nicio problema sa iti faci niste unghii de 7 cm. Il ai pe Dumnezeu, canti in biserica, dar nu-i nicio problema ca ridici fusta doua palme peste genunchi. Il ai pe Dumnezeu, te rogi, postesti, dar nu-i nicio problema daca iti pierzi vremea pe Facebook sa dai likuri. Eu va zic de cateva lucruri cu care ei se confrunta si Dumnezeu sa ne ajute sa invatam de la ei. Si Dumnezeu sa ne ajute sa-i si admited, tinerii astia, generatia asta cea mai informata, generatia asta care nu sunteti biserica de maine; tinerii si copiii sunt biserica de azi. Amin. Problema este ca sunt foarte bombardati de diavolul. Vreau sa va spun in seara asta si cateva lucruri si sa ne si rugam pentru ei.

Spune ca intr-o seara a venit la un tata care statea la computer si scria ceva, baietelul lui de 8 ani.
A intrat pe usa si cu lacrimi in ochi a intrebat: „Tati, pot sa te intreb ceva?”
„Iesi afara, eu n-am timp.”
„Dar vreau sa te intreb numai o intrebare.”
El zice: „N-am timp acuma.”
„Hai, te rog frumos, o intrebare.” A zis: „Tata, cat castigi tu pe ora?”
Zice: „Castig $50.”
„Nu ai sa-mi dai si mie $35, ca mai am eu $15 si vreau sa cumpar o ora cu tine.”

Primul lucru care as vrea sa-l invatam in seara asta, inainte de-a ne ruga pentru ei, este sa va petreceti timpul cu ei. Pentru ca noi nu ne mai petrecem timpul cu copiii nostri. Pentru ca i-am lasat izbeliste si le-am bagat televizoare si le-am dat tot felul de computere si noi alergam ca nebunii de parca am stapani pamantul asta. Si va zic sincer ca timpul care-i acuma in copilarie nu se intoarce niciodata. Daca intram in casele romanilor, de dimineata pana seara, stiti ce gasim? Patul nefacut si masa nefacuta. Nu mai avem timp sa mancam cu ei. Nu mai avem timp as ne plimbam cu ei. Nu mai avem timp sa ne ducem prin parcuri cu ei. N-avem timp nici sa mai vedem luna pe cer cu ei. N-avem timp sa ne ducem cu sania, sa ne dam 2 m cu ei. Stiti de ce? Ca alergam cu tot felul de probleme ale noastre. Sa va faceti timp sa stati cu copiii dvs. Stiti de ce? Pentru ca spune ca sagetile unui arcas,  in tolba cu sageti, sunt copiii facuti la tinerete. Si sageata pusa in arc, odata intinsa dupa ce i-ai dat drumul unde ai tras-o, acolo ramane. Daca ai intins arcul puternic, se duce departe. Daca arcul este mai slab intins, cade aproape. Si vreau sa va spun ca daca nu intindeti arcul acuma, cand ei sunt copii, dupa aceea poate sa fie prea tarziu. Sa va petreceti timp cu ei ca o multime de batrani in Romania stau cu nasul lipit de geam si le ingheata de geam, ca nu vine nimeni sa-i viziteze. Si stiti de ce? Pentru ca n-au avut o metamorfoza cu ei.

Mama mea m-a abandonat de inca cand eram mic si la 34 de ani niciodata nu m-a cautat. Niciodata nu mi-a dat, ce sa zic, cel mai ieftin creion care-l pot duce la scoala, niciodata. Si acuma, intr-una din zile, dupa ani de zile imi spunea: „O, nu ma suni.” Si i-am spus: „Nu ca nu te sun, dar vreau sa-ti spun un principiu. N-am avut noi o metamorfoza intre noi, pentru ca atunci cand am fost mic, nici nu ti-a pasat de mine.” Acuma, cand sunt mare si am ajuns ceva, normal e ca vrea si ea sa se si laude. Acuma, mama mea nu-i pocaita. Eu v-am mai spus aici acum un an ca am botezat pe mama mea care m-a crescut, nu mama mea care m-a nascut. Dar vreau sa va spun chestia asta, ca se vede, fratilor, si dupa aceea ne miram cand ajung tinerii nostri  la o varsta de 18, 19 ani  si nu mai stau cu noi. Stiti de ce?  Ca noi nu ne-am facut timp cu ei. Sa va faceti timp cu ei cand sunt mici, ca ei isi vor face pentru dvs. cand veti fii batrani. Asta e o rugaciune pe care o sa o facem aici. Cei care aveti copii mici, o sa o facem pentru ei.

Si vreau sa va mai spun un principiu, ca tinerii nostri si copiii nostritrebuie sa fie incurajati, ca de multe ori am uitat sa-i incurajam. Stiti ce se aude in casele romanilor? Sper sa nu se auda si la pocaitii nostri: „Esti un natangtoc, mai. Nu esti in stare de nimic.”
Sau, zice: „O, ce tantalaie esti tu. Odata te-am pus in viata sa cureti cartofi prajiti si tu ti-ai taiat si degetul.”
„Dar nu vezi, fata, ca tricoul se calca asa, camasa o calci pe dos. Ce faci?”
Si neincurajati. „Pai, cand eram eu ca voi, vai de mine…” Dar cum eram noi cand eram ca ei? „Si voi, acuma, nu mai aveti nu stiu ce.” Neincurajati. Dumnezeu sa ne ajute sa ne incurajam tinerii.

Dumnezeu sa ne ajute sa incurajam si pe ceilalti care-s mai slabi, ca noi de multe ori ii accesam numai pe aia care-s mai buni. Si eu am facut o greseala colosala acum, de curand, cand a fost ziua fetei mele mai mari, pentru ca am scris un email si a vazut si fata cea mai mica si dupa aceea s-a suparat. Sa-i incurajam si pe aia care-s mai razvratiti, ca stiti cine s-a intors acasa si l-a iubit pe tata? Fiul risipitor. Sa-i incurajati si sa le spuneti: „Puteti mai mult. Da, puteti mai mult. Te ajut.” Si Domnul sa ne ajute la asta

Si al treilea lucru pe care vi-l spuns, ca indemn de rugaciune: cand plecati acasa, stati cu ei, va faceti timp fratilor, ca daca nu, s-a putea sa-i pierdeti. Va mai zic ceva: timpul asta nu se mai intoarce niciodata inapoi. E drept ce va spun eu? Am fost 5 ani in Bucuresti si fata mea cea mai mare cand avea 5 ani, nu i-a trait cu mine si niciodata nu are sa se mai intoarca timpul ala inapoi. Cand era in clasa a I-a si a facut prima litera, cand avea nevoie de nu stiu ce protectie, cand trebuia s-o invat sa citeasca pe Biblie sau se roage, nu se mai intoarce timpul ala inapoi.

Si vreau sa va mai spun, apropo de chestia aceasta cu incurajarea. Stiti, incurajati-i si pe cei care sunt mai rai. Incurajati-i, nu tot timpul numai cei care sunt buni. Comparam si Dumnezeu sa ne ierte si rugati-va pentru ei. Spune in Biblie in Marcu 9 ca a venit la Domnul Isus un tata cu baiatul lui si a spus: „Doamne, se tavaleste pe jos, a cazut in foc, e epileptic, e indracit. Asta face spume la gura, asta mi-a intors viata pe dos. Nu stiu ce sa ma mai fac. Si stiti ce-l intreaba Domnul Isus?
„De cand faec asa?”
„Din copilaria lui.”
„Ah, si acuma vii cu el la mine?”
„Acuma vii cu el la mine, dupa ce a ajuns in inchisoare?”
„Acuma vii cu el la mine, dupa ce s-a prostituat?” :
Il aduci [copilul] inaintea mea dupa ce nu mai poate sa vina in biserica cu haina de mireasa, ca haina-i patata?”
„Acuma vii cu baiatul asta, dupa ce a batut pe nu stiu cine? Ia dat o capatana in gura unuia la scoala?”
„Acuma vii, dupa ce s-a rafuit la politie?”
„Acuma vii cu el la mine, dupa ce ai avut accident?”

„Acuma vii cu el la mine?”
„Da,” zice.
Si spune: „Doamne, rogu-te, daca poti…”

Si Domnul spune: „Daca pot?”
Si dupa aceea omul a inteles de fapt care-i problema.
Poate Dumnezeu sa ne schimbe copiii, fratilor? Poate Dumnezeu sa ne binecuvanteze copiii? Si in seara asta o sa ne rugam si rugati-va pentru copiii dvs. si stati, faceti-va timp cu ei. Incurajati-i cu dragoste si cand ii bateti sa le aratam tot dragoste.
In momentul in care a spus omul asta: „Doamne, ajuta-ma credintei mele.”
De fapt, asta a fost rezultatul. De ce-s copiii, de ce-i copilul tau asa? Din cauza necredintei mele. Sa stiti, copiii nostri se departeaza de biserica, nu-i slujesc lui Hristos si din cauza necredintei noastre. Eu nu pot sa spun ca un parinte care s-a purtat 100% pocait si i-a luat-o un copil razna, din 3, din 5, din 14, noi asa avem pocaitii multi copii. Nu pot sa spun ca ar fii parintele ala vinovat. Dar majoritatea copiilor o iau razna din cauza noastra, a parintilor.

Photo credit sursa

Stiti cu ce veti merge in cer si dvs. si eu? Cu casele, cu biserica, cu pastorul, cu fratii? Cu ce veti merge in cer? Singurul lucru pe care-l ia un pocait de pe pamant in ceruri e copiii lui. Si cum sa traiesti o vesnicie intreaga si sa regreti faptul ca copiii n-au fost ascultatori si n-au fost in biserica? Dumnezeu sa va ajute sa-i aveti in biserica. Sa-i aduceti inaintea lui Dumnezeu si pe Dumnezeu inaintea lor.
Sa faceti ca o fetita care era in clasa I-a si intr-o dimineata si la scoala a intrebat doamna: „Puteti sa dati o definitia sufrageriei?”
A venit un baiat si a zis: „Doamna, sufrageria este locul unde toata familia mea se intalneste de Craciun si de Pasti si mancam.
Altul a venit si a spus: „Sufrageria este locul unde noi primim musafirii si noi nu putem sa intram niciodata decat cu musafirii.”
Altul a venit si a spus: „Sufrageria este locul unde ne uitam la televizor la film.”
Si a venit o fetita mai simpla, asa, cu haine mai folosite, si a spus: „Sufrageria este locul in care in fiecare seara tata sta cu noi la rugaciune.”

Dumnezeu sa va ajute sa va rugati cu ei. Ne rugam ca Dumnezeu sa ii fereasca. Sunt atatea fete, vedeti, pocaitii au fete frumoase si sunt atatia smecheri pe margini care vor sa intre cu bocancii in viata lor. Sa le fereasca Dumnezeu pe cele care sunt mai mari. Dar sa-i fereasca si pe cei tineri, sa-i fereasca de Facebookul asta, sa-i fereasca Dumnezeu de necazuri, sa fie in biserica si sa fie alaturi de noi. Sa va duceti acasa, sa petreceti timp cu ei. Intr-o zi le-am vorbit parintilor la sedinta, au venit parintii si cand le-am vorbit despre relatia asta si dimineata a venit si a alergat una dintre fete si drept in bratele mele a sarit. A zis: „Lasati-ma sa va pup. Ce ati facut lui mama aseara la sedinta.”
„Pai,” zic, „De ce?”
Zice: „Cand a venit acasa, prima data in viata mea,” era in clasa XII-a, „s-a rugat cu mine in pat si 3 1/2 ore a stat sa-mi povesteasca. Niciodata nu mi-a vorbit pana aseara.”
Sa va duceti acuma acasa, cand va bagati cu ei in pat si mai stati de vorba cu ei. Vedeti problemele lor, fratilor. Noi le luam jucarii, le luam telefoane. Dar stiti de ce au nevoie? De dragoste si de afectiune. Sa-i incurajati si sa va rugati tot timpul pentru ei. Amin.

Nicole Geanta este Profesor la Colegiul Tehnic Constantin Istrati , Campina.

Biserica Penticostala „Betania”, Chicago (19 Octombrie, 2014). Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Reclame

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari