Emil Bartos – Harnicia (industria) Biserica Penticostala Speranta Timisoara 19 Aprilie, 2015

Scuza lenesului…. Photo credit www.lifeinchristministries.com

2 Tesaloniceni 3

1 Încolo, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi ca Cuvântul Domnului să se răspândească şi să fie proslăvit, cum este la voi,
2 şi să fim izbăviţi de oamenii nechibzuiţi şi răi; căci nu toţi au credinţa.
3 Credincios este Domnul: El vă va întări şi vă va păzi de cel rău.
4 Cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceţi şi veţi face ce vă poruncim.
5 Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
6 În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate care trăieşte în neorânduială, şi nu după învăţăturile pe care le-aţi primit de la noi.
7 Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am trăit în neorânduială între voi.
8 N-am mâncat de pomană pâinea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi.
9 Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine o pildă vrednică de urmat.
10 Căci, când eram la voi, vă spuneam lămurit: „Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce.”
11 Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri.
12 Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte.
13 Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui.
14 Şi, dacă n-ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnaţi-vi-l şi să n-aveţi niciun fel de legături cu el, ca să-i fie ruşine.
15 Să nu-l socotiţi ca pe un vrăjmaş, ci să-l mustraţi ca pe un frate.
16 Însuşi Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea în orice fel. Domnul să fie cu voi cu toţi!
17 Urarea de sănătate este scrisă cu mâna mea: Pavel. Acesta este semnul în fiecare epistolă; aşa scriu eu.
18 Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.

Emil Bartos Aprilie 2015

As vrea sa vorbesc despre virtutea HARNICIE, in limba latina- industria. M-am pregatit, am cautat si pe net, ce se scrie despre harnicie: foarte putin. Dar, ce am remarcat deosebit este ca majoritatea articolelor care sunt scrise se refera la harnicia femeilor. Toate ma duceau la Proverbe 31. Am fost coplesit, uimit in acelasi timp. Oare de ce? Gasim, intr-adevar, in sotiile noastre, in mamele noastre, cu adevarat, harnicia intruchipata. Ele sunt cele care se ingrijesc zi de zi de toate detaliile. Viata uneori se verifica in detalii si sotiile si mamele sunt atente la detalii. Fetelor, daca vreti sa va maritati bine, aveti grija la detalii. Sa faceti lucrurile bine. Sa fiti harnice.

Parintii bisericii s-au ocupat de acest subiect, au vorbit despre munca in echipa, munca in familie, sa fi harnic. Ca o porunca divina, ca un mijloc de intretinere a vietii. Si, interesant, ca unul dintre parintii bisericii, pe nume Vasile cel mare,  a vorbit despre harnicie, despre munca ca factor de motivare a iubirii aproapelui. Ideea lui este ca nu poti sa spui ca-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti, daca nu muncesti. Si veti vedea ca exista o legatura cu adevarat. Una din cartile care m-a marcat cel mai mult intr-o anumita perioada in pregatirea mea a fost cartea lui Max Weber, care a fost un sociolog. El a scris carte despre etica protestanta si  spiritul capitalismului.

Dar, ce vrea sa puncteze acest sociolog si a ramas ideea lui pana astazi fundamentala pentru intelegerea industrializarii de astazi, s-o numesc, capitalismul de astazi, este ca in spatele capitalismului modern au stat idei religioase, in special venite pe linia protestanta, pe linia reformatorilor. Puritani englezi, de pilda,  deja sfarsitul secolului XVI si secolul XVII si XVIII, spuneau ca munca este singura modalitate de a te apara impotriva  viciilor, a tentatiilor, a indoielilor. Ca un crestin trebuie as foloseasca fiecare minut, fiecare ora din zi pentru a-L sluji pe Dumnezeu, a dovedi ca este un ales a lui Dumnezeu si conversatiile inutile, participarea la distractii, la petreceri, dormitul prea mult, toate acestea iti distrag sufletul de la a te concentra pe cele duhovnicesti. Pe de alta parte, tot puritanii incurajau munca, sa fii harnic, sa-L onorezi pe Dumnezeu. Foarte interesant, pentru ca ei spuneau ca profitul si buna starea sunt de dorit, sunt un dar de la Dumnezeu atat vreme cat ele nu te conduc la lenevie, la delasare. Dar, daca le pui in slujba lui Dumnezeu si a aproapelui tau, ceea ce ai muncit devine o binecuvantare si in felul acesta, tu participi la planul lui Dumnezeu de mantuire chiar. Mantuirea vine in detalii, mantuirea se gaseste in etica, in morala.

In comparatie cu aceste idei, m-am intrebat, care-i perspectiva tinerilor de astazi cu privire la munca? Sunt tinerii de astazi harnici? Pai, hai sa-i intrebam cate ore stau pe internet. Is foarte harnici, foarte harnici, 4-5 ore e media. Foarte harnici. Hmm… Stiti, cred ca vom avea o problema cu generatiile urmatoare pentru ca astazi, tinerii nostri si ma refer la contextul cultural in care traim, emisfera Nordica a lumii: Europa, care o duce bine. In aceasta parte a lumii, tinerii primesc totul de-a gata. Si s-a observat ca nu sunt atenti cu cei din jurul lor. Nu sar in ajutor, nu se consuma pentru celalalt. Fiecare cu adevarul lui, fiecare cu convingerile lui, fiecare cu viata lui. Cam asta este filosofia multor tineri. Prea multe avem. Suntem intr-un fel binecuvantati ca le avem. Cand nu le aveam, parca aveam mai mare credinta. Nu-i asa? Acuma, cand le avem, am vrea mai multe si nu stim sa ne intoarcem cu multumire catre Dumnezeu. Cautam succes fara efort. Cum spunea cineva: copiii nostri vor sa-si inceapa viata unde sunt parintii lor acum. O tot intind, sa aiba de toate, sa fie comozi, comoditate, comoditate. Poate ca acesta este mottoul favorit al acestei generatii. Si cea mai rea mostenire pe care o putem lasa copiilor nostri este ca ei s anu mai trebuiasca sa faca nimic.

Am fost surprins cand am ajuns in America, desi stiam anumite lucruri despre ei, despre gandirea lor. Cand am ajuns acolo, am stat un an si ceva si am vazut cum gandesc ei viata. Va dau un exemplu concret. Ginerele meu, am un ginere american, baiat foarte bun. Tatal lui, instarit. Are bani, cand s-a casatorit, nu i-a dat nimic. Cred ca s-a si bucurat, pleaca, are mai multi frati. Si putin am fost intrigat pentru ca eu m-am simtit obligat sa duc ceva la fata mea, asa cum se face la romani. Dar, el, care era mai instarit financiar: Salutari din mers, God bless you, gata, asta a fost tot. Si am purtat o discutie cu el, sa vad cum gandeste. El a zis: „Ar fi fost o jignire ca tata sa-mi dea ceva.” Oops, am inceput sa-mi placa ginerele meu. Si mi-a explicat. Aici, gandirea este ca fiecare trebuie sa munceasca, sa adune, sa-si creeze casa, sa isi zideasca casa impreuna cu sotia. Nu asa, ca tu strangi, ai de toate si dupa aceea vrei sa te casatoresti cu o fata care n-are nimica s-o domini. Pai, nu-i mai bine sa lucrati impreuna? Mi-a placut de el, gandire buna. Dar, ce am admirat si inca odata o spun, nu numai in America, am vazut-o si in Anglia si in Germania acest lucru, este faptul ca parintii  ii incurajeaza pe copii sa fie harnici, sa munceasca, nu sa primeasc atotul de-a gata. Acesta este un lucru foarte bun.

Ce este harnicia asadar? Cuvantul din limba romana vine din slavona. Multe le-am imprumutat de la slavoni, din pacate, ca am imprumutat si obiceiuri de la ei. Sunt si lucruri bune, evident, dar parca imi placea mai mult sa spun ‘industria’, cum spune in latina. Harnicia este cel care munceste cu ravna, care lucreaza cu spor, care lucreaza cu vrednicie, cu sarguinta. Acesta-i un alt cuvant care-mi place. Sarguinta se gaseste in Biblie de mai multe ori. Cand definim insa harnicia, intai o definim cu opusul harniciei, care este lenea sau trandavia. Acesta e aspectul negativ. Harnicia e opusul lenei. Si lenea este acea stare de vlaguire a puterilor sufletesti, stare de paralizie sufleteasc care duce si la lene trupeasca. Este un fel de amortire, de neglijenta. Un om lenes nu are grija de el. Ati stat langa oameni lenesi? Nu numai ca trupeste au probleme, nu le nominalizez, dar, sufleteste, un om lenes, nu-i bine sa stai langa el pentru ca te poate infecta. Daca ai avut un coleg la liceu lenes si ai stat prea mult langa el, te-a influentat. Dar daca ai avut un coleg harnic, te-a tras dupa el, nu-i asa?

Acum, harnicia, in contrast cu lenea e asa, ca intre blestem si binecuvantare. Ma intorc inca la lene pentru ca n-am epuizat-o. Biblia descurajeaza lenea. Si are in Proverbe foarte multe versete. Cum spunea George Whitfield, un mare predicator al bisericii, citez: Nu exista lucru pe fata pamantului pe care sa-l detest mai mult decat lenea si omul lenes. Sau Charles Bridges, care a trait in secolul XIX, un predicator, a spus: omul mandru este tronul Satanei, iar lenesul este perna de sub sezutul lui. Buna imagine. Vom citi cateva versete din proverbe ca sa va conving ca  lenea este condamnata de Scriptura. Poate ati trecut cu vederea aceste versete.

  • Proverbe 12:24 – Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir.
  • Proverbe 13:4,11 – Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură. – Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte.
  • Proverbe 14:23 – Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă
  • Proverbe 21:5 – Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
  • Proverbe 28:19 – Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.

Vedeti, caracetristicile lenei, un lenes se centreaza pe el insusi. Un lenes este arogant cu viata. Un lenes este iresponsabil. Mai adaug cateva versete:

Proverbe 24: 30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om fără minte.
31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33 „Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!”…
34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Asta-i iresponsabilitate. Am auzit despre unul care a fost confruntat ca a fost lenes si a fost intrebat de ce. El a zis ca nu poate sa lucreze pentru ca nu este capabil psihologic. Ei, asta n-am mai auzit-o. Deci, ne gasim scuze, vedeti, in toate zonele. Efectele sunt pe masura. Le-ati vazut: saracie, superficialitate. Vedeti, sunt oameni care se multumesc cu foarte putin, numai de la o zi la alta. Si cand au bani, cheltuiesc imediat. N-au plan, nu se gandesc inainte, stau. Si inca ceva, lenesii asteapta sa fie plansi, sa-ti para rau de ei. Biblia, sa stiti, vorbeste dur despre acesti lenesi. Am citit textul din 2 Tesaloniceni 3. Ati sesizat de cate ori ap. Pavel  ii admonesteaza pe cei din Tesalonic, de fapt, le atrage atentia: 11 Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri. Ori, in biserica este o randuiala. Un crestin nu poate sa traiasca lenes, indisciplinat, fara obiective, fara a face ceva in viata.

Unii comentatori cred ca cei din Tesalonic care nu munceau, aveau la baza un motiv religios. Ei, se spune, cedeau ca Isus va veni in vremea lor, de aceea nu mai avea rost sa mucneasca. Alta scuza puerila. De fapt, erau trandavi. Si, Pavel ii avertizeaza pe frati. Ati sesizat ca nu le spune frati la acestia? In vers. 13 – 13 Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui. Si in vers 12 spune – 12 Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte. ‘Oamenii acestia’- nu le spune frati. Si, Pavel e foarte atent cand scrie. Se dau frati, se pot recupera, zice Pavel. Rugati-va pentru ei, dar confruntati-i. Nu-i lasati pentru ca vor influenta si pe ceilalti. Cati, dealungul istoriei bisericii nu si-au vandut casele, lucrurile din casa, s-au dus sa-L astepte pe Domnul imbracati in haine albe? Sunt unii care au si acuma undeva in dulap, haine albe, ca daca vine Domnul sa fie imbracati potrivit. Cata naivitate! AM intalnit si situatii dramatice, tragice in final, de barbati care au plecat de acasa sau de sotii, mame pentru ca Domnul ii cheama la nu stiu ce lucrare si nu si-au facut datoria. Au rupt familia. Nu cred ca Domnul calauzeste pe cineva sa faca asa ceva. Trebuie sa ne facem datoria si de oameni si de crestini in toata curatia si sa traim in randuiala.

Dar vedeti, duhul acesta al leneie printre noi. Adica, in fiecare zi de saptamana, te scoli de buna dimineata sa te duci la servici, dar la biserica intarzii. Iesi cu prietenii in oras seara, ca sa vorbesti cu ei, dar n-ai timp de studiile biblice de seara sau de grupele de partasie. Am inatlnit si parinti care si-au incurajat copiii sa renunte la slujba de la biserica pentru ora de sport sau de muzica. Dar nu i-am intalnit sa-i incurajeze invers. Toate acestea arata ceva, ca suntem prea lipiti de lumea aceasta, prea ne influenteaza mediul si sa stiti ca mediul nu-i prea sanatos acum, mai ales in prosepritatea aceasta economica pe care o avem. Cine viziteaza emisfera sudica si vede cum traiesc oamenii si  in America de Sud si in Africa si in Asia ar regandi toata viata.

Acum, ma duc la aspectul pozitiv. Biblia descurajeaza lenea si incurajeaza munca. Tot in proverbe:

Proverbe 10:1-5 – 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
2 Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.
3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
4 Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.
Prov 12.24; Prov 19.15; Prov 13.4; Prov 21.5;
5 Cine strânge vara este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

Proverbele 12:27 – Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. Ar trebui sa iei ca motto acest pasaj din Proverbe. Stii, cand traiesti fara sa muncesti inseamna ca traiesti practic din munca altuia. Si asta inseamna furt. De aceea, Pavel insista, cine nu munceste, nici sa nu manance. As vrea sa clarific insa inca ceva inainte de a intra in miezul subiectului. Harnicia nu este doar persistenta, adica, sa faci mereu acelasi lucru. Ca sunt unii care fac mereu acelasi lucru si cred ca sunt harnici. Nu. De ex. Poti fi staruitor persistent, sa folosesti coasa ca sa tai iarba din curte. Dar mai intelept ar fi sa-ti cumperi o masina de tuns iarba. SI sunt si in bucatarie, v-as da exemple, dar nu sunt expert acolo, sotia mea este.

Pe de alta parte, harnicia nu inseamna perfectionsim obsedant. Asa, sa fi focalizat  numai pe un lucru, sa faci toate lucrurile perfect. Nu cred ca asta inseamna harnicie. Intra in alta zona. Harnicia e altceva si am sa va dau cateva repere luate de la unii, de la altii. In primul rand, harnicia inseamna zel, sarguinta. Inseamna sa fi muncitor, sa fi plin de zel cand faci ceva. Aceasta e o fata a harniciei. Apoi, cealalta fata, harnicia inseamna promtitudine. Sa fi pe faza, adica. Inseamna sa faci lucrurile la timp, prompt, sa nu amani. Cand amai lucrurile, lenea vine peste tine. Apoi, o alta fata, harnicia inseamna exactitate. Adica, sa supraveghezi ceea ce faci. Sa le faci bine, asa cum trebuie. Si, harnicia inseamna  de asemenea, atentie, grija. Sa-ti gestionezi cu grija si energiile si timpul cand muncesti.  De aceea, combinatia aceasta de a persevera creativ atentia, nu obsedant, si sa pui efort, munca, cu grija planificata, asta te face un om harnic.

Dar, definitia, vedeti, e doar teoretica. Se poate aplica harnicia, nu doar in domeniul fizic, ci si in domeniul spiritual, pentru ca asta ne intereseaza. Am spus ca harnicia este si o virtute spirituala, o virtute crestina, teologica. Iata cum: (32:43

Biserica Penticostală Speranța, Timișoara (19.04.2015). Mesaj din ciclul de predici „Șapte virtuti crestine”. Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Stiri crestine – Mapamond crestin – 19 aprilie 2015

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari