Rabinul şef al comunităţii evreieşti: Dacă toţi aceşti musulmani vor veni, pericolul ca etosul Europei să se schimbe este foarte mare

Rafael Shaffer seful rabin Romania FOTO adevarul

Rabinul şef al comunităţilor evreieşti din România, Rafael Shaffer, a declarat, duminică, la Alba Iulia, că dacă toţi musulmanii de care se vorbeşte vor veni în Europa, pericolul ca etosul să se schimbe este foarte mare, adăugând că nu ar vrea să fie “în pantofii politicianului care va lua decizii” privind criza migraţiei.

Rafael Shaffer a afirmat, într-o dezbatere cu tema ”Migraţia religiei sau religia migraţiei”, că nu putem să nu îi primim pe cei care fug de război şi “sunt în primejdie de moarte”, dar a avertizat că dacă toţi aceşti musulmani vor veni, pericolul ca etosul Europei să se schimbe este foarte mare.

El a explicat şi ce ar însemna violenţa în context religios spunând că este lipsa capacităţii de a vorbi, iar antiteza violenţei este religia. ”Violenţa este o expresie a lipsei de capacitate de a vorbi. Religia învaţă omul să vorbească. Cu aproapele lui, cu Dumnezeu. Dacă este ceva care este antiteza violenţei aceasta este religia”, a mai spus Rafael Shaffer.

Citeste mai mult: adev.ro/ocmyip

Citeste si –

Numărul HALUCINANT de migranţi despre care autorităţile germane ştiu deja că se pregătesc să INVADEZE Europa
Peste 300.000 de migranţi vor sosi în Germania până la sâfrşitul acestuia an, a precizat Frank-Juergen Weise, şeful Biroului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi.
De anul trecut până în prezent, peste un milion de migranţi şi refugiaţi din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Africa au sosit în Germania. Ministrul german de Externe spune că, numai în primele şase luni ale lui 2016, 390.000 de migranţi au depus solicitări de azil

[cititi articolul complet în Evenimentul Zilei]

Sorin Raica & Sanctus Pro Deo – Sunt Un Pribeag

stranger pribeag

SUNT UN PRIBEAG FĂRĂ DE ŢARĂ
RĂTĂCITOR PRIN LUNG PUSTIU
DAR AM ÎN CERURI O COMOARĂ
ŞI ŢARA MEA E-N VEŞNICII

MĂ-NDREPT SPRE CER SĂ-L VĂD PE TATĂL
SĂ NU MAI FIU UN PEREGRIN
CĂCI DUPĂ CE-AM SĂ TREC IORDANUL
SE VA SFÂRŞI AL MEU SUSPIN

VOI LEPĂDA A MEA POVARĂ
ELIBERAT DE CRUCEA GREA
NĂDEJDEA MEA NU O SĂ MOARĂ
ŞI VOI INTRA-N ODIHNA SA

TU VEZI CE GREA E-NAINTAREA
MĂ LUPT SĂ BIRUIESC MEREU
UN DOR NESPUS MĂ CHEAMĂ ACASĂ
E DORUL DUPĂ DUMNEZEU

ŞI-MI VOI PARCURGE CALEA TOATĂ
ŞI VOI AJUNGE-AL MEU SFÂRŞIT
PRIMIT VOI FI CU BUCURIE
ACASĂ CÂND VOI FI SOSIT

Lyrics de la http://www.resursecrestine.ro/cantece/
La Casa de Cultura a Sindicatelor, Alba Iulia, 28 Octombrie 2013       VIDEO by Ciprian Giurgiu

Romania celebrates it’s Unification Day – December 1, 1918

Ziua Unirii 1918

Ziua Unirii 1918

Great Union Day (Romanian: Ziua Marii Uniri, also called Unification Day) occurring on December 1, is the national holiday of Romania. It commemorates the assembly of the delegates of ethnic Romanians held in Alba Iulia, which declared the Union of Transylvania with Romania.

This holiday was set after the 1989 Romanian Revolution and it marks the unification of Transylvania, but also of the provinces of Bessarabia and Bukovina with the Romanian Kingdom, in 1918.

On December 1, 1918 (November 18 Old Style), the National Assembly of Romanians of Transylvania and Hungary, consisting of 1,228 elected representatives of the Romanians in Transylvania, Banat, Crişana and Maramureş, convened in Alba Iulia and decreed (by unanimous vote)

the unification of those Romanians and of all the territories inhabited by them with Romania.
Romanian postcard issued cca. 1918-1919. Note ...

Romanian postcard issued cca. 1918-1919. Note the unusual shape of Romania’s western borders as pictured on the map (the country is supposed to include all of Maramureş, a bigger part of Crişana, and possibly the entire Banat – pictured in white), since the definitive borders would only be drawn in 1920. (Photo credit: Wikipedia)

The Resolution voted by the National Assembly stipulated also the „fundamental principles for the foundation of the new Romanian State”. It was conditional, and demanded the preservation of a democratic local autonomy, the equality of all nationalities and religions.

The Assembly also formed from 200 of its members, plus 50 co-opted members a High National Romanian Council of Transylvania, the new permanent parliament of Transylvania.

The next day, on December 2, 1918 the High National Romanian Council of Transylvania formed a government under the name of Directory Council of Transylvania (Consiliul Dirigent al Transilvaniei), headed by Iuliu Maniu.

On December 11, 1918, King Ferdinand signed the Law regarding the Union of Transylvania, Banat, Crişana, the Satmar and Maramureş with the Old Kingdom of Romania, decreeing that

The lands named in the resolution of the Alba-Iulia National Assembly of the 18th of November 1918 are and remain forever united with the Kingdom of Romania.

Romanian National Anthem

Resolution of the National Assembly in Alba Iulia

December 1, 1918

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/dc/Alba_Iulia_Resolution.jpg/770px-Alba_Iulia_Resolution.jpg

via Wikipedia

Related posts

  1. Our ancient Dacian origins
  2. The Carpathian Mountains (film)
  3. Song dedicated to Romania – Jesus is calling you home

 

Marturie Cristian Florea la Emanuel Church of God, Pastor Lazar Gog (90 minute)

Cristian Florea :

„Asa cum a spus apostolul Pavel odinioara, putem sa spunem si noi preotii convertiti din Romania: Dar lucrurile care pentru mine erau castiguri (erau destul de multe castiguri la parohie) le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba inca, si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa-L castig pe Hristos si sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea, pe care mi-o da legea- legea noastra ortodoxa, canoanele sfintilor parinti, nu o neprihanire care ne vine din canoane, ci o neprihanire care se capata din credinta in jertfa Domnului Isus Hristos si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui. Si sa ma fac asemenea cu moartea Lui, ca sa ajung cu orice chip, daca voi putea la invierea din morti.”

Atunci cand eram cantaret in Biserica Ortodoxa in Aiud, jud, Alba, de unde sunt, imediat dupa revolutie, la noi in Romania s-a declarat, a doua zi dupa sarbatoarea inaltarii Domnului ca fiind ziua eroilor. Acolo la Aiud, veneau din toata tara oameni batrani, cu parul alb si care vorbeau cu totii aceeasi limba. Veneau pastori, preoti, episcopi, cardinali care vorbeau cu totii pe aceeasi limba si cu totii spuneau ca pentru credinta am suferit in inchisorile comuniste. Pentru credinta, am suferit la Aiud, la Sighet, la Pitesti, la canal si in alte locuri, dar prin credinta am invins sistemul comunist. Pentru credinta am ajuns in puscarie. Dar prin credinta, Dumnezeu a fost cu noi in subteran.

Cand auzeam pe oamenii acestia cum vorbeau, despre modul cum ia insotit Dumnezeu pe ei, acolo in inchisori, cand l-am auzit pe Richard Wurmbrand vorbind intr-un mod deosebit si pe sotia lui Sabina, cand l-am vazut pe Nicolaie Moldoveanu… Nu stiam cine sunt. Mai tarziu mi-am adus aminte figurile lor si am descoperit cine sunt oamenii acestia. Cand l-am auzit pe parintele Galeriu, care a suferit in inchisori, cand l-am auzit pe parintele Bartolomeu – Mitropolitul Clujului, Cardinalul Todea, de la Blaj, Pastori Baptisti, Penticostali, Adventisti, de toate culorile religioase care pentru credinta au suferit in inchisorile comuniste, auzindu-i ca prin credinta au invins greutatile care au fost acolo in inchisoare, chiar daca nu era obiceiul meu sa ma rog fara carte, atunci cand i-am auzit pe oamenii acestia, fiind cantaret bisericesc la 17 ani, am inceput sa ma rog fara carte si sa spun: Doamne, cand voi fi mai mare, atunci cand va trebui sa trec prin icercarile vietii, sigur nu voi ajunge in puscarie ca acum este democratie in Romania; daca va trebui sa trec prin incercarile vietii, as vrea sa imi dai si mie o astfel de credinta. Ca atunci cand voi trece prin icercari  sa am putere si sa depasesc. Si Tu sa fi cu mine in toate incercarile, asa cum ai fost cu oamenii acestia. M-am rugat lui Dumnezeu sa imi dea o astfel de credinta biruitoare.

Si Dumnezeu m-a ascultat, chiar daca nu la o clipa. Dupa mai bine de  10 ani, dar Dumnezeu asculta rugaciunile. Absolvind liceul in Aiud, m-am inscris la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, unde am reusit. Mi-am dorit sa merg la Facultatea de Teologie pentru ca in Sfanta Scriptura am citit despre oameni mari ai credintei si acum ii aveam si pe acesti oameni mari ai credintei noastre Romanesti, ca s-au intalnit cu Dumnezeu. Am zis: Asa cum in Vechiul Testament este scris ca atunci cand Marele Preot de la templul din Ierusalim intra odata pe an in altar, in Sfanta Sfintelor, acolo el se intalnea cu Dumnezeu, cred ca cel putin odata, daca voi fi preot in altar, ma voi intalni si eu cu Dumnezeu. Si cand ma voi intalni cu Dumnezeu, cum s-au intalnit si oameni acestia, cum s-au intalnit oamenii Scripturii, o sa-L intreb pe Dumnezeu tot ce ma intereseaza pe mine.

Cu gandul acesta, ca daca voi fi preot intr-o zi, ma voi intalni in altar cu Dumnezeu, m-am dus la Sibiu, am dat examen si am reusit. In cei 4 ani petrecuti in teologie la Sibiu am invatat foarte, foarte multa istorie a Bisericii Ortodoxe Romane. Apoi am invatat foarte multa muzica pentru ca atunci cand merge preotul la o parohie , oamenii nu intreaba: Cum a predicat parintele?  Ci lumea zice: Cum canta popa asta? Apoi am invatat patrologia si alte, alte lucruri. Am invatat foarte multa liturgica, cum sa slujim pe viitor ca preoti, am invatat tiparul sujbelor. Dupa patru ani de teologie, am studiat multa teologie si mult tipic, dar pentru inima, nimic.

O sa spuneti: Dar, nu a-ti studiat si Biblia? Nu a-ti avut ore de Vechiul si Noul Testament? Ba da. In cei 4 ani, 2 ani am avut cate o ora, doua, nu prea multa, o ora, doua maxim pe saptamana de studiu fie al Vechiului sau al Noului Testament si niciodata n-am studiat Biblia cu Biblia. Ci, intotdeauna am studiat Biblia cu traditia. Adica, Biblia trebuia sa se armonizeze cu traditia. Nu am vazut niciodata cum arata un studiu Biblic, noi viitorii conducatori spirituali ai poporului nostru Roman. Intotdeauna o studiam gasind in Vechiul sau Noul Testament argumente pentru traditie, argumente pentru sustinerea pururei feciorie a fecioarei Maria, argumente pentru sustinerea preotiei si ale altor dogme a bisericii noastre.

In anul 1998 am fost licentiat in teologie si am fost sfintit preot de catre Episcopul Andrei de la Alba Iulia si am primit o parohie, undeva in muntii apuseni. Aici m-am lovit dintr-o data de ceea ce nu vasusem in oras, m-am lovit de o realitate pe care nam cunoscut-o in oras si anume, obiceiurile si traditiile poporului nostru Roman, traditii pe care si le-au pastrat Romanii din mosi stramosi de mii de ani. La inmormantari, femeile cantau un cantec vechi- cum va trebui sa treaca sufletul prin vamile vazduhului, puneau bani intre degete ca sa aibe cu ce sa isi plateasca vamile, ca daca nu reuseste sa treaca pe meritele lui la vama,  atunci isi plateste cu bani vama. Apoi se punea o mana de mac in sicriu ca daca familia nu ii face mortului pomenile randuite, atunci Dumnezeu nu ii va deschide portile  si sufletul i se intoarce inapoi in trup si se transforma noasptea in strigoi. Obiceiuri si traditii ancestrale. Dar acum pot sa spun asupra lor ca sunt obiceiuri, credinte si traditii Babiloniene, suta la suta.

La o sedinta, preasfintitul ne-a intrebat pe noi tinerii preoti, cu ce probleme ne confruntam in parohiile noastre si cand m-am ridicat in picioare am zis: Eu ma confrunt cu problema unei traditii pe care nu o inteleg si despre care am citit in alte carti ca are radacini pagane. Nu gasesc traditiile acestea pe paginile Sfintelor Scripturi. Mi-a zis: Auzi Cristian, tu nu ai invatat la facultate ca sfintii parinti au increstinat paganismul, ca traditia pagana a fost inbisericita? Si astfel, avem o factura de traditie pagana, dar ea este inbisericita. Ea este increstinata. Atunci nu am avut pera multe argumente si am tacut din gura. Acum am si nu mai tac din gura. In timpul celor doi ani de slujire in muntii apuseni am avut o fetita caruia i-am pus numele „Anastasia” care in greceste inseamna inviere. Am zis eu ca preot: Nu stiu daca vom avea parte de inviere impreuna cu Hristos.. Aveam o vorba noi Ardelenii: Daca Dumnezeu dragutu o vrea, ‘om fi si noi pe-acolo, dar asta nu se stie. Numai Dumnezeu stie. Noi de unde sa stim? Si chiar daca eram preot nu aveam aceasta siguranta ca voi fi cu Domnul Isus Hristos la inviere. Si cum am citit de la apostolul Pavel, pentru El am lasat toate ca sa am si eu parte de inviere. Eram preot si nu stiam daca voi fi cu Domnul Isus  pe norii cerului si daca voi avea loc in Imparatia Lui; nu aveam siguranta.(Transcrierea de la inceput pana la minutul 14:00)

Ascultati mesajul aici:

O inima pentru tanara generatie – Pastor Gheorghe Dicoi, Biserica Flacara Inchinarii, Alba Iulia

de la AlfaOmegaTV, si programul Calea, Adevarul si Viata, un interviu realizat de Tudor Petan la Alba Iulia, dupa sarbatoarea Zilei Nationale a Romaniei (Dec. 1,1918). Gheorghe Dicoi, tata la 5 cinci copii si Pastor la Biserica Flacara Inchinarii din Alba Iulia discuta  tema: ‘O inima pentru tinara generatie’.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

YouTube – Calea Adevarul si Viata 213 – O inima…, posted with vodpod

 

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari