Florin Ianovici povesteste – A fost o dupa amiaza de marti cand Dumnezeu mi-a rupt inima si am iesit in fata la altar….

Ianovici in Brisbane 2014Intotdeauna am dorit si rugaciunea constanta a vietii mele a fost aceasta. Am 20 de ani de cand m-am pocait si ma rog la fel: Ajuta-ma Doamne sa te cunosc. Mie mi se pare ca secretul vietii de credinta consta in faptul nu de a te stii pe tine, un amarat de om. Uneori nici eu nu ma inteleg pe mine cu gandurile mele. Cu cat insist mai mult sa ma cunosc pe mine insumi, cu atata parca-s mai descurajat. Ca uneori ma vad ca un sac spart pe unde pune Dumnezeu si nu imi e indeajuns. De aceea, mi-am pus in minte sa nu ma mai cunosc pe mine in mod deosebit, cat sa-L cunosc pe El.

Si-n aceasta seara de El v-am vorbit, ca El este iubirea vietii mele. N-am pe nimeni in viata ca si El. Si v-am spus in aceasta seara ca e un Dumnezeu grabit. Un Dumnezeu care n-ar vrea sa piarda pe nimeni pe drum si un Dumnezeu care ar vrea sa mearga cu noi in fiecare zi a vietii noastre. Dar este un Dumnezeu care nu poate sa se lase gasit doar de cei ce vor painea Lui. E un Dumnezeu care se grabeste sa strapunga intunericul pentru ca sunt niste nenorociti acolo.

E un Dumnezeu care ne spune in aceasta seara: Imi doresc din toata inima sa fiu cu voi si va promit un lucru- Cine Ma ia in barca ajunge pe malul celalalt.

Spune Biblia intr-un mod ciudat si a fost unul dintre socurile vietii mele. Dumnezeu sa-i ierte si pe predicatorii care nu mi-au spus la vreme si nu m-au invatat adevarul. Dar Biblia spune ca in momentul cand au trecut ucenicii, ascultatori cu Domnul Isus, spre malul celalalt, grozav s-a pornit o furtuna.

Am crezut caci cu Dumnezeu voi avea o calatorie diferita de ce-a fost viata mea, ca nu voi mai avea zbuciumul pe care l-am avut. Am crezut ca ma vor ocoli dramele si ma vor ocoli tragediile si am fost incercat aproape in tot ce s-a putut incerca. Nu stiu daca exista domeniu in viata mea sa nu fi fost incercat- la serviciu, cu parintii, copil pus in cimitir, casa pierduta, aproape tot. Nu stiu. Boli. Operatii. In fiece an… in fiece an. Anul trecut, ultima lovitura a fost ca i-a descoperit sotiei o tumoare canceroasa. N-am vorbit decat noi si Dumnezeu in  post. Si stau in fata dvs. si ca spun ca: DA! Dumnezeul meu a vindecat-o! Si nu este un lucru nefiresc, este un lucru obisnuit. Pentru ca asta face Dumnezeul nostru. Mergi cu El  si Dumnezeu iti poarta de grija. Dar sunt niste lucruri ciudate.

Pai, cum, Doamne? Eu ma pocaiesc si Tu ingadui o mare furtuna? Si va rog, in aceasta seara, sa intelegeti un lucru. Cand Dumnezeu iti intra in viata, nimic nu mai ramane la fel. Sub apasarea pasilor Lui se cutremura pamantul. Sub apasarea greutatii slavei Sale  inima noastra tremura. Nimic nu mai ramane la fel cand  in viata ta intra Dumnezeu. Dar sa te astepti ca unul dintre lucrurile pe care nu le-ai fi dorit, zic, acest Dumnezeu mare aduce in viata ta o mare furtuna. Cum, Doamne, o mare furtuna?  Si acuma, vreau sa va spun un lucru.

A fost o dupa amiaza de marti cand Dumnezeu mi-a rupt inima si am iesit in fata la altar. Se intampla in ’93, Decembrie. Am stat 25 de minute la altar si mi-a trecut prin fata ochiului toata amarata mea de viata. Scursura mea de viata si ticaloasa mea de viata. Si am plans 25 de minute cu Dumnezeu. Din momentul acela, Dumnezeu a intrat in viata mea. Si cineva s-a infuriat peste masura. Ii simt rasuflarea in ceafa. Intotdeauna m-am simtit urmarit de dragostea lui Dumnezeu si de ura diavolului. Si am simtit intodeauna in viata mea ca-s doi care ma vaneaza. Unul imi spune: Vreau sa fi binecuvantatul Meu. Si altul imi spune: Vreau sa fi trofeul Meu, sa te impaiez si sa te am acolo sus pe perete. Si m-am simtit mereu vanat si m-am simtit mereu urmarit. Si si-acum in seara asta, cand sunt aici, sunt doi care alearga dupa mine. Unul vrea sa ma duca in rai, unul vrea sa ma duca in iad.

Ca ne-am nascut liberi, doar sa ne alegem stapanul. E o mare prostie sa credeti ca in libertatea noastra, noi putem face… Nu. Nu. Nu. Nu. Noi suntem liberi sa ne alegem stapanul, dar Dumnezeul nostru care este un Dumnezeu mare, un Domn… E un Domn. Ne spune: „Daca vrea cineva sa vina la Mine, ca Eu nu silesc pe nimeni… Daca vrea.”

Satana nu zice asta. Satana, intotdeauna iti pune lantul fara sa-ti dai seama. El iti zice: „Fii liber, traieste liber! Si te trezesti ca esti legat feldeles. Esti legat de nu te mai poti misca. Satana nu-ti cere voie pentru ca el este un rapitor si un pradator si este un mincinos si  un hot si un inselator. Dumnezeul nostru este drept. Dumnezeul nostru ne iubeste. Si Dumnezeul nostru spune: „Nu voi intra decat la cel care ma vrea si deschide usa.” Intra Dumnezeu si spune, de cand te-ai facut copilul Meu si m-am facut copilul lui Dumnezeu, din momentul acela a inceput sa urle iadul. Si a incercat sa ma piarda cel rau. Va spun in aceasta seara, iubitii Domnului, cat veti trai pe pamantul acesta, vor fi furtuni mari pentru ca sunteti un premiu exceptional. Nu-l intereseaza pe diavolul averea ta. Are destule bogatii. Nu-l intereseaza pe cel rau diplomele tale. Nu-l intereseaza nici starea de sanatate a ta, cand poate ingaduie Dumnezeu boli. Il intereseaza ce ai mai de pret. Pe tine te vrea. De aceea se starnesc furtunile in viata. De aceea se starnesc incercarile in viata. Pentru ca cel rau cauta sa apuce, sa inghita, sa praduiasca. Esti pretios. Nimic pe pamantul asta nu-i mai de pret ca tine. Nimic. Esti coroana lui Dumnezeu si esti lumina ochilor Lui. Si Dumnezeu iti spune in aceasta seara: „Eu te doresc cu toata inima. Dar pentru ca tu esti premiu, vor fi furtuni mari. Va incerca sa puna cel rau laba pe tine.

Photo credit gardenofpraise.com

Au ajuns la marginea Canaanului. Corect? Ce curgea in tara? Lapte si miere. Ce fructe acolo. Duceau doi strugurele pe prajina. Ce drag mi-e Dumnezeu, care are struguri cat casa. Ce drag mi-e Dumnezeul laptelui si mierei. Da, dar vreau incercari cat gamalia acului. Vreau niste incercari mici, mici, mici si un strugure mare, mare, mare. Vreau in viata o paine cat casa si incercari cat varful acului. Dar Dumnezeu  spune: „Nu se poate, prieten, pentru ca atunci cand pasesti in viata, se dezlantuie puterea intunericului si vei lupta pana la capatul vietii tale. Si vor fi furtuni mari pentru ca tu nu esti oricine. Tu nu esti oricine.  Caci pentru tine Isus Hristos a stat pe cruce, tintuit in maini si in picioare si a zis: „Eu mor pentru voi, ca voi crezand in Mine sa aveti viata.” Atat de importanti suntem si ma mir cateodata ca pur si simplu suntem nauci. Parca am fi niste oameni care am uitat a cui suntem. Cel rau vine si cateodata parca ne joaca pe degete. In seara asta, ma ridic si spun cu tarie: „Al Domnului sunt eu!” Si al Domnului esti tu. Si am inteles ca daca Dumnezeu din cer m-a cautat, daca Dumnezeu din cer si-a dat viata pentru mine, vor fi lupte pana la capat, pentru ca cel rau vrea sa te cucereasca. Stiti ce vor fi? Furtuni mari.

Apoi, Biblia vine si spune: Cand intra Hristos in viata e si o liniste mare. Marcu 4: 39 El S’a sculat, a certat vîntul, şi a zis mării: ,,Taci! Fără gură!„ Vîntul a stat, şi s’a făcut o linişte mare. Ce inseamna linistea asta mare? V-ati gandit? Vreau sa spun ceva despre linistea mare cu Dumnezeu. Sunt oameni care spun: „Wow, ce linistit sunt eu. Am asa o pace.” „Frate, cum ti-e viata?” „Frate, salariu la timp, copiii cuminti, nevasta ascultatoare. Casa mi-i draga, nicio problema n-am. Am asa o liniste. Is linistit cum n-am fost niciodata. Totul merge din plin, totu-i bine.” Oameni buni, asta nu e liniste. Asta-i somn. E diferenta intre liniste si somn. Linistea mare nu-i asta, cand toate-ti mergi n viata bine. N-ati avut si perioade bune in viata? Hai sa fim cinstiti. Am avut o perioda, lucrurile au mers. Laudat sa fie Dumnezeu. Au mers. Nu stiu cum, dar au mers. N-am avut nu stiu ce greutati, dar a mers. O Doamne, si am avut niste momente cand parca s-au starnit toate furiile iadului. Acuma eu va spun. Asta nu e liniste mare cand toate-ti merg din plin. Dar sunt unii care dupa ce-au iesit din necaz, stiti ce fac? Vin si spun: „Frate, sunt asa de linistit acuma.” „Dar, numai ce-ai iesit din necaz omule.” Haideti sa va dau un exemplu. Stiti cand erau pe mare si mergea Pavel cu corabia la Roma? Au parasit limanuri bune si a venit vantul eurachilion si i-a maturat, ce spune ca s-a intamplat cu marinarii? Si-au pierdut nadejdea. N-au mai vrut sa manance si erau deznadajduiti. Dupa ce au scapat, au inotat la mal, au stat la foc linistiti si au zis: „Ce linistiti suntem noi, acuma.”

Da, dar asta e linistea infrantului, nu linistea biruitorului. Asta-i linistea ca ai iesit din necaz. Acuma, cand ti s-a terminat necazul, nu inseamna ca tu ai liniste mare. Dar, cand e linistea mare? Cand mugeste furtuna, cand se ridica talazurile, cand soarele se ascunde si e intuneric, si tu spui: „Eu totusi ma voi increde in Domnul.” Singura liniste mare in viata noastra este linistea in furtuna. E singura liniste cu Dumnezeu. Sunt oameni care astazi spun ca ei sunt linistiti si au pace. Nu, confunda pacea cu confortul. Sunt oameni care cred ca linistea care o au dupa ce au iesit din necaz e o liniste binecuvantata. Nu-i linistea binecuvantata. Este pur si simplu faptul ca au iesit din necaz, ca Dumnezeu e bun.

Dar, Dumnezeu ne spune in aceasta seara ca El vrea sa avem o liniste mare. Ce inseamna liniste mare? Femeie, barbatule: Incredet-te in Dumnezeul Tau! Indiferent ce ti-ar spune viata, indiferent ce ti-ar spune starea de sanatate, indiferent ce ti-ar spune familia ta, indiferent ce ti-ar spune situatia ta din casa. Increde-te in Domnul. Da, eu ma voi increde in Domnul- cetatea mea, adapostul meu, stanca mea. Ma voi increde in turnul meu de scapare. Numele Lui este Domnul. Si asta inseamna sa ai liniste mare.

Linistea este in mijlocul furtunii. Este linistea omului care nu se tulbura si care spune: In Domnul ma incred. Nu fac rabat, nu fac compromis. Nu ma inclin. Nu ma indoi. Nu-mi creez o pace umana. Ma incred in Dumnezeu cu orice risc si spun lucrurilor pe nume. De ce? Pentru ca nu vreau sa dau pacea mea nimanui.

Cum esti Tu, Doamne? Mare. Eu cand intru in viata ta, incep furtunile mari. Si-mi doresc sa ai o liniste mare, nu un confort mare si nu doar pur si simplu omul care-si incruciseaza bratele si spune: „Daca tot a trecut necazul, acuma eu sunt linistit. Dar, la un moment dat, se ridica Domnul Isus Hristos si spune marii si vantului: „Taci, fara gura.” Si ce-a facut marea si ce-a facut vantul? Au luat pozitia de drepti.  Si ceva se intampla, extraordinar.  In momentul acela, se tulbura ucenicii. Spune Biblia in Marcu 4 41 I -a apucat o mare frică, şi ziceau unii către alţii: ,,Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vîntul şi marea?` Ce i-a apucat? O frica mare. De ce? Psalmul 89:8-9 –

Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară. Tu îmblînzeşti mîndria mării; cînd se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.

Toti proorocii Vechiului Testament si-au ridicat ochii spre cer si-au zis: „Tata sfant din ceruri, asculta rugaciunea robului Tau.” Hristos spune direct marii si spune direct vantului: „Taci, fara gura.” In momentul acela, au inceput sa fie tulburati, pentru ca era o blasfemie sa te adresezi elementelor naturii direct, fara sa intermediezi la Tatal Tau (Dumnezeu). Si atunci, in momentul acela s-au speriat si au zis: „,,Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vîntul şi marea?` Pentru ca nu putea sa fie decat Creatorul lor, cel care sa se adreseze direct lor.  Pentru ca El are un dialog direct cu vantul. Vantul Il cunoaste, pentru ca de la El a venit. Marea Il cunoaste, pentru ca de la El a venit. Si cand li se adreseaza lor, natura care-L cunoaste pe Creator au zis: „Daca ne-a vorbit Creatorul nostru, noi ne linistim. Si in momentul acela s-au cutremurat  cei din barca si au zis: ,,Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vîntul şi marea?` Cine este acesta, de vorbeste direct cu elementele naturii si ele se supun? Nu cumva El e Dumnezeu? Nu cumva cu noi in barca e insusi Dumnezeu? SI va intreb in aceasta seara: Nu cumva, in mersul nostru in aceasta seara  am uitat cu cine calatorim?

Viu este Dumnezeu ca noi n-am venit la un om ci la Dumnezeu din Dumnezeu adevarat. Daca este Duhul Sfant, ne spune ina ceasta seara sa ne ridicam sa punem aceasta intrebare: Cine esti Tu? Nu cumva, am uitat, Doamne, cine esti Tu? Nu cumva m-am pierdut si am uitat cine esti Tu? Nu cumva mi-am permis si-am inceput sa cobor standardele? Nu cumva am uitat de unde am fost scos? Nu cumva am inceput sa fac lucruri care te ignora? O Doamne Dumnezeule, Tu esti Dumnezeu din Dumnezeu adevarat! Nu ma inchin unui om. Fratii mei, surorile mele, cu noi nu este un om doar. Nu-I doar un Invatator. Nu-I doar un medic. Cu noi e Dumnezeu. SI in aceasta seara, intrebarea pe care Duhul Sfant o spune voua tinerilor, oameni buni, cu noi e Dumnezeu. Ochii Lui sunt peste noi. E Dumnezeul care porunceste bolii. E Dumnezeu, care porunceste necazului. E Dumnezeu, care spune si se face, toate iau fiinta la cuvantul Lui. In aceasta seara, nu pot sa spun decat un singur lucru: Ajuta-ma Doamne sa traiesc cu frica si cu cutremure. Ajuta-ma Doamne sa te cinstesc. De-aia nu pot sa-mi permit sa te tratez ca si cum n-ai exista.  Eu nu pot, Doamne, sa-mi permit sa te tratez oricum. Tu esti Dumnezeu. Ce faci Tu, nu face nimeni. Cum esti Tu, nu-i nimeni.

Vreau in aceasta seara sa va spun tuturor: „Da, vor fi furtuni mari. Da, Dumnezeu ar vrea ca noi sa avem o liniste mare. Dar mai presus de toate sa avem o frica buna de Dumnezeu, care este inceputul intelepciunii. Frica sa nu-L dezamagim. Frica sa nu traim rau. Sa traim bine. Sa traim multumindu-l pe El. Stiti de ce? Ca omul, daca l-ai dezamagit, e tarana ca si tine. Dar, El este Dumnezeu. Daca ai gresit in fata Lui, ce-ti mai ramane, decat asteptarea infricosatoare a unei judecati  care va fi fara mila pentru cel ce n-a avut mila. Dar in aceasta seara spun: „Tu esti Dumnezeu si vreau sa Te iubesc. Tu esti Dumnezeu si vreau sa merg cu Tine.Tu esti Dumnezeu si vreau sa nu ma parasesti.” Spune cantecul: Cand oceanele cumplit vuiesc, Doamne da-mi puteri. Vreau sa ma tii in mana Ta. Nu stiu cine esti in seara aceasta. Dar, vreau sa-ti spun cine este cel care si-a intins mana: Isus Hristos. Nu conteaza de unde vii, dar mana Domnului a coborat si Dumnezeu spune: „Vreau sa te tin in mana Mea, sa nu-ti mai dau drumul. Nu mai pleca. Nu te mai du pe cararile Tale. Ramai cu Mine. Stai cu Mine. Vreau sa fi copilul meu. Vreau sa fi al Meu pentru totdeauna.”

Vezi / Citeste mai mult aici…- Mare este Isus

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari