Două Biserici din Australia au fost vandalizate de suporterii homosexuali înainte de votarea legalizării căsătoriilor gay

Două biserici din Australia au fost vandalizate de susținătorii căsătoriilor de homosexuali. Astfel de conflicte au devenit tot mai frecvente în Australia, deoarece țara se află în mijlocul deciziei de a legaliza sau nu căsătoria între persoane de același sex.

Cei care au comis vandalismul i-au numit pe aceia care au o viziune tradițională asupra căsătoriei „bigoți”, care ar trebui să fie „răstigniți”. Ei au scris cu spray cu vopsea  pe pereti  ” Rastigniti pe cei care voteaza „Nu” De asemenea, făptașii au desenat o zvastică pe peretii bisericii.

Pe langă acest vandalism, o femeie care susține o viziune tradițională a căsătoriei a primit amenințări cu moartea și o altă femeie creștină și-a pierdut slujba pentru că și-a exprimat opoziția față de schimbarea definiției căsătoriei.

Australia desfășoară în prezent un referendum cu privire la legalizarea căsătoriei între persoane de același sex. Locuitorii australieni participă la un sondaj de opinie cu privire la problema care trebuie încheiată până la 7 noiembrie 2017, după care se va cântări sprijinul pentru schimbarea definiției căsătoriei cu cupluri de același sex.

Pastorul David O’Brien, pastor al Bisericii Baptiste Waverly, una dintre bisericile vandalizate, a declarat că incidentul a fost „tulburător și îngrijorător”.

SURSA – http://www.christianheadlines.com/blog/churches-vandalized-by-gay-marriage-supporters-ahead-of-legalization-vote.html

Pozele de la LifeSite

Jason Curea – Înmormântare

inmormantare-jason

El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi….Apocalipsa 21:4

Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng. – Romani 12:15

Iata ca astazi plangem impreuna cu fratii  de la Biserica Harul (Grace Romanian Christian Church) din Pimpama, aproape de Brisbane (Australia) si ne rugam ca Domnul sa-i ia pe bratul Sau divin, sa-i mangaie si sa le intareasca prin nadejdea revederii. Dumnezeu sa mangaie parintii,  familia extinsa si comunitatea crestinilor din Australia.

jason-cureaSunt patru predici/mesaje de incurajare la aceasta slujba, toate patru ne sunt de prisos tuturor (mai ales daca esti parinte), printre care predica Pastorul Jason, prieten al familiei si pastor care a participat la binecuvantarea micutului Jason. Pastorul John predica un mesaj foarte edificant despre felul in care acest copil se bucura acum in prezenta Domnului (la minutul 60 sau 1:00:00) si apoi un mesaj de incurajare din partea pastorului Natanael Costea (Churchlands Christian Fellowship, Perth – Australia) (tot in engleza, la minutul 87:00 sau 1:27:00). De asemenea, corul copiilor de la biserica Harul canta asa de frumos, Jason a fost si el membru  in acest cor, stim sigur ca el acum canta cu ingerii in prezenta Domnului!

De notat, urmariti si ascultati si cantarea familiei „TRAIASCA DONUL” , cantarea favorita a lui Jason, caruia ii placea sa spuna mere TRAIASCA DOMNUL – la minutul 1:42:30 Dumnezeu sa binecuvanteze toti copii Lui, care au o altfel de nadejde,  si tot mai pot sa Il laude pe El chiar si prin valea umbrei mortii.

Știri pro-life internaționale (ONU, Africa, Irlanda, Australia, Belgia) Un organism ONU denaturează (din nou) un tratat, pentru a promova avortul

United Nations FOTO Wikipedia

ONU: negarea accesului la serviciile de avort „poate duce la tortură sau tratament crud, inuman și degradant.”

Australia interzice protestele în fața clinicilor de avort

Belgia: Noua propunere legislativă pentru „Moarte la cerere”

Un organism ONU denaturează (din nou) un tratat, pentru a promova avortul

Un organ de monitorizare al ONU a făcut publică o declarație bazată pe o interpretare a unui tratat care pare să abandoneze cu totul sensul recunoscut la nivel internațional în schimbul unei interpretări arbitrare. De această dată, Comitetul privind drepturile economice, sociale și culturale („CESCR”) a publicat Comentariul General Nr. 22 (2016) asupra drepturilor sexuale și reproductive (articolul 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale), document ce promovează accesul la serviciile de avort și susține că negarea accesului la acestea „poate duce la tortură sau tratament crud, inuman și degradant.”

Comunicatul de presă al ONU referitor la Comentariu prevede:

„Dreptul de acces la servicii medicale pentru sănătatea sexuală și reproductivă nu numai că face parte din dreptul universal la servicii medicale, dar este și în directă legătură cu celelalte drepturi fundamental umane la care avem acces, inclusiv dreptul la educație, muncă și egalitate, precum și dreptul la viață, la intimitate, dreptul de a nu fi torturat și dreptul la autonomie,”’

au declarat experții ONU.

Citeste mai mult aici – http://www.culturavietii.ro/2016/07/15/stiri-pro-life-internationale/

Prezbiterul arădean Gabi Izsak ales Pastor Coordonator la Biserica Penticostală Română „Philadelphia” Melbourne, Australia

Aradul Evanghelic

Gabi Izsak

Prezbiterul arădean Gabi Izsak a fost propus pentru slujba de Pastor Coordonator al Bisericii Penticostale Române „Philadelphia” Melbourne, Australia.

Propunerea a fost supusă votului și alegerii comunității iar în urma votului fratele Gabi a primit susținerea majorității comunității.

„Aradul Evanghelic” salută alegerea comunității australiene și dorește proaspătului ales mult succes în slujire alături de Harul și Pacea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos.

Vezi articolul original

Foto Album nr. 2 + VIDEO de la protestul din Melbourne, AUSTRALIA + Cristian Cazacu song

Protest Melbourne, Biserica Tabor

All photos & videos via Tabor Romanian Pentecostal Church Melbourne

~~~~~

~~~~~

~~~

More Photos here –

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.171157609888640.1073741828.161156050888796&type=3

FOTO – Protest in Melbourne, Australia 16 Aprilie 2016

Protest Melbourne Australia 16 Aprilie Foto Samy TutacFOTOS Samy Tutac

Mai multe poze aici:

~~~~~

si aici:

Urmareste protestul LIVE aici:

 https://livestream.com/accounts/2057465/events/5180359

April 16th – Adelaide, Australia Global Protest for the Bodnariu family and others affected

Protest for the Bodnariu family and the many others affected.

Protest for the Bodnariu family and the many others affected.  (Facebook page)

Saturday, April 16 at 1 PM 2 PM

Parliament House – Adelaide

North Tce, Adelaide, Adelaide, South Australia 5000

The pamphlets have finally been printed in English and Romanian. I would like to say a BIG thank you to Daniel who took time off work and sacrificed a few good hours to translate this document in Romanian. We truly appreciate your effort and now more people can be reached. smile emoticon

If you feel this will work for your own protest, please get in touch via message and I’ll send you a PDF.

Time to get folding and ready for the weekend when the first batch will be distributed. Let’s keep the conversation going. Ilie Toma

The pamphlets have finally been printed in English and Romanian.

The pamphlets have finally been printed in English and Romanian. Photo Ilie Toma

Details
Who is Barnevernet?
Barnevernet is the Child Protection Service (CPS) of Norway. Barnevernet was established by the Child Welfare Act of 1992 „to ensure that children and young people who live in conditions that can harm their health and development are given the necessary help and care at the right time” and „to help children and young people have a safe childhood.” CPS claims to be responsible for implementing measures for children and their families in situations where there are special needs in relation to the home environment. It claims to assist with advisory services, relief measures and access to day care.The Bodnariu story
Ruth and Marius Bodnariu have 5 children between the ages of 5 months and 10 years old ~ 2 girls and 3 boys; A loving, Christian family living in Naustdal, Norway. On the 16th of November, 2015, Barnevernet has dramatically and traumatically changed their life forever. Marius and Ruth’s parental rights were grossly violated via the unwarranted confiscation of their girls from school and the boys (including the nursing 3-month old baby) from home. Marius was arrested from work by Norwegian authorities. Both parents were interrogated without access to a lawyer, and Marius was not permitted an interpreter. The children were separated from each other as well and put up in three different foster homes. Despite Norwegian authorities grossly abusing their power in tearing apart their family, Marius and Ruth have transparently complied with all Norwegian authority investigations for the return of their children. Throughout this entire ordeal, Norwegian authorities have employed intimidation tactics and overly excessive zeal to interrogate the children with leading questions designed to implicate the parents, secure incriminating evidence against them, and cover-up evidence supporting the parents in their defense against the irrational, extreme and unsubstantiated allegations brought against them.
Norwegian authorities have admitted that they are unfamiliar with the nature and quality of parental care that Marius and Ruth have provided their children. Yet, these same authorities spitefully and maliciously insist on the revocation of Marius and Ruth’s parental rights and vindictively continue in expediting proceedings for the adoption of Marius and Ruth’s children. It is with these concerns in mind that we are protesting so that their story is shared and we raise awareness of this tragedy
Is this a unique case?
Sadly, no. Many families have been affected and from many different backgrounds such as Lithuania, USA, Czech Republic, Russia, Turkey, Norway, Brazil, Slovenia, India, Sweden, Iraq and England. This international protest is to show solidarity for the Bodnariu family, but we also fight for all the known and unknown cases who are too afraid to speak up. Norway’s CPS confiscated 53,088 children in 2014. Approximately 40% of cases have immigrant background and a majority are of mixed race where one partner is a foreigner. Almost immediately after confiscating the children from their families, Barnevernet ceases the parental rights in court where the parents have no ‘substantial’ grounds and can’t stand a chance against a manipulating CPS system and government-paid lawyers, judges and psychologists. Therefore, majority of parents lose custody and the children are immediately placed in foster care, with minimal, supervised visits allowed each year. In some cases, the children are put up for adoption without consent. Children are told lies such that the parents gave them up or are going to die soon. The children’s cries for their parents are not taken in consideration whatsoever. So is Barnevernet for the child’s best interest like they propagate? Apparently and evidently NOT!www.bodnariufamily.org

 

Brisbane Protest Bodnariu Barnevernet – Claudia Giurgiuman – Norvegia: Te-ai uitat tu in ochii inlacrimati ai lui Ruth? Esti tu in stare sa simti durerea inimii ei zdrobite?

Ruth Bodnariu, Eliana, Naomi,Matei,Ioan, Ezekiel copiii

Naomi, Ioan, Ruth cu bebelasul Ezekiel, Matei si Eliana Bodnariu. Doamne, da copiii inapoi familiei !!!

Transcript AGNUS DEI:

Claudia Giurgiuman: Norvegie, legislatia ta este foarte gaunoasa, iar institutiile tale de administratie sunt vrednice de dispret. Astazi, vocile natiunilor se ridica intr-un singur glas cerandu-va sa dati inapoi copiii pe care i-ati furat de la familiile lor iubitoare.

Te-ai uitat tu in ochii inlacrimati ai lui Ruth? Esti tu in stare sa simtii durerea inimii ei zdrobite? Unde iti este inima Norvegie? 

Claudia Giurgiuman dezvaluie istoria socanta a Australiei care seamana cu cea a Norvegiei de azi in acest fragment din discursul de la Brisbane:

Marius si Ruth Bodnariu

Marius si Ruth Bodnariu

Doamnelor si domnilor, cu numai 46 de ani in urma guvernul Australiei inca smulgea cu forta copiii aborigeni din bratele mamelor lor care-i iubea, pentru a-i civiliza si pentru a-i educa. 

Putine natiuni au mai multa experienta sau au dobandit o intelegere mai profunda in legatura cu trauma ireversibila provocata asupra familiilor ca urmare a separarii fortate a copiilor de parintii lor; a anularii dreptului copilului la parintii lui si a dreptului unui parinte de a-si educa copiii in propria cultura si credinta. Aceasta echivaleaza de fapt cu jefuirea identitatii copiilor. 

….O situatie similara are loc la momentul de fata in Norvegia, datorita legilor promulgate, legi pentru care vor plange si pe care le vor regreta intr-o buna zi…. 

Discurs Dr. Claudia Giurgiuman, cercetator in domeniul biologiei moleculare si advocat neobosit pentru Protectia Copilului. A lucrat ca cercetator oncolog timp de 10 ani, inclusiv la nivel post doctoral, iar pe parcursul ultimilor 4 ani s-a specializat in etica cercetarilor umane si in administratie legislativa. A obtinut doctoratul in domeniul medicinii si diploma universitara cu distinctie clasa I in stiinte. De asemenea, este licentiata, implicata in managementul proiectelor. A scris un numar considerabil de articole recunoscute pe plan international de catre specialisti in domeniu, articole acre au fost publicate in reviste prestigioase de specialitate [publicatii semnae cu numele ei de fata – Claudia Popa]. A obtinut ‘Premiul Tanarului Cercetator’, ‘Premiul Pentru Pioneriat in Cercetari’, ‘Premiul Australian pentru  studii aprofundat’ (post-graduale) si mi-au fost acordate fonduri pentru a coordona cercetari post-doctorale. A calatorit atat in tara cat si in strainatate pentru a-si prezenta cercetarile  la cateva dintre cele mai prestigioase universitati si institute de cercetare  printre care: Universitatea Harvard, Centrul (Institutul) Oncologic Memorial Sloan Kettering din New York  si Institutul de Patologie Moleculara din Viena. Acest CV impresionant a fost impartasit de Claudia Giurgiuman la inceputul discursului.

Claudia Giurgiuman:

Claudia GiurgiumanAcestea fiind spuse, va asigur ca scopul meu principal care m-a determinat sa vin astazi aici, izvoraste dintr-o convingere ferma ca absolut toti copiii au dreptul elementar si fundamental de a fi protejati. Ceea ce ne-a adunat astazi pe toti aici, este hotararea noastra de a lua o pozitie ferma in favoarea protectiei copilului. Ca o mama a doua fiice, odata cu trecerea timpului devin din ce in ce mai ingrijorata de orice forma de abuz sau maltratare al copilului. Imi este imposibil sa concep cum poate  cineva sa vatame un copil lipsit de aparare. De-a luncul ultimilor 4 ani, am avut privilegiul sa ma implic in actiuni de ajutorare a copiilor saraci prin organizarea de strangeri de fonduri care pana in prezent au contribuit cu o suma de peste $40.000. Comunitatea care sta astazi alaturi de mine a donat zeci sau poate chiar sute de mii de dolari pentru constructia de orfelinate si alte facilitati in tari din lumea a treia.

Toti cei adunati aici am venit astazi ca niste advocati hotarati a promova protectia copilului. Doamnelor si domnilor, in aceasta luna se implinesc 8 ani de cand fostul prim-ministru al Australiei dl Kevin Rudd a cerut public iertare in numele intregii natiuni pentru atrocitati teribile care au avut loc intre anii 1900 – 1970.

Doamnelor si domnilor, cu numai 46 de ani in urma guvernul Australiei inca smulgea cu forta copiii aborigeni din bratele mamelor lor care-i iubea, pentru a-i civiliza si pentru a-i educa. Aceasta teribila greseala este inca proaspata in memoria noastra colectiva, greseala pentru care continuam sa platim pana in ziua de astazi. Putine natiuni au mai multa experienta sau au dobandit o intelegere mai profunda in legatura cu trauma ireversibila provocata asupra familiilor ca urmare a separarii fortate a copiilor de parinti lor; a anularii dreptului copilului la parintii lui si a dreptului unui parinte de a-si educa copiii in propria cultura si credinta. Aceasta echivaleaza de fapt cu jefuirea identitatii copiilor.

Exista studii si statistici incontestabile care ne arata ca orice copil separat de familia iubitoare este dezavantajat din toate punctele de vedere. Sunt mult mai inclinati sa aiba de-a face cu politia  cand vor deveni adolescenti. Este mult mai probabil ca vor suferi de complexe de inferioritate, depresii, de boli mintale. Sunt mult mai expusi si vulnerabili la abuzuri fizice, emotionale si sexuale. Aproape in fiecare caz, au fost invatati sa respinga complet cultura si obiceiurile parintilor lor biologici.

De aceea, pe 13 februarie 2008 dl Kevin Rudd a cerut iertare in numele intregii natiuni: „pentru politica si legile promulgate de guvernele succesive asupra acestei tari.”

O situatie similara are loc la momentum de fata in Norvegia, datorita legilor promulgate, legi pentru care vor plange si pe care le vor regreta intr-o buna zi: „pentru durere profunda, mari suferinte si pierderi irecuperabile pentru semenii nostri Australieni.” Kevin Rudd si-a cerut iertare mamelor si tatilor, fratilor si surorilor, pentru destramarea familiilor si  comunitatilor. Doamnelor si domnilor, in cuvantarea aceea, dl Rudd a subliniat in mod foarte hotarat faptul ca: „nedreptatile din trecut nu mai au voie sa se intample nicicand, niciodata in tara asta.”

Ca cetatean al Australiei este responsabilitatea mea, la fel cum este si responsabilitatea voastra ca si cetateni Australieni, sa ne asiguram ca acest lucru nu se va mai repeta nicicand, niciodata, copiilor  nostri. De asemenea, ca si cetatean Roman, eu am aceeasi responsabilitate fata de copiii Romani. Acesta este motivul pentru care ne-am adunat aici, pentru familia Bodnariu, pentru a-i proteja.

Norvegie, asculta-ma bine! Si tu esti responsabila pentru copiii tai. Esti responsabila si pentru copiii Bodnariu. Esti responsabila de propriul tau viitor. Esti responsabila pentru natiunea ta.Nu lasati rusinea care pateaza Australia sa devina rusinea generatiilor tale viitoare. Nu lasa sa treaca decenii intregi, pana cand copiii furati de tine vor deveni adulti si te vor condamna pentru jefuirea identitatii lor. Norvegie, inca nu este prea tarziu pentru a-ti repara greseala. Nu e prea tarziu pentru a restitui copiii smulsi din sanul familiei Bodnariu. Nu e prea tarziu sa dai inapoi toti copiii pe care i-ai furat pe baza unor pretexte lipsite de orice temei. 

Cerem sa se faca urgent o investigatie independenta si o evaluare impartiala a cazului  Bodnariu. Norvegie, nu permite o repetare a istoriei. Intr-o zi adevarul va iesi la suprafata. Mai devreme sau mai tarziu, copiii pe care i-ai furat vor dori sa li se faca dreptate.

In calitatea mea de experta in etica si in administratie legislativa, te intreb pe tine Norvegie, cum poate sa fie considerata etica fapta ta? Da-mi voie sa iti spun ca nu exista nimic etic in ea. Unde sunt comisiile independente care supravegheaza serviciile de protectie a copilului? Norvegie, legislatia ta este foarte gaunoasa, iar institutiile tale de administratie sunt vrednice de dispret. Astazi, vocile natiunilor se ridica intr-un singur glas cerandu-va sa dati inapoi copiii pe care i-ati furat de la familiile lor iubitoare.

Norvegie, auzi tu disperarea tatilor? Esti complet surda la chinul mamelor care tanjesc dupa copiii lor? Auzi tu durerea inabusita a miilor de copii care adorm in fiecare seara plangand de dor dupa mamele lor? Copii care se intreaba daca mamele lor se mai gandesc la ei? Se intreaba daca minciunile pe care li le-ati spus despre parintii lor sunt adevarate. Ma intreb acum eu insami, oare la ce se gandesc Eliana si Naomi Bodnariu in aceste momente? Si sunt ferm convinsa ca ar dori sa se afle in bratele mamicii lor. Norvegie, esti tu in stare sa intelegi dragostea unei mame? Speranta mea este ca vocile noastre sa fie auzite cu mult mai departe de tarmurile  acestea, si mai ales de catre toate mamele norvegiene.

Mame norvegiene, privesc spre voi si ma astept din partea voastra sa va ridicati si sa luptati pentru drepturile tuturor copiilor vostri. As dori sa auziti zbuciumul inimii de mama a lui Ruth Bodnariu de fiecare data cand va puneti propriul vostru bebelus seara la culcare. Norvegie, nicidecum si niciodata  Ruth Bodnariu nu-si va uita copiii ei. Nicidecum si niciodata nu va inceta Ruth a lupta  pentru a-i readuce acasa. Pana in ziua mortii ei, Ruth iti va fi un tepus in carnea ta, o amintire permanenta a marelui  rau savarsit de tine.

Te-ai uitat tu in ochii inlacrimati ai lui Ruth? Esti tu in stare sa simtii durerea inimii ei zdrobite? Unde iti este inima Norvegie? Da inapoi cat mai repede copiii pe care i-ai furat. Astazi este ziua ta, oportunitatea ta pentru a-ti indrepta greseala.

De asemenea, daca excelenta sa, dl Peter William Tobin va auzi aceste cuvantari, mesajul meu de astazi pentru dvs. este sa ascultati strigatele oamenilor care cer sa treceti la actiune. Eu cred ca sunteti un om respectabil si un  luptator pentru drepturile omului. Avem incredere ca veti pleda pentru familia Bodnariu si veti lupta pentru adevar. Avem incredere ca veti pleda pentru copiii norvegieni ca si cum ar fi ai dumneavoastra. Va rugam sa pledati pentru viitorul Norvegiei! Astazi, in numele comunitatilor Romane si Australiene adunate aici, in numele miilor de oameni care s-au adunat in jurul lumii sa lupte pentru aceasta cauza, in numele multimii silentioase, in numele celor care au prea multa teama sau sunt prea slabi sa se ridice pentru aceasta cauza, in numele lui Ruth si a lui Marius Bodnariu, in numele lui Eliana Bodnariu,  in numele lui Naomi Bodnariu,  in numele lui Matei Bodnariu,  in numele lui Ioan Bodnariu si  in numele bebelasului Ezekiel Bodnariu, purtam strigatul inimilor lor cu mult mai departe decat ar putea ei sa-l poarte.

Va multumim in mod anticipat domnule Tobin pentru ca veti fi si dumneavoastra o voce care contribuie la rezolvarea acestui caz si la reintoarcerea acasa a copiilor nostri. Dumnezeu sa va binecuvinteze! Va multumesc. Aduceti-ne copiii acasa!

VIDEO by amvo videos

Protest against Barnevernet in Melbourne, Australia, January 30, 2016

Photo credit

Photo credit Iulian Manole

Photo credit

Photo credit Sussan Danil

Mai multe poze aici:

https://www.facebook.com/events/156456304728905/

si aici

VIDEO – Dumnezeu e taria mea

Comunicat official pentru

autoritatile Norvegiene

Pastor Mircea Cimpean – Comunicat official pentru autoritatile Norvegiene, in cazul familiei Bodnariu.
Acest comunicat contine cerea de rezolvare acestui caz si semnaturile membri bisericilor din Australia si Noua zeelanda.

VIDEO by bisericaperth

UPDATE Noi PROTESTE sunt anuntate in SUA, AUSTRALIA, EUROPA ( incl. ROMANIA )

Protests january and february 2016

Imagine

PROTEST in SUPPORT of MARIUS & RUTH BODNARIU, Romanian Pentecostal and Baptist Churches in Melbourne, Australia, January 30, 2016

Protest Australia Bodnariu

Suite 208, 1 Princess Street, Kew, Melbourne, Australia

Romanian Penticostal and Baptist Churches from Australia
30.01.2016 – 10:00AM – 11:00AM
Suite 208, 1 Princess Street, Kew, Melbourne, Australia

The purpose of this protest is to express our great concern regarding Bodnariu’s family situation in Norway, that was publicly presented to the thousands of Romanian gathered together in Perth, from all over Australia and New Zeeland. (Sydney, Melbourne, Adelaide, Port Pirie, Brisbane, Gold Coast, Auckland (NZ), Christchurch (NZ).

The extreme and unprecedented situation, Marius and Ruth Bodnariu and their five children from Norway, are going now through for more than 2 month, as largely presented in the media all over the world, is for Romanian Diaspora around the world and not only, a matter of great concern, debate and condemnation for the gross violation of parental rights utterly denied to them, by the abduction and repartitioning of the Bodnariu children conducted by Barnevernet, on behalf of Norwegian Governrment.

We cannot comprehend how a developed and civilized country such as Norway will ignore and abuse the familie’s right thourgh the inumane act of authorized child abduction.

We, as Romanian Comunity call upon the Norwegian authorities to immediately reunite Marius and Ruth Bodnariu with theri children and to cease violating their parental rights.

We, as Romanian Comunity also encourage the Norwegian Government to revisit its politics on parental rights and protect al families, indifferent of culture, nationality, religion, urging that such a case will not ever happen again.

Mircea Campian tel: (61) 410 488 611

https://www.facebook.com/events/1668542610082138/

CITESTE – COMUNICAT Biserica Apostolica Penticostala Romana din AUSTRALIA – S-au organizat proteste in sprijinul familiei Bodnariu in Melbourne

Samy Tutac, predici de Craciun – Invataturile Primului Craciun & Istoria Primului Crăciun – Biserica Perth, Australia

Invataturile Primului Craciun 24 Dec 2014

Matei 1:18-25

18 Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt.
19 Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns.
20 Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce S-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt.
21 Ea va naşte un Fiu, şi-I vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.”
22 Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin prorocul care zice:
23 „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un Fiu, şi-I vor pune numele Emanuel” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi.”
24 Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevasta sa.
25 Dar n-a cunoscut-o, până ce ea a născut un Fiu. Şi el I-a pus numele Isus.

  1. Ceea ce conteaza este ca El a venit
  2. Ceea ce conteaza este ca El a venit sa ne rascumpere
  3. Ceea ce conteaza este ca aceasta rascumparare este pentru toti cei care cred in El
  4. Dar, intrebarea este: Ai crezut in El?
  5. Supunerea totala fata de Dumnezeu inseamna intelegerea a ceea ce s-a intamplat la primul Craciun.
  6. Spiritul Craciunului  este altruism, nu egoism, nu pentru mine, ci pentru altii. Spiritul Craciunului  este altruism si daruire totala. Egoismul si rautatea n-au ce cauta la Craciun. De fapt, in viata copilului lui Dumnezeu n-au ce cauta niciodata.

VIDEO by bisericaperth

Istoria Primului Crăciun 25 Dec 2014

Nu sarbatoarea in sine este o problema, ca as vrea sa intelegem in seara aceasta, ca sarbatorile au fost ideia lui Dumnezeu. Daca o sa ne uitam in Vechiul Testament, in primele 5 carti a lui Moise, vom vedea ca Dumnezeu, cand a pus la punct viata spirituala si sociala a poporului Israel, a zis: „Sa tii sarbatori in cinstea Mea.” Si poporul Israel avea 7 mari sarbatori de-a lungul unui an si, de fapt, intreaga viata spirituala si sociala a poporului se desfasura in jurul acestor 7 mari sarbatori, pe langa, desigur, sarbatorile saptamanale de Sabat. De fapt, si noi ca biserici, si eu personal vin dintr-o biserica cu multi ani in urma inceputa, o biserica traditionala, si in biserica noastra, slujirea ne-o programam intr-un an tinand cont de marile sarbatori.

  1. O calatorie programata din cer…

VIDEO by bisericaperth

Samuel Tutac – Intruparea Domnului Isus Hristos, punctul de cotitura al istoriei – Biserica din Perth, Australia 21 Decembrie 2014

Ioan 1

Capitoul acesta, deosebit de important, care ne reaminteste un adevar extraordinar, pe care n-avem voie sa-l uitam, mai ales in perioada aceasta de advent. Suntem in ultima saptamana de advent, suntem inaintea acestei mari sarbatori. O numim sarbatoarea Craciunului, dar, cred ca si mai bine ar fi sa o numim Sarbatoarea Nasterii Mantuitorului sau sarbatoarea intruparii Fiului lui Dumnezeu. Si trebuie sa ne reamintim si as vrea sa ne reamintim in seara aceasta punctul central al Sarbatorii Craciunului este persoana a Domnului si Mantuitoruli nostru, Isus Hristos.

Adevarul, cu privire la El, este cel mai central si cel mai uluitor adevar din intreaga istorie a rascumpararii. Nimic nu intrece in maretie si unicitate evenimentele in care Domnul Isus Hristos a fost implicat. Intreaga istorie arata spre Hristos si spre evenimentul acesta legat de intruparea Domnului Isus Hristos. De fapt, intruparea Domnului Isus Hristos este punctul de cotitura al istoriei. Domnul Isus a fost cea mai importanta persoana a istoriei, atat de importanta incat a impartit istoria in doua. Si, intotdeauna, cand vorbim si facem referire la istorie si la ani, suntem nevoiti sa-L amintim si sa spunem: fie inainte de Hristos, fie dupa Hristos, pentru ca El este personajul central si punctul de cotitura al istoriei.

De ce este Domnul Isus atat de important? De ce ne atrage Scriptura atat de mult asupra Lui? Ce anume afirma Scriptura despre El?

  • Sfanta Scriptura afirma despre Domnul Isus ca El este implinirea tuturor profetiilor si promisiunilor lui Dumnezeu. La 2 Corinteni 1:20, ap. Pavel ne aminteste  lucrul aceasta-  În adevăr, făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt „da”; de aceea şi „Amin”, pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu.
  • Biblia, de asemenea, ne indeamna sa privim la Domnul Isus Hristos, pentru ca El este singurul prin care putem fi impacati cu Dumnezeu. In Evrei 12:24, autorul ep. Evrei spune ca El este mijlocitorul legamantului celui nou „Isus, Mijlocitorul legământului celui nou, şi de sângele stropirii, care vorbeşte mai bine decât sângele lui Abel.” 
  • Iar in Ioan 14:6, Domnul Isus insusi, spune: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. 

Sfanta Scriptura ne indeamna sa privim la Domnul Isus, pentru ca tot ce se intampla in lumea aceasta, absolut totul, se intampla numai si numai datorita voii Lui suverane. El spune la Matei 28:18 – atunci, cand dupa ce a murit si a inviat si se afla in fata ucenicilor si urma sa le dea marea insarcinarea, spune: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Si,  „In numele acestei autoritati,” spune El, „duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile.”

Biblia ne indeamna sa privim la Domnul Isus Hristos, pentru ca El este Cel care la final va judeca lumea. Ap. Pavel ne spune asta la Faptele Apostolilor 17:31, in acea faimaosa predica din Aeropagul din Atena-  pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi…” Punctul central al Craciunului trebuie sa fie El, Domnul Isus Hristos- Dumnezeul intrupat, Dumnezeu Fiul devenit Dumnezeul om. Ascultati din nou cuvintele lui Ioan: 

1 La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
2 El era la început cu Dumnezeu.
3 Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.

14 Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl. –

(din primele 11 min. mai sunt aprox 34 de min din mesaj)

VIDEO by bisericaperth

Ravi Zacharias – Let My People Think: The Prophet Marries a Prostitute (Adelaide, Australia)

Photo credit

Photo credit livelifebythebook.com

  • When God says ‘I love you’, and I  say ‘I love you’, and we are not giving it a univocal meaning or an equivocal meaning, we are now borrowing from analogy. We are taking an analogical application for you to understand and it is illustrated thus: When I say ‘I love you’, and you refuse to love me, I hurt because I have lost something. When God says ‘He loves you’, and you refuse to love God, God hurts too. Not because God has loved something , but you have lost something. That’s the very perfection of His love.
  • Often times I’ll get a question from the floor that goes like this: „Why is it that the Old Testament seems so harsh and the God of the New Testament  seems so loving and gentle?” That is a total misunderstanding of the Old Testament corpus of material. You go and study these passages and what precedes them and what succeeds them.

The Prophet Marries a Prostitute

Ravi Zacharias takes a closer look at a story from the Old Testament; one that is both confusing and powerful. It’s the story of Hosea and his unfaithful wife.

Ravi Zacharias how do we challenge

Selected notes from the 2013 Influencers Conference in Australia (Video uploaded just very recently):

Ravi Zacharias:

I’ll never forget, when I was doing my postgraduate studies in Chicago, preparing for my doctrinal examination. And you study all of the fine points of historical theology, and all that kind of stuff, and your doctrinal distinctives of your denomination. All of this was in my head. And then I sat down at my desk and you’re not allowed to use any book except the Bible in answering this 6 or 7 page thing. And it said: Keep your answers brief. And the first question was: God is perfect; explain. And I turned yo my wife and I said, „The only more difficult thing I could think of is if it said, „Define God and give 2 examples.”  ‘God is perfect. Explain and keep your answers brief.’ So I just put one line:

He is the only entity in existence , the reason for whose existence  is in Himself. All other entities have their reason for their existence outside of themselves. We are finite dependent caused . God is infinite, not contingent on any necessary being. It is impossible for God, by definition therefore, not to be. He is nondependent. His very existence is perfect. But that, then spawns a myriad questions, one of them being something like this: If He is uncaused, infinite, nondependent, necessary, why does He use language like this when He says ‘you and I can cause Him grief’?

You follow what I’m saying? How does a finite being wield such power and authority to cause an infinite being grief? And yet, God speaks in such analogical terms, doesn’t He? You see, when we use language, Thomas Aquinas reminds us we use it in 3 different ways:

  1. we use it univocally,
  2. we use it equivocally,
  3. and we use it analogically.

What did He mean by that? When you’re using language univocally, what he means is if you use the same word in 2 different sentences, you are assuming and the listener’s assuming  that you’re not equivocating on the terms. The words mean the same thing. If, for example, I say to you, „God loves you,” and you start pondering that thought, and after that, the next statement is, „And, I want you to know I love you too.” You don’t start messing with the word love, at this point. You’re just taking it for granted that I’m using the word  in a univocal sense, I’m not suddenly playing word games with you. But then, all of a sudden, you have to equivocate on the words. Maybe the same word, but it is not meaning in the same way, because the context has changed. For ex. if you were to be on a plane to somewhere and you’re not quite familiar with the person sitting next to you, but you think you’ve seen them somewhere, but prior to your boarding the plane, you say ‘Ravi, what do you love to do?’ And I say, „Boy, I love to play tennis.’ And you say, „Well, are you a good tennis player?’ And I say, „Well, yeah, I do alright. I would say I’m a good tennis player.’ And then you’re sitting on a plane and you look to the guy next to you and you say, ‘Nice to meet you,’ and he says, ‘I’m Roger Federer.’ And you say, ‘What do you do for a living, Mr. Federer?’ And he says, ‘I’m a tennis player.’ And you say, ‘Are you a good tennis player?’ And he says, ‘Yeah, I suppose I’d tell you that I’m a good tennis player.’ You would make the biggest blunder if you would say to him, ‘You know, a fellow named Ravi Zacharias? He’s a good tennis player, you’re a good tennis player. You two need to get together and thrash the ball around  a bit.’ When he says ‘good for tennis’  and I said ‘good for tennis’, there’s an interplanetary disjunction at that point. I could not even see the ball that’s coming my way, let alone ponder a return.

The term is equivocated because of the context. Univocally means the same think. Equivocally, the context changes. How do we use language with God? When God says ‘I love you’, and I  say ‘I love you’, and we are not giving it a univocal meaning or an equivocal meaning, we are now borrowing from analogy. We are taking an analogical application for you to understand and it is illustrated thus: When I say ‘I love you’, and you refuse to love me, I hurt because I have lost something. When God says ‘He loves you’, and you refuse to love God, God hurts too. Not because God has loved something , but you have lost something . That’s the very perfection of His love.

You drive love out of your life when you drive God out of your life.

There’s a beautiful book, probably the most compelling boot of the Old Testament on the nature of God’s love and probably the most slender book I have read on the subject by famed expositor G Campbell Morgan, in his book The heart and the holiness of God– it is on the Book of Hosea. My message this morning is entitles: The Prophet Marries a Prostitute.

Let me read for you, a few verses:

Hosea 1:1-8

1 The word of the Lord that came to Hosea, the son of Beeri, in the days of Uzziah, Jotham, Ahaz, and Hezekiah, kings of Judah, and in the days of Jeroboam the son of Joash, king of Israel.

Hosea’s Wife and Children

When the Lord first spoke through Hosea, the Lord said to Hosea, “Go, take to yourself a wife of whoredom and have children of whoredom, for the land commits great whoredom by forsaking theLord.” So he went and took Gomer, the daughter of Diblaim, and she conceived and bore him a son.

And the Lord said to him, “Call his name Jezreel, for in just a little while I will punish the house of Jehu for the blood of Jezreel, and I will put an end to the kingdom of the house of Israel. And on that day I will break the bow of Israel in the Valley of Jezreel.”

She conceived again and bore a daughter. And the Lord said to him, “Call her name No Mercy, for I will no more have mercy on the house of Israel, to forgive them at all. But I will have mercy on the house of Judah, and I will save them by the Lord their God. I will not save them by bow or by sword or by war or by horses or by horsemen.”

When she had weaned No Mercy, she conceived and bore a son. And the Lord said, “Call his name Not My People, for you are not my people, and I am not your God.”

Three children- Jezreel, meaning judgment, Lo-ammi, which means not my people, and Lo-ruhama, which means she has not received mercy- Judgment, no more mercy, not my people. Who would ever think to give their children such names? Every time they named their kids and called their name, it was a reminder of what God was about to do to the nation. And what I take you through is a whirlwind tour of this.

Undeserved and Unmerited

The first thing you see, so profoundly stated here is that God’s love is always undeserved. You will never ever merit that love. You do not earn that love. Why did He speak to you, why did He draw into the orb of His love, so that you may understand how deeply He cares about you. Why is it that the apostle Paul refers to himself  as the chief of all sinners, one abnormally born, dragged out of the womb as it were. God’s love is undeserved, always unmerited. How much this is the case is shown again and again as you trace  the story of God’s love in the Old Testament. Often times I’ll get a question from the floor that goes like this: „Why is it that the Old Testament seems so harsh and the God of the New Testament  seems so loving and gentle?” That is a total misunderstanding of the Old Testament corpus of material. You go and study these passages and what precedes them and what succeeds them.

You see, Hosea is speaking to the northern kingdom of Israel in the late 700 B. C. They’re already a divided kingdom after Jeroboam’s time. He did it for so called religious reasons, because Jeroboam did not want to lose the North, going to the South to worship. So he sets up his own system in the North. And now, we are looking at the late 700 B. C. and Hosea is a prophet to the North  only for a few fleeting moments  does he pause, in the middle of his message, and looks to the South when he says to them, „The North has joined itself to idols, leave her alone!” In other words: Don’t be imitators of them. But his primary message is to the North, and he is talking to them about their imminent collapse, which should take place in about 722 B.C. And he is describing what happens in this part. A man by the name of Hosea, a holy man of God,  joined to a woman called Gomer, who is a harlot, prostitute- paid by her lovers to lie with them.

And as Hosea sees these 3 children born and the home being shattered because of the prostitution, he wants to buy her back because he’s commanded by God to love her. And you can imagine him standing outside the brothel, in a lineup, where other men are paying for her affections. She must have been an attractive kind of young woman to be in this kind of profession, And He’s standing in line, waiting to buy her back for half the price of a slave and a day’s rations. You can imagine the conversations amongst the customers going on. But some rather saintly person comes to Hosea and says, „You know what? I’m puzzled. You’re a holy man of God. You’re married to a prostitute like this. How do you justify this?” Hosea probably said, „You know, I’ll be delighted to answer your questions if you will first answer mine, „How can a holy God like that, be joined to an adulterous nation like ours?”

…God chose the tiny little nation (Israel) that Rome enslaved, Greece mocked and the Babylonians ultimately bullied. „You are the apple of my eye,” He said. You know, that was what it says in English. There’s no such phraseology in the hebrew. In the hebrew, it actually says, „You’re the little maiden of my eye”. Do you know who the maiden of your eye is? That person whom you love so dearly  that when she comes closer and closer and closer to you, if she looked into your eyeballs she would see her own reflection. She is that little maiden of your eye. And God says to them, „Come close, come close. Come even closer. Look into my eyes, you are that little maiden in my eye.” How odd of God to choose the jews, how odder still are those who reject whom God chose. You, today, if you know Him, are loved by Him, not because of any merit that you and I displayed. This truth of God’s loving kindness, unmerited favor, divine mercy, I want you to hear me now, it is unique to the judaeo-Christian faith. You will never find this in any pantheistic religion of the world.

You will not find it in Islamic teaching. Why? In Islam, your good deeds are weighed against your bad deeds.In the pantheistic religions, you pay- every life is a rebirth. Every birth is a rebirth, but you pay the karmic consequence of your previous life. In other words, when you finally shake off karma, you have earned it. When you finally enter paradise in the islamic world, you have earned it. Not so, when the father runs out of the home and sees that little boy of his returning, all messed up and all ruined, and the older boy living in the house could not figure this out. Do you know what it means in eastern narrative, for a father who has been  disrespected and abused by the son, by the son taking the right to his will , even before the father has passed away? The son’s request was tantamount to saying: I want you as if you were dead. Give me my portion of the money . And the boy takes off. How many eastern fathers, when that son returns, would leave the confines of their home and run to meet him? Not so. That son would have to come into the house, fall flat at the feet of his father, clutch the ankles and feet  and beg and beg and beg for mercy. This father runs out , wraps his arms around him and embraces him and finds him now to be alive. That is divine loving kindness and mercy – UNDESERVED by that boy. Thats the love of God. (22:00)

Sustsained through relationship

Secondly, it also shows that this love is one that grows and is sustained through relationship. It doesn’t build in a vacuum. You see, when you have your own kids, that available stock of emotion is so expended in worry and care and all that stuff that goes around the house, you’ve got very little time to sit back and say, „Wow.” And then, when you’re a grandkid, you’ve got all that available emotion and let the second generation take care of the expenditure of energy and you just sit back and enjoy it. But the first time I became a father, I’ll never forget it. You know, when you marry, you are two adults that say ‘I do’, and you go and do. But with the little one, there’s no such pledge from the other one coming into the world. I remember standing by the crib, looking at the little one and thinking, ‘What on earth have I done? This life is now going to be totally dependent on me.”  And my brother in law, who is a nuclear physicist by training, always had a way of asking questions, wrongly phrased, at the wrong time. So, he said to me, after I walked out of the delivery room and he and I were heading for dinner  that night, and he asked, „What does it feel like to be a father?” I said, „Why do you ask such questions? It’s been a great day. Let’s eat and let’s enjoy it.” That night I went back to my room and our home and I got a call about midnight  with my wife saying, „We’ve got a problem. Sarah has got a blood malady where she is allergic from her own blood and her blood is actually being destroyed faster than it is giving her sustenance.” All of a sudden, at the midnight hour on the day 1 of our child, I knew what it felt like to be a father. You know, if you’d have taken that child and put her among 100 others, I had barely seen her, I would have hardly recognized her with all the babies there. But if you would have asked me, „Are you sure you really love her?” You yourself would have felt foolish  asking that question.

Love grows and sustains on the basis of an established relationship that’s not just a unreality of love, there is a particularity of that person and the relationship that you enjoy. Once you learn to walk in the knowledge of God, you have that particularity of relationship with Him. He has that will and that purpose for you. You can grow and nurture it, as only He promises it, He wants you to experience it and understand it. May I say to you, this knowledge of a particular love in your life will rescue you from many a difficult philosophical question in your life.

You know, I came to know Christ in the city of New Delhi, the land of my birth, IndiaI came to know Christ when I was 17 years old, on a bed of suicide. Life had fallen apart. Everything had fallen apart. Why? To a careless, indifferent, undisciplined youth does God send a man with a little Bible in his hand to talk to me? When I never cracked open one on my own? I fled Him down the nights and the days, down the arches of the earth, down the labyrinth and ways of my own mind, in a mist of tears I hid from Him. All this running away…

by Ravi Zacharias International Ministries

The Prophet Marries a Prostitute Part 2

Ravi Zacharias continues his look at a story from the Old Testament; one that is both confusing and powerful. It’s the story of Hosea and his unfaithful wife.

Ravi Zacharias: Love’s something we need, but it is something we grow on, as it blossoms. ANd that’s the segue way I make to the next segment: We need it.

  1. It is unmerited
  2. it grows in relationship
  3. and it is something that’s desperately needed.

I don’t have time to trace back, actually forward to the Book of Ezekiel,  and on to Malachi. The Book of Malachi begins with a verse „I have loved you”. And you say, „In what way?” They didn’t even understand what He meant. In Isaiah, He says, „What more could I have done for you, that I haven’t’ already done?” The idea of God’s love  punctuating through the Old Testament, read Ezekiel 16 sometime, it’s powerful in its analogy. So here it is, God’s love unmerited, grows on relationship, desperately needed. But then, God comes up with a complaint. Chapter 6  „Your goodness is like adorning cloud, like the morning dew.” What is HE saying? He is saying, „You know what? Just like Gomer, you come back home and apologize to your husband  and to your children and say, ‘I won’t do it again.’ But a few days later , you’ve gone back into your prostitution like the dew is here for a moment, and then is gone; a cloud comes and it’s gone.”Your goodness is like the morning cloud, like the early dew, it goes away.

You know what God’s biggest problem is with you and me? A fluctuating will. You can come forward, make a commitment, and a month later you say, „I don’t feel the same anymore.” What happened? You see, the will  is the greatest  gift that God has given to you, but it’s also the greatest vulnerability. What was the temptation of the garden? Very simple, „Why don’t you do this, and you’ll be as good as God.” Knowing good and evil, what it really was, „Why don’t you do this and you can define good and evil?” You become the definer. You make your own absolutes. What greater privilege than that? You don’t need God’s absolutes, make your own. And the day you defy this one law, you become the definer of all laws. The will.  (From the fist 8:27 minutes with 20 minutes remaining from second video).

Florin Ianovici – Mare este Isus – Biserica Elim Brisbane, Australia Februarie 2014

VEZI mesaje din aceeasi serie aici:

VEZI si alte PREDICI din vizita in Australia aici –

  1. Florin Ianovici – Familia: Continuati sa va rugati – Perth, Australia 17 Februarie 2014
  2. Florin Ianovici – Atacul la dragoste – Biserica Perth, West Australia 18 Februarie 2014
  3. Florin Ianovici – LUPTA CEA BUNA (3) Cununa luptei bune – Cea de-a XII Conventie a Bisericilor Penticostale Sydney, Australia 2 Februarie 2014
  4. Florin Ianovici – Jurnal de Misiune, Australia 14 Februarie 2014 + Predici de la Conferinta
  5. Florin Ianovici – LUPTA CEA BUNA – Cum sa te lupti: Lupta din umbra, cu dispretul si descurajarea XII Conventie a Bisericilor Penticostale Sydney, Australia 1 Februarie 2014
  6. Florin Ianovici – Cum arata o viata implinita? Cum arata o viata biruitoare? LUPTA CEA BUNA (1) Cea de-a XII Conventie a Bisericilor Penticostale Sydney, Australia 31 Ianuarie 2014
  7. Florin Ianovici – Jurnal din calatorie in Australia – Urmareste LIVE Conferinta Bisericilor Penticostale la Sydney – Ianuarie 30 – 2 Februarie, 2014

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Florin Ianovici Brisbane Australia 2014 Mare e Isus

Mare este Isus

  1. Isus este grabit sa treaca pe celalalt mal – Dragii mei, este timpul sa nu ne mai uitam numai la mana care ne de painea, ci sa-I privim fata. Doamne, vrem sa umblam in directia in care umbli Tu. Vreau sa-Ti fac voia Ta, Doamne. Unde mergi, sa merg si eu… Cand mergi in directia lui Dumnezeu, cu Dumnezeu, vei ajunge pe malul celalalt.
  2. Isus este asa cum este – grabit sa ajunga pe malul celalalt pentru ca Il asteapta nenorocitii. Marcu 4:36 ‘aşa cum era‘ . Isus Hristos este acelasi, azi, ieri si in veci de veci. Cine Il vrea pe Isus Hristos in corabia lui, v-a trebui sa-L ia asa cum este El. Dumnezeu nu se ajusteaza si nu se redimensioneaza, nu se schimba dupa placul bisericii din locul cutare sau din locul cutare. „Frate, asa e la noi.” Nu! Dumnezeu are un singur standard. Dumnezeu nu se schimba. Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu care are nevoie de modernizari. Dumnezeu nu are nevoie de ajutorul omenesc, nicio mana nu-L sprijina pe Dumnezeu, ci Dumnezeu sprijina mana omului. (1) Dumnezeu este Dumnezeul sfinteniei. (2) Dumnezeu este un Dumnezeu al Scripturii– E o mare diferenta intre a acumula informatie Biblica si a avea revelatie Dumnezeiasca. Cuvantul lui Dumnezeu cand il citesti, trebuie sa te schimbe  (3) Dumnezeu e Dumnezeul rugaciunii- Macar ca suntem biserica care avem numele ca suntem rugativi, mie mi se pare ca cenusareasa bisericii e rugaciunea si am sa va spun de ce. Evanghelizare- vine fratele X. Bagam ceva scaune. Rugaciune Luni la biserica- 3 batrane si 3 batranei si nu mai stiu cine. Si atunci, spuneti-mi mie. Nu-i cenusareasa? E cenusareasa. Si eu va intreb in aceasta seara: Mai este ceva pe pamantul acesta mai bun ca rugaciunea, prietene? Sunt oameni care au o performanta uluitoare ca au stat 5 minute in rugaciune cu Dumnezeu. Sunt oameni care se roaga  numai Duminica, cand vin la biserica. Sunt oameni care ies de pe holul casei lor si abia atunci isi aduc aminte ca trebuie sa invarta cheile in masina si zic: „Fereste-ma, Doamne, de accidente.” Oameni buni, asta nu-i rugaciune! Rugaciunea inseamna sa stai de vorba cu Dumnezeul Tau. Rugaciunea inseamna sa-I permiti lui Dumnezeu sa-Si ia timp sa coboare. Rugaciunea inseamna sa-ti spui sufletul inaintea Domnului si sa-L lasi pe Duhul Sfant sa lucreze cu tine. Dumnezeu e un Dumnezeu al rugaciunii.
  3. Cu Isus, totul este mare – Esti coroana lui Dumnezeu si esti lumina ochilor Lui. Si Dumnezeu iti spune in aceasta seara: „Eu te doresc cu toata inima. Dar pentru ca tu esti premiu, vor fi furtuni mari. Va incerca sa puna cel rau laba pe tine. Dar, cand intra Hristos in viata e si o liniste mare.

TEXT – Marcu 4:35

35 În aceeaş zi, seara, Isus le -a zis: ,,Să trecem în partea cealaltă.„
36 Dupăce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, şi aşa cum era. Împreună cu El mai erau şi alte corăbii.
37 S’a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, aşa că mai că se umplea corabia.
38 Şi El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L-au deşteptat, şi I-au zis: ,,Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?„
39 El S’a sculat, a certat vîntul, şi a zis mării: ,,Taci! Fără gură!„ Vîntul a stat, şi s’a făcut o linişte mare.
40 Apoi le -a zis: ,,Pentruce sînteţi aşa de fricoşi? Tot n’aveţi credinţă?„
41 I -a apucat o mare frică, şi ziceau unii către alţii: ,,Cine este acesta de Îl ascultă chiar şi vîntul şi marea?„

Aceasta a fost prima seara la Biserica Elim Brisbane (in luna Februarie 2014) din vizita Pastorului Florin Ianovici pe continentul australian cu ocazia celei de a XII-a Conferinta a Bisericilor Penticostale din Australia, in oradul Sydney.

In aceasta seara m-am gandit sa va spun cateva lucruri. Noi avem impresia ca de cele mai multe ori, examenele vietii le dam cu Dumnezeu. Ceea ce este surprinzator este faptul ca uneori examenele vietii le dam cu diavolul. Nu intotdeana, in viata, Dumnezeu din cer, se grabeste sa intervina. Biblia spune ca Domnul Isus Hristos dormea intr-un fel absolut ciudat, dupa parerea mea, la carma acelei corabii. Cat de obosit sa fi, ca in acea furtuna ingrozitoare, sa nu te poti trezi? Absenta Domnului si tacerea Lui am simtit-o de multe ori in viata, atunci cand diavolul s-a uitat la mine si a zis: „A stat toata ziua in biserica si a ascultat invataturile. Acuma, vreau sa-l testez si sa-l incerc.”  Toata ziua vorbise Domnul Isus Hristos despre lucruri extraordinare. Pilda semanatorului. Pilda cetatii asezate in lumina. Pilda credintei care este ca un graunt. Si a intrebat Domnul Isus Hristos: „Priceputati voi ce va spun Eu?” La care ce-au spus cei din adunare? Amin.

„Bun,” a zis Satana. Daca au zis amin, cand vor iesi ii vom pune la test. Si atunci, cand stai in biserica si asculti invatatura  Domnului Isus Hristos si zici ‘amin’, este unul pe care-l deranjezi cu amin-ul tau. Si dupa ce pasesti pragul bisericii, vine timpul cand Dumnezeu ingaduie sa fi testat iin amin-ul pe care l-ai spus. Si Dumnezeu, in momentul acela, stiti cum este? Am dat licenta la teologie, nu cu ai mei, nu cu Institutul Teologic Penticostal unde am facut-o, cu alta comisie. (Nu spun cine, nu ma intrebati). Si n-au fost asa de prietenosi, ca sa nu zic ca au fost ostili. Si la un moment dat, in timp ce eram acolo la un examen, era profesorul Pandrea- dansul este acuma cu ingerii, canta in vesnicie. Si din ochi, ar fi vrut sa-mi spuna raspunsul. Dar n-avea cum. N-avea voie ca era acolo comisia. Il vedeam cum se straduieste sa-mi spuna din ochi, sa ma incurajeze. E un Dumnezeu care trebuie sa stea la un metru distanta de noi si sa ne lase in incercare si-Si doreste din toata inima sa fim mai mult decat biruitori. Ai grija la amin-ul cu Cuvantul si Dumnezeu sa-ti binecuvanteze amin-ul faptei. ‘Copilasilor, sa nu iubim doar cu vorba, ci cu fapta si cu adevarul’. Dumnezeul nostru ne-a oferit o masa imbelsugata. Nu sunteti lipsiti de belsug de binecuvantare. Aveti oameni destoinici, eu nu sunt hrana principala (in seara asta). Aveti oameni destoinici care duminica de duminica v-au invatat cum sa mergeti pe calea vietii. Ei, cand iesim afara, Dumnezeu ne lasa sa fim testati si Dumnezeu ne lasa sa fim incercati. Dar, pe de alta parte, cand sta langa noi ne zice din ochi: „Mi-as dori sa fi biruitor.”

Si vine ceasul si vine clipa cand cei ce au zis ‘amin’ la predica Domnului Isus Hristos au intrat in barca. Si imediat dupa ce au intrat in barca, a inceput furtuna. In aceasta seara m-am gandit sa impartasesc cu dvs. 3 ganduri importante despre Domnul Isus Hristos, foarte simple, foarte clare si sper sa va fie de folos dvs., macar atata cat mi-au fost de folos mie.

Mai intai de toate, iubitii Domnului, ar trebui sa ne uitam cu atentie in Biblie si sa vedem ca Domnul Isus Hristos, dupa o zi intreaga de predica istovitoare in arsita Palestinei, probabil ca erau temperaturi mai mici decat sunt in Australia, El nu ramane sa se odihneasca. Nu ramane sa stea pana a doua zi. Ci intr-un mod nefiresc de grabit, Domnul Isus Hristos ii sileste pe ucenici sa intre in corabie. Si zice Domnul Isus Hristos: „Sa ne grabim sa trecem pe malul celalalt. Primul lucru care vreau sa vi-l spun in aceasta seara este ca ar trebui sa ne intereseze in ce directie merge Dumnezeu. Nu vi se pare uneori in viata ca strigi catre Dumnezeu si Dumnezeu e departe. Hai, fiti sinceri. Nu vi se pare uneori ca sunt zone aride in existenta noastra, cand macar ca strigi la fel cum ai strigat, se pare ca Dumnezeu e tare departe. Niciodata, iubitii Domnului, Dumnezeu nu se departeaza de noi caci Dumnezeu este in noi, nadejdea slavei. Dar se intampla ca in viata noastra, noi de multe ori nu suntem interesati sa aflam directia pe care o urmeaza Domnul nostru. Pentru ca Biblia spune ca Domnul Isus Hristos n-a dorit sa ramana pe malul acela. Ci Isus Hristos s-a grabit si a vrut sa treaca pe malul celalalt. Si in aceasta seara, vreau sa va pun o intrebare simpla: Aveti interes sa stiti care ar fi directia  in care Dumnezeu merge, ca sa ne aliniem si noi cu El?

Intotdeauna in viata, raspunsul la problemele mele nu a insemnat un ban mai mult, n-a insemnat un prieten mai mult, desi a fost folositor. Toate acestea sunt folositoare. Ci, intotdeauna, raspunsul la problemele mele a fost Dumnezeu cu mine. Intotdeauna, cand am avut necazuri in viata, nimic n-a fost mai important ca faptul sa fiu impreuna cu Dumnezeu si Dumnezeu sa umble impreuna cu mine. Nu vreau sa ma despart de El nicio clipa. Nici cat traversez strada nu vreau sa fiu singur. Nici cand ma duc la odihna nu vreau sa fiu singur. Ci in fiecare zi a vietii mele vreau sa fiu cu El si sunt interesat in ce directie merge Dumnezeu. De ce se grabeste sa ajunga pe malul celalalt?

In primul rand, Dumnezeu s-a uitat la cei ce l-au petrecut pana la mal si aproape ca-i pandeau venirea. S-au uitat si ucenicii au venit intr-o zi plini de bucurie si au spus: „Noroadele Te urmeaza.” La care, Isus Hristos s-a uitat trist catre ei si le-a zis: „Ma urmeaza pentru paine.” Nu ma simt iubit, nu ma simt inteles, nu ma simt apreciat, ca nu poti sa te simti iubit de copiii tai cand esti redus doar la un portofel, cand zambetel copiilor tai sunt doar atunci cand au nevoie de ceva in viata ta. Nu te simti iubit, te simti folosit si e o diferenta. Nu te simti iubit cand prietenii tai si cei ce spune ca te iubesc te cauta doar cand au nevoie de tine: „O, Florin, am auzit ca ai fost avocat. Am si eu o problema.”  Nu ca n-as face, nu ca nu-i bine sa faci un bine. Dar, atat de important e sa te simti apreciat si inteles pentru ce esti tu. Si Dumnezeu din cer isi doreste sa-L iubim pentru natura Lui, sa-L iubim pentru ceea ce este El. Sa-L iubim pe Dumnezeu pentru ceea ce face in viata noastra. Si Hristos a zis: Ma grabesc sa ma departez, pentru ca o gloata de oameni vor nimic mai mult decat inca un meniu la pranz. Isi mai doresc inca o paine usor dobandita. Isi mai doreste inca o paine si un peste pe care sa Il dau Eu lor. Si Hristos se grabeste. Si spune ca Domnul Isus Hristos s-a grabit sa mearga pe malul celalalt. Si ascultati-ma ce va spun in aceasta seara.

Uneori Il obosim pe Dumnezeu prin lucrurile noastre. Stie Dumnezeu ce ai tu nevoie in casa. Stie Dumnezeu care e lipsa ta. Intrebarea este daca tu stii in ce directie merge Domnul. Si Dumnezeu se grabeste sa mearga pe malul celalalt. Dumnezeu vrea sa ne spuna in aceasta seara: „Nu-L urmati pe Domnul pentru painea aceasta pieritoare. Urmati-L pe Dumnezeu pentru painea vietii. Urmati-L si iubiti-L pentru ceea ce este El, nu pentru ceea ce ne da El in fiecare zi a vietii noastre. De cele mai multe ori cand vin la biserica si stiti care este dorinta mea? Le spun oamenilor: „Dragii mei, stiu ca treceti prin necazuri si greutati. Dar, sa nu uitati ca ne-am adunat in seara aceasta sa-L laudam pe Cel ce este vesnic viu.” Vreau sa auda in aceasta seara, lui Dumnezeu cand Ii spun ca El este izvorul de apa vie pentru sufletul meu. Ca El este comoara pe care am gasit-o si n-as mai da  nimic pe viata aceasta. Ca El este Cel care leaga ranele sufletului meu si El este Mantuitorul meu. Hristos trebuie sa-si primeasca cinstea de Dumnezeu. „Ce faci Hristoase?” „Plec, sunt satul de cereri. Tot timpul ma napadesc cu cereri. Ca 99.9% din rugaciunile lor nu sunt decat ‘da-mi’ si ‘fa-mi’.” Dumnezeul nostru e viu si stie Dumnezeu de ce ai nevoie. N-a ajuns cuvantul pe buze si Dumnezeu cunoaste nevoia ta.

Dar, Dumnezeu spune in aceasta seara: Vreau sa cunoasca poporul care este directia in care umblu eu. Vreau sa stie poporul unde pot fi gasit Eu. Unde poti fi Tu gasit, Hristoase? Acolo unde oamenii Ma cauta si Ma urmeaza pentru ceea ce sunt.

Din primele 12 minute, mai sunt 54 de minute din mesaj. VIDEO by  elimbrisbane

Florin Ianovici – Brisbane, Australia (2) Cum să fac față realității? Păcatul, Credința şi Judecata

 Ianovici Brisbane

Vezi / Citeste alte mesaje din aceasta serie:

VEZI si alte PREDICI din vizita in Australia aici –

  1. Florin Ianovici – Familia: Continuati sa va rugati – Perth, Australia 17 Februarie 2014
  2. Florin Ianovici – Atacul la dragoste – Biserica Perth, West Australia 18 Februarie 2014
  3. Florin Ianovici – LUPTA CEA BUNA (3) Cununa luptei bune – Cea de-a XII Conventie a Bisericilor Penticostale Sydney, Australia 2 Februarie 2014
  4. Florin Ianovici – Jurnal de Misiune, Australia 14 Februarie 2014 + Predici de la Conferinta
  5. Florin Ianovici – LUPTA CEA BUNA – Cum sa te lupti: Lupta din umbra, cu dispretul si descurajarea XII Conventie a Bisericilor Penticostale Sydney, Australia 1 Februarie 2014
  6. Florin Ianovici – Cum arata o viata implinita? Cum arata o viata biruitoare? LUPTA CEA BUNA (1) Cea de-a XII Conventie a Bisericilor Penticostale Sydney, Australia 31 Ianuarie 2014
  7. Florin Ianovici – Jurnal din calatorie in Australia – Urmareste LIVE Conferinta Bisericilor Penticostale la Sydney – Ianuarie 30 – 2 Februarie, 2014

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Care este realitatea şi cum faci față realității?

Zi de zi în viața noastră, când este vorba despre realitate,

să ne gândim cum ne este credința

Vezi textul aici: Daniel capitolul 5

Florin Ianovici: Sa stau de vorba cu dvs. si cu sufletul meu despre unul dintre lucrurile extrem de importante ale vietii noastre. Te uiti de jur imprejur si de multe ori incerci sa intelegi viata asa cum este ea construita. Intotdeauna vom avea in viata probleme in a discerne intre lucrurile importante si lucrurile neimportante. Totdeauna vom avea probleme in viata in a gandi- ce este important si mai putin important. Este extrem de important, daca vreti, in viata, sa stii cum privesti viata si cum te raportezi la ea.

Un tanar a primit o veste de la spital ca este bolnav intr-o faza terminala, un cancer galopant. Spunea doctorul ca avea sa-i rapuna viata in mai putin de 3 luni. A iesit afara sub imperiul acestei vesti, emotia pe care i-a dat-o aceasta veste si dintr-o data s-a simtit extrem de amarat. S-a uitat, pentru ca in orasul respectiv era un munte, s-a uitat cu regret spre el si a zis: „Doar 3 luni de zile te voi mai vedea. A trecut pe langa un izvor care era in apropierea casei lui, s-a uitat la curgerea acelui izvor si a zis: „Doar 3 luni de zile voi mai bea din tine.” Apoi, s-a uitat spre bolta cerului si a vazut stelele care straluceau si a zis: „Voi veti mai straluci doar 3 luni de zile pentru mine.” Intrand in casa s-a gandit la viata lui si a ceea ce inseamna viata lui in general. Dar pentru ca era un om care si-a pus nadejdea in Dumnezeu, a facut cel mai important lucru pe care ar trebui sa-l facem atunci cand ne este (nu numai) greu. A coborat in genunchi si s-a rugat lui Dumnezeu. S-a rugat. Dupa ce s-a rugat lui Dumnezeu, s-a ridicat si a simtit nevoia sa iasa afara. Si s-a uitat la stele de pe cer si a zis: „Trei luni de zile eu o sa va mai vad pe voi. Dar voi straluci mai puternic decat voi in Imparatia lui Dumnezeu.” S-a uitat la izvorul care curge si a zis: „Eu nu voi mai bea din acest izvor, decat 3 luni de zile. Dar voi bea din izvorul apelor vii, care este Domnul si care nu va seca niciodata.” S-a uitat la muntele care era acolo si a zis: „Trei luni de zile eu o sa ma mai uit la tine. Dar eu mi-am pus nadejdea in stanca care este Isus Hristos.”

In viata este extrem de important sa stii ce numesti realitate. Iubitii Domnului, suntem daramati, suntem de multe ori prabusiti sub imperiul loviturilor pentru ca diavolul are o metoda favorita si o aplica indiferent ca L-ai cunoscut sau nu pe Dumnezeu. Diavolul vrea sa ne fure, nu raspunsurile, pentru ca raspunsurile sunt in Biblie. Ci, diavolul vrea sa ne fure intrebarile. Noi, de cele mai multe ori, suntem luati pe neasteptate de greutatile vietii, pentru ca nu mai stam sa ne intrebam ce conteaza in mod real in viata noastra. Numim realitate ceea ce Dumnezeu numeste gunoi. Si dam pret si punem pret pe lucrurile care n-au importanta in viata aceasta. Si m-am gandit, cu ajutorul lui Dumnezeu,  ca in aceasta seara sa va chem, asa cum ma chem si pe mine, la realitate. Dumnezeu ar vrea ca in aceasta seara, sa observam ce inseamna viata, realitatea si sa punem pret pe lucrurile importante. De cele mai multe ori nu se vede, de fapt niciodata nu se vede temelia unei case. Dar, noi stim ca temelia unei case, nu conteaza ca ti-ai vopsit-o armonios, nu conteaza ca acea casa are fel de fel de briz-brizuri sau daca este intr-un fel sau altul. Daca temelia aceea este slaba, prabusirea casei va fi puternica.

De aceea, in aceasta seara, as vrea sa stau de vorba cu dvs. intr-un exercitiu a ceea ce inseamna viata. Trebuie sa stim ce inseamna realitatea. Ce este realitatea? Patul in care te duci si te prabusesti, obosit dupa o zi intreaga? Ce este realitatea? Casa aceasta la care tot muncesti si nu se mai termina niciodata? Ce este realitatea? Serviciul acesta in care esti haituit de dimineata pana seara? Ce-i realitatea? Salariu sau banii pe care-i tii in mana? Ce inseamna realitatea pana la urma? Dumnezeu din cer are darul acesta, binecuvantat sa fie Numele Lui, sa deschida ochii celor pe care-i iubeste. Dumnezeul nostru este adevar. Dumnezeul nostru este intelepciune. Dumnezeul nostru vine si spune bisericii: „Vreau sa stau de vorba cu tine, ca sa intelegi, ca sa stii, ca sa pricepi. Caci, in viata aceasta, cine nu deschide ochii la vreme, ii va deschide prea tarziu.

In aceasta seara, vreau sa te intreb intr-un mod simplu. Tu pricepi de ce ai venit pe pamantul asta? Tu pricepi pentru ce traiesti? Dumnezeu nu poate sa faca cu noi lucruri mari pana n-am inteles de la Dumnezeu lucrurile mari si n-am inteles care este esentialul vietii acesteia. La un moment dat, fiind intr-o conferinta la Lisabona, in Portugalia, era cu noi un profesor de filosofie. Si stiti cum e cu filosofia? Filosofia e un armasar frumos in grajd si pe drumul vietii e o gloaba amarata. Si vine un pastor la mine si spune: „Frate Florin, e unul aici, e profesor de filosofie. Frate, ma doare capul ce m-a zapacit. Numai intrebari incuietoare. N-ai vrea sa stai de vorba cu el?” „Da, trimite-l frate incoace.” Ca eu am un principiu: Sa ma intrebe ce vrea el, ca oricum ii raspund ce stiu eu. De aia nu ma framant si ii multumesc lui Dumnezeu ca ca am invatat in viata ca pot sa spun: „Nu stiu.” Nu-i bine sa spui ‘nu stiu’? Este extraordinar cand nu stii, sa spui nu stiu. Si a venit d-l Prof. de Filosofie si zice: „D-l Pastor, vreau sa va pun o singura intrebare.” Am zis: „Da, d-l profesor.” Zice: „Care-i scopul vietii dvs.? Si zice: „Nu va grabiti sa-mi dati raspunsul. Puteti sa va ganditi.” Si i-am zis: „D-l prof. n-am nevoie nici macar de o secunda. Ca daca pana acum nu mi-am dat raspuns la intrebarea asta, n-o sa stiu nici peste 3 minute pentru ce traiesc. Si am spus: „Scopul vietii mele este ca sa ma duc intr-o zi inaintea lui Dumnezeu din cer, Tatal meu, si sa am bratele pline de rod. Sa iau cati mai multi oameni in cer cu mine, bratele mele sa fie incarcate de rod si cand voi sta inaintea lui Dumnezeu, sa-i pun la picioarele Lui si sa spun: Atata am putut eu, Doamne. Si-ti multumesc pentru atata. E scopul vietii mele.” Dorinta vietii mele e sa fiu cu voi in raiul lui Dumnezeu.

In aceasta seara, vreau sa facem un apel la ceea ce inseamna scopul vietii, realitatea vietii, sa pricepem, pentru ca Satana arunca cu petarde de fum.  Satana ne arunca asa de multe lucruri din acestea slabe ale vietii, ca sa ne fure lucrurile importante. El este hot. Ne face sa avem grija de neesential, ca sa pierdem din vedere ceea ce este important. 14 Ne-a pus ceasul la mana, ca sa ne uitam pe el, sa vedem cat timp avem pe el, ca sa facem bani. Si am uitat ca avem aici o inima in piept, care bate dupa un alt ceas, ceasul lui Dumnezeu. Si cand se opreste asta (inima) nu mai e nimic de facut.

 I. PACATUL

 Zi de zi, trebuie să te lupți cu păcatul

Darius intra in Babilon prin riul de sub cetate. Photo credit www.heritage-history.com

1.  Dacă tu ai permis păcatului să intre în viața ta,

Satana deja iti surpă temeliile

Spune Biblia ca Belsatar, care era imparatul Babilonului, a strans pe mai marii lui, capeteniile lui, si n-au venit singuri. Au venit cu neveste si tiitoare. Si a zis Belsatar: „Sa dam un mare chef.” Dar, cheful asta pe care-l dadea Belsatar, si vreau sa va spun acuma o particularitate. Sadam Husein lucreaza si a reusit sa faca o sala identica cu a lui Belsatar. Dorinta lui Sadam Husein a fost sa repete identic, sala pe care o avea Belsatar. Unii au ganduri din astea. Alt miliardar din Australia am auzit ca vrea sa refaca Titanicul. Oamenii au fel de fel de pasiuni. Belsatar i-a strans pe toti si acesti toti insemnau cei mai importanti oameni din imparatia Babilonului. Si a zis: „Sa dam un chef. Care era ideea pentru care avea loc acest chef, aceasta petrecere? El dorea sa faca o declaratie inaintea vietii si inaintea tuturor celor care erau langa el, pentru ca Darius, care era trimis de Dumnezeu, Mezii au inceput sa cucereasca cetate cu cetate din Imperiul Babilon. Si Babilonul avea sa se destrame bucata cu bucata. La 80 km de Babilon, spune istoria, cazuse o cetate puternica si nu mai existau decat 80 km intre Belsatar si Darius, care isi trimisese generalul inainte. Cand a vazut Belsatar ca se apropie acest inamic, a vrut sa spuna oamenilor urmatorul lucru. Stati linistiti. Este apa de ploaie ce mi se intampla. Este un lucru de care nu trebuie sa va ingrijorati, exact ca acel comandant de avion care a zis in avion. Se aude vocea pilotului, care zice: „S-a defectat radarul. Nu mai merge radarul. Noi nu stim incotro ne ducem, dar nu fiti ingrijorati, ca vom servi alune.”

Sportul preferat al Satanei. Da-le alune, ca sa nu mai stie incotro merg. Acuma, Belsatar, a vrut sa faca o declaratie, sa spuna: „Ma, nu va ingrijorati de oamenii astia care vin. Cetatea noastra este o cetate de nepatruns. Cetatea aceasta a Babilonului era o cetate fortificata. Era una dintre minunile arhitecturale ale timpului aceluia. Puteau sa reziste 20 de ani, fara mancare si fara apa, pentru ca de fapt apa era inauntru, si de fapt, mancarea era inauntru. Pentru ca prin cetatea lor trecea riul exact pe la temelie. N-aveau absolut nicio problema. Nu putea fi cucerita. Nu exista nicio arma de razboi sa patrunda acest zid sau sa escaladeze acest zid. Si ei au zis: „Cel mai bun lucru pe care noi putem sa-l facem in viata e sa mancam si sa bem si sa nu ne pese ca inamicul e la 80 km. Si vreau sa va spun un lucru, dragii mei. Sa nu va puneti nici pe mancat, nici pe baut, caci Imparatia lui Dumnezeu nu sta in mancare si in bautura cum cred unii. Ci in neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant.

Este extrem de important in viata cand vorbim despre realitate, sa intelegem ce asteapta Dumnezeu de la noi. In acea seara, in timp ce in acea sala de ospat incepusera sa bea si sa chefuiasca, pe sub cetate marsaluia oastea Imperiului Persan. Pentru ca cetatea aceasta era construita in asa fel, incat sa intre riul prin mijlocul cetatii. Si pentru ca au lasat riul sa curga, portile au fost ridicate la o inaltime destul de mare. Debitul riului era destul de mare si acest conducator al ostirii lui Darius, in timp ce ei petreceau, intrase pe sub temeliile cetatii. Si spune istoria ca au intrat cu tot cu cai, ca au intrat cu toate armele de razboi si s-au trezit cu inamicul exact in mijlocul cetatii.  A fost un razboi extrem de simplu, in care s-au luptat extrem de putini, pentru ca ei au incrucisat bratele si au zis: „Ce-avem mai bine de facut in fata dusmanului este sa chefuim si sa bem.” Si ceea ce vreau sa va spun in aceasta seara, iubitii Domnului, cu privire la ceea ce inseamna realitate este urmatorul lucru. Bagati bine de seama si Dumnezeu din cer sa ne ajute sa nu lasam pacatul sa ne nimiceasca temeliile vietii. Realitatea unui om este ca tot timpul trebuie sa priveasca spre sufletul lui, sa priveasca tot timpul spre viata lui si sa nu-si permita absolut nimic din ceea ce ar putea sa fisureze viata lui cu Dumnezeu.

Caci, diavolul te lasa, diavolul isi permite. Stau de vorba cu oameni care spun: „Frate, nu mi s-a intamplat nimic.” Sunt oameni care curvesc, sunt oameni care insala, sunt oameni care mint si nu se intampla ca pedeapsa Domnului sa vina imediat. De aceea spune cartea Ecelsiastului: Inima omului nu are frica de Dumnezeu pentru ca hoatarile lui Dumnezeu se duc la implinire cu intarziere. Si sunt multi dintre noi in situatia aceasta, care in aceste momente cand noi traim, pur si simplu in viata lor isi permit anumite atitudini: Ura, mandrie, apasare, pizma, viclesuguri, dorinte care sunt rele si nerastignite. Si Biblia vine si spune in felul urmator: Poti sa ai frigiderul plin, poti sa ai casa, poti sa ai masina, caci pe Satana nu-l intereseaza. El umbla la temelii. In timp ce noi stam si vedem viata asa cum este ea, daca nu suntem inaintea lui Dumnezeu sfinti ci curati, si sa ma auda in aceasta seara adunarea. Nu conteaza cum iti arata viata la acest moment, ca poate sa arate bine in ochii oamenilor.

Daca tu ai permis pacatului in viata ta sa intre, Satana deja iti surpa temeliile. Mai devreme sau mai tarziu, ne vom trezi cu o prabusire, care ar putea sa fie fatala vietii noastre. Vine in aceasta seara Duhul lui Dumnezeu si ne spune: Priviti lucrurile cu sfintenie si priviti-le cu responsabilitate. Nu permiteti pacatului sa faca din viata voastra o ruina. Pentru ca aici este marele secret. Auzim cu groaza: „Pai, cum a fost posibil, ma? Pai, omul ala a fost un om extraordinar. Omul acela a fost un om deosebit. Cum e posibil sa aud despre el ca a cazut in felul acesta?” Stiti ce s-a intamplat? In timp ce lucrarea, in timp ce omul acela mergea inainte, in timp ce constructia la suprafata era bine, Satana marsaluia pe dedesupt pentru ca i-a permis sa loveasca in temelie.

Primul lucru care vreau sa vi-l spun in aceasta seara este urmatorul: Realitatea este ca in fiece zi, cat veti trai voi, si pana la sfarsit, sa va intrebati: Fac eu, Doamne, voia Ta? Oameni buni, nu conteaza asa de mult ce mananci. Nu mai puneti pret pe lucrurile astea asa de mult. Conteaza ca in fiecare zi sa-ti rastignesti firea pamanteasca. Nu se poate ca dupa ani de zile de pocainta, tu sa ai aceeasi invidie in inima ta si sa ai in inima ta aceleasi lucruri slabe ale vietii tale. Noi trebuie sa mergem din har in har si din putere in putere. Si puterea noastra sa mearga crescanda ca lumina zilei. Trebuie sa ne lasam de lucrurile incepatoare, sa mergem spre cele desavarsite. Hristos trebuie sa ia chip in noi. Ajuta-ne, Doamne!

Lucrul pe care Dumnezeu ni-l spune in aceasta seara, cel mai important lucru: Nu permite-ti diavolului sa intre la temelia casei voastre! Inca poate sa arate bine familia voastra in ochii oamenilor. Inca poti sa arati bine in ochii sotiei tale. Dar, daca tu, sot, ai inceput sa faci lucruri care nu-s dupa voia lui Dumnezeu, deja Satana este la temelia casei tale si surpa pas cu pas. Poti sa stai pe scaunul bisericii, ca tanar, si sa spui: „Cant, Doamne, si te laud, si uite ca inca nu m-ai lovit si n-ai facut lucrurile astea in viata mea.” Pentru ca Satana un singur lucru face: In timp ce tu te joci, el surpa si darama temelia. Nu-i pasa lui de usa. Nu-i pasa de ferestre. Nu-i pasa de pereti. Nu-i pasa de acoperis. El stie unde sa sape. La temelie. In aceasta seara, Dumnezeu si Duhul Sfant ne spune ca ceea ce trebuie sa pazeasca credinciosii e inima lor. Asta ar trebui in fiece zi a vietii tale, sa spui: „Doamne, ce ar trebui sa fac in viata asta, cum ar trebui sa privesc? Care e realitatea vietii? Si Dumnezeu iti spune in fiecare zi: „Pazeste-ti inima, mai mult ca orice, caci din ea curg izvoarele vietii.” Afara cu cel rau din inima noastra! Afara cu lucrurile stricate!  Sa scoatem toate lucrurile de nimic din viata noastra. Stiti de ce fratilor? Ca nu cumva sa inceapa surparea temeliilor si apoi cand se duce crapatura, se duce pana la acoperis si toata casa cade. In aceasta seara, ma chem pe mine insu-mi si primul lucru pe care-l fac e sa ma rog, sa ma ajute Dumnezeu sa fiu un om sfant. Si sa va ajute Dumnezeu sa fiti oameni neprihaniti, ca sa poata sa stea casa noastra in picioare cand vor veni vanturile si va veni furtuna. Ajuta-ne Doamne si binecuvanteaza-ne.

2. Păcatul în viața noastră ne duce o stare de surzenie

Trebuie să ai urechi de auzit vocea Duhului Sfânt. In afara de faptul acesta, ca cel rau cauta sa surpe temelia, se intampla un lucru in viata pe care de multe ori nu-l inteleg. Dar, Dumnezeu sa ne ajute sa-l intelegem. Cand a venit Daniel si a stat de vorba cu Belsatar, i-a spus: „Belastar, esti omul cel mai lipsit de realism pe care l-am vazut vreodata, cel mai naiv pe care l-am vazut vreodata. Si intotdeauna am socotit ca omul care nu-l are pe Dumnezeu e omul cel mai fara de minte si cel mai fara de pricepere. Intai de toate, in timp ce tu te crezi in siguranta si faci parada de ceea ce tu ai, Satana si dusmanul iti surpa temeliile. In al doilea rand, ii spune Daniel, „Nu pot sa te inteleg, Belsatar, pentru ca bunicul tau, Nebucadnetar, a fost o pilda vie inaintea ta. EL a fost smerit cand n-a ascultat. In al doilea rand, stii, pentru ca prin bunicul tau cunosti profetiile: Va fi un cap de aur. Va fi un pieptar de argint si apoi coboara pana la lutul amestecat cu fier. Talmacirea asta era clara, ca pe masura ce trece timpul, va fi din ce in ce mai slab. Si el putea sa spuna in felul urmator: „Hai sa iau aminte, hai sa aud ce are de spus bunicul, hai sa aud ceea ce a spus profetia. Hai sa aud ceea ce a spus Daniel si sa ma schimb. Eu va intreb in numele Domnului Isus Hristos, are vreun sens sa vii la biserica daca nu auzi?

Care este realitatea vietii noastre prieteni? Realitatea vietii noastre este ca daca n-avem urechi de auzit, noi suntem cei mai naivi oameni. Daniel a zis: „N-ai avut urechi sa auzi ce s-a spus. N-ai avut urechi sa auzi ceea ce a fost rostit. De cand era bunicul tau, s-a spus sa te pregatesti pentru ceasul acesta si tu n-ai facut-o. Ai stat si  ai ignorat toate aceste lucruri. Ma rog in aceasta seara si va spun un lucru. Puteti sa renuntati la orice, dar, Cuvantul lui Dumnezeu daca l-ati auzit, sa-l ascultam si sa-l implinim. Care este realitatea? Realitatea este ca suntem slabi. Stiti de ce suntem slabi? Pentru ca noi numim ceea ce se intampla in seara aceasta, le numim predici. Eu unul, va spun cu sinceritate: n-am gasit nici cuvantul predica, nici cuvantul predicator in Biblie. Eu am gasit ca Domnul Isus vorbea cu ucenicii. Si oamenii cand au ascultat ce a avut de spus Domnul Isus Hristos s-au schimbat si au facut ceea ce trebuia facut- cei care au vrut sa se schimbe. Noi privim aceasta ca pe o predica. Mi-as dori ca sa nu fie o predica. Este un Cuvant de la Dumnezeu. Si daca este un Cuvant de la Dumnezeu, este timpul sa-l ascultam.

Care este realitatea? De ce suntem slabi in viata? De ce mereu ne scapa lucrurile esentiale? Pentru ca predicile vin si nu ne ating. Decat, poate la nivelul acesta a informatiilor. Si mi-as dori in aceasta seara, Dumnezeu sa ne ajute sa luam aminte. Vreau sa va intreb cinstit si drept. Si sa-mi raspundeti in aceasta seara: V-a avertizat Dumnezeu vreodata in viata? Ati luat intotdeauna aminte? Ti-a spus tie Dumnezeu ceva personal?  A venit la mine odata o sora, care zicea ca este prooroc, undeva intr-o casa in Suceava. Si s-a apucat sa vorbeasca  si eu cand am auzit ce prooroceste altora, am facut Domnului o rugaciune si am spus: „Doamne, te rog in numele Domnului Isus Hristos, femeia asta sa nu-mi spuna nimic mie, ca daca mie imi vorbeste, eu nu stiu ce iese aici.” Si femeia aceea a venit sa-mi vorbeasca: „Asa vorbeste Domnul…” si da-i, si da-i… Si i-am zis: „Femeie, opreste-te.” Si femeia s-a oprit, tulburata, speriata. Toata casa: „Ce s-a intamplat, frate Florin?” „Femeia aceasta vorbeste minciuni.” „Dar, cum poti sa spui lucrul asta?” „Pai, pot sa zic lucrul asta. Auziti ce-mi spune. [a zis] Ca, Dumnezeu mi-a pus stele pe umar.” Ce prostie e asta? Mie, mi-a pus Dumnezeu pe umar. Imi vorbea de parca eram… [parca] nu mai vazuse Dumnezeu oameni ca mine pe pamantul asta. Duhul Sfant nu vine sa mandreasca omul. Duhul Sfant nu vine sa spuna ca ce esti tu, nu e nimeni pe pamantul acesta. Duhul Sfant vine sa-ti spuna: „Ai grija.” Duhul Sfant vine sa ne instiinteze ca suntem slabi. Tarana din tarana suntem. Si sa stiti ca atunci cand vorbeste Duhul Sfant, doreste sa ne schimbam. El vine sa ne instiinteze, sa ne spuna: „Nu imi place lucrul acesta. Ce e bine stie Dumnezeu din ceruri si stii si tu.” Daca Duhul Sfant iti vorbeste, trebuie sa-L recunosti prin faptul ca Duhul Sfant te iubeste si vrea sa te schimbi.

V-a vorbit Dumnezeu? V-a spus voua, tinerilor, Dumnezeu, personal, ca este un lucru pe care trebuie sa-l schimbi? De ce nu iei aminte? Cat timp o sa fi surd? Vine ceasul si timpul cand daca nu deschidem urechile, ne trezim cu casa prabusita. Si ma rog in aceasta seara: Taie, Doamne, urechile noastre de jur imprejur, sa aud Doamne glasul Tau, sa aud poruncile Tale.  A fost un moment in viata mea cand Satana mi-a dat o lovitura fara de egal. Nu pot sa va povestesc acuma pentru ca nu e timpul. Dar, seara, am primit un telefon si un frate mi-a spus: „Te-am vazut intr-o vedenie. Nu pleca la drumul care-ti sta inainte.” Nu stia nimeni ca plec. Si am plecat. La sfarsitul acelei calatorii am fost atat de lovit si atat de daramat si de atunci am facut o promisiune Domnului si am zis: „Doamne, te rog in numele Domnului Isus Hristos, da-mi urechi sa aud.”  Ca, Dumnezeu ne-a dat urechi sa auzim, fratilor, surorilor. Dumnezeu a facut niste promisiuni si asteapta de la noi niste lucruri. Dumnezeu ne-a avertizat si m-a avertizat. Si in aceasta seara, Domnul iti spune din nou prin mine: „Daca tu ai auzit, e timpul sa implinesti.” Nu trebuia sa fie Belsatar aici. Nu era daca ar fi ascultat, daca ar fi inteles. Ti-a vorbit Dumnezeu si ai spus tu: „Doamne, cuvantul asta-i pentru mine.” Pai, daca e pentru tine, -Ajuta-ne Doamne sa-l implinim!

Se spune la un moment dat ca mergeau doi prieteni pe strada si la un moment dat unul dintre ei spune: „Sh…” Celalalt spune: „Ce?” Zice, am auzit un greiere. Asta se uita si spune: „Trec masinile pe strada si tu ai auzit un greiere?” „Da, zice, l-am auzit.”  S-a dus, s-a uitat mai aproape si a gasit greierele. Asta zice: „Extraordinar. Cum ai auzit tu greierele? Fantastic! Dar, cum de ai auzit?” Zice: „Stai ca-ti explic imediat. Inchide si tu ochii.” Trec aceleasi masini si da drumul la bani…[pe jos]) Si acesta zice: „Bani! Au cazut niste bani.” Si acuma ii zice: „Deschide ochii. Ai inteles?” „Nu.” „Fiecare aude ce iubeste.”  Ce ce n-auzi? Simplu. Nu iubesti. Daca am iubi ce spune Dumnezeu, asa am avea niste urechi de auzit. Dar, ce vrem noi sa auzim? Haideti sa va spun un lucru. Nu va mai chinuiti, va spun eu: Sunt un om imperfect. Nu va mai straduiti sa-mi gasiti defecte. Va spun eu ca le am. Linistiti-va. Stati linistiti. Sunt un om nedesavarsit si un om imperfect. Si daca cineva vrea sa stea de vorba cu mine despre ce inseamna slabiciunile mele, sa vina la sfarsit ca i le spun eu. Sunt un om imperfect si toti suntem oameni imperfecti si suntem oameni nedesavarsiti, dar, daca esti aici in aceasta seara, ma rog lui Dumnezeu sa n-ai urechi pentru ce-ti convine tie. Eu stiu ca nu intotdeauna cei ce tin microfonul sunt chemati. Dar ma rog lui Dumnezeu sa fie chemati si ma rog lui Dumnezeu ca la amvonul bisericii voastre  sa ajunga numai oameni care sa fie taiati de jur imprejur in inima lor de catre Duhul Sfant. Dar, nu exista sa nu-ti vorbeasca Dumnezeu intr-o seara. Nu exista ca Dumnezeu sa nu-si faca lucrarea, ca El e Tatal nostru. Fie printr-un cantec, fie printr-o rugaciune, fie printr-o poezie, Dumnezeu vorbeste. Noi, numai daca am avea urechi sa auzim. Dumnezeu sa ne binecuvanteze si Dumnezeu sa ne ajute.

3. Păcatul în viața noastră ne face să devenim batjocoritori

Acuma, vreau sa va spun in penultimul subpunct al acestei parti, inca un lucru. Nu numai ca uneori nu avem ochi sa privim, urechi sa auzim, dar exista o trasatura a vietii noastre, care din nefericire caracterizeaza omul  si as vrea sa fim foarte seriosi la punctul acesta. Biblia spune ca dupa ce Belsatar, in mandria inimii sale, a dat un chef, batandusi joc de ceea ce inseamna pericol. Asa cum fac toti naucii veacului acesta, crezand intr-un mod desart ca Dumnezeu doarme. Dupa ce, ca n-a luat aminte la ceea ce se vestise inainte, ca daca lua aminte, nu mai era aici. Mai face un lucru, care eu nu pot sa-l inteleg in veci de veci. Exista un lucru extrem de daunator. La un moment dat, in cheful vinului, cand mintea se incinge, zice: „Duceti-va si aduceti vasele care au fost luate ca prada de razboi de la Ierusalim.” Vasele sfinte cu care se facea slujba. Si vasele acelea de aur le-au adus si au baut din ele. De ce? Pentru ca intotdeauna, in omul care este supus unei vieti de desertaciune exista o batjocura, o ocara, un fel de ironie perpetua. Orice om pocait are bun simt si smerenie. Si orice om care nu e pocait are in el un fel artagos si batjocoritor de a fi. Nu cred ca cine s-a nascut din Hristos este acru. Cred ca-i dulce. Nu cred ca cine s-a nascut din Hristos este un om batjocoritor si ironic. Tot timpul avem la noi replicile. Tot timpul avem tepusul. Tot timpul avem la noi siringile si ca penina odinioara, intepam pe cei din jurul nostru. Nu ca sa-i vindecam, ca penina nu-i intepa ca sa vindece. Ci intepa ca sa intepe.

De fapt, acest pacat care lucreaza in viata noastra, nu numai ca ne surpa temelia, nu numai ca ne aduce aceasta stare de surzenie. Dar, mai ales, ne face sa fim niste oameni care pur si simplu devenim batjocoritori. Am bagat de seama, m-am intalnit cu foarte multi oameni. Intr-o duminica dimineata am fost naucit. A venit la noi in biserica…. venea de vreo 2-3 ori, un domn. Si a fost la cel putin 2 servicii. Dar, in acela despre care vorbesc in acea dimineata, L-am simtit pe Dumnezeu din crestet pana in talpi. Am simtit fiorul Duhului Sfant in adunare. Si m-am dus la dinsul, pentru ca era pe primul rand. Era un domn elegant, frumos. I-am intins mina si l-am intrebat: „Ce faceti? Cum sunteti?” La care, el se uita in ochii mei si imi spune: „Domnul pastor, sunteti un foarte bun psiholog. N-am mai vazut pe cineva sa manipuleze masele cum le manipulati dvs.” Am facut ochii mari, cat broscoiul Kermit. Zic: „Ce ati spus?” Zice: „Dvs. sunteti un actor desavarsit. Tot ce se intamplase in dimineata aceasta este impresionant. Ce actorie desavarsita.” Am pus mana pe umerul lui, m-am uitat in ochii lui si i-am spus urmatorul lucru: „Cautati-ma in ziua in care viata o sa va tranteasca si dupa ce viata o sa va tranteasca, veniti sa stam de vorba atunci.”

Sunt atat de multi oameni care batjocoresc si ocarasc lucrarea lui Dumnezeu si iau peste picior lucrurile acestea. Exista biblia hazlie. Ati auzit de ea? Sa nu puneti mana pe ia si sa n-o cititi, ca este oricum o ocara la adresa lui Dumnezeu. Dar, ca si idee va spun de ea. Pentru ca sunt unii oameni care nu se multumesc sa traiasca cum traiesc. Dar trebuie sa si batjocoreasca, trebuie sa si ocarasca. Si eu acuma va intreb in Numele Domnului Isus Hristos, ca suntem biserica Lui: Cu asta sa ne ocupam noi? De ce vorbim in felul acesta? De ce vorbim batjocoritor? De ce vorbim ironic? De ce luam peste picior? De ce spunem ceea ce spunem? Bibia ne spune ca trebuie sa avem vorbirea dreasa cu sare. Domnul sa ne ajute! Cine rosteste numele Domnului se indeparteaza de fardelege. Cine rosteste, sa rosteasca cuvintele lui Dumnezeu. Si asta este un lucru extrem de important. Sunt niste lucruri extrem de grele. Atata ironie si batjocura ce am vazut la oameni astazi. Ca niciodata. Si vreau sa va spun, iubitii Domnului, ca cine s-a intalnit cu Hristos, va avea grija de ce vorbeste. Cand trebuie sa tac si n-am nimic de spus, tac. Mai bine tac. Iar cand vorbesc, sa vorbesc ce este drept si sa vorbesc ce este bine.

 Sa va dau un exemplu, sa vedeti la ce ma refer. Ascultati, iubitii Domnului, vreau sa fiu foarte deschis cu voi, ca in seara asta vreau sa vorbesc unor oameni maturi. M-am dus intr-o biserica in care o pastoresc, dar nu va spun care, ca sa n-aveti motiv. Si a venit un frate din Statele Unite. Cu fratii din loc am hotarat sa aiba un cuvant. A vorbit 55 de minute despre paianjenul din casa imparateasca. Atata a vorbit despre paianjen ca am simtit ca se urca pe mine. Acuma, vreau sa va spun ca exista si momente din acestea cand iti pare rau ca ai venit la biserica. Biserica? Nici un amin, doar se foiau. Si la sfarsit se aseaza langa mine si imi da un cot, ca mi-e drag omul asta. E un om pocait, care are frica de Dumnezeu. E un om la locul lui, dar nu-i chemat. Poti sa fi om pocait la locul tau, dar daca nu esti chemat… Mai mare chin nu e decat sa plictisesti omul cu Biblia. Fereasca Dumnezeu sa plictisim oamenii cu Biblia. Se aseaza langa mine si ma intreaba: „Frate Florin, cum ti s-a parut predica?” Am stat si m-am gandit: Dar, ma vede Dumnezeu din cer. Si i-am zis: „Proasta. Eu cred ca i-ai pierdut pe toti.” I-am spus ce am simtit. Dumnezeu sa aiba mila de mine. Asa s-a suparat. L-am vazut. Si se ridica conducatorul din loc si zice: „Dumnezeu sa-l binecuvanteze pe fratele. Domnul ne-a vorbit in seara asta.” M-am luat cu ape, m-am luat cu transpiratie. Deja imi parea rau. Am zis: „Doamne, iarta-ma. Eu probabil ca gandesc prost.” Si asa imi parea rau. „Dumnezeu ne-a vorbit in aceasta seara….” Il stiam ca era un om serios. A zis: „Fratilor, sa mai vina pe la noi?” Atunci m-am mai linistit, ca n-a zis nimeni nimic. Se termina biserica si ma duc si-l intreb pe fratele: „Frate, tie ti-a placut predica?” „Nu,” zice. „Pai, atunci, ce ai vorbit tu, acolo in fata? Ca ai zis ca Dumnezeu a vorbit.” „Frate,” zice, „pai omul asta ne-a dat $5,000 pentru acoperis.” Si atunci, i-am zis eu: „Atunci, inseamna ca a vorbit cu 5 minute peste.

Vreau sa va spun un lucru, cuvintele pe care le rostim se intorc. Si cuvintele pe care le rostim deschid si inchid mila lui Dumnezeu. In aceasta seara va chem la un lucru simplu. Sa vorbiti cuvintele lui Dumnezeu in dragoste, in intelepciune. Si va rog din toata inima sa nu fie pic de barfa intre voi. Fratii mei, surorile mele, batjocorirea, ocarirea este ceea ce atrage mania lui Dumnezeu asupra vietii noastre. Dupa ce ca nu suntem perfecti, dupa ce ca nici nu auzim ce ne spune Domnul, dupa ce ca nici noi nu implinim ceea ce ni se spune, ne apucam sa ocarim si pe altii. Dumnezeu sa ne ierte si Dumnezeu sa ne dea putere ca in aceasta seara, intr-un mod real, sa vorbim despre lucrurile acestea si sa ne schimbam vietile. Amin.

4. Păcatul ne face să amânăm pocăința

Photo credit www.wetcanvas.com

Să ne luptăm cu păcatul. Ciudat ce se intampla. La un moment dat spune ca Daniel ii zice lui Belsatar: „Belsatar, ai fost un om care nici n-ai vazut, nici n-ai auzit, nici nu te-ai interesat.” Si zice Daniel: „Pastreaza darurile pentru tine, pentru ca asta este ultima seara in care tu vei trai. Tu mori in seara aceasta.” Asta spune Biblia. Si ce face Belsatar? Belsatar zice: „Bine.” Ia lantisorul, il pune pe gat si-i da locul la a treia imparatie. Cum vi se pare actul asta a lui Belsatar? Pentru mine: inutil si lipsit de orice logica. Lipsit de orice urma de bun simt. Ce ar fi trebuit sa faca Belsatar, in mod real, daca cunostea putin ce inseamna realitatea? Trebuia sa se arunce la picioarele lui Dumnezeu, sa spuna: „Daniel, mai exista o sansa pentru mine? Daniel, mijloceste la Dumnezeul tau, sa-mi mai dea macar o secunda de viata sa ma pocaiesc. Imi pare rau, Doamne!!!” A facut-o? Dar, stiti de ce n-a facut-o? Pentru ca noi mizam pe ultima secunda de viata si asta vrea Satana sa facem. Se va impietri inima noastra si vom ajunge iasca si patra. Si orice ni se va spune, nu o sa putem sa ne mai intoarcem la Dumnezeu. Pentru ca este un timp, prieten, cand Dumnezeu lucreaza si timpul asta este acum si aici. Nu maine!

Am stat de vorba cu oameni care mi-au zis: „As vrea sa cred ca Dumnezeu ma mai poate ierta!” Si au zis: „Dar, nu pot sa cred lucrul asta.” Li se impietrise inima. Vedeti, ca ultima clipa de viata acestui om, stiti ce a fost? O suma a intregii lui trairi. Sa nu credeti ca in ultima clipa de viata te lasa Satana liber. Sa nu crezi ca in ultima clipa de viata vei reusi sa birui ceea ce n-ai facut o viata intreaga. Amai si spui: „Domnu-i bun. Domnul este bun si ma iarta. O sa ma pocaiesc mai incolo. O sa ma pocaiesc mai tarziu.” Si cand ajungi spre batranete, cand ajungi in clipele acelea de viata, nu mai poti, pentru ca Satana are dreptul asupra ta.  O sa spui: „Ah, ca Dumnezeu poate sa faca o minune.” „Poate…. ca face…o minune.”

Dar, eu va intreb. Pilda fiului risipitor o stiti? Si eu vreau sa va intreb: toti fii risipitori s-au intors la tatal? Fratii mei, faptul ca un fiu risipitor s-a intors nu-i obligatoriu ca toti se vor intoarce. Faptul ca un talhar pe cruce a fost salvat in ultima secunda, nu e chezasia faptului toti vor fi in felul acesta. De aceea, in aceasta seara, stiti care este realitatea? Realitatea este ca trebuie sa ne schimbam acum si sa adunam cu Dumnezeu pocainta, sa adunam cu Dumnezeu zile bune si Dumnezeu sa ne ajute ca  Dumnezeu din cer, in momentele grele ale vietii noastre, sa mai putem avea putere sa ne intoarcem la el.

Am stat mult si am analizat caderea lui David. Caderea lui David a fost de-odata, a fost intr-o clipa de neveghere, dar, a fost o viata intreaga traita cu Dumnezeu inainte. Si omul acesta a gasit putere sa se intoarca la Dumnezeu pentru ca Dumnezeu i-a vorbit toata viata lui a fost o viata pusa in slujba lui Dumnezeu. Da, l-a trantit diavolul, dar a gasit putere pentru ca toate zilele de dinainte fusesera zile traite cu Dumnezeu. Tu sa nu faci lucrul asta, tu sa spui ca in ultimul ceas, te smulgi tu din mana Satanei. Tu sa amani si sa nu faci lucrul asta. Si realitatea este urmatoarea. Ne inseueaza cel rau si ne face robi si ne pune lanturi la maini si n-o sa mai putem face nimic.

Da slava lui Dumnezeu in aceasta seara ca ti-e mintea libera. Da slava lui Dumnezeu in aceasta seara ca traim vremuri de libertate.  Da slava lui Dumnezeu in aceasta seara ca Duhul Sfant lucreaza. Si spune-I Domnului in aceasta seara: „Doamne, vreau din toata inima mea in aceasta seara sa ma schimb.” Realitatea este ca in fiecare zi a vietii noastre  trebuie sa urmarim un lucru, ca viata noastra sa fie o viata schimbata. Trebuie in fiecare zi a vietii noastre sa dam o lupta cu pacatul, cu amorteala. Sa dam o lupta cu oboseala care nu ne permite sa ne rugam. Fratii mei, rugati-va in fiecare zi a vietii voastre. Sa ne desavarsim inaintea lui Dumnezeu. Sa traim cu curatie si cu sfintenie. Amin!

Asta este realitatea pe care Dumnezeu o asteapta de la noi. Ce facem noi in fiecare zi? Alergam si alergam… si ne cantarim pe 31 decembrie, cand e revelionul. Tic toc tic toc: „Doamne, iar sunt pacatos. Dar nu ma fac mai bun.” Povesti. Povesti. Stiti ca suntem in februarie? A trecut deja revelionul. Si iar hotariri sfinte si iar hotariri. Si unde esti? Unde vrei. In aceasta seara, ma rog lui Dumnezeu si zic: „Doamne, ajuta-ma sa vad viata in termeni de pacat si neprihanire. Ajuta-ma sa vad intelesul vietii.” Voi trebuie sa vedeti realitatea asa. Traim pe acest pamant prin mila lui Dumnezeu si in spatele nostru sta o putere fantastica a celui rau. Si avem de luptat in fiecare zi impotriva pacatului si pana la sfarsitul vietii noastre va trebui sa luptam cu carnea si sangele. Si vreau sa va spun in aceasta seara un lucru: Caci, noi n-avem de luptat impotriva carii si a sangelui, ci impotriva stapanitorilor, capeteniilor puterilor vazduhurilor. Cum sunt acestea, dragii mei? Noi spunem: „Frate, are si el un duhulet.” oh, un duhulet.. Avem de luptat impotriva capeteniilor, impotrivitori.. Ce sunt astea? Ranguri.  Autoritati. Ierarhii. Si de fapt, Biblia ne spune ca lupta noastra e facuta cu puterea intunericului care este foarte bine organizata. Ce sa va spun? Impotriva bisericii se trimit sageti foarte puternice. Impotriva credinciosilor si a bisericilor sunt dezlantuite planuri extrem de bine puse la punct. De aceea, in aceasta seara avem de facut un lucru. Sa ne luptam cu pacatul. Si Dumnezeu sa ne dea biruinta si Dumnezeu sa ne ajute.

II. CREDINTA

Realitatea înseamnă să pricepi credința

1. Credința înseamnă separare

Deci, daca zi de zi trebuie sa ma lupt cu pacatul si asta este marele lucru, marea realitatea a vietii mele. Zi de zi trebuie sa ma lupt cu pacatul. Al doilea lucru este sa ne uitam la credinta. Unde era Daniel la momentul petrecerii? Afara. Nu stiu unde era si nu stiu de unde a venit. Dar clar ca nu era la ospat. Spune: „Cheama pe Daniel…” De ce? Pentru ca Daniel nu avea ce sa caute impreuna cu cei ce faceau aceste lucruri. Si primul lucru care vreau sa ti-l spun in aceasta seara, cu privire la credinta este acesta: Dragii mei, fratii mei, surorile mele, scumpii si iubitii Domnului: credinta inseamna separare.  Tu n-ai ce sa cauti impreuna cu oamenii astia. Tu n-ai ce sa cauti la acel chef. Chiar daca Daniel era ceea ce era, nu ai ce sa cauti impreuna cu ei. Si acuma vreau sa va spun foarte simplu. Separati-va de tot ceea ce poate sa ucida credinta voastra. Separati-va de oamenii care va nimicesc credinta. Separati-va de obiceiurile care va sunt daunatoare. Separati-va de tot ceea ce in viata voastra inseamna ca va ucide credinta. Pentru ca Daniel, spune Biblia, a fost chemat. El nu era acolo, nu era partas pentru ca in momentul cand stai, in momentul acela te indoi.

2. Credința rămâne vie şi când nu eşti folosit de oameni în lucrare

Adevărata credință nu are [doar] un moment. Ce se stia despre Daniel? Cum il numeste Belsatar? Zice: „Tu esti unul dintre prinsii lui Iuda.” Dar, el nu era unul dintre prinsii lui Iuda. Ce era el? Ce-i spusese Nebucadnetar ca este? Era un guvernator. Deci, el era un om care fusese in cinste si unde era acuma, vizavi de Belsatar? Belsatar, tot ce stia despre Daniel este ca este un prins de razboi al lui Iuda. Nimic nu stia despre el. Deci, era cumva tras Daniel pe linie moarta(cum am spune noi in romaneste). Dar eu va intreb un lucru in privinta credintei. Dumnezeu te trage vreodata pe linie moarta? Pai bun, si daca oamenii nu te primesc? Sanatate. Deci, am fost ceea ce am fost pe timpul lui Nebucadnetar, m-a primit, m-a apreciat, mi-a spus ca sunt omul lui Dumnezeu si acuma, Belsatar, nici nu ma baga in seama. Si acuma, va intreb pe dvs.: Ce a facut Daniel? „Doamne, dar eu plec din biserica asta. Eu nu mai stau un ceas aici, nu mai stau o secunda. Nu ma baga nimeni in seama. Da ce sunt eu, mobilier?” Iti spun eu ce esti. Daca esti omul credintei, tu ai cu Dumnezeu relatia care o ai. Ce daca nu te baga in seama? Dar, tu cu Dumnezeu esti aici in seara asta. Si cu Dumnezeu esti viu in vecii vecilor. Si cu Dumnezeu ai putere. Ce daca nu te baga in seama? Nu te baga in seama, nu te baga in seama. este pur si simplu raspunderea lor. Dar raspunderea ta e sa intelegi un lucru. Dumnezeu nu scoate la pensie pe nimeni. Dumnezeu n-are oameni pe care sa-i traga pe linie moarta. Cand esti credincios, esti credincios pentru tine, ca un raspuns inaintea Dumnezeului tau.

A avut Daniel o talmacire a unui vis pe vremea lui Nebucadnetar. Si cand a venit acuma, Daniel, care era tras pe linie moarta, care nu mai era bagat in seama de oameni. Ce a zis? „I’m sorry, man (Imi pare rau, omule). Dar eu de multa vreme nu mai lucrez si eu nu mai pot acuma sa fac nimic. Ce a zis Daniel? Daniel a zis si azi ca si atunci. Acelasi Dumnezeu care m-a chemat atunci este Dumnezeul care este cu mine si acum. Credinta nu-i un moment. „Mama, ce mai cantam eu pe vremuri. Cand eram eu in tara, ce cantam. Cand mergeam in evanghelizari….” Credinta nu-i un moment. Credinta este o viata intreaga la slujba lui Dumnezeu. De 20 de ani m-am pocait. Binecuvantat sa fie Dumnezeu! Dar, eu vreau sa va spun un lucru si asta e marturia mea. De atunci si pana acuma, am ramas la fel de aprins pentru Dumnezeu. Am acelasi foc in inima. Ba, inca mai mult as dori sa alerg acuma decat am alergat odinioara. Stiti de ce? Pentru ca credinta nu-i un moment, credinta este o viata intreaga. Nu poti sa stai si sa te gandesti ce ai facut tu odinioara, cum era-i tu odinioara. Intrebarea este: Cum esti tu acum? Da? A venit Daniel si a zis: „Acelasi Duh Sfant al lui Dumnezeu este peste mine. Am acelasi Dumnezeu si aceeasi partasie. Nu conteaza ca m-ati tras deoparte. Nu conteaza ca nu-s bagat in seama. Nu conteaza ca ai luat sau n-ai luat aminte. Eu mi-am facut datoria si un singur lucru stiu: Ca Dumnezeu nu m-a parasit! De ce? Pentru ca asa este credinta, dragii mei. Credinta nu infloreste doar cand ai ajuns la microfon. Credinta nu infloreste doar cand canti. Credinta nu infloreste doar cand esti bagat in seama de oameni. Credinta este si credinta intotdeauna ii vie inaintea lui Dumnezeu.

3. Credința se bizuie doar pe Dumnezeu, nu pe oameni

Adevărata credintă nu se compromite. Zice la un moment dat Daniel,.. de fapt, Belsatar ii spune: „Daca tu imi vei spune mai intai ce e scris…” Interesant. Nu? In ce limba era scris? Aramaica. Dar, ce limba este asta? S-a uitat Belsatar si a zis: „Ce limba-i asta? Ca eu limba asta n-o inteleg.” S-au uitat Haldeii, ghicitorii in stele. Au zis: „Limba asta, noi n-o intelegem.” De ce nu inteleg limba aceasta? Pentru ca este limba credintei. Si s-a uitat si Belsatar a zis in felul urmator: „Daca tu imi citesti mai intai si apoi imi traduci, iti dau lantisor, locul al treilea in imparatie, haina imparateasca.” Si ce-i zice Daniel? „Iti multumesc ca macar acuma, la al doisprezecelea ceas, imi recunosti si mie meritele. In sfarsit, Dumnezeu mi-a facut dreptate. Am intrat si eu in comitet. Laudat sa fie Domnul! Doamne, iti multumesc ca si filistenii astia imi recunosc in sfarsit chemarea.” Daniel s-a uitat si a zis: „Tine-ti darurile pentru tine.” Dar de ce i-a spu asa? Pentru ca Daniel s-a uitat si a zis: „Eu nu iau daruri de la cei morti. Cei morti au daruri moarte. Cel viu are daruri vii.” Ia zis Daniel: „Tineti darurile ca sunt moarte .” SI vreau sa va spun un lucru: Faceti ce vreti voi. Bizuiti-va pe cine vreti voi, pe aliantele pe care vreti voi. Sunt daruri moarte. Unul singur trebuie sa va tina in putere. Dumnezeul cel viu.

Orice om care-si pune nadejdea in oameni, orice om care-si creeaza suportul pe oameni, orice om care face aliante omenesti  are daruri moarte de la oameni morti. Cel ce se bizuie pe Dumnezeu este viu. „Tineti darurile, ca Dumnezeu mi-a dat deja un dar.” Care a fost darul? Au venit si au murit toti. Unde a fost Daniel cand a venit Cir? In picioare. Au venit si au spus: „El este omul care a profetit. El este omul care a talmacit.” Si atunci, l-au luat si l-au pus in cinste si l-a tinut in viata. Si in aceasta seara, vreau sa va spun un lucru: De nu voi mai manca painea pe care am mancat-o si de nu voi mai avea hainele pe care le-am avut si casa pe care am avut-o, ii multumesc lui Dumnezeu ca sunt viu in vecii vecilor. Dumnezeul meu cel viu m-a mantuit si mi-a dat viata vesnica. De aceea, va spun in aceasta seara: Credinta nu se bizuie pe daruri moarte, nici pe fituici, nici pe lucruri scoase de pe internet. Nici pe lucruri din acestea care sunt amagitoare. Se bizuie pe relatia cu Dumnezeul cel viu. Multe lucruri moarte afecteaza credinta noastra, lucruri care sunt facute pur si simplu fara responsabilitate. Si sa spunem in aceasta seara: „Tineti darurile pentru tine. Lume, tineti darurile pentru tine. Eu vreau darurile celui viu.” Binecuvantat sa fie El si laudat sa fie Domnul in vecii vecilor!

Se spune ca un tanar a citit un anunt care spunea ca vor sa angajeze pe cei care stiu limbajul Morse. Era chiar la inceputul telegrafului. Si cand s-a facut anuntul au intrat mai multi in antecamera in care trebuiau sa astepte si-au stat acolo mai bine de un ceas. Si la sfarsit vine si un alt tanar, erau cam 10 de toti. Ala se aseaza si dupa doua minute se ridica si merge direct in biroul directorului. S-au uitat astia si a zis: „Domnule, dar nu-i e rusine? Noi stam de o ora aici, asteptam si el se duce direct in biroul directorului?” La care, iese directorul impreuna cu el si spune: „Voi puteti pleca acasa. Dinsul a fost angajat.” La care, toti au zis suparati: „Am venit, am asteptat. El a venit ultimul, a intrat. Cum e posibil lucrul asta?” La care, directorul a zis: „De o ora, in limbaj morse, eu tot emit: Cine aude acest semnal/mesaj sa intre in biroul directorului si slujba este a lui. N-ati zis ca ati venit sa fiti angajati ca stiti morse? El a auzit, a intrat si a luat-o.” Uite ce spune Dumnezeu: „De multa vreme transmit. De multa vreme transmit…  Si vreau sa aveti urechi de auzit si inima sa pricepeti.” Ca, adevarata credinta este o credinta care nu iese la pensie, nu are un moment si nu se compromite.

III. JUDECATA

Care ar trebui să fie preocuparea noastră?

Zi de zi in viata noastra, cand este vorba despre realitate, sa ne gandim cum ne este credinta. Vreau sa inchei spunandu-va ultimul lucru: Care ar trebui sa fie preocuparea noastra? Spune Biblia ca Daniel a zis un lucru greu de digerat: „In seara aceasta, ti se va lua viata. Vei muri. Si ascultati ce va spun. Exista un aspect ce va spun: Judecata lui Dumnezeu. Trei lucruri am vorbit in aceasta seara:  (1) Pacatul  (2) Credinta (3) Judecata. Judecata lui Dumnezeu este o judecata care are un ceas, prieten. Judecata lui Dumnezeu este o judecata care poate sa ajunga la momentul cand Dumnezeu spune: „Destul, pana aici.” Ceea ce ne spune Domnul Dumnezeu prin aceasta sentinta, e ca [Daniel] are un Dumnezeu care nu se lasa batjocorit. Spune Biblia ca ceea ce L-a maniat pe Dumnezeu peste masura n-ar fi fost doar orbirea pe care a avut-o Belsatar si ca n-a vazut cine este la temelii. Nu doar surzenia pe care a avut-o el, ca n-a ascultat proorociile care au fost, ci ce l-a deranjat pe Dumnezeu foarte tare a fost batjocorirea numelui Lui. Faptul ca au adus acele vase de la Ierusalim, aproape ca a pus capac. Belsatar a trecut foarte repede prin trei culori. Stiti care a fost prima culoare a lui Belsatar? Rosu, de la vin. A doua culoare a fost galben, de la frica. Si a treia, vanat de la moarte. A trecut repede prin toate aceste trei culori. Si n-a mai fost niciun timp ca el sa se pocaiasca, sa se intoarca la Dumnezeu.

Vreau sa va pun sa ridicati mana, daca vreunl dintre voi ai facut vreun pacat de cand v-ati pocait pentru care ati fost iertati. (Nu toti au ridicat mana). Sa inteleg ca sunt oameni care s-au pocait si niciodata n-au pacatuit de atunci? Vreau sa va intreb in aceasta seara intr-un mod cinstit: A avut Dumnezeu mila de voi? Eu de cand m-am pocait, L-am mahnit deseori pe Dumnezeu. Si intr-un mod, aproape de neinteles, Dumnezeu m-a iubit si mi-a pastrat mila. Am vorbit de rau si Dumnezeu nu mi-a luat graiul cum i l-a luat lui Zaharia. Uneori, ochii mei au poftit lucruri care n-ar fi trebuit si nu m-a orbit Dumnezeu ca pe asirieni. Alteori, am spus neadevaruri si Dumnezeu nu m-a lovit ca si pe Anania si Safira. Ci, intr-un mod absolut uluitor, Dumnezeu mi-a dat har.  Dar vine un ceas cand fiecare har se transforma intr-o judecata. In cer, Dumnezeu va zice; „Ai facut asta si am tacut si am rabdat si nu m-am judecat cu tine. Si n-am trimis sentinta impotriva ta. Ci ti-am dat har si timp. ” Dar, vine un ceas cand fiecare har si mila a lui Dumnezeu se transforma intr-o greutate pe cantarul pe care vom fi cantariti. In aceasta seara, as vrea ca harul lui Dumnezeu  sa nu ne fie piatra de moara. Ci, harul lui Dumnezeu sa ne fie in aceasta seara o invatatura spre a ne schimba.

Biblia spune ca a aparut o mana. Unde era mana? Pe zid. Si cum a putut fi vazuta? A putut fi vazuta pentru ca era in fata sfesnicului. Asa scrie Biblia. N-a aparut mana oriunde. Care e sfesnic? Din cele doua care au fost luate din Ierusalim. Stiti ce n-a inteles Belsatar? A adus vinul, a adus sfesnicul si ardea sfesnicul lui Dumnezeu acolo. Nu intamplator. Ala e sfesnicul Domnului. A aparut mana si a scris: Cantarit si gasit usor. Numarat, ca nu mai ai zile. Si impartit – ti se ia imparatia. In seara aceasta, Dumnezeu ne spune asa: „Elim, arde sfesnicul lui Dumnezeu aici. Cuvantul Domnului e lumina. Nu apare deocamdata nicio mana pe perete, pentru ca Dumnezeu vrea sa privim spre mana de la cruce. Acolo. Nu o mana, ci doua. Deschise larg, strapunse de piroane, din care curge sangele Lui. Vrei sa te uiti impreuna cu mine la mana strapunsa a Domnului? Biblia spune ca intre mana Domnului Isus Hristos si cui mai e ceva un zapis. Si pe zapisul acela scrie: Florin Ianovici- m-a intristat, m-a mahnit- si scrie toata lista mea. Si din mana Mantuitorului curge sangele lui Hristos peste zapis. Satana sta si se bucura si numara pacatele. Si sangele lui Hristos curge incet si acopera tot zapisul. Si Satana nu mai poate citi nimic. Dar, Dumnezeu vine si spune: „Nu mai imi batjocoriti harul. Nu mai amanati. Nu mai priviti viata cum o priveati pana acuma.” „Eu, Doamne, cum pot sa ma mai infrupt din viata asta? Sa-mi fie mai bine?”

Dumnezeu iti spune in aceasta seara: „Omule, traiesti pe pamantul acesta si ai judecata si minte ca sa te cercetezi in seara asta. Voi faceti ce vreti, dar eu, in aceasta seara, vreau sa-I spun lui Dumnezeu, public: „Iarta-ma, Doamne, pentru tot ce a facut temeleia casei mele sa fie lovita si surpata. Scoate, Doamne, pe Satana de acolo. Scoate inamicul de la radacina vietii mele. Scoate-l din locul acela din care nu-l vede nimeni decat ochiul Tau. Si da-ne in aceasta seara eliberare pentru viata noastra. Da-mi Doamne puterea sa fiu credincios, nu doar cand ma vad oamenii, sa-ti raman credincios  pentru ca Tu m-ai chemat, nu omul. N-are importanta ca oamenii ma plac sau nu ma plac. Viu este Domnul care ma iubeste! Si Doamne, te rog in aceasta seara in numele lui Isus, nu lasa ca darurile moarte sa-mi ucida credinta. Timpul furat de Satana, dorintele mele nerastignite, frica de oameni care este o cursa, dorintele mele de a fi cineva, daruri moarte pe care mi le ofera firea pamanteasca, care-i moarta si zace in cel rau, ci in aceasta seara ma rog: ‘Da-mi daruri vii’. Trezeste constiinta mea, da-mi puterea sa ma rog, sa postesc, sa ma smeresc, sa ma pun deoparte, sa citesc Biblia. Vreau daruri vii de la Dumnezeul viu! Si te rog, Tata, daca in seara asta tu faci ceva, este drept, Doamne, ca Tu cantaresti.” Si cred ca Domnul cantareste. Eu cred ca Domnul si numara. Dar stiti ce face Dumnezeu in seara aceasta? Elim, inca ai sansa sa nu fi impartit. „Dar, ce vrei, Doamne?” „Vreau sa adaug har vietii tale.”

O singura realitate trebuie sa ne priveasca pe noi. Stiti care este realitatea? Cine sunt eu in aceasta seara inaintea lui Dumnezeu? Iarta-ma, Doamne. Cine sunt eu in aceasta seara in lumina credintei lui Dumnezeu? Ce voi face eu inaintea judecatii lui Dumnezeu? Cand vorbim despre realitate, sa va framante nu cat aveti. Sa va framante cat de sfinti suntem, cat de credinciosi am ajuns, si ce vom face la judecata? Orice om care nu-si pune aceste intrebari, n-a cunoscut niciodata ce inseamna realitatea. Ce e realitatea? Pentru ce alergam? Ce ne framanta? Toti, fara exceptie, vom sta la scaunul de judecata. Toti. In aceasta seara, Dumnezeu iti spune asa: „Gandeste-te. E ceva ce te desparte de Mine?” Vino sa pui la picioarele lui Dumnezeu. Doamne, vreau sa fiu curat si sfant. Gandeste-te la ce inseamna credinta. Ce inseamna credinta? Doamne, sa mai alerg un pic pentru tine. N-are importanta ce spun oamenii. Stiu ca gresesc in multe feluri. Probabil ca am spus lucruri care v-au deranjat pe ici, pe colo. Dar vreau sa va spun un lucru. Dumnezeul meu este judecatorul nostru. El ma va judeca pentru toate. Gresesc? Negresit ca gresesc. Dar stie Dumnezeu ce este in inima mea. In aceasta seara va chem la un act de realitate, de ingenunchere inaintea lui Dumnezeu. Zi, Doamne, nu ma mai lasa sa ma preocupe nimicuri. Gata, vreau sa ma opresc si in aceasta seara vreau sa spun ca vreau sa-ti apartin tie cu tot ce am. Nu mai este timp. O sa fie prea tarziu ce se intampla maine. Si in aceasta seara vreau sa fiu de un realism deplin cu Dumnezeu, sa spun: Iarta-ma, da-mi puterea sa fiu credincios. Ca oricum va veni scaunul de judecata.

VIDEO by elimbrisbane

Give me Jesus – Biserica Romana Penticostala Perth, Australia ♪ ♥ ♫◦° °◦°°◦

VIDEO by Avadani Stefan

Florin Ianovici – Familia: Continuati sa va rugati – Perth, Australia 17 Februarie 2014

Ianovici Perth Continuati sa va rugati

Am fost intrebat intr-o imprejurare cu privire la acel verset care este in Cartea Apocalipsei, unde Domnul Dumnezeu spune: ‘Ce am impotriva ta este ca ai parasit dragostea dintai.’ Am fost intrebat la ce se refera aceasta dragoste dintai. Majoritatea fratilor, care se ocupa cu Cuvantul lui Dumnezeu, o interpreteaza ca fiind dragostea inceputului, acea dragoste cand ai pasit prima data in biserica si-i vedeai pe toti sfinti si-i vedeai pe toti curati.. In parte, fratii mei au dreptate si in parte n-au dreptate, pentru ca am invatat un lucru dealungul timpului, ca naivitatea, faptul de a nu stii nu inseamna, uneori, dragoste. Daca dragostea dintai este dragostea aceea a inceputului, cand ne pareau toti sfinti pentru ca nu stiam cine sunt. Atunci, eu nu cred ca Dumnezeu ar vrea sa avem o asemenea dragoste. Eu cred ca Dumnezeu vrea sa avem acea dragoste, ca recunoscandu-l pe cel de langa tine cu slabiciuni, cu minusurile lui, tu alegi sa spui, „Cu toate acestea, te iubesc.” Buna oara, Dumnezeu spune ca sa nu pui pe un om care s-a intors de curand la Domnul, intr-o slujba, pentru ca el are ravna, dar nu are pricepere. Si atunci un asemenea om, care are un asemenea mod de a iubi, cu o ravna mare si fara pricepere, el are entuziasm, dar n-are intelepciune.

Dumnezeu, in seara aceasta cauta la noi si ne pune o intrebare simpla: De atata vreme spuneti ca ma iubiti. Ati crescut in dragostea asta. Dragostea fata de Dumnezeu si dragostea fata de cel de langa noi trebuie sa se maturizeze, in timp. Eu nu mai o iubesc pe sotia mea, cum am iubit-o la 20 de ani. Si nu-mi pare rauu. O iubesc asa cum ar trebui sa iubeasca un om la 45 de ani, adica mai matur, mai constient ca viata aceasta nu e asa cum mi-am inchipuit. Constient de faptul ca uneori viata asta refuza anumita vise si viata ti le daruieste pe altele, la care n-ai visat. In seara aceasta, as vrea sa va spun ca orice in viata trece. Trupul din afara se trece. Trec si visurile noastre, trec si planurile noastre. Dar ceva va ramane intotdeauna: DRAGOSTEA.  Dragostea nu imbatraneste niciodata. Dragostea ar trebui sa capete intelesuri noi.

Cand Dumnezeu mi-a facut harul sa-mi daruiasca copii si sa devin parinte m-am bucurat foarte tare. Si acum, dealungul timpului, am invatat ca grija niciodata nu ma va parasi. Uneori am fost dezamagit de reactiile lor. Alteori am fost tare bucuros. Dar ii multumesc lui Dumnezeu ca prin aceasta am inteles mai bine inima lui Dumnezeu, care este o inima de tata. Si am inteles cum ne iubeste El. De-ndata ce m-am casatorit si am vazut-o pe sotia mea, mireasa, mi-am dat seama ce frumoasa-i nunta. Eu -am avut nunta in sensul clasic si nici in sensul care spune miorita: ca la nunta mea a cazut o stea. La mine n-a cazut nimic. Am avut o nunta simpla, pentru ca parintii n-au acceptat-o pe Mina, pentru ca era pocaita si ne-am casatorit in Domnul, cum am stiut noi. N-am avut o nunta, nici cu masa aleasa, si nu spun lucrul asta pentru ca neaparat e grozav. Dar vreau sa va spun ca am toate sansele ca Isus Hristos sa ma surprinda in cer cu o masa imbelsugata, pentru ca eu, cand m-am casatorit, am avut ca masa, o sacosa in care mi-am luat niste mancare.

In aceasta seara, iubitii Domnului, vreau sa va spun un lucru. Pot trece 20 de ani, pot trece 30 de ani, dar dragostea noastra, in familie, unii fata de altii, n-ar trebui niciodata sa se micsoreze. Ci ar trebui sa devina. Ar trebui sa fie, poate mai linistita, poate mai adanca, cu intelesuri noi, dar ea ar trebui sa se schimbe de la zi la zi si sa devina din ce in ce mai frumoasa. O familie de oameni, care aveau o gramada de dificultati financiare mari a primit o instiintare ca daca nu platesc factura de curent o sa li se taie curentul. Sotia a zis sotului si sotul a zis, „Luna aceasta nu vad cum o vom scoate la capat.” De multa vreme erau in criza. La un moment dat, sotia nu i-a mai zis nimic, dar au venit cei de la curent si le-au taiat lumina. S-a gandit foarte mult sotia, ce sa faca? Si la un moment dat, cand a venit sotul acasa si a deschis usa, din hol a vazut sufrageria. In sufragerie era o masa, pe masa era o lumanare frumoasa si sotia pregatise cina. S-a uitat plin de bucurie si a zis, „Vai ce surpriza frumoasa mi-a facut sotia.” Uite, mi-a pregatit cina la lumanare.” A intrat si sotia a zis, „Nu vii sa mananci?” A zis, „Nu, ca ma duc la baie sa ma spal pe maini,” si cand a apasat comutatoru, lumina nu mai era. S-a intors si a zis, „Draga mea, ce s-a intamplat?” Zice ea, „Dragul meu, ne-au taiat curentul, dar nu e nici un necaz, ca putem sa cinam la lumanare,” fiindca dragostea face din handicap  un prilej de a deveni mai puternic. Nu sa se planga, nu sa se lamenteze, sa caute vinovati. Nu se victimizeaza, si dragostea din Dumnezeu gaseste prilej sa infloreasca mai puternic, cu fiecare greutate, cu fiecare necaz din casa ta. Cand este Dumnezeu cu tine, te uiti spre acel necaz si spui, „Doamne, invata-ma cum sa ma port.” Pentru ca sa nu devii o povara celui de langa tine.

Biblia spune ca, niciodata, in casnicie, nu trebuie sa te injugi la un jug nepotrivit cu cel necredincios, pentru ca nu poate sa fie o legatura intre credincios si necredincios, intre Dumnezeu si Belial. Dar as vrea sa va spun un lucru, poate exista o legatura intre credincios si necredincios cand e vorba de sarbatori si de torturi. Dar niciodata cel credincios nu se va impaca cu cel necredincios, cand trebuie sa-ti pui un copil in pamant. Cunosc o familie care a vut un copil cu handicap si sotia nu era credincioasa.  Si la primul necaz in viata l-a parasit pe sot. Credinta inseamna sa stai alaturi de cel de langa tine, mai ales cand este greu. Acuma, Biblia zice ca nu este bine sa te injugi la un jug cu cel necredincios, dar nu spune Biblia ca ea, casatoria, este un jug. De multe ori am vazut ca ne purtam in casnicie ca si cum am duce un jug. Si acuma, va rog sa-mi permiteti o remarca personala. Rog toti predicatorii sa se abtina sa mai faca glume pe seama casatoriei, pentru ca aceasta casatorie s-a nascut in inima lui Dumnezeu si nu-i nimic de ras, cand Dumnezeu are un plan. Ar trebui sa spunem, plini de reverenta, „Multumim, Doamne Tie, pentru gandul Tau cel bun.”

Iubitii Domnului, casatoria nu este un jug, in sensul in care n-ar trebui sa o vezi ca pe o povara. Dar casatoria, totusi, este un jug. Dar in ce sens? Cand m-am rugat Domnului, am zis, „Doamne, ce inseamna jugul acesta? Cum il vezi tu? M-am vazut pe mine si pe sotia mea, inhamati pe acelasi jug si mi-a zis Dumnezeu, „Uita-te in spate.” M-am uitat in spate. Stiti ce am vazut in spatele jugului? Un car plin cu rod. Atunci e frumos sa fi casatorit, sa tragi la acelasi jug. Jug nu inseamna sila. Jug nu inseamna ham. Jug nu inseamna lant. Jug inseamna rod, ca traiesti cu cineva langa tine si ai facut si tu ceva in viata asta si am facut ceva, cu ajutorul Domnului. Bine este sa fi la un jug cu cel credincios, pentru ca atunci, in spate, ai un car plin de roade. Ma tot uit si-I multumesc lui Dumnezeu pentru tot binele pe care Domnul l-a ingaduit si pentru toate lucrurile frumoase.

Uneori, viata ne ofera felurite amaraciuni. Aseara, am vorbit degeaba, spunand sotiei mele, „La multi ani.” Nu a functionat tableta. Cand m-am dus acasa, primul lucru pe care l-am facut, stie fratele Dumitru, m-am dus sa vorbesc cu ea la telefon. Era foarte amarata. Intotdeauna, cand lucrez pentru Domnul Dumnezeu si ma duc, primul lucru pe care il fac este sa dau un telefon. Totdeauna se starneste o armata si o furtuna puternica in casa mea. Sotia era amarata si doborata de intristare. Multumesc lui Dumnezeu caci cu ajutorul Lui am reusit sa ducem lucrurile unde trebuie si ne-am rugat impreuna si Dumnezeu ne-a dat izbavire. Uneori, viata iti ofera portiuni amare. Dar asta nu inseamna ca nu ar trebui sa ne tratam in mod intelept si asta nu inseamna ca n-ar trebui sa ne vorbim frumos.

Zaharia cu arhanghelul Gabriel – photo credit pastormattstaniz.net

Erau in varsta, erau destul de batrani, Zaharia si Elisabeta, dar se iubeau. Scrie in Biblie ca se iubeau. Cineva m-a intrebat odata, „Dar unde scrie, frate, ca se iubeau?” Va spun imediat. Am fost odata la Londra, la o conferinta de tineri si le-am spus la doi tineri care m-au intrebat, „Frate, dar de ce crezi ca noi nu ne casatorim?” Le-am spus, „Pai, nu stiu. Poate ca n-ati dat o floare de 8 martie, unei fete. Poate ca atunci cand e aglomerat in biserica si stau in picioare, voi va uitati, stand pe banca la varful pantofilor. Poate atunci cand e o sora la usa, tu dai buzna sa o rupi usa. Uneori, lucrurile mari in viata depind de lucrurile mici.” Si suparat pe raspunsul meu, ca nu i-a placut, zice, „Dar frate, unde scrie in Biblie sa-i dau o floare de 8 Martie?” Intrebare grea, adanca, teologica. I-am spus, „Tot acolo unde scrie sa te speli pe dinti.” Nu? Ca daca ar fi sa luam asa Biblia, unde scrie sa-ti tai unghiile? Sunt unele lucruri care ar trebui sa le citim printre randuri, ca sa intelegem ca Zaharia si Elisabeta se iubeau. Crede cineva ca se iubeau? Nu trebuie sa votam, ca spune Biblia si am sa va spun de unde. Spune Biblia ca atunci cand sta de vorba Zaharia cu arhanghelul Gavril, ii spune, „Cum se va face lucrul acesta, pentru ca eu sunt batran si sotia mea este inaintata in varsta.” Nu spuneti ca-i batrana, ca ma supar. Ea e doar nascuta mai devreme. Adica, ce bine e sa gasesti un cuvant frumos la vreme? Un cosulet de argint, un mar de aur, o vorba care spune in poporul Roman: vorba dulce, mult aduce.

Vreau sa va spun un lucru, dragii mei. Sa ma iertati, eu sunt extrem de deranjat de predicatorii care vin (poate ca s-au invatat unii de la altii), dar mie mi se pare un lucru ridicol, iertati-ma, care vin si spun, „I am here this night with my lovely wife (Sunt aici la voi cu sotia mea frumoasa). Stand up dear. (Ridica-te in picioare, draga) E cea mai frumoasa femeie din lume, nu-i asa fratilor? Ca doara e a mea’. Complimentul asta facut in fata adunarii, mie mi se pare ridicol. Zaharia a facut un compliment sotiei lui in ascuns. Si cel mai bun compliment pe care sa-l faci sotiei tale e sa stai de vorba in rugaciune cu Dumnezeu despre ea. Nu-i compliment mai frumos, care sa-l faci sotiei tale, decat sa ingenunchezi in  fiecare zi si sa-i spui, „Da-i Doamne sanatate si tine-o in mana ta. In luptele vietii ei, da-i Doamne biruinta. O iubesc din toata inima.” Ce valoare are, sa-i spui sotiei ca o iubesti inaintea lui Dumnezeu. Asa, povesti de genul asta am vazut: „Mama, ti-am adus de la scoala o inimioara de 8 martie.” Am auzit reactii de la mame. Cu o inimioara nu se face primavara. Stiti. Adica, astea-s lucruri omenesti, prietene. Dar frumos este sa-ti vorbesti sotia de bine inaintea Domnului. Si cel mai bun lucru, de-ati vorbi sotia inaintea Domnului este sa te rogi in fiecare zi pentru ea. Si tu, daca vrei sa-ti iubesti sotul si nu-ti gasesti cuvintele, ce bine e sa spui Domnului, „Iti multumesc Doamne pentru el si te binecuvantez.”

Am sa va spun un lucru frumos in aceasta seara. Stie cineva, in traducere, ce inseamna cuvantul Zaharia? Cuvantul Zaharia inseamna ‘Domnul si-a adus aminte’. Asta inseamna in limba ebraica. Dar acuma, stiti care e intrebarea? Domnul si-a adus aminte, de ce? Pentru ca pare putin incomplet. Intr-o zi se intalneste cu o fata, pe nume Elisabeta si o intreaba: „Cum te cheama?” „Elisabeta.” Dar stiti ce inseamna Elisabeta? Juramantul Lui. Si s-a uitat la ea si a zis, „Noi doi formam o propozitie frumoasa impreuna: Domnul si-a adus aminte  de juramantul Lui.” Acuma, pe pamantul acesta, bine e ca cu cea de langa tine sa se formeze o propozitie frumoasa. Suntem oameni care impreuna suntem un inteles. Viata devine altfel cand ai pe cineva potrivit langa tine.

E atat de important si de multe ori am avut acest lucru in minte si ii multumesc lui Dumnezeu pentru lucrul pe care mi l-a dat. Sotia mea a venit odata acasa foarte suparata pentru ca intr-o biserica din Bucuresti, unde am fost invitat i s-a intamplat un lucru. Zice Mina ca a intalnit o sora, care a venit direct la ea in holul bisericii si-i zice: „Tu esti sotia lui Ianovici?” „Da,” i-a zis Mina. La care ea ii spune, „Hmm…”, si a plecat. Pentru mine a fost suficient ca sa inteleg unde bate. Si a venit acasa suparata [Mina]. Si atunci i-am spus Minei lucrul care va spun si voua in aceasta seara. Am zis: „Mina, cand aveam 67 de kilograme, tu m-ai luat de sot. Cand ma batea vantul si nu stiam  incotro sa ma indrept, tu mi-ai vorbit despre Dumnezeu.” Sa stiti ca sotia mea are un singur rod, pe mine. Ea m-a adus la Dumnezeu. Cand m-am intalnit cu sotia mea in holul facultatii, stiti cum m-a abordat sotia mea? De fapt, atunci era doar Mina, nu era sotia mea. Intr-o zi, fiind in facultate, terminasem primul an, a venit la mine asa cum e ea. Zice: „Florin, sa stii ca nu esti nici atat de frumos cum cred unii si nici atat de destept pe cat te cred altii. Dar ai putea sa devii un rod extraordinar in mana lui Dumnezeu. Si imi pare rau ca iti traiesti viata ca un clown, ca altii sa rada. Tu poti mai mult decat atat.” Si a plecat. Dar n-a plecat, ca eu i-am zis doua vorbe. Mi-am adus aminte acuma. Atata m-a deranjat. Cum adica nu sunt atat de … nici atat de…? M-a deranjat. Cum adica? Adica, nu ca as fi avut nu stiu ce parere, dar nu-i usor sa primesti un asemenea–- Da? Si am zis: „Stii ce? Daca nu-s nici atat de destept, nici atat de frumos, de ce stai de vorba cu mine?” Ca ma ducea capul la din astea. Si pe voi va duce. Si atunci am plecat. A plecat ea pentru ca si-a dat seama ca eram ironic. Dar cand m-am dus acasa, imi rasuna in minte: Un rod extraordinar in mana lui Dumnezeu. Pe mine, cuvantul asta m-a doborat. Adica, cum ‘un rod extraordinar’ in mana lui Dumnezeu? Ca eu n-am mai auzit asemenea cuvinte. Am auzit multe cuvinte si citeam Tagore si Shakespeare si imi placea sa recit, imi placea sa invat poezii, dar cuvantul asta ‘un rod extraordinar  in mana lui Dumnezeu’ m-a facut sa nu mai pot sa dorm, ca mi s-a parut de pe alta lume. Si asa si este ca e chestie din lumea lui Isus.

M-am dus a doua zi la facultate si din greseala am [ajuns] asa langa ea, sa nu-si dea seama, [dar] eu o cautam si i-am zis, „Mina, dar ce rei sa spui tu cu cuvantul asta ‘un rod extraordinar in mana lui Dumnezeu’? Doua saptamani mi-a vorbit despre Dumnezeu intr-un mod in care nu mi-a vorbit nimeni, niciodata. Si atunci mi-am dat seama ca eu trebuie sa formez o propozitie cu fata asta. Si de atunci, de 20 de ani impreuna suntem o propozitie. Mi-am dat seama ca in momentul in care ai langa tine un asemenea suflet care-l iubeste in felul asta pe Dumnezeu n-are cum sa-ti fie rau. Vreau sa va spun cu toata inima si din toata inima: Nu cautati ceea ce trece. Cautati ceea ce ramane. Pentru ca frumusetea inseamna in primul rand modul in care  vezi viata si pe oamenii de langa tine, mai mult decat ceea ce inseamna aspectul fizic.

Eu veau sa fac un altar in seara asta. In aceasta seara vreau sa ma rog pentru unii dintre oamenii de aici carora nu le merge foarte bine. In aceasta seara imi doresc din toata inima sa stau cu voi si Dumnezeu din cer sa faca ceva, acolo unde e nevoie de leac, sa aduca leac. Unde-i nevoie de nadejde, sa aduca Dumnezeu nadejde. Aveti copii nemantuiti. Relatia poate a mai scazut, lucrurile poate ca nu mai sunt cum au fost odinioara. Dar eu stiu un singur lucru, ca iubirea nu imbatraneste. Omul din afara se trece, dar omul din launtru se inoieste din zi in zi, dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si Dumnezeu pe El s-a recomandat: „Eu sunt dragoste.” In aceasta seara as vrea cu dvs. sa impartasesc 3 lucruri simple. Dar inainte m-am gandit sa va spun inca un lucru.

Ati vazut ce putere au cuvintele in viata? Ati vazut ce putere are un cuvant spus la vremea potrivita? Dvs. realizati ca multe dintre lucrurile care sunt intre noi gresite, n-ar fi daca am stii sa vorbim cum trebuie? Dar acuma, Biblia spune ca gura vorbeste din prisosul inimii. Si problema noastra nu-i gura, ca ea este doar un instrument de reproducere. De fapt, problema este inima. Hai sa va spun un lucru frumos. Cand va duceti acasa in seara asta tineti minte ce va spun. O mamica avea un copil si tusea rau de tot. Si trebuia sa-i dea un sirop de tusa, dar siropul ala nu era bun si mamica lui incerca sa-l pacaleasca sa bea siropul te tuse. La un moment dat ii spune: „Trebuie sa-ti iei medicamentul, medicament amar. Stiti ca in viata  medicamentele nu sunt dulci niciodata, dar fac bine. Si cand ii intinde lingurita, la un moment dat, copilul inghite aproape lingurita cu totul. La care, mamica s-a uitat mirata si a zis: „Cum de ai inghitit siropul ca pana acuma, atata te-am rugat si n-ai vrut.” Zice: „Mama, am inghitit soarele.” N-a inteles nimic. „Ce-ai facut?” „Am inghitit soarele. Prin fereastra venise o raza de soare direct in lingurita,” si copilul s-a grabit sa inghita soarele. Inveliti in lumina cuvintele voastre, prieteni. Cand le rostiti, asigurati-va ca sunteti lumina si nu intuneric. Asigurati-va ca cuvintele voastre aduc lumina si nu intuneric. Asigurati-va ca medicamentul amar de care are nevoie partenerul vostru, ca uneori partenerul nostru are nevoie de leac si e amar, [asigurati-va ca] este rostit in lumina si aduce lumina. Ganditi-va mereu, oare ce va produce in omul caruia voi spune aceste cuvinte? Cuvantul meu este aducator de lumina, imprastie intunericul, aduce un bine sau cum?

Viata are vise mari si vista are uneori vise mici. Eu cand am inceput sa lucrez acum, de mai bine de 14 ani cu tinerii care paraseau orfelinatul… avem un centru de vreo 70+ tineri care vin din orfelinate si pe care-i tinem la noi ca sa le gasim de lucru si sa putem sa-i si pregatim pentru viata. Ei, ca si varsta biologica au 18-19 ani, dar ca varsta psihologica afectiva  sunt pe la 14-15 ani. Si trebuie sa-i ajuti, trebuie sa-i incurajezi sa poata sa prinda incredere. Vreau sa va spun ca toti tinerii cu care veneau si stateam de vorba cu ei aveau performante scolare, te miri ce, la limita. Ii intrebam: „Ce vrei sa te faci?” „Pilot,” zice. Dar il intrebam: „Cate clase ai?” Ca nu terminase liceul, dar el vrea sa fie pilot. Prima intrebare era: „La ce ora decolezi din pat?” „Pe la 11:00,” zice el. „Si la ce ora aterizezi?” „Pe la 2:00 dimineata,” zice el. I-am zis, „Pilot nu o sa fi niciodata.” Uneori in viata, visele noastre sunt mari si visele noastre sunt anapoda. Sunt pretentii mai mult decat vise si sa nu ne miram ca Dumnezeu refuza asemenea vise, pentru ca sunt vise ciudate care n-au de-a face cu Dumnezeu.

Dar sunt si vise la care ai dreptul legitim sa aspiri. Buna oara, Zaharia cu Elisabeta, spune Cuvantul lui Dumnezeu ca au dorit un copil. Nu au zis: „Doamne, da-ne lucruri mari. Au dorit sa aiba un copil. Pentru ca, sa ai un copil nu este altceva decat o implinire legitima a iubirii tale. E un fruct care apare intr-o casnicie. Deci e bine sa ai un copil, ca e o expresie  a iubirii pe care tu o ai fata de cea de langa tine. Acuma, ei au zis: „Da-ne Doamne un copil.” si nu le-a dat Dumnezeu un copil. Ce spune Biblia, cum era Zaharia si Elisabeta? Poti sa spui: „Pai, nu ne-a dat Dumnezeu copii ca Dumnezeu vrea sa ne spuna prin asta ca trebuie sa faca ceva schimbari in viata lor. Dar Biblia spune ca amandoi era neprihaniti si pazeau fara pata toate poruncile. Si asta se intampla intr-o vreme ciudata. Se intampla in timpul lui Irod, un imparat nebun, intr-o vreme de intuneric, intr-o vreme in care descoperirile erau rare. Ce inseamna descoperiri rare? Inseamna ca era lacatul pus pe biserica. Nu tu cuvant de la Dumnezeu. 25:24 Nu tu cuvant de la Dumnezeu. Nu tu slujba. Nu tu cantare ca vrem sa intram in Ierusalim. Adica era saracie. Nu exista posibilitatea aceasta de descoperire. Si oamenii acestia, in conditiile acestea vitrege, de ce oare Dumnezeu spune ca in conditiile acestea vitrege erau neprihaniti? Ca orice om, care judeca, sa spuna asa: Painea-i pe masa, am conditii bune, biserica are programe si Luni si Marti si Miercuri, ne viziteaza frati din tara, traim vremuri de libertate, cantam cat vrem, putem sa ne inchinam lui Dumnezeu si totusi noi avem sa ne reprosam anumite lucruri. Oamenii acestia spun ca in vreme vitrega, in conditii grele erau oameni dara de prihana. Adica, n-aveau ce sa-si reproseze ca atunci cand in viata nu ti se implineste un vis, cand gandesti: „Mai, nu ‘oi fi eu de vina.” Ei nu erau de vina, ci stiau ca erau oameni neprihaniti, ca doar stii ce traiesti. Iov a zis: „Eu stiu ceea ce sunt. Si pot sa se ridice, nu 3 acuzatori, ci daca s-ar ridica mai multi de atat, tot nu pot spune ceea ce nu pot spune pentru ca eu stiu cum am trait cu Dumnezeu.” Si oamenii acestia n-au avut un vis normal de implinit. Au cerut un copil si Dumnezeu nu i l-a dat.Ce credeti ca au facut? Pai, e simplu: S-au rugat mai mult. Cum si tu si eu si fiecare din noi facem. Inmultesti rugaciunea.

Ce faci cand vezi ca rugaciunea nu-i ascultata? Incepi sa postesti. Postesti o zi, postesti doua. Cand noi ne-am dorit sa avem un copil si am bagat de seama ca nu putem avea un copil, noi nu mai aveam mama, nu mai aveam tata, nu mai aveam rude, nu mai aveam prieteni, eram ca si in romanul lui Hector Marod – Singuri pe Lume. Si atunci ne-am gandit noi ca daca ne da Dumnezeu un copilas, il tinem pe copilasul acela in brate si parca dragostea noastra  e mai inchegata, e mai stabila, e mai puternica. Si am inceput sa ma rog lui Dumnezeu sa-mi dea un copil. Si am inceput sa ma rog. Si cand am vazut ca nu se poate, am inceput sa postesc. O zi, doua, trei, patru, cinci pe saptamana; o luna, doua, trei, pana la un an de zile. In sfarsit, Dumnezeu ne-a dat un copil. Lor nu le-a dat. Ce faci cand viata iti refuza lucrul asta? Sunt oameni care dupa ce se roaga pun steagul jos. Sunt oameni care dupa ce se roaga putin pun steagul jos, dezamagiti ca Dumnezeu nu raspunde. Dar eu, in aceasta seara, dragii mei, vreau sa va spun in numele Domnului Isus, foarte simplu: CONTINUATI SA VA RUGATI.

photo credit empowermoments.org

1. Continuati sa va rugati.

Continuati sa va rugati. Niciodata sa nu puneti steagul jos. Primul lucru pe care va trebui sa-l invatam in aceasta seara este sa continuam sa ne rugam. Se mai ruga Zaharia cand a stat de vorba cu arhanghelul? Parerea mea e ca nu. „Cum se va face lucrul asta, ma uit la trupul meu si e uscat. Ce rost are sa te mai rogi pentru ca timpul nu mai poate fi dat inapoi. Ori din punct de vedere natural s-a dus perioada aceasta.” Nu mai am ce sa spun. Si ce-i spune, de fapt, arhanghelul? Rugaciunea ta a fost ascultata.” „Pai, bine, daca a fost ascultata, unde-i copilul?” Zice, „Vine copilul.” „Cand vine copilul?” „Imediat vine copilul.” Dar ce vrea sa ne invete Dumnezeu? Noi nu stim un lucru in viata noastra. Stiti ce am uitat noi? Si in viata de familie va trebui sa invatam lucrul asta.

Cand noi am fost mantuiti de Dumnezeu, noi am ramas, din nefericire, cu ochii pe noi. Si viata ne-o traim cu ochii pe noi. Noi numai cantam ‘privirea la Isus’ si o spunem cand ne este greu. Dar, de fapt, in fiecare zi a vietii noastre suntem centrati pe noi si ne uitam la noi. La care vine arhanghelul si spune: „Rugaciunea ta a fost ascultata, implinirea ei o vezi astazi.” De ce? Fiindca toate lucrurile in viata au o legatura cu Isus. Nu putea sa se nasca mai devreme, pentru ca el este inainte-mergatorul lui Isus. Pentru ca el este glasul celui care striga in pustie: „Pregatiti calea Domnului.”  Pentru ca el se va naste ca sa proslaveasca pe Isus. In viata noastra, amaraciunile noastre, neimplinirile noastre, de multe ori dezarmam pentru ca privirea noastra e atintita la noi, cand privirea noastra ar trebui sa fie atintita spre el, sa spui: „Doamne, te rog in numele Domnului Isus Hristos, implineste aceasta rugaciune pentru slava numelui Tau si pentru ca planul Tau sa se implineasca.” Rugaciunile noastre trebuie sa preamareasca pe Dumnezeu. Dorintele noastre trebuie sa preamareasca pe Dumnezeu. Tot ce este in viata noastra, rugaciunea noastra  implinita are in vedere ceasul si timpul lui Dumnezeu. De fapt, ce i s-a spus lui a fost urmatorul lucru. Nu era inca timpul. Si acum este timpul, pentru ca totul este in legatura cu Isus.

Sa va dau un exemplu practic. Ati auzit de fruntasul Iair? A venit la Domnul Isus Hristos. Cand a venit, ce spune Biblia ca au facut multimile? S-au dat la o parte cu respect pentru ca era fruntasul sinagogii. Dar Biblia spune ca mai inainte era o femeie care avea o scurgere de sange de 12 ani si care nu se oprea, si care a venit pe dinapoi. Deci avem doua cazuri in oglinda. Fruntasul era barbat. Asta era femeie. Fruntasul are nume. Il cheama Iair. Pe femeie cum o cheama? Femeia cu problema. Doisprezece ani de probleme si iti uita toti prietenii numele. Cine esti tu? Problema. Spune Biblia ca-i face o rugaminte Iair. Zice: „Vino, sa-ti pui mana peste fetita mea ca ea trage sa moara. Si Domnul Isus Hristos este de acord cu lucrul asta. Dar in timp ce El merge spre casa lui Iair, femeia asta se prinde de poala hainei Sale pentru ca ea avea un gand. Zice, „Daca as putea sa ma ating de poala hainei Lui, atunci as fi vindecata.” Si a reusit. Si Domnul Isus Hristos ce a simtit cand femeia asta s-a atins de El? A zis: „Cineva m-a atins.” La care ucenicii ii spun: „Toti te imbulzesc si Tu intrebi cine s-a atins de Tine?” E logic. Vezi ca din toate partile esti inghesuit si imbulzit,  si intrebi cine s-a atins de Tine? La care Hristos a zis, „Degeaba sunteti voi cinste in biserica si va inghesuiti, ca nu toti ma atingeti. De mine s-a atins cineva prin credinta.” Pentru ca putem fi aici fizic 400 si Dumnezeu va raspunde aceluia care atinge prin credinta.

Ce inseamna sa te atingi prin credinta? Sa vii de acasa pregatit. Sa vii de acasa cu un gand, nu sa stai pe banca sa spui: „Ce se mai intampla in biserica in seara asta?” Acuma, Domnul Isus Hristos s-a oprit si a zis: „Cine s-a atins de Mine?” Si femeia a venit la Domnul Isus Hristos, s-a prabusit la picioarele Lui si spune Biblia ca i-a marturisit totul infricosata. Acuma, Iair zice: „Nu mai sta, ca ai vindecat-o. Hai ca fetita mea trage sa moara.” Avea dreptate 100%. Stim din faptul ca atunci cand a ajuns Domnul Isus Hristos, fetita era deja moarta. Avea dreptate parintele sa-I spuna: „Grabeste-te Doamne!” Avea dreptate. Ca noi spunem lui Dumnezeu: „Grabeste-te Doamne in rugaciune,” si avem dreptate, dar este ceva ce trebuie sa intelegem. Domnul Isus Hristos s-a oprit si n-a vrut sa mearga mai departe pentru ca femeia aceeaa cerut o vindecare si n-a stiut ca mai are o boala. Cea mai mare boala era faptul ca s-a tarat pe din spate c ao cersetoare. Ca 12 ani de umilinta te face ca sa fi ca o umbra printre oameni. Doisprezece ani de rusine te face sa te furisezi inaintea oamenilor, ca sa nu deranjezi pe nimeni. Si Hristos n-a vrut s-o umileasca. Ci Hristos a ridicat-o si a zis: „Ridica-te fiica, sa stie toti ca eu n-am cersetor, eu am fii si fiice.” Si atunci femeia a fost vindecata in cel mai important loc, in inima ei, in demnitatea ei de femeie. S-au dat toti, cu respect la o parte. S-a tarat prin spate si Dumnezeu a scos-o prin usa din fata. Pentru c asta face Dumnezeul nostru. I-a zis: „Nu te grabi sa fugi, nu te grabi sa pleci, femeie, pentru ca eu am pentru tine un plan, o vindecare pe care nu mi-ai cerut-o.” Dumnezeu ne-a facut oameni si ne-a dat chipul de oameni.

Iair se grabea. Au trecut lunile si n-ai raspuns la rugaciune. Se grabea Iair si n-a inteles, pentru ca asta facem noi in rugaciune. De aia nu ni se implinesc rugaciunile in familie. De ce? Pentru ca noi L-am chemat pe Dumnezeu cu un singur plan: planul nostru. Iair i-a zis: „Vino sa-ti pui mainile peste ea.” Si metoda i-a indicat-o lui Isus cum sa se roage. A venit in taria lui omeneasca. A venit in increderea lui pe care o avea. Un om bun de alt fel. Un om bun- Iair. Oamenii s-au dat cu respect la o parte si Domnul Isus Hristos i-a zis: „Iair, nu pot sa-ti implinesc cererea cum vrei tu.” De ce? „Pentru ca trebuie sa te invat ceva foarte important. Vreau sa-ti ofer o vindecare pe care tu n-ai cerut-o.” Care? „Vindecarea de a intelege ca mana omului e praf si pulbere si mana Domnului este totul.” Cei care s-au dat cu respect la o parte ca trece Iair, vorbeau si-si bateau joc de el acuma. Ca au zis: „Nu mai deranja pe Invatatorul, ca fetita ta a murit.” La care, a spus Hristos: „Voi vedeti doi metri pe pamant, atat vedeti, 2 metri. Dar Eu sunt Dumnezeul care vad vesnicia. Eu va pot spune ceea ce voi nu stiti. Fetita aceasta nu a murit. Fetita aceasta doarme. Voi vedeti ce este, dar Eu sunt cel ce stiu totul.” Atunci a luat doar 3 ucenici, sa-i invete cea mai importanta lectie- ca in viata, va trebui sa cobori si sa inveti sa nu te increzi in oameni. Si acolo, in camaruta, a fost chemat un medic. Si acolo in camaruta, el s-a intalnit cu Dumnezeu, pentru ca medicul vindeca si Dumnezeu inviaza. Si a stiut ca cel care sta acolo este Fiul lui Dumnezeu, pentru ca El a chemat la viata ceea ce este mort.

De ce nu ni se implinesc rugaciunile? Zaharie, a fost ascultata rugaciunea ta? Barbatule, femeie, a fost ascultata rugaciunea ta? Dar trebuie sa intelegi ceva, ca este un timp al lui Dumnezeu pentru tine. Ca Dumnezeu are un plan cu mintea ta, un plan cu sufletul tau. Dumnezeu nu vrea sa-ti dea doar vindecarea. Dumnezeu nu vrea sa-ti dea doar painea, ci vrea sa te intaresti in Hristos, sa intelegi planul, sa poti sa spui in aceasta seara: „Totul e despre Tine, Doamne!” Fratii mei, surorile mele, casa noastra este locul unde trebuie sa paseasca Isus. Casa noastra este locul unde trebuie sa troneze Isus. Casa noastra este locul unde gandurile noastre trebuie sa fie cu privire la Isus. Gandeste-te cand te rogi. Pentru ce ceri serviciu asta? Gandeste-te cand te rogi, pentru ce ceri sanatate? 37:50 Cand te rogi, gandeste-te pentru ce ceri casa aceasta. Pentru ca vreau sa-L onorez pe Isus! Pentru ca totul e in legatura cu Isus. Pentru ca toate au timpul lor. Domnul Dumnezeu ne spune in aceasta seara: „Continuati sa va rugati! Continuati sa va rugati! Continuati sa va rugati! Si spuneti-I lui Dumnezeu in aceasta seara: Faca-se voia Ta. Implineasca-se, Doamne, voia Ta. Doamne, vreau ca tot ceea ce ma rog eu pentru copii, pentru casa, pentru sotie, sa fie Doamne pentru proslavirea Domnului Isus Hristos!” Ochii la Isus! Gandul la Isus! Mintea la Isus cand va rugati, ca Dumnezeu din cer raspunde! Dumnezeu din cer raspunde si Dumnezeu din cer lucreaza.

Vreau sa va spun cu toata dragostea in aceasta seara, sunt probleme pentru care ma rog de 20 de ani. Cand mi-am pierdut copilul, pentru ca Dumnezeu mi-a dat un copil. Alina i-am pus numele. I-am pus numele Alina, pentru ca am zis ca Dumnezeu ne alina, pentru toata amaraciunea vietii noastre. Nu mai puteam de bucurie. Ii cantam in fiecare seara Alinei si mi se parea ca intelege. Ca asa-i dragostea, vede ceea ce nu vad oamenii obisnuiti. Si apoi, intr-un accident, la aproape 1 an de zile, Dumnezeu ne-a luat-o. Si am zis: „Cum, Doamne? Dar cat m-am rugat eu pentru fata asta?Cat m-am rugat si am postit pentru copilul asta?” Si am zis: „Cum? De ce?” Vreau sa va marturisesc in seara asta un lucru. Am avut un singur moment in viata cand am vrut sa ma las de Dumnezeu, in ziua cand am stat pe aleea cimitirului, in fata sicriului, pentru ca mi-am zis atunci: „Oare nu-i  totul o absurditate? Oare, cu adevarat exista Dumnezeu, atata vreme cat eu nu inteleg?” Traiam in vremea aceea si  si vreau sa va spun, privindu-va in ochi, aveam greseli. Nu cine stie ce. Traiam cu Dumnezeu si n-am gasit motive sa spun inaintea lui Dumnezeu: „Pentru asta am pierdut eu copilul.” N-am gasit nici un pacat de asa maniere incat sa ‘ma bata’ Dumnezeu cu lucrul asta. Si m-am uitat spre Dumnezeu si am zis: „Oare exista? Oare, are vreun sens credinta asta?” N-am mai inteles nimic din toata logica credintei. Am stiut ca cine se roaga, Dumnezeu din cer il asculta. Am stiut ca cine-i serios cu Dumnezeu capata bunavointa Lui. Am stiut ca cine este implinitor de porunca sfanta va fi iubit de Dumnezeu. Mi-a dat Dumnezeu un copil intr-un mod miraculos si Dumnezeu mi l-a luat. Bineinteles ca m-am tulburat.

Vreau sa va spun cum am fost vindecat si apoi de ce va spun lucrul asta.  Era Marti, era ora 6 cand stateam pe aleea cimitirului Belu. Si i-am spus lui Dumnezeu: „Nu te supara. Cred ca Tu intelegi ca tot in mine-i zdruncinat. Nimic nu mai potriveste cu ce-am fost invatat in biserica. Mi se pare atat de absurd ce traiesc si de neinteles.” A venit un frate in biserica la ora 6, incepeam tineretul, Cornel. Si cand s-a dus la microfon a zis: „Eu nu pot sa tin in seara asta tineretul, in timp ce eu stiu ca Florin este cu Alina la cimitir, acolo la Belu. Si el a zis: „Eu ma urc in masina si daca vrea cineva sa vina cu mine, sa vina. Tot tineretul bisericii a plecat.

In timp ce mai aveam putin si ma prabuseam, pe aleea cimitirului au intrat 80 de ingeri. M-au inconjurat din toate partile. Mi-au spus fel de fel de cuvinte. Nu mai tin minte, mai nimic din ce mi-au spus, dar m-au inconjurat cu dragoste si atunci am simtit ca Dumnezeu nu-i doar o vorba, ca mai are Dumnezeu, inca, oamenii Lui.

Am stat cu aceasta amaraciune in suflet. Ma gandeam ca parintii mei care au venit si m-au batut… parintii mei au venit impreuna cu parintii socri dupa ce noi ne-am casatorit, eram pocaiti si a pus mama pe un scaun mana si m-a croit. Si spunea ca i-am adus rusine. Cealalta mama imi spunea: „Sa va arda Dumnezeu inima cum mi-a ars-o mie.” N-am sa uit cuvintele astea. Ceva ciudat mi s-a intamplat. In momentul acela, te tulburi si totul se clatina. Cand am ajuns ultima zi la cimitir, tot n-am inteles nimic, dar numai atunci a venit mama. Eu n-am putut sa vorbesc cu ai mei, ca ai mei imi inchideau telefonul. Daca auzeau ca-i sun, inchideau. Sunam printr-o vecina si in sfarsit trecusera vreo 2 ani si am dat telefon acasa si am zis vecinei: ” Vecina, va rog frumos sa-i spuneti mamei ca nepoata ei, pe care n-a vazut-o niciodata, a murit si daca vrea sa vina la inmormantare…” si i-am zis ziua. In sfarsit, mama a venit la inmormantare.

A venit mama la inmormantare si a intrebat mama daca poate sa faca o slujba ortodoxa copilei. Am intrebat pe fratele Emil Bulgar, pastorul bisericii de atunci ce sa fac. Mi-a zis: „Lasa-i. Nu-i nici o problema. Pana la urma este un trup neinsufletit.  Daca vrea sa faca o slujba, sa faca cu preotul.” Acuma, gandul asta a fost intelept pentru ca , nu ca asa se intampla peste tot. Dar asa s-a intamplat la mine. A venit un preot care bause. Asa s-a intamplat. Nu vreau sa intelegeti nimic gresit, ca eu vorbesc intr-un mod dispretuitor la adresa altor oameni. Si se grabea sa mearga la gara cu trenul. I-a luat la mama banii, a facut o slujba de 5 minute. Mama a iesit afara suparata, dezgustata, si a zis: „Ce-i bataia asta de joc?” Si apoi au venit pocaitii. Vreo 1,000. Si-au cantat si-au inaltat imnuri la adresa lui Dumnezeu. Fratele Emil Bulgar a vrut sa predice. Cand a luat microfonul n-a putut. Cinci minute a stat si a plans. Si in momentul acela cand am cantat, mama a venit langa mine zdrobita si a zis: „Iarta-ma, ca am fost o nebuna. In toti anii astia n-am inteles ca, de fatp, voi aveti credinta adevarata.” Si atunci am inteles ca Dumnezeu a inchis o usa ca sa deschida alta. Si a fost momentul in care Dumnezeu mi-a dat-o inapoi pe mama si pe tata.

Si tu spui in seara asta: „Nu ma asculta Dumnezeu,” si-i place Satanei cuvantul asta. Ce-l iubeste. Cand Dumnezeu spune: „Eu am planuri pentru casa ta. Tu sa te increzi in Isus Fiul Meu. Ochii la Isus. Gandul pe Isus. Privirea la Isus. Si spun in aceasta seara: „Pot totul in Hristos care ma intareste.”

Am avut un an frumos, 2013.  A fost un an cu ghinion pentru Satana, pentru ca in Octombrie, anul trecut, in sfarsit am bagat-o pe mama in apa botezului. A fost cea mai frumoasa dupa amiaza din biserica. Mama a zis: „Nu ma botez nicaieri decat in biserica unde-i Florin.In sfarsit, mi-am mutat parintii mei in Bucuresti. Dumnezeu mi i-a dat pe toti inapoi. Plecam cu totii in rai. M-am rugat lui Dumnezeu si Dumnezeu a lucrat in felul Lui si asta ne spune Dumnezeu in aceasta seara: „Zaharie, rugaciunea ta a fost ascultata.” „Cand, Doamne?” „Cand te osteneai si te rugai, Dumnezeu deja raspunsese.” „De ce n-am vazut, Doamne, lucrul asta mai devreme?” „Pentru ca Dumnezeu are un plan si planul asta se numeste Isus.” Toti suntem slujitorii lui Isus, pentru ca familia ta trebuie sa slujeasca planului lui Isus. Sa te increzi in ceea ce face la timp si frumos. Dumnezeu sa ne ajute.

Vreau sa va pun o intrebare in aceasta seara. De ce credeti ca a fost pomenit numele lui Zaharia si Elisabeta in Biblie? Pentru ca li s-a nascut Ioan. De fapt, tot ce avea sa se cunoasca despre ei se datoreaza lui Ioan Botezatorul. Capitolul acesta se datoreaza de fapt pentru ca vorbeste despre nasterea miraculoasa  a acestui om, despre care Isus a spus: „Este cel mai mare, nascut din femeie.” De ce au ajuns oamenii astia cunoscuti, Zaharia si Elisabeta? Ar fi fost niste oameni care au trait neprihaniti si atat. Dar au ajuns sa fie cunoscuti din pricina acestei lucrari. Ce spun eu in seara asta? Mai tarziu si mai bine. [Raspunsul] nu e NU. [Raspunsul] e mai tarziu si mai bine. Eu nu cred in rugaciuni refuzate. Eu cred in rugaciuni: ‘Mai tarziu si mai bine.” Laduat sa fie Domnul. E cred ca Dumnezeu va lucra. Eu nu ma indoiesc.

Asculta-ma in aceasta seara, mama. Sa nu-ti treaca prin cap ca Dumnezeu nu-ti mantuieste copiii. Niciodata. Niciodata. Sa nu-ti treaca prin cap, femeie, ca Dumnezeu nu-ti mantuieste sotul. Niciodata. Dumnezeu, din cer, asculta rugaciunea si Dumnezeu, din cer, va lucra. Cred din adancul inimii mele, ca Dumnezeu din ceruri asculta rugaciunea. Si n-am sa dau nici o iota inapoi, nici un centimetru. Am sa spun numai atata: „Spre lauda lui Isus. Spre lauda lui Isus! Spre lauda lui Isus!

Biserica Perth Australia

Biserica din Perth Australia

2. Un al doilea lucru pe care vi-l spun in aceasta seara este acesta. Cred ca cel mai dureros lucru in viata, pe care l-am trait eu, e sa vad cum oameni ca noi, frati si surori scumpi inaintea lui Dumnezeu se amarasc, se iutesc,  si devin ca niste (iertati-mi expresia ca nu stiu altceva ce sa vorbesc), ca niste bolovani. Cred ca cel mai rusinos lucru si cel mai dureros in biserica e ca cei rascumparati  de Dumnezeu sa se aspreasca si sa devina ca niste urzici. Eu cred ca asta-i cea mai mare biruinta a Satanei in biserica- in momentul cand il ia pe cineva si datorita amaraciunii pe care o strange in inima lui, sa devina omul acela, in loc de grau curat, o buruiana. La un moment dat, spune Cuvantul lui Dumnezeu ca Zaharia, care, ce slujba avea? Era preot. Dar nevasta din ce ceata venea? Din neam preotesc. Ea din neam preotesc, venea din semintia lui Aron, el era preot si au zis lui Dumnezeu: „Curati suntem?” Curati, ca Dumnezeu a marturisit despre ei. Neprihaniti? Neprihaniti. Casatoriti in Domnul. „Da-ne un copil.” Nu le-a dat. Au imbatranit, s-au uscat si n-au primit nici un copil.

Si la un moment dat vine sortul si zice sortul urmatorul lucru: Zaharia, trebuie sa intri la templu, sa tamaiezi. „Sa-si caute Dumnezeu pe altul! Cand mi-o asculta Dumnezeu mie rugaciunea, o sa fac si eu ceva pentru El. Ca Dumnezeu, mie nu mi-a dat. Nu m-a ascultat si atunci, sa-si caute Dumnezeu slujitor, pentru ca eu nu ma duc sa fac lucrarea aceasta.” Dar Zaharia n-a zis asa. Zaharia a zis: „Daca sortul a cazut pe mine, chiar daca sunt amarat, chiar daca poate imi mestec lacrimile, chiar daca numai Dumnezeu imi stie durerea sufletului meu, chiar daca uneori cand stau la biserica, ma clatin aici la amvon, eu tot voi sluji lui Dumnezeu din cer.” Fara sa faci santaj, fara sa incerci sa santajezi cerul. Fara sa conditionezi  cerul. Si-n aceasta seara, vreau sa va spun un lucru iubitii Domnului. Nu slujiti pentru ceea ce se vede. Slujiti pentru ceea ce nu se vede. Slujiti de dragul lui Dumnezeu. Zaharia a zis: „Nu-mi permit sa conditionez pe Domnul si in aceasta seara sa intelegeti ca rasplata slujirii voastre e ceea ce simtiti in inima voastra turnat de Dumnezeu: Dragostea Lui.

Marea problema a vietii noastre este ca slujim cu toane. Slujim, conditionand cerul. Slujim daca suntem cumva bagati in seama si daca nu suntem bagati in seama, sau daca Dumnezeu nu raspunde la lucrurile pe care noi le dorim, nu mai facem nimic pentru Dumnezeu. Vreau sa va spun un lucru in aceasta seara, dragii mei. Adevarata dragoste nu intreaba si nu spunece-mi dai. Ci adevarata dragoste spune: „Ma duc si fac.” Vreau sa va intreb un lucru, dragii mei. A vorbit Dumnezeu cu Zaharia prin arhanghel, in templu. Si daca spunea ca sta acasa suparat, nu mai vine: „Ce, aia-i biserica? Ma pune numai odata pe luna? Dar nu mai fac, D-le. De ce ala are  si eu n-am? 51:02 Si arhanghelul spunea: „Te astept. Eu sunt aici de la 18:30 si astept sa dau vesti celor cu inima amarata.Caci Dumnezeu din cer i-a cercetat si rugaciunea lor a fost ascultata si Dumnezeu i-a dat o intalnire, aici.” Aici, in seara asta Dumnezeu ne-a dat o intalnire. Si vreau sa va spun ce cred. Eu cred ca Dumnezeu in seara asta vindeca. Eu cred ca in seara asta Dumnezeu ridica. Am toata credinta in numele lui Isus, ca Dumnezeu din cer cerceteaza. Aici. Pentru ca El a zis: „Aici te astept.” Nu-i dai tu intalnire lui Dumnezeu unde vrei tu. „Domnul e pretutindeni…” Asta o cred naivii. Dumnezeu nu-i pe drumul catre crasma. Unde a coborat arahanghelul? La dreapta altarului de tamaiere. In seara asta, Dumnezeu are o intalnire cu mine, aici.

M-am simtit foarte apsat astazi. Vestea aceasta ca Doru a murit m-a pus pe ganduri. L-am cunoscut [ca si] un om energic. In fiecare saptamana zbura la Bucuresti. Avea un proiect, culmea- de sanatate, pentru Aradeni. Si Dumnezeu a zis: „Gata.” I-a oprit inima. A fost un coleg de-al meu si a facut un examen cardiologic si l-a intrebat doctorul: „Sunteti pastor?” Zice: „De ce?” „Pentru ca aveti o inima foarte batrana.” Se pare ca pastorii au o inima batrana inca de tineri. M-am simtit apasat, intr-un fel, pentru ca imi dau seama cat este de precara si cat este de subtire firul acesta al vietii. Dar astazi, pe de alta parte, am stat si am zis: „Doamne, nu pot sa am decat o singura concluzie la amaraciunea asta, gandindu-ma ca un om al lui Dumnezeu, cu insemnatate, a plecat acasa: „Da-mi putere sa traiesc pentru Tine, cate zile mai am, pana la capat.”

E aici Dumnezeu in seara asta si ne-a dat intalnire. Si Dumnezeu poate ti-a dat intalnire la orfelinatul acela in care te astepta sa vizitezi saracul ala, de Craciun. Si [tu] nu te-ai dus. Si ai zis: „De ce nu-mi vorbesti?” Si Dumnezeu iti zice: „Ti-am dat intalnire si n-ai venit. N-ai venit dimineata la rugaciune si aveam pentru tine izbavire si o veste buna. Si n-ai venit acolo unde sunt Eu.” Nu, nu vine Dumnezeu oriunde avem noi dorinta. Dumnezeu ne spune unde este El. Dumnezeu estei n Scriptura, in rugaicune, in biserica, Dumnezeu este cu fratii, Dumnezeu este cu cei care-L iubesc si-L cheama dintr-o inima curata. „Vreau Doamne sa ma ajuti.” Departeaza-te de barfitori: „Nu-mi plac vorbele tale, nu-mi plac cercurile tale, nu-mi plac mofturile ale, nu-mi plac pretentiile tale. Nu pot veni acolo.” De unde stii? Pentru ca-i scris. Va dau doar citatul: Ochii Domnului sunt atat de sfinti, ca nu poate privi pacatul, nelegiuirea. Ce face Dumnezeu cand vede barfa? Ce face Dumnezeu cand vede sportul asta national- tocatul frunzei la caini? E un sport national in Romania. Toti suntem calificati in Romania in taiatul frunzei la caini. Am intrebat odata, de unde vine proverbul asta cu taiatul frunzei la caini, ca nu mananca cainii frunze.

Dar, vreau sa pun o intrebare: „Daca Dumnezeu  are ochii prea sfinti si nu poate privi pacatul, e cineva care-l priveste? Este cineva care isi gaseste placere in nelegiuire? Cineva care-i tatal urii? Satan. Vrei sa ramai cu el? Ca el ramane cu tine, daca ai inceput sa mergi pe cai straine. Dar Dumnezeu iti spune: „Iti dau o intalnire in locul sfant. Eu iti dau o intalnire la altar tata de familie, parinte de familie, sot in casa si preot al Domnului. Acolo, Dumnezeu iti spune: „Iti voi da descoperiri.” Acolo, Dumnezeu iti spune: „Iti voi da instiintari.” Vrei sa stii sa fi un veghetor? Urca in turn. Ca Dumnezeu are un altar si acolo la altar, la locul de tamaiere, „Acolo vorbesc eu cu barbatii mei. Acolo vorbesc eu cu preotii Domnului.” „Doamne, te rog frumos sa-mi vorbesti.” „Mai puneti o predica pe internet.” Nu-i rau. Dar nu-i bine, pentru ca Dumnezeu spune: „Vreau sa stau de vorba cu tine.”

V-am spus despre operatia fetitei mele? Fetita mea mai mica se apleca de spate si sotia s-a dus sa o verifice la doctor. Si a venit sotia acasa plangand, pentru ca i-a gasit un diagnostic infiorator: scolioza si cifoza progresiva. Asta inseamna pe romaneste ca coloana o ia in forma de S si se si apleaca. Si se rigidizeaza. Coloana aceasta trebuie sa fie flexibila. Ati auzit de femeia garbova? Femeia garbova a avut exact acelasi diagnostic. S-a curbat coloana si s-a rigidizat  si nu mai putea sa se ridice. Doctorul ne-a spus: „O luna de zile. Daca intr-o luna nu o operati, eu plec.” [Era] un doctor in Japonia si Austria. Si a zis: „O luna de zile, ori eu nu mai raspund. Trebuie sa dati pe semnatura, pentru ca acelasi doctor a operat pe profesorul lui universitar si i-a atins un nerv si a ramas paralizat de piciorul stang. A venit sotia la mine si mi-a spus asa si vreau sa va marturisesc in aceasta seara. Mi-a spus: „Tu esti omul lui Dumnezeu.” Si m-au trecut fiorii din cap pana in picioare.Si mi-a zis: „Tu esti omul lui Dumnezeu si tu esti preot in casa ta. Tu sa ne spui ce trebuie sa facem. Sa te rogi lui Dumnezeu, ca Dumnezeu iti vorbeste si sa ne spui daca trebuie sa o operam sau nu trebuie sa o operam. Si asta nu-i poveste. Asta nu-i predica, asta nu-i o poezie, asta nu-i o cantare. Asta e viata! Si Dumnezeu nu spune ca, pentru ca cauti tu in ziua necazului, cand ai tu durere in suflet, eu sunt obligat sa-ti raspund, pentru ca altarul se construieste, altarul nu poate fi inventat in ziua necazului. Altarul este  sau nu este.

M-am dus la Dumnezeu si am pus genunchii jos si nu m-am rugat lung. Ce sa te rogi lung? Dumnezeu poate fi induplecat prin rugaciuni lungi? I-am spus: „Doamne, daca tu ai mila de mine, Tu imi vei spune ce sa fac. Tu esti Dumnezeu. Stii ce sunt. Stii cum sunt. Ce sa spun? Cu ce sa Te conving? Am ceva sa spun: Atat. Ai mila de mine, in numele lui Isus.” Dumnezeu mi-a trimis un vis. La doua zile dupa rugaciune, Dumnezeu mi-a trimis un vis. Am visat ca eram cu fetita pe umeri. In fata mea era sotia, la doi metri si trebuia sa trecem o punte. O punte din lemn deasupra unei prapastii mari. Sotia mea era in fata si era foarte indurerata si vroia sa mearga pe punte. Si am strigat-o si i-am spus: „Asteapta-ma, ca noi vom trece impreuna.” Ca asa sunt mamele in necaz si in durere. Si am plecat si am luat-o de mana. Aveam copila pe umeri. Si la mijlocul acestei prapastii mari a inceput sa bata un vant si se balansa puntea aceea de credeam ca ma azvarle afara. Atunci, in timp ce eram in vis, am facut ceea ce am facut si aseara si am facut ceea ce am facut in toate Evanghelizarile in care am mers si in locurile in care L-am vestit pe Domnul. In vis, am inceput sa cant: Dumnezeu e taria mea. Pentru ca atunci cand ai strans cu Dumnezeu, atunci din tine zboara totdeauna laudele la adresa Domnului si Cuvantului lui Dumnezeu.

Am avut un pastor care a intrat in coma si nu mai stia absolut nimic. Stiti ce spunea in coma? Psalmii lui David. Pe mine lucrul asta m-a marcat in viata. Si in timpul acestui vis, cand am inceput sa cant ‘Dumnezeu e taria mea’, puntea aceea s-a facut un pod de piatra, pod alb si mare pe care am trecut in siguranta si am stiut ca Dumnezeu e cu mine si ca pot sa ma duc la operatie linistit. Trebuia sa fie o operatie de 12 ore. Dupa o ora si 12 minute, doctorul a inchis-o la loc si a zis, diagnosticul nu se mai confirma. Numai la partea de jos a umblat, pentru ca in rest nu s-a mai confirmat diagnosticul. Pentru ca Dumnezeu a oprit vantul si din acea punte instabila, Dumnezeu a facut un pod de piatra. Ca sa va spun voua, in aceasta seara, ca Dumnezeu  se lasa gasit in locurile in care-ti da El intalnire- la altar. Puterea ta, barbatule nu-s muschii. Puterea ta si taria ta e altarul si locul rugaciunii. Acolo trebuie sa stai. Acolo, Domnul iti va da instiintari. Acolo, Domnul iti va spune.

Cand fetitele mele erau mici, le-am surprins intr-o discutie. Era o discutie in camera lor. Stiti ce spuneau? Una dintre ele o indemna pe cealalta sa minta. Nu erau minciuni mari, minciuni din astea nevinovate, dar stiti cum este, asa incepe raul in viata. Si cealalta, stiti ce-i spune? „Nu pot sa fac lucrul asta.” „De ce?” „Stii ca Dumnezeu ii vorbeste lui tata si ne prinde pe amandoua?” M-am bucurat, mi s-a parut un compliment fantastic. Si asa m-am bucurat, am plecat si am zis: „Asa sa faci Doamne! Vorbeste-mi.” Si am aceasta incredere si vreau sa va spun, si voi ati trait lucrul asta. Dumnezeu vorbeste si azi. Continua sa slujesti inaintea lui Dumnezeu in locul in care Dumnezeu te-a pus. Barbatule, daca trebuie sa tii manerul usii, ca Obed Edom odinioara, acolo sa stai pentru ca Dumnezeu va veni la tine. Si daca Dumnezeu ti-a zis sa faci o lucrare, sa nu dai inapoi.

Dumnezeu coboara. Dumnezeu ne-a dat intalnire si eu cred, cred ca Isus aici. Cred, ca eu am venit cu aceasta convingere si cu aceasta incredere, ca in aceasta seara ma rog pentru oameni care vor fi atinsi de Dumnezeu. Am sa inchei in aceasta seara spunandu-va urmatorul lucru. Zaharia- un om cunoscator de Dumnezeu, neprihanit. Un om pe care-l iubesc pentru ca atunci cand sta de vorba cu arhanghelul, nu reproseaza si spune: „Acuma vii tu la mine?” Dar totusi are un moment de ezitare si zice: „Cum se va cunoaste lucrul asta?” Adica, vine arhanghelul si spune: „Vei avea un fiu.” Nu numai ca ‘vei avea un fiu’, dar i-a spus despre el o multime de lucruri: „Se va numi Ioan. Va fi mare inaintea lui Dumnezeu.” I-a spus atat de multe lucruri. Si dupa toate acestea fagaduinte, Zaharia spune: „Dupa ce se va cunaoste lucrul asta?” Si in momentul acela, ascultati pe arhanghel. Ii simtiti tonul manios? Ii simtiti mirarea? „Eu sunt Gabriel!” Ce n-ai inteles? Tu nu stii cu cine stai de vorba. „Si sunt trimis de Dumnezeu.” Si apoi, zice concluzia: „Iata ca vei fi mut.” In aceasta seara nu mai am decat un singur gand care vreau sa il impartasesc cu voi. Sa nu terminam viata muti. Sa nu o terminam franti si cu rusinea pe umeri. Ci in aceasta seara, pentru ca Dumnezeu are fagaduinte mari pentru noi, sa nu facem ca Zaharia , indoindu-ne. Ci in aceasta seara sa scriem, sa spunem: Tata sfant din ceruri, Te laud. Voi iesi afara si voi striga tuturor ca Dumnezeu din cer m-a cercetat. Voi spune tuturor ca Dumnezeu din ceruri este bun si viu si nu voi lasa gura mea sa rosteasca altceva decat laudele lui Dumnezeu. Ii spune arhanghelul: „Vei fi mut.” „De ce?” Pentru ca cine nu stie sa spuna ‘multumesc frumos, Doamne,’ dupa ce a primit o promisiune, ala n-are de ce sa mai vorbeasca. La ce e bun sa ai grai, daca nu stii sa spui ‘multumesc frumos’ lui Dumnezeu? Drept e Dumnezeu din cer. trebuia sa spuna un singur lucru: „Laudat sa fie Dumnezeu!”

[Doar] Predica

VIDEO by Avadani Stefan

Programul integral

17 februarie 2014

Din aceeasi serie-

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari