Religiile din România pe județe – Baptiști, Penticostali, Ortodocși si Atei

Multumesc lui Catmiel Hozan pentru atentionare!

Privind aceste date, gandul zboara la ceea ce a spus Domnul Isus in:

Matei 9:35-38

35 Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi vindecînd orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod. 36 Cînd a văzut gloatele, I s’a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n’au păstor.

37 Atunci a zis ucenicilor Săi: ,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! 38 Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.„

Parca ni s-a parut ca suntem mai multi crestini evanghelici? Chiar asa de multi sunt plecati in strainatate, cu serviciul? Doamne, mult este de lucru in Romania. Ridica lucratori din poporul Tau, care sa vesteasca Evanghelia tarii noastre!

Statistica folosita este de la recensamantul din 2011.  Am vazut unele comentarii, la sursa si la alte articole legate de aceste statistice, ca la recensamantul 2011, unele persoane nu au fost intrebate de religie. S-ar putea ca statistica sa nu fie perfecta, dar totusi ne da o oarecare privire in ansamblu religiilor din Romania. Si ne dam seama ca mare e campul Evangheliei de care Domnul Isus vorbea acum 2,000 de ani.

Am listat judetele top din aceste denominatii/religie/atei. Judetele cu culoarea gri si albastru deschis sunt judetele cu procent scazut al religiei selectate. Iar judetele cu culoarea albastru inchis sunt judetele cu procent ridicat al religiei selectate:

1. Penticostali

Penticostalii 2011 rodiagnusdei

Judetele top la numar de Penticostali:

  1. 47,773 – Suceava
  2. 37,960 – Bihor
  3. 28,922 – Arad
  4. 26,094 – Timis
  5. 20,975 – Cluj
  6. 20,257 – Bistrita-Nasaud
  7. 16,541 – Maramures
  8. 15,375 – Hunedoara
  9. 11,202 – Botosani
  10. 10,724 – Brasov
  11. 10,358 – Salaj
  12. 9,993 – Satu Mare
  13. 9,361 – Mures
  14. 8,979 – Caras-Severin
  15. 7,654 – Galati
  16. 7,073 – Dambovita
  17. 6,422 – Alba
  18. 5,956 – Vrancea
  19. 5,492 – Bacau
  20. 5,384 – Prahova
  21. 5,050 – Bucuresti
  22. 4,922 – Sibiu
  23. 4,585 – Iasi

2. Baptiști

Baptistii 2011 rodiagnusdei

Judetele top la numar de Baptisti:

  1. 21,934 – Bihor
  2. 14,700 – Arad
  3. 10,808 – Caras-Severin
  4. 8,680 – Timis
  5. 8,293 – Salaj
  6. 7,139 – Cluj
  7. 5,537 – Hunedoara
  8. 3,079 – Suceava
  9. 3,117 – Sibiu
  10. 3,048 – Alba
  11. 2,210 – Bistrita-Nasaud
  12. 2,094 – Maramures

3. Ortodocși

Ortodoxii 2011 rodiagnusdei

Judetele top la numar de Ortodocsi:

  1. 711,117 – Prahova
  2. 663,513 – Iasi
  3. 619,298 – Dolj
  4. 576,592 – Arges
  5. 568-094 – Constanta
  6. 532,807 – Suceava
  7. 507,506 – Timis
  8. 486,439 – Galati
  9. 482,016 – Dambovita
  10. 473,096 – Cluj
  11. 470,560 – Bacau
  12. 439,055 – Brasov
  13. 423,441 – Buzau
  14. 407,159 – Olt

323,217 – Gorj

4. Atei

Ateii 2011 rodiagnusdei

Judetele top la numar de atei:

  1. 8,067 – Bucuresti
  2. 1,854 – Cluj
  3. 1,125 – Timis
  4. 896 – Iasi
  5. 885 – Brasov

Puteti sa

  1. intrati la sursa aici – http://www.incont.ro/
  2. Selectati o religie din meniu, din partea stanga sus.
  3. Treceti cu mousul peste judetul preferat si va va arata cifra membrilor acelei denominatii, din judetul respectiv.

Comentariile dumneavoastra sunt bine primite la acest articol si la toate articolele noastre!

Dezbatere teologică dintre ortodocşi şi creştinii baptişti Part 2 / 3

Vezi Part 1 aici

Va urma Part 3 miine

Se dezbate-

  • datinile omenesti
  • cuvintul „anatema”
  • indemnul lui Pavel de a tine ceia ce el i-a invatat
  • exista sau nu diferenta intre cartile Bibliei si scrierile extra canonice
  • icoanele
  • cina Domnului
  • fecioara Maria/maica Domnului ca mintuitoare/izbavitoare
  • sarbatoarea secerisului (zi a multumirii) sarbatorita de Baptisti
  • Canonul Bibliei

Preservation of New Testament text and the New Testament canon

Ce au in comun Ortodocsii si Baptistii (Protestantii): Traditie-este credinta vie a celor morti si Traditionalismul-este credinta moarta a celor vii.

Deosebirile:

(1) Ortodocsi– are relatie atit traditia si interpretarea de traditii. Traditia si Scriptura sunt distinse, dar nu pot fi despartite. Biblia, scrierile,icoanele difera dar sunt inspirate de acelasi Duh Sfint si autoritatea lor este aceiasi pentru ca sunt probate si corespund cu Sfinta Scriptura si atunci au aceeasi autoritate. Cind probam ca corespunde scripturii ea devine autoritate pentru Biserica.

Nu Scriptura este peste biserica, ci scriptura este in biserica si biserica este ceia care a dat nastere scripturii.

Canonul Bibliei nu s-a fixat pentru ca era clar si distins dintr-o data. Exista multe alte scrieri. Cartea Evrei, Apocalipsa,etc nu au fost acceptate la inceput. Abia in secolul 6 nu mai exista schimbari la Canon. Anumite biserici au avut acces la acele carti care nu erau acceptate (ex. Apocalipsa). In anumite comunitati unele carti nici nu au fost cunoscute. Canoanele nu se contrazic; canoanele noi nu au anulat canoanele vechi. Toate sinoadele sunt o sinergie a lui Dumnezeu si bazindu-se pe tot ce au invatat pina atunci ca sa invete Biserica (mai departe).

Protestanti– sustin ca individul interpreteaza Scriptura iar Biserica Ortodocsa considera ca Biblia este un punct comunicar care apartine Bisericii si este in cadrul Bisericii. Daca dispare distinctia intre trup si cap (Hristos si Biserica) este destul de periculos pentru ca se pierde unicitatea lui Hristos.

In primul rind, scriptura este pe primul loc. Facem diferenta intre principii care sunt universal valabile, avem principii in Sfinta Scriptura care nu pot fi schimbate si avem si forme in Sfinta Scriptura, care nu pot fi schimbate si avem si forme in Sfinta Scriptura care slujesc realizarii maxime acestui principiu. Scripturi care slujesc realizari maxime acestui principiu. Nu Biserica determina adevarul ci sta pe adevarul dat de Isus.

Formele si traditiile pot sa slujeasca Bisericii pentru o aplicare si o traire mai profunda a Sfintei Scripturi. Traditiile sau formele acestea pot fi inflexibile sau schimbate doar ca sa slujeasca implinirii principiilor Sfintei Scripturi care sunt mai presus ca orice traditie si datina omeneasca.

In canoane se gasesc contraziceri impotriva canonului apostolilor. Ultimul (cel mai recent) canon are intotdeauna mai mare autoritate. A gresit atunci Duhul Sfint ca nu le-a adaugat de la inceput? Daca nu, atunci cum poate sa aiba canoanele mai noi o autoritatemai mare?

Traditia o acceptam si ne-o insusim si noi (patristicele) dar nu ca norma. Doar Scriptura este o norma pentru noi. Scriptura nu a devenit Scriptura pentru ca asa a vrut Biserica. Scriptura a devenit Scriptura pentru ca a fost scrisa  de Dumnezeu, a inspirat-o Dumnezeu in autoritatea Sa. Autoritatea Scripturii nu deriva de la biserica, sau de la apostoli. Lucrurile de care are nevoie orice pacatos (si toti suntem pacatosi) nu vine din afirmatiile oamenilor; conteaza pentru noi ce zice Dumnezeu. Dumnezeu prin insusi natura Sa s-a revelat.

Avem cu noi Dumnezeu intrupat in Domnul Isus, Cuvintul intrupat-revelatia lui Dumnezeu. Hristos a fost propovaduit- Cuvintul acesta a nascut Biserica, nu Biserica a nascut Scriptura. Cine are autoritate? Cel ce naste sau cel ce s-a nascut? Biserica a fost nascuta, se sfinteste si se supune Cuvintului si are autoritate dupa cum se supune Cuvintului lui Dumnezeu. Asta este SOLA SCRIPTURA!

Treziri Spirituale din Istorie – Titus Coltea (5 ore)

de la AlfaOmegaTV. Pastor Titus Coltea despre: Treziri Spirituale, Duhul Sfint, Penticostalii, Ortodoxia, Spurgeon, Luter, Charles Finney, firea paminteasca, soapta Duhului lui Dumnezeu, puterea lui Isus, cum stingem Duhul, ce stinge o trezire spirituala, Wesley, Whitfield, Edwards, Campbell Morgan-preacher at Westminster Chapel, Dwight Moody, ‘metodele’ noi ale lui Dumnezeu de a lucra, cartile lui Martin Lloyd Jones, trezirea din Oradea 1973, Liviu Olah, colaborarea omului cu Dumnezeu in trezire spirituala, vointa lui Isus sa vindece,caderea Duhului Sfint peste Cane Ridge Presbyterians in Kentucky 1801, conclude-de ce ne temem de trezire spirituala? Spurgeon a zis'”Fie Duh Sfint, sau fie nimic”.

Treziri Spirituale Partea 2

Treziri Spirituale Partea 1 (Titus Coltea discuta: Autoritatea Scripturii, Biblia si parintii bisericesti inainte si dupa Nicea, Revelatia este una iar iluminarea este progresiva, sa nu ne anatemizam, cum Iudeii si-au schimbat paradigma despre mintuire din cauza neamurilor, B B Warfield a fost primul care a promovat ‘crezul cesationist’ impotriva si in ciuda minunilor din timpul lui, fiecare generatie trebuie sa experimenteze lucrarea lui Dumnezeu prin Duhul Sfint in mod proaspat, Iacov, Rusaliile la Ierusalim, in ultimul secol exista o intensificare a lucrarii demonice dar au fost mai multi martiri in ultimul secol decit in toata istoria bisericii crestine, Congresul Lausanne, Azusa Street, crestinismul explodeaza unde manifestarile Duhului Sfint sint fara precedent ca pe timpul lui Ilie)

 

Calea Adevarul si Viata Partea 3

Calea Adevarul si Viata Partea 4

Calea Adevarul si Viata Partea 5

Protestanţi sau neoprotestanţi? That’s the question! Otniel Veres

Marius Silvesan de la Istoria Evanghelica semnalazea un articol scris de Otniel Veres si preluat de la Oglindanet o revista electronica.

Cuvintele au suflet
Otniel Vereş
Duminică, 30 Ianuarie 2011 00:00
Îmi amintesc perfect scena. Mă aflam, în urmă cu vreo doi ani, la un curs doctoral în Cluj-Napoca, iar profesorul care ţinea cursul, văzându-mă pentru prima dată, mă chestionează cu privire la subiectul disertaţiei mele. Îi spun că mă ocup de teologul american Carl F. H. Henry. Curios, cum era normal, deoarece nu auzise până atunci de el, întreabă: „Dar ăsta ce e?” Bănuind ce va urma, răspund: „Protestant.” Profesorul continuă investigaţia, iar eu îi spun că este vorba despre un teolog baptist. Moment în care faţa i se luminează, în sfârşit, şi spune cu o nestrămutată siguranţă şi ironie: „Păi da, voi toţi sunteţi protestanţi”, insinuând că lipsa prefixului neo– în faţa cuvântului protestant, când vine vorba de baptişti, este un fel de subterfugiu pentru a scăpa de posibila catalogare sectară prin ancorarea într-o tradiţie mai mare, mai veche şi mai solidă.
Sper că voi fi suficient de clar în rândurile care urmează pentru a nu întări o astfel de prejudecată. Personal, nu mă deranjează să fiu numit oricum, nici baftist, cum se mai poartă prin Bucureşti, nici sectar, nici pocăit, nici eretic. Singura motivaţie este clarificarea unui adevăr istoric, nerespectat în denumirea neoprotestant.
Încercaţi să-i spuneţi unui american sau unui vest-european nefamiliarizat cu realităţile religioase din estul Europei despre neoprotestanţii din România şi se va uita nedumerit la dumneavoastră, din simplul motiv că un astfel de concept nu există în aceste spaţii. În SUA, spre exemplu, tradiţia protestantă cuprinde absolut toate confesiunile care se identifică într-un fel sau altul, mai mult sau mai puţin cu moştenirea dogmatică a Reformei. Şi mai important este faptul că, în identificarea confesională protestantă, criteriul temporal nu joacă niciun rol. Cu alte cuvinte, nu are importanţă când a apărut o anumită denominaţie religioasă protestantă. Prin urmare protestanţi sunt luteranii, prezbiterienii, baptiştii (apăruţi în secolul XVII), metodiştii (secolul XVIII), penticostalii (începutul secolului XX), etc. Având în vedere că proliferarea, adesea frustrant de stufoasă, a mişcărilor religioase, se află în codul genetic al protestantismului, ne întrebăm ce ne-am face dacă am aplica acest criteriu temporal la fiecare nou apărută mişcare. Dacă baptiştii sunt neoprotestanţi, ce sunt atunci penticostalii, apăruţi la trei secole după? Neo-neo-protestanţi? Ca să nu pomenim direcţiile şi mai radicale născute pe filon protestant, cum ar fi aşa-numita Emergent Church (chiar dacă aceasta trece dincolo de graniţele confesionale ale protestantismului).
Extrem de sugestiv mi se pare următorul caz practic. Carl F. H. Henry, amintit mai sus, poate cel mai important teolog evanghelic al secolului XX, foloseşte în scrierile sale în mod constant şi deliberat termenul neoprotestant cu referire la teologia lui Barth, Bultmann, Brunner. Lucrurile se complică, deci, pentru că vă daţi seama ce ar însemna să spui în România că Barth sau Bultmann au fost neoprotestanţi. În cazul lui Henry, acesta „inventează” termenul pentru a descrie teologia protestantă dialectic-existenţialistă de pe continentul european, care se îndepărtase de ortodoxismul protestant.
Orice relevanţă sau justificare ar avea, aşadar, cuvântul neoprotestant, ea rămâne circumscrisă spaţiului european răsăritean, căutând să identifice confesiunile protestante apărute în aceste ţări mai ales în a doua jumătate a secolului XIX, spre deosebire de cele „clasice”: luterane, reformate, unitariene. Subliniem din nou însă, vorbim despre un criteriu temporal local, de circumstanţă, nu istoric, pentru că adesea se creează impresia că baptiştii, de pildă, au apărut în secolul XIX. Este necesară, prin urmare, o clarificare istorică telegrafică.
Trasarea precisă a rădăcinilor baptiste (şi în fapt a tuturor denominaţiilor confesionale născute din Reformă în această perioadă) este o reală şi dificilă provocare pentru orice istoric al creştinismului, dar liniile generale sunt relativ solid fixate. Astfel, baptiştii îşi au originea în Anglia şi Olanda începutului de secol XVII din mişcările de reformă generate de puritanism, separatism şi, probabil, anabaptism. Chiar dacă anumite influenţe dogmatice anabaptiste sunt neîndoielnice în teologia baptistă, înrădăcinarea istorică efectivă în anabaptismul continental rămâne disputată şi pe bună dreptate. Constituirea primei biserici baptiste a avut loc în 1609 la Amsterdam, sub conducerea lui John Smith, care fusese forţat să părăsească Anglia.
Uneori baptiştii din spaţiul autohton susţin calificarea baptiştilor ca neoprotestanţi în virtutea practicii baptiste a botezului adulţilor. Astfel, baptiştii sunt neoprotestanţi pentru că, spre deosebire de doctrina şi practica luterană sau calvinistă, au introdus botezul adulţilor. Punctul slab care şubrezeşte această argumentaţie este faptul că botezul adulţilor era deja practicat de anabaptişti (Zwingli fiind reprezentantul de seamă al acestora) când Reforma abia începea.
Amintesc, de asemenea, o altă tendinţă extremă venită chiar din partea unor istorici baptişti „pur-sânge” (în special americani), care au sărit pur şi simplu peste toate secolele de istorie creştină până în secolul I şi au respins orice mediere a vreunei tradiţii. Acum, să-mi fie iertat, chiar dacă pun un mare preţ pe tot ce identific scriptural în teologia baptistă (inclusiv botezul adulţilor ca urmare a credinţei personale), diferenţa calitativă între acest fel de argumentare şi cel care îl face aproape şi pe Burebista creştin ortodox („Suntem creştini de 2000 de ani”) nu este prea mare. În cazul acesta înseamnă că există nu trei tradiţii creştine majore (catolică, ortodoxă, protestantă), ci patru: catolică, ortodoxă, protestantă şi baptistă.
În concluzie, sunt baptiştii protestanţi? Indiferent cum privim problema, răspunsul este unul singur: Da. Ar fi suficient dacă ne-am opri la calificarea „negativă” a tuturor protestanţilor, anume faptul că nu sunt catolici. Cum spunea un teolog american în 1938, „protestantismul este acea formă a creştinismului care îşi exprimă viaţa pe solul unei civilizaţii emancipate de sub autoritatea Bisericii Catolice” (Wilhelm Pauck, „The Nature of Protestantism”, în revista Church History, vol. VI, nr. 1, 1937). Însă, trecând dincolo de această definire prin delimitare, ajungem la marile doctrine protestante care dau viaţă teologiei baptiste: justificarea prin credinţă, autoritatea finală a Scripturii, preoţia universală a credincioşilor. Pe lângă toate acestea, din punct de vedere istoric, puritanismul şi separatismul din care s-au născut baptiştii au făcut parte din Reforma protestantă. Dacă însă ar trebui să oferim o determinare mai precisă în cadrul protestantismului, în armonie cu actualele delimitări confesionale interprotestante, baptiştii trebuie integraţi în protestantismul evanghelic.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari