Beniamin Faragau – Coloseni 3:19 – Barbatilor iubiti-va nevestele si nu tineti necaz pe ele – 1 Iunie 2014

faragau

Imi pare rau sa intru chiar asa direct in subiect, dar Scriptura e simpla, clara, fara multe cuvinte: Barbatilor iubiti-va nevestele si nu tineti necaz pe ele. Daca v-as spune sotilor, sa ridicati mana  cei care vreodata in viata  ati tinut necaz pe nevasta voastra… Nu va intreb si de ce. Dar, Scriptura spune: Nu tineti necaz pe ele?

Ce inseamna sa tii necaz pe cineva? Care ar fi motivele pentru care as avea pricina sa tin necaz pe nevasta mea si cum trebuie sa scot necazul asta din inima? Cu ce sa-l rezolv? Cu ce sa-l inlocuiesc? Dati-mi voie sa iau pe rand intrebarile. In primul rand, daca cititi alte versiuni, vedeti ca in loc de necaz, poate cuvantul mai potrivit in greaca e amaraciune. Uh, barbatilor, nu va lasati inima umpluta de amaraciune impotriva nevestelor voastre. Daca sunteti destul de crestini, in sensul ca nu luati bota sau palma la nevasta voastra, atunci simtiti cum creste vulcanul acela in voi – amaraciunea. Sa gasesc un alt cuvant: nu va purtati aspru, taios cu nevasta voastra. A tine necaz in seamna a manifesta  amaraciune, asprime, a fi taios cu sotia ta. Sau as putea spune: Nu va pierdeti rabdarea cu nevestele voastre si nu le provocati. De multe ori amaraciunea vine prima data in inima si sotia simte  imediat ca ceva nu este in ordine.

FaragauDati-mi voie sa citesc o parafrazare a textului nostru: „Nu va purtati cu ele cu o dreptate rece si tiranica, fara afectiune, purtare de grija, protectie, ajutor, ca si niste slujnice sau mai rau.” Si eu ma regasesc in aproape fiecare din aceste variante si  cuvinte, mai ales ca si mie imi sare tandura repede. Dar intrebarea mea este: care ar putea fi motivul pentru care sa am pricina  sa pastrez necaz impotriva  nevestei mele sau amaraciune? Dragii mei, raspunsurile sunt destul de simple. Dumnezeu ne-a creat diferiti. Asta ne-a atras pe unul spre celalalt si asta ne calca pe nervi dupa aceea. Suntem diferiti din privire fizica, emotional, spiritual, financial, familiala. Din toate punctele de vedere suntem diferiti. Nu stiu de ce ne-a creat Dumnezeu asa, dar El l-a creat pe om dupa chipul si asemanarea Sa, dupa care le-a rupt in doua si a zis: parte barbateasca si parte femeiasca. Si Dumnezeul nostru, destul de intelept, nu ne-a facut la fel, ci ne-a facut complementari unul cu celalalt. Daca tineti minte curba casniciei, intre intalnire, nunta si divort, aveti mai intai curba iluziilor.

Spunem: dragostea este oarba. Si pentru ca e oarba, indiferent ce ti-ar spune parintii, nu conteaza. Fratele Gheorghita batranul spunea: „Un lucru nu sfatuiesc pe nimeni- cu cine sa te casatoresti, ca odata ce ai pus ochii pe cineva, nu mai poti sa fi mantuit si doresti sa pleci sau sa nu pleci in America. Astea-s doua lucruri care nu sfatuiesc pe nimeni.” Pentru ca in momentul in care virusul a intrat in tine, degeaba vorbeste oricine. Dar, nu trece mult dupa nunta si incepe curba deziluziilor, a diferentelor intre noi ies la iveala si pentru ca dragostea si-a mai deschis ochii un pic, incepem sa vedem  niste probleme. Si daca vrei sa nu ajungi la divort, trebuie sa inveti sa rezolvi aceste diferente. Cu alte cuvinte, sa nu tii necaz sau amaraciune  pe cea de langa tine.

FaragauAm fost creati diferiti ca sa ne complectam unul pe celalalt, nu ca sa ne concuram unul cu celalalt. Daca nu suntem constienti de diferentele dintre noi, daca nu le acceptam, observati – acceptarea este cheia evitarii divortului. Daca nu ne acceptam unul pe celalalt, lastarii de amaraciune se vor arata in sufletele noastre si amaraciunea va duce dupa ea o multime de alte lucruri. Asadar, barbatilor, nu pastrati amaraciune in inima, din pricina sau impotriva nevestelor voastre. Ce-i amaraciune? Imaginati-va o cucta de foc la care i s-a stricat valva. Imi pare rau, odata am sa va aduc si cateva explodate din aceasta pricina. Da? Amaraciunea este acolo, in adancul meu. Nu spui nimica. Doar ca taci un pic mai altfel decat ieri. Sotia simte. Dar daca nu rezolvi problema la vreme presiunea incepe sa creasca. Asculta-ti un text biblic important in Efeseni cap. 4:30-32 –

Să nu întristaţi pe Duhul Sfînt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. 31 Orice amărăciune, orice iuţime, orice mînie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. 32 Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v’a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.

Observati, Duhul lui Dumnezeu a coborat in inima noastra si trebuie sa ramana activ pana la rascumpararea noastra finala. Noi inca nu suntem terminati. Suntem pe drum. Dar daca intristezi pe Duhul lui Dumnezeu, aceasta putere inceteaza sa lucreze in mine si in momentul acela raman in seama eforturilor mele proprii. Ori, eu nu pot lupta cu duhurile necurate si puterile intunericului. (6) De aceea, nu intristati pe Duhul lui Dumnezeu prin care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii. Dar, cum Il intristezi? Simplu. Neascultand de El. De aceea, zice: „Barbatilor, iubiti-va nevestele si nu pastrati amaraciune impotriva lor.” Daca eu nu ascult de Duhul Sfant si nu-mi rezolv amaraciunile, Duhul se intristeaza. Duhul este un ‘gentleman’ in viata noastra.

Dar, ascultati cum continua textul: „Orice amaraciune,” si acuma, imaginati-va explozia, care este dusa dupa amaraciune. „Orice iutime, orice manie, orice strigare, orice clevetire, orice fel de rautate sa piara din mijlocul vostru.” Amaraciunea explodeaza in iutime, manie, strigare, clevetire, rautate. Poate ca si voi sunteti ca mine. Nici eu nu fac observatii celor din jurul meu, la prima greseala. Dar, o adun in mine. Si la prima se adauga a doua si a treia, a cincea, a saptea si … (explodez). Imi pare rau de tot ce iese dar e prea tarziu. Cu alte cuvinte, e mai cinstit sa stai jos, sa comunici, sa rezolvi problema de la inceput, ca amaraciunea degenereaza in iutime, in manie, in strigare, clevetire, rautate de tot felul.

Ce sa facem? Pai, Scriptura nu ne spune doar ce sa nu facem. Daca nu pui nimic in schimb la ce nu faci: nu tii necaz, nu esti amarat, nu esti aspru cu nevasta-ta, nu te porti ca si cu o slujnica; nu faci lucrul acesta. Dar ce sa fac pozitiv? Textul nostru continua in cap. 4:32 „ Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v’a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.” Sau, sa o pun in termenii nostri: barbatilor, iubiti-va nevestele. Intrebarea este: Cum? Modelul, dragii mei, nu-s parintii nostri, nu-s nici fratii nostri, modelul este Insusi Domnul Isus Hristos.  Am vazut ca din familie, toate pleaca din El si toate se intorc la El. El a gandit familia, El a definit rolurile in familie. Nu barbatul ii spune femeii cum sa i se supuna, nu nevasta ii spune barbatului cum sa o iubeasca. Noi stim foarte bine ce am astepta, unul de la celalalt. Toate rolurile sunt date de Dumnezeu. Si, de aceea, le implinim de dragul Lui, spre slava Lui. Barbatilor, iubiti-va nevestele, aduc partea pozitiva. Coloseni are partea negativa- nu tine-ti necaz pe ele. Partea pozitiva o gasiti din textul paralel din Efeseni- Iubiti-va nevestele, cum a iubit si Hristos  biserica. Si pe urma, iubirea lui Hristos este definita prin cateva lucruri.

Faragau barbat femeiaS-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul  in apa, prin Cuvant, ca sa infatiseze inaintea Lui aceasta biserica slavita, fara pata, fara zbarcitura sau altceva de felul acesta, ci sfanta si fara prihana.
Cum a iubit Hristos biserica? In primul rand e biserica, nu e nevasta mea. Biserica suntem noi impreuna. SUntem parinti ci copii impreuna. Suntem batrani si tineri impreuna. Cu alte cuvinte, cand Hristos ne-a iubit, ne-a iubit pe toti. Cu alte cuvinte, noi toti suntem beneficiari iubirii lui Hristos. Toti am trait prin aceasta iubire. Nici unul nu putem spune: Nu stim cum arata, nu stim ce este, pentru ca noi suntem biserica. Ca sa intelegem iubirea lui Hristos pentru biserica, nu putem pastra doar relatia Hristos-biserica. Ci, trebuie sa aducem pe Tatal in discutie si planurile Lui.

In 1 Corinteni 11:3 ni se spune ca Dumnezeu este capul lui Hristos, Hristos este capul barbatului, barbatul este capul femeii. Asta e o randuiala pe care Dumnezeu a asezat-o in univers. Ne place, nu ne place, El nu o discuta cu noi.

  • Dumnezeu este capul lui Hristos si cand toti vrajmasii  ii vor fi supusi lui Hristos, EL isi va fi terminat lucrarea, El insusi se va supune Tatalui, ca Tatal sa fie totul in toti.
  • Dar, la fel, Hristos este capul barbatului. Cu alte cuvinte, barbatul, in planul lui Dumnezeu, intra in planurile lui Hristos si devine ajutorul potrivit a lui Hristos. Dar, in batalia asta impotriva fortelor intunericului, Dumnezeu a zis: „Nu-i bine ca omul sa fie singur.” Si de aceea i-a dat un ajutor potrivit. Asta este randuiala lui Dumnezeu in universul Lui. Acuma, daca ma uit la Hristos si Biserica, pentru ca este modelul, in Efeseni cap. 5:1 ni s-a spus: „Urmati pilda lui Dumnezeu ca niste copii preaiubiti. Iar vers. 2 spune: „Traiti in dragoste, dupa cum si Hristos,” [observati din nou, din nou Hristos este modelul.] dupa cum si Hristos ne-a iubit si S-a dat pe Sine pentru noi ca un prinos si ca o jertfa de bun miros pentru Dumnezeu. Deci, iubirea lui Hristos are cel putin doua elemente de care trebuie sa tinem cont. In primul rand, Dumnezeu, Tatal. Apoi, de noi. Acum, spuneti-mi voi, daca trebuie sa aleaga intre Tatal si noi, pe cine va alege Hristos? In mod obligatoriu, pe Tatal. Asta face si Duhul Sfant. Cand Il intristam pe Duhul Sfant. El isi stinge, isi opreste lucrarea in noi, ca sa nu dezbine Imparatia lui Dumnezeu. Cand Tatal a zis: „Plata pacatului este moartea si nu vrem sa ne pocaim de pacat, Duhul lui Dumnezeu trebuie sa opreasca motoarele in noi, pentru ca altfel ar dezbina Imparatia lui Dumnezeu. Fiul nu poate face altfel. Cu alte cuvinte, in mod obligatoriu, Tatal este pe primul loc si planurile Lui. Hristos ne-a iubit, S-a dat pe Sine pentru noi, ca un prinos, ca o jertfa de bun miros lui Dumnezeu.

Iubirea lui Hristos fata de biserica urmareste implinirea planului Tatalui, nu asteptarile bisericii.  Dragii mei, cand Hristos a pornit sa ne iubeasca, n-a venit sa ne intrebe cum am dori sa fim iubiti. Nici n-am fi stiut ce sa-I raspundem. (12.37) Noi vrem sa fim iubiti asa cum suntem. Nimeni sa nu ne deranjeze din pacatele noastre, din modu lnostru de a fi, din felul in care vorbim, vrem sa fim acceptati asa cum suntem; sa nu fim deranjati, sa fim iubiti cu toate pacatele noastre. Hristos nu putea face asa ceva pentru noi, indiferent cat L-am fi implorat, pentru ca planul Tatalui era altul. Planul Tatalui, alcatuit de El Insusi, era ca noi sa fim prezentati  intr-o buna zi, inaintea  cerului intreg, sfinti si fara prihana inaintea lui Dumnezeu. Si acest plan, Dumnezeu L-a alcatuit in Sine insusi inainte de intemeierea lumii. Cu alte cuvinte, de acest plan a trebuit sa tina cont Hristos, in primul rand.

Beni Faragau studiu familia

Efeseni 1:4  În El, Dumnezeu ne -a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui, dupăce, în dragostea Lui, – asta este voia Tatalui. vers. 5 ‘ne -a rînduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voiei Sale, spre lauda slavei harului Său, pe care ni l -a dat în Prea Iubitul Lui. În El avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său, pe care l -a răspîndit din belşug peste noi, prin orice fel de înţelepciune şi de pricepere; căci a binevoit să ne descopere taina voiei Sale, după planul pe care -l alcătuise în Sine însuş,10 ca să -l aducă la îndeplinire la plinirea vremilor, spre a-Şi uni iarăş într’unul în Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri, şi cele de pe pămînt.’ 

Daca vin acuma in istorie, toate astea s-au intamplat inainte de intemeierea lumii. In istorie, „Si voi,” spune vers. 13 „după ce aţi auzit cuvîntul adevărului (Evanghelia mîntuirii voastre), aţi crezut în El, şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfînt, care fusese făgăduit,” Dati-mi voie sa desenez textul. Aveti intemeierea lumii in dreapta. (Vezi poza mai sus). Dar, daca ma intorc in vesnicia trecuta, in Hristos, Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii. Deci, avem intemeierea lumii si avem alegerea noastra inainte de intemeierea lumii. Dar El ne-a ales dupa ce ne-a rascumparat, ne-a iertat, ne-a infiat. Cu alte cuvinte, nu ne putea alege cu toate pacatele noastre. A fi beneficiarul ispasirii inseamna a avea pacatele  luate de pe tine. Si eu nu pot intra cu pacatele mele in prezenta lui Dumnezeu. Iubirea lui Hristos nu-mi permite si sfintenia Tatalui nu-mi permite. De aceea, in Hristos, mai ales inainte de intemeierea lumii, dragii mei, in momentul in care Hristos a venit la Tatal si a zis: „Iata-Ma, Trimite-Ma, in sulul cartii este scris despre Mine.” [El a tinut cont de sulul cartii, nu de noi, de pe pamant.] Acum, cum s-ar fi putut da Hristos pentru mine, daca nu si-ar fi gasit placerea in fii oamenilor, cand juca pe rotocolul pamantului  ca intelepciune a lui Dumnezeu? Amandoua sunt adevarate. Dar primeaza planul Tatalui. Primeaza asteptarea Tatalui.

Atunci cand Fiul lui Dumnezeu a acceptat sa intre in planul Tatalui, El a stiut ca iubirea Lui pentru Biserica trebuie sa duca la implinirea planurilor lui Dumnezeu. Dragii mei, aceasta a dat iubirii lui Hristos scop si aceasta L-a obligat la o serie de actiuni care sa aduca la realizare aceea ce Dumnezeu a scris in sulul cartii despre noi. (16) O iubire fara scop e o gelatiza rozulie, ai impresia ca-ti cade bine cand curge peste tine, dar nu are absolut nicio valoare. Iubirea, dragii mei, este un razboi, este o lupta, este o biruinta care  trebuie castigata. De aceea, trebuie sa aiba un scop. Si daca Tatal n-ar fi avut un scop, Hristos nu S-ar fi dat pe Sine pentru noi. I-ar fi fost mai simplu altfel. Aduceti-va aminte in Ghetimani, cand a strigat: „Tata, daca se poate, ia paharul acesta, fara sa-L beau.” S-a gandit la scopurile Tatalui  si a zis: „Totusi, nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu.” A desertat paharul pana la fund.

Filipeni 2:6 – uitati-va ce a insemnat ca sa ne iubeasca dupa planurile Tatalui. „El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n’a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S’a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S’a smerit şi S’a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.” Uitati-va la actele iubirii lui Dumnezeu pentru atingerea scopurilor Tatalui: A dezbracat slava. A acceptat intruparea. A trait fara pacat intr-o lume plina de pacat. A suferit si a murit pe nedrept in locul tau si in locul meu, de dragul Tatalui. Dar a inviat a treia zi din morti, Slavit sa-I fie numele! 40 de zile mai tarziu S-a inaltat la cer. Si sade la dreapta scaunului de domnie al maririi, ca mijlocitor pentru fiecare dintre noi. Stiti de ce? Ca sa realizeze, sa desavarseasca mantuirea noastra, iertarea noastra, invierea noastra, pecetluirea noastra cu Duhul Sfant pentru ca intr-o buna zi  sa simtim plinatatea lui Dumnezeu in noi prin Duhul Sfant si mijlocirea mirelui nostru. Noi putem dezbraca omul cel vechi care striga dupa poftele inselatoare, putem imbraca omul cel nou, facut dupa chipul lui Dumnezeu de o neprihanire si de o sfintenie pe care o da adevarul.

–––––

Iubirea lui Hristos fata de biserica urmareste implinirea planului Tatalui, nu asteptarile bisericii. Acum, daca ni se spune: Barbatilor, iubiti-va nevestele dupa cum si Hristos a iubit biserica, probabil ca nu poti sari peste acest aspect. Iubirea nevestei mele nu incepe cu asteptarile ei, cu toate ca toate femeile ar putea sa-mi faca o lista lunga cu ce ar insemna ‘sa o iubesc cu adevarat’. Asa cum oricare barbat ar putea sa  sa-i spuna nevestei cum trebuie sa fie supusa. Nu-i treaba noastra sa vorbim unii cu ceilalti. Dumnezeu ne da fiecaruia- ne da si modelul si puterea. Barbatilor, iubiti-va nevestele cum Si-a iubit Hristos biserica. Adica, dupa cum Hristos a iubit biserica, cand in planurile Tatalui, pentru ca iubirea Lui sa implineascaaceste planuri, tot asa trebuie sa-si iubeasca si barbatii nevestele in lumina planului pe care Dumnezeu L-a facut inainte de intemeierea lumii pentru ea. Dumnezeu a creat-o. Dumnezeu i-a dat mandatul, rolul, rostul. Cu alte cuvinte, eu nu fac altceva decat sa intru in jug alaturi de Hristos, pentru implinirea planurilor lui Dumnezeu pentru sotia mea.

Care este planul lui Dumnezeu pentru sotia mea? Acum doua saptamani am pus 3 intrebari la care fiecare femeie trebuie sa raspunda. Daca nu stii raspunsul la intrebari, nu crezi in domeniul acesta, probabil ca ar trebui sa canti cantarea lui Solomon: Spala-mi, Doamne, gandul; spala-mi, Doamne, viata. Pentru ca lumea asta nu-ti ofera raspuns la ele. In primul rand-

  1. Cine sunt si pentru ce am fost creata?
  2. Care este menirea mea principala, esentiala in familie?
  3. Cum trebuie sa mi-o implinesc?

Dragii mei, toate lucrurile pot fi negociate in familie- intre barbat si femeie, intre parinti si copii. Toate lucrurile.Cu alte cuvinte, nu-i cadere din har daca speli scutece, speli vase, faci de mancare, daca faci cumparaturi, daca schimbi scutece sau duci copiii la gradinita. Nu-i cadere din har. Exista un lucru pe care o femeie nu-l poate negocia si acesta tine de rolul ei in lupta spirituala. Dar, nu-i tot una cum iti implinesti rolul. De aceea, o femeie isi implineste rolul vorbind? Ori, textul spune ca trebuie sa-l implinesti tacand, prin purtarea cand vor vedea felul tau curat si temere. Lucrul acesta apreciaza Dumnezeu. Dar, m-as opri doar un pic la prima intrebare, ca sa inteleg care-i responsabilitatea mea in realizarea la ceea ce Dumnezeu a gandit pentru sotia mea. Domnul Dumnezeu a zis:  Nu este bine ca omul sa fie singur. Am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el. (Geneza 2:18) Femeia nu exista, coasta lui Adam nu fusese luata, el nu fusese adormit. SI Dumnezeu, deja a definit rolul femeii- ‘Sa-i fac un ajutor potrivit pentru el.” Acuma, termenul asta ‘ajutor potrivit’ ridica o intrebare: Cand vreau sa-l definesc, la cine sa ma uit? La ea sau la el? Ea trebuie sa fie potrivita? Ii mai lipseste ceva, trebuie sa-i dau ceva, sau trebuie sa-i tai ceva, ca sa fie potrivita pentru….? Sau la el ma uit, ca sa definesc potriveala? Pai, daca pun inaintea dvs. o cheie, intrebarea mea este: Ii potrivita? Ce mi-ati raspunde? Arata-mi zarul. Intotdeauna spunem: Dar, pentru cine sa fie potrivita? Ca daca aducei o haina rosie sau roza, si ma aduceti pe mine sa ma imbrac cu ea, toata biserica ar zice: „Nu e potrivita pentru el.” Observati, ca sa aflu daca e ajutor potrivit, trebuie sa ma uit la el, nu la ea. Ca pentru el, ajutorul potrivit este ‘pentru el’. Am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el, nu ca el. Ideea este de complementaritate, nu de identitate.

Nu uita-ti, nu am fost creati sa ne luptam unii cu altii, ci sa ne complectam unii pe ceilalti. Dar, simplul cuvant ‘ajutor potrivit pentru el’  spune ca ceva lipseste in barbat. De aia trebuie sa te uiti la el bine. Ceva lipseste in barbat, ca daca n-ar lipsi, Dumnezeu nu i-ar fi dat un ajutor. Cand n-ai nevoie de ajutor si iti da cineva un ajutor, numai te incurca, nu te ajuta. Un lastar de amaraciune in vietile noastrear putea veni tocmai din lucrul acesta.  Simpla prezenta a nvestei mele langa mine, simpla ei prezenta imi aduce aminte ca nu sunt complet. O, noua barbatilor nu ne place chestia asta. O nu, noi zicem, ea a fost luata din coasta noastra s-o ocrotim. Noi suntem vasul tare, ea este vasul slab.” Dragii mei, mi se pare ca e invers. Cu alte cuvinte, noi am fost creati cu gauri, ca un svaiter, si Dumnezeu ne-a dat femeia ca sa umple golurile respective. Ori, daca va uitati in toate domeniile, femeia este aceea care sare, care devine vulnerabila, pentru ca asa a fost construita de Dumnezeu. Noi, barbatii, nici nu cascam gura, nici nu intram in lupta daca nu suntem siguri ca vom castiga batalia. O femeie nu-i asa facuta. Si pentru asta ne deranjeaza sa ne spuna cineva ca ceva ne lipseste. Ori, textul si nu vorbesc eu, ci Dumnezeu, zice ca „nu-i bine ca omul sa fie singur.” Ceva lipseste, ceva nu-i bine, „am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el.”

Dragii mei, ‘potrivit’ este inrudit cu o serie de cuvinte care il prezinta pe barbat ca fiind o tinta usoara ravnita, vulnerabila, in fata celui rau. Si ca sa recunoastem vulnerabilitatea noastra , ganditi-va doar la faptul ca  Eva a fost ispitita si amagita de cel mai stralucitor  arhanghel a lui Dumnezeu. In timp ce Adam s-a vandut de buna voie pentru o femeie. Cine-i mai vulnerabil? Cu alte cuvinte, nu recunosti lucrul acesta, nu stii cum sa te porti cu nevasta-ta, cum s-o iubesti pe nevasta-ta, asa cum a iubit-o Hristos. Dragii mei, in Eden, pamantul a fost pierdut. Adam l-a vandut, e adevarat ca prin femeie, dar a ramas de pazit sufletul omului. Oare de ce spune Domnul Isus: „Ce-ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul? Beni Faragau slide Cum a iubit Hristos BisericaSau, ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau?  Priviti o clipa cele doua imparatii, fata in fata. In prima Il avem pe Dumnezeu, barbatul si femeia. In imparatia intunericului il avem pe diavolul, si pe ingerii lui. Cand Domnul Isus, in Matei 25, rosteste judecata asupra caprelor de la stanga, zice: „Duceti-va in focul cel vesnic, pregatit pentru diavolul si ingerii lui.” Cu alte cuvinte, iadul n-a fost creat pentru noi, pentru oameni. Noi am fost creati dupa chipul lui Dumnezeu, sa fim locuiti de Dumnezeu si sa locuim cu Dumnezeu. Cu alte cuvinte, exista acolo un loc vacant si diavolul va face orice sa traga pe toti barbatii de partea lui. Prin barbati va trage si familia. Daca nu l-a crutat pe Domnul Isus, al doilea Adam, desavarsit, fara pacat, doar n-o sa-i fie jena de mine. Dragii mei, va incerca pe toate caile posibile. Si nu uitati prin ce cad barbatii. Prin trei lucruri FFF: Femei, faima si finante. Astea-s cele trei lucruri care nenorocesc barbatii in lumea aceasta. Si eu cred ca nici unul dintre noi nu suntem scutiti de aceste ispite. Si atunci, Il inteleg pe Dumnezeu, de ce a zis: „Nu-i bine ca omul sa fie singur, am sa fac un ajutor potrivit pentru el. Atunci cand e vorba de lupta spirituala in Efeseni 6, dragii mei, armura lui Dumnezeu ne acopera intregul trup, in afara de spate. Sunt incaltat, am coif, am sabie, am scut, am platosa, dar n-am nimic la spate. Pentru spate, Dumnezeu mi-a dat sotia  sau fratii daca sunt in biserica in familia mai larga. Dumnezeu mi-a dat sotia si a echipat-o pentru misiunea aceasta. 

Acuma, iubirea sotului pentru sotia lui, ar trebui sa incurajeze sotia in devenirea ei, in implinirea rolului care i-a fost dat de Dumnezeu.(28) Dati-mi voie sa citesc textul din 1 Petru 3:7 – „Barbatilor, purtati-va si voi, la rindul vostru, cu intelepciune cu nevestele voastre, dind cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mosteni impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedicate rugaciunile voastre.” Acuma, noi am incercat sa zicem : Da, eu trebuie sa duc poverile de la piata, ca ea este un vas mai slab.” Daca Dumnezeu ne-ar da rasplata dupa poverile care le-am purtat eu si nevasta mea, eu as fi undeva la coada. Numai la poveri. Ce inseamna un vas mai slab? Dragii mei, un mecanism delicat, pe care-l poti deregla foarte usor. Si de aceea spune: „Barbatilor,purtati-va si voi la randul vostru cu intelepciune – intelepciunea este frica de Domnul, adica trebuie sa inveti din Biblie ce-i femeia si pentru ce-i facuta- „cu intelepciune, cu nevestele voastre, dand cinste femeii ca unui vas mai slab. Dragii mei, mecanismul unei femei se strica foarte repede. Foarte repede. Inchide-i gura de cateva ori si nu-ti va mai spune o vorba. Se va intoarce si se va duce pe drumul ei. Se va duce sa fie consilierul primului ministru, sa fie purtatorul de cuvant al primarului, sa dirijeze circulatia la rascrucile drumurilor din Cluj. Sau, sa candideze pentru primarie. O femeie poate sa faca o multime de lucruri, poate sa conduca tari si inca n-am vazut tot ce se poate vedea. Da. Poate sa conduca tari. Cand un barbat nu se poarta cu intelepciune  cu femeia, incurajand datul ei de catre Dumnezeu, intuitia ei femenina, sensibilitatea ei in lumea spirituala, cand ii inchide gura pentru ca i se pare ca n-a spus adevarul, dragii mei, taci. Rabda, incurajeaza. Corecteaza cu gingasie. Dar nu strica mecanismul, pentru ca vei ramane singur.

Ori, textul spune: „dind cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mosteni impreuna cu voi harul vietii, ca sa nu fie impiedicate rugaciunile voastre.” Barbatilor, nu purtati in inimile voastre amaraciune impotriva nevestelor voastre. Nu vorbiti si nu va purtati cu asprime fata de ele. Nu va pierdeti rabdarea cu sotiile voastre. Nu le provocati. Nu va purtati cu ele cu o dreptate: „Astia suntem noi barbatii! Noi avem dreptate.” O dreptate rece si tiranica, fara afectiune, fara purtare de grija, protectie si ajutor, ca si cum ati avea o slujnica in fata voastra sau mai rau. Ci iubiti-va nevestele cum a iubit Hristos biserica. Si ascultati cum continua textul: S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botez  cu apa, prin Cuvant, ca sa o infatiseze inaintea Lui aceasta biserica, fara pata, fara szbarcitura, sau altceva de felul acesta si sfanta si fara de prihana.

Dati-mi voie sa iau doar ultima parte, doar ultimul aspect din iubirea lui Hristos: Ca sa infatiseze aceasta biserica inaintea Lui  sfanta si fara prihana. Nu uitati, nu pe noi ne-a intrebat Hristos cum sa fim iubiti sau cum am dori sa fim iubiti. Ci pe Tatal. Ce vrei Tata, sa realizez eu prin iubirea Mea? Ascultati ce I-a cerut Tatal. „In El, in Hristos, Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui. Doar daca vom fi prezentati de Hristos sfinti si fara prihana, inaintea Tatalui si a cerului intreg, iubirea Lui si-a atins scopul. Iubirea Lui si-a atins scopul. Este o dovada a faptului ca El s-a dat pe Sine pentru noi, ca o jertfa de bun miros lui Dumnezeu.(33)

Mireasa lui Hristos Photo credit www.ligonier.org

Dar curatirea si sfintirea noastra nu sunt un scop in sine. Sunt un mijloc spre scop. Scopul este nunta Mielului. Apocalipsa 19- „Şi am auzit, ca un glas de gloată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea: ,,Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a început să împărăţească. Să ne bucurăm, să ne veselim, şi să -I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s’a pregătit,” Care cititi textul si vedeti bucuria ingerilor, ca sunetele apelor multe , bubuitul unor ape puternice, este ca si cum de o vesnicie isi freaca mainile si asteapta momentul acesta. Spre nunta asta grabeste intreaga istorie. Dar, uitati-va la mireasa:”şi i s’a dat să se îmbrace cu in supţire, strălucitor, şi curat.„ -(Inul subţire sînt faptele neprihănite ale sfinţilor.) Va pun o intrebare. In momentul in care mireasa va defila pe culoarul care duce spre tron, spre mire, spuneti-mi: la cine va privi cerul intreg? Va las cu intrebarea. Continua textul: Apoi mi -a zis: ,,Scrie: Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!„ Apoi mi -a zis: ,,Acestea sînt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!„ Mireasa lui Hristos, imbracata in hainele albe ale neprihanirii lui Hristos, care i-a fost atribuita prin har. Va fi prezentata inaintea Tatalui, inaintea Mirelui ceresc si inaintea cerului intreg, ca rod al iubirii lui Hristos- slavita, fara pata, fara zbarcitura sau altceva de felul acesta, sfanta si fara prihana. Dragii mei, asa va incepe nunta pe care o asteapta cerul intreg si spre care grabeste istoria care se zbate.

Imaginati-va cinstea si onoarea  pe care cerul le va da, cui? Fiului, cand vor vedea Mireasa: rodul iubirii Lui. Ce ciudate sunt practicile noastre. Foarte multe nunti sunt aici la noi in biserica. Vine mirele si sta aici frumos cu papionul la gat si isi freaca mainile, asteptand mireasa. Toti sunt in banci, frumusel si la un moment dat incepe muzica sus si se deschid usile. Ce se intampla in momentul acela? Toata lumea intoarce spatele la mire. Bietul ramane uitat, aici, frecandu-si mainile. Nu stie ce se intampla. Toata lumea se uita la mireasa. Imaginati-va daca mireasa ar fi rodul iubirii mirelui. Cine merita onoarea si cinstea? Mirele. Draga de ea ar veni pe culoar si noi toti am sta cu ochii pe mire. Stiti de ce? Pentru ca El s-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul in apa, prin Cuvant, ca sa infatiseze inaintea Lui aceasta biserica slavita, fara pata, fara zbarcitura, sau altceva de felul acesta. Ci, sfanta si fara prihana. Doar ca sa gustam un pic din momentul acela, dati-mi voie sa citesc cateva versete din cap. 5. un inger puternic dinaintea tronului striga: „Cine-i vrednic sa ia cartea, sa-i rupa pecetele?” Tatal statea cu sulul cartii istoriei in mana. Textul spune, nu s-a gasit nimeni nici in cer, nici pe pamant, nici sub pamant. Ioan plange. Unul din batrani il bate pe spate, spune: „Nu plange. Iata ca leul din semintia lui Iuda, radacina lui David a biruit sa deschida cartea.” Ioan se intoarce si iata pe Miel stand in picioare injunghiat. Verseul 7 spune –

7 El a venit, şi a luat cartea din mîna dreaptă a Celuice şedea pe scaunul de domnie.
8 Cînd a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrîni s’au aruncat la pămînt înaintea Mielului, avînd fiecare cîte o alăută şi potire de aur, pline cu tămîie, cari sînt rugăciunile sfinţilor.
9 Şi cîntau o cîntare nouă, şi ziceau: ,,Vrednic eşti tu să iei cartea şi să -i rupi peceţile: căci ai fost jungheat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.
10 Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împărăţi pe pămînt!„
11 M’am uitat, şi împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii şi în jurul bătrînilor am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii şi mii de mii.
12 Ei ziceau cu glas tare: ,,Vrednic este Mielul, care a fost jungheat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!„
13 Şi pe toate făpturile, cari sînt în cer, pe pămînt, supt pămînt, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicînd: ,,A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpînirea în vecii vecilor!„
14 Şi cele patru făpturi vii ziceau: ,,Amin!„ Şi cei douăzeci şi patru de bătrîni s’au aruncat la pămînt, şi s’au închinat Celui ce este viu în vecii vecilor!

Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit Hristos biserica. Nu pe noi ne-a intrebat cum sa fim iubiti, ci pe Tatal. Asta nu inseamna ca S-a dat pe Sine pentru noi ca sa scrasnim din dinti. Ci, S-a dat pe Sine pentru noi, nici nu stiu cum altfel S-ar fi putut da pe Sine pentru noi, cand L-am scuipat si L-am jignit si am pus pe El toate pacatele noastre. Ce merite am avut noi? Tot asa trebuie sa-si iubeasca si barbatii nevestele. Vorba lui Puiu: Cine e deajuns pentru toate aceste lucruri? Sunt mult prea inalte pentru mine ca sa le pot pricepe, daramite sa le si mai pot atinge. Si de aceea, textul continua: Tot asa trebuie sa-si iubeasca si barbatii  nevestele, ca pe trupurile lor. Barbatilor, e destul de concret? Da? Iubirea trece prin stomac, nu-i asa? Cu alte cuvinte, cel putin, asta stim ce inseamna. „.. ca pe trupurile lor. Cine-si iubeste nevasta se iubeste pe sine insusi. Caci nimeni nu si-a urat vreodata trupul lui, ci-l hraneste, il ingrijeste cu drag, ca si Hristos biserica.”

Dragii mei, intrati numai intr-o casa cand mancarea nu e gata si barbatul vine de la slujba, frigiderul e gol si veti vedea  exact cum stie sa-si iubeasca trupul lui. „Pentru ca noi suntem madularele trupului Lui, carne din carnea Lui, os din oasele Lui. De aceea, va lasa omul pe tatal sau, pe mama sa, se va alipi de nevasta-sa si ei doi vor fi un singur trup. Taina aceasta este mare, vorbesc despre Hristos si despre biserica. ” Ca sa-mi pot iubi nevasta ca pe trupul meu, trebuie sa accept doua lucruri:

  1. Barbatilor, spune-ti cu mine: Am nevoie de ajutor.
  2. Si al doilea lucru: Nimeni altcineva nu poate fi un ajutor mai potrivit ca sotia mea. Ar trebui sa ne oprim sa le luam in brate. Da?

Daca nu-i spui sotiei tale aceste doua lucruri, prin vorbe si prin fapte, stii ce se intampla? Ii strici mecanismul acela delicat. Daca tu n-ai nevoie de ajutorul ei, altul va avea nevoie de ajutorul ei: seful ei, primarul, directorul, vecinul. De ce credeti ca femeile trantesc lucrurile de pamant si isi iau copiii si pleaca? Pentru ca ani de zile au auzit un singur lucru: N-am nevoie de ajutorul tau. Ani de zile, n-au auzit nicodata: Nimeni nu ma poate ajuta asa cum o faci tu. Nimeni. Dragii mei, asta nu trebuie spusa doar de pe buze, ci trebuie demonstrate. Problema este ca noua barbatilor ne vine greu sa acceptam ca avem lipsuri. Avem lipsuri. Oare de ce a zis Dumnezeu: Nu-i bine ca Beni sa fie singur? Am sa i-o dau pe Norica. Si a adus-o pe scena istoriei, mai tarziu, dupa 20 de ani dupa fratii ei. Oare de ce? Dragii mei, nu cred in intamplari.

Fac doar o paranteza. L-am ascultat pe Tavi vorbind si am auzit ca a zis: „Stiti unde-i Beni? La Resita. Cum ar fi sa ne rugam pentru el?” Pentru ca asta era textul. Eu n-am stiut lucrul acesta, acuma, Sambata seara am aflat cand am ascultat predica. Dar, dupa ce am terminat predica Duminica dimineata, la usa ma asteptau doi barbati, doi medici. Pe unul il cunosteam, celalalt a intrat pentru prima data in adunare, era un evreu. Si mi-a zis: „Eu nu stiu ce mi s-a intamplat, dar aici am simtit ceva ce n-am mai simtit in nici un alt loc.” Mie mi s-a parut interesant, am schimbat doua vorbe cu sotia lui, venisera pentru prima data in adunare. Dar, cand am auzit Sambata seara, m-am intrebat: „Oare nu cumva rugaciunile voastre au fost cele care au creat lucrul acesta extraordinar?

Dragii mei, Dumnezeu stie ca avem nevoie de un ajutor. Ajutor in rugaciune, ajutor cu o vorba buna, ajutor cu o critica, ajutor cu o intrebare din partea sotiilor noastre. De aia ni s-a spus: Nu-i bine ca omul sa fie singur, pentru ca nimeni altcineva nu ma poate ajuta ca sotia mea. O voi iubi, pentru ca ce m-as face cu un ajutor disfunctional? Cu alte cuvinte, cine-si iubeste nevasta se iubeste pe Sine. Stiti ce inseamna un trup disfunctional? Cand incepe sa te doara umarul si nu mai poti sa-ti ridici mana. Cand piciorul nu se mai poate misca si ochii nu mai vad bine si cand incep sa tremur tot. Si cand zici: „Doamne, du-ma acasa, ce sa fac cu ajutorul asta nepotrivit?, disfuntional?” Eram la Marcel azi iarna si un tanar voia sa vorbeasca cu mine. Dar, pentru ca erau atatia Clujeni pe acolo, n-am apucat sa vorbesc cu el. Dar in ultima seara a venit mai repede sa ma prinda si si-a varsat sufletul. Nu era din biserica respectiva. Zice: Am o nevasta si am trei copii. Lucrez 3 joburi si tot nu-mi pot multumi nevasta. Spuneti-mi ce sa fac. I-am zis: „Asculta predica si daca ai vreo intrebare, vino dupa aceea la mine.” Cand am terminat predica a venit la mine si l-am intrebat: „Ai inteles?” Avea lacrimi in ochi. Zice: „Am inteles.” Dragii mei, nu stiu daca nevestele noastre au nevoie de bani. Cand vindeam sticle impreuna cu Nora, ca sa avem paine pe masa pentru copiii nostri, era mai bine decat cand aveam bani din belsug. Era mai bine. Nevestele noastre au nevoie de timp, de tandrete, de sprijin, de ajutor. Au nevoie sa auda ca avem nevoie de ajutorul ei si ca nimeni nu o poate face cum o face ea. Nimeni. Nu doar de pe buze, dragii mei, ci in realitate.

O voi iubi ca si pe trupul meu, ca ce m-as face cu un ajutor nepotrivit si disfunctional  pentru ca am neglijat-o, incercand sa-i aduc mai multi bani acasa? Am neglijat-o.

Un ultim text. Barbatul nu este dator sa-si acopere capul, in ierarhia aceea cu Hristos si Dumnezeu, pentru ca El Hristos este chipul si slava lui Dumnezeu. Niciodata nu se spune despre barbat asa ceva in Biblie. E vorba despre Hristos. Pe cand, nevasta este slava barbatului. In Noul Testament, cuvantul slava sau gloria are cel putin 9 intelesuri. Eu le insir doar si gandeste-te la sotia ta, gandeste-te cum ai contribuit cu iubirea ta pentru realizarea acestui lucru. Dumnezeu spune- nevasta e slava barbatului. Slava inseamna splendoare, stralucire, nespusa putere, lauda onoare, maretie, fiinta glorioasa, motiv de lauda sau motiv de mandrie. Interesant, in limba maghiara, cand te casatoresti, femeii nu i se spune ‘Nora Faragau’ ci i se spune ‘Doamna Beniamin Faragau’. M-am gandit: Oare de ce-i spune Doamna Beniamin Faragau? Nu cumva pentru ca ea este rodul iubirii mele? Phew. Wow. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, se va lipi de nevasta-sa, ca iubind-o cum a iubit Hristos biserica sa o ajute in devenirea ei. La ce i-ar folosi unui barbat  ajutorul disfunctional al unei neveste neglijate?

Inchei cu o poveste. O stiti poate. Intr-un sat era un obicei. Cand baietii dintr-un sat peteau o nevasta trebuia sa lege boul de funie, sa-l duca la poarta  fetei, sa bata la poarta. Venea tata fetei, ii dadea zestrea, boul, si lua fata. In satul respectiv era o fata care tot timpul umbla imbrobodita, cu capul plecat, nebagata in seama de nimenil. Baietii isi bateau joc de ea. La un moment dat, intr-o zi, un baiat agata de funie 8 boi. toti baietii din sat au zis: „Wow, merge la cea mai bogata, cea mai frumoasa, cea mai… ” Opt boi. Se opreste la poarta fetei rusinoase, despre care vorbeam. Tatal deschise usa, ia boii, da fata. Toti baietii isi bateau joc de ea. Imaginati-va ce-a simtit fata  cand a vazut ca pentru ea se da o zestre de opt boi in loc de unul. A trecut o vreme, si baietii s-au adunat laolalta si au zis: „Ce-ar fi sa vedem cum arata fata asta?” S-au dus ciopor si au batut la poarta lui. Si cand s-a deschis usa, i-a intampinat o femeie frumoasa, inalta, cu zambetul pe fata. I-a poftit pe toti inauntru. Va las pe voi sa continuati povestea.

Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit Hristos biserica. E spre binele vostru. Va iubiti pe voi insiva. Dragii mei, nu poti iubi pe semenul tau, decat cum te iubesti pe tine, ne spune Domnul Isus Hristos. Amin.

 

 

01 Iunie 2014 – Coloseni 3:19 – Barbatilor iubiti-va nevestele si nu tineti necaz pe ele – Beniamin Faragau from Biserica Baptista Iris on Vimeo.

Beniamin Fărăgău – Cum trebuie să-si iubească soţul soţia?

  • TRANSCRIEREA mesajului BLOGUL Agnus Dei
  • Atunci cand curtezi pe cea de care te-ai indragostit, esti gata sa mori pentru ea. Ii mai problematic sa traiesti cu ea si pentru ea urmatorii 50-60 de ani. …in mod ciudat, cand un baiat se indragosteste, pac, se intampla ceva cu el. Incepe sa se barbereasca, sa se parfumeze, sa se aranjeze, mai gaseste cate un buchet de flori. Incepe sa vorbeasca frumos. Si o fata cand este curtata in felul acesta, isi imagineaza ca in tot restul vietii ei va avea parte de asa ceva. Ba, mai mult, prin frumusetea si virtutile pe care le-a imprumutat pentru o vreme, de undeva, o si castiga pentru el.
    Si-i face promisiuni (barbatul), daca i-ar cere luna de pe cer, el este gata sa i-o promita. Nu-i asa? Problema este ca vine “Da’-ul spus, vine nunta, trece luna de miere si intrebarea este daca mai suntem dispusi sa facem in continuare pentru ea ceea ce face Hristos pentru biserica. Si aici e examenul nostru cel mare.
  • Cum ar fi daca mirele nostru ceresc ar vorbi cu noi cum vorbesc de obicei barbatii cu nevestele lor cand gresesc in ceva?
  • Poate, una din cele mai rele, spunem noi, este biserica din Corint. Cu toate acestea, Duhul lui Dumnezeu incepe asa scrisoarea: Bisericii lui Dumnezeu care este in Corint… catre cei ce au fost sfintiti si chemati sa fie sfinti.” Si ascultati cum continua versetul 4, Pavel: „Multumesc lui Dumnezeu, Dumnezeului meu totdeauna cu privire la voi.
  • O femeie nu poate functiona intr-un mediu al fricii, al terorii, al nesigurantei…Femeia, fie pune mana pe arme, ca sa castige un pic de siguranta atunci cand barbatul face un pas inapoi, fie abandoneaza. Se lasa coplesita de situatie.
  • Dragii mei, statisticile spun ca intotdeauna casnicia a 2-a, a 3-a si a 5-a sunt mai proaste decat prima. Asta spun statisticile. Stiti de ce? Pentru ca desi pare mai verde iarba in curtea vecinului, energia de care ai nevoie sa o tii verde ti-ar ajunge sa o inverzesti pe a ta. Dar noi nu mai avem curajul sa facem lucrul acesta. Cati dintre noi suntem gata sa nu facem ce a facut Avraam? Sa ne ocrotim, sa ne pazim sotiile. Da, vom trece prin situatii dificile. E mai simplu sa spui, ‘Te rog spune ca nu esti sotia mea, esti sora mea”, ca sa-mi pastrez eu viata. Cati dintre noi suntem constienti de faptul ca ele vor mosteni harul vietii impreuna cu noi? Dumnezeu ni le-a incredintat, ca intr-o buna zi sa le prezentam alaturi de noi mirelui ceresc, ca mireasa Lui. Cu alte cuvinte, suntem datori sa conlucram cu Domnul Isus Hristos la desavarsirea mantuirii ei, asa cum Hristos mirele lucreaza la desavarsirea mantuirii noastre.
  • Nimeni altcineva nu-mi poate fii un ajutor mai potrivit ca sotia mea!

PAGINA PREDICI – Beniamin Faragau aici

Beniamin Faragau

TEXT Efeseni 5:28-33 –

Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuş. 29 Căci nimeni nu şi -a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; 30 pentrucă noi sîntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui. 31 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup„. 32 Taina aceasta este mare-(vorbesc despre Hristos şi despre Biserică). – 33 Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.

Ne-am pus o intrebare: Cum a iubit Isus Hristos Biserica? Textul spune ca S-a dat pe Sine pentru ea ca sa o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul in apa prin Cuvant. Ca sa ne poata sfintii, mai intai ne-a curatit prin botezul in apa prin Cuvant. Cu alte cuvinte, desi a murit pentru toti Domnul Isus Hristos, El nu poate mantui decat pe aceia care au curajul sa-L marturiseasca in public cu gura lor pe Hristos ca Domn si sa creada in inima lor ca Dumnezeu L-a inviat din morti. Marturia asta incepe in tacerea inimii tale, cand ai curajul sa te ridici si sa ai curajul sa te inscrii (pentru botez): „Vreau si eu Isuse Hristoase sa fac parte din mireasa Ta, din Biserica Ta”. S-a dat pe Sine pentru ea, ca sa o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul in apa prin Cuvant, ca sa o infatiseze inaintea Lui aceasta Biserica slavita, fara pata, fara zbarcitura sau altceva de felul acesta, ci sfanta si fara prihana.

Hristos a iubit Biserica in lumina asteptarilor Tatalui si pentru implinirea planurilor Lui cu privire la ea. Iubirea Lui a avut un scop. S-a turnat in forme, care sa implineasca planurile Tatalui. Si planurile Tatalui erau ca noi sa fim prezentati intr-o zi, noi Biserica Lui, inaintea Lui, sfinti si fara prihana ca cerul intreg sa se poata bucura de lucrarea Fiului, a Mirelui ceresc. Tot asa trebuie sa-si iubeasca si barbatii nevestele – in lumina asteptarilor si spre implinirea planurilor Mirelui ceresc. Dumnezeu ne-a pus laolalta, barbat si femeie, alcatuind o familie ca sa ne slefuim unii pe altii, ca Duhul sa se poata arata prin unul spre folosul celuilalt, ca dimpreuna sa ne pregatim pentru nunta cereasca.

Astazi, tema noastra devine mai practica si mai bine focalizata: Barbatilor, iubiti-va nevestele ca pe propriul vostru trup. Si as vrea sa notati impreuna cu mine insistenta lui Pavel de a impleti doua teme. Iubirea lui Hristos fata de Biserica cu iubirea barbatului, fata de sotia lui. Este important sa observam stradania lui Pavel de a nu ne lasa sa scapam din fata acestui model, aceste oglinzi in care sa ne privim actiunile. ,,Barbatilor, iubiti-va nevestele „cum” a iubit Hristos Biserica!” Observati, modelul nostru este relatia lui Hristos cu Biserica. ,,Tot astfel trebuie sa-si iubeasca si barbatii nevestele lor, ca pe trupurile lor. Caci cine isi iubeste nevasta se iubeste pe sine. Caci nimeni nu si-a urat vreodata trupul lui, ci il hraneste si il ingrijeste cu drag”. Si din nou aduce termenul de comparatie „ca si Hristos Biserica”, pentru ca noi, Biserica, suntem madularele trupului Lui, carne din carnea Lui, os din oasele Lui. ,,De aceea, va lasa omul pe tatal sau, pe mama sa, se va lipi de nevasta-sa si cei doi vor fi un singur trup”- coboara din nou pe orizontala. ,,Taina aceasta este mare.” Si Pavel nu se rabda sa ne urce din nou pe celalalt plan. Vorbesc despre Hristos si Biserica. ,,Incolo, fiecare din voi sa-si iubeasca nevasta si nevasta sa se teama de barbat”.

Intrebarea, pe care am pus-o data trecuta, o intorc pe o alta fateta:

Cum isi hraneste si isi ingrijeste Hristos trupul?

Textul ne spune: ,,Barbatilor, iubiti-va nevestele ca pe propriul vostru trup.” Din nou, vine Hristos capul, care isi iubeste trupul si intrebarea mea este: Cum o face? Cum isi iubeste trupul Lui, care este Biserica? As insira cateva lucruri pe care le voi detalia mai tarziu.

1. A dezbracat slava si a venit sa-si castige mireasa.

Nici unul dintre noi nu ne putem imagina slava lui Hristos. Am sa citesc doar cateva texte, doar sa incercam sa ne ridicam in aceasta realitate in care El a trebuit sa o dezbrace. Ioan isi incepe Evanghelia: ,,La inceput era Cuvantul, Cuvantul era cu Dumnezeu, Cuvantul era Dumnezeu”. Imaginati-va cat de frumos este universul acesta, mai ales acolo unde nu l-am stricat noi oamenii – absolut fascinant. Cum putea fi Creatorul, cum poate fi Cel ce le-a creat pe toate? El era la inceput cu Dumnezeu si toate lucrurile au fost facute prin El. Si nimic din ce a fost facut n-a fost facut fara El. Inainte de a ajunge pe cruce, in rugaciunea Lui de mare preot El se roaga: ,,Si acum Tata, proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava pe care o aveam la Tine inainte de intemeierea lumii”. Aceasta slava a dezbracat-o, ca sa ne putem cel putin a ne apropia de ea. Veniti cu mine pe muntele schimbarii la fata. Dupa ce a urcat muntele, Domnul Isus se transfigureaza, apare Moise si Ilie, si ucenicii care erau cu El au fost atat de impactati de aceasta experienta incat n-au uitat-o niciodata. O astfel de slava a dezbracat El ca sa isi cucereasca mireasa.

Søren Kierkegaard are o poveste: The King and the Maiden. Imparatul si tarancuta as traduce-o eu. Regula in imparatia lui era ca nu putea sa-si ia o sotie sub nivelul lui imparatesc. Dar el s-a indragostit de o fata simpla, tarana. Ca sa o poata cuceri, n-ar fi putut veni in straiele lui imparatesti. Ar fi coplesit-o. Ar fi obligat-o sa zica ‘Da’. Imparatul face ce vrea. Si de aceea a ales sa dezbrace straiele lui, sa imbrace straie de taran si sa vina sa locuiasca, sa o ademeneasca prin frumusetea si virtutile lui. Cititi povestea lui Kierkegaard. Probabil este inspirata din imaginea Mirelui ceresc, care a venit sa-si peteasca mireasa.

„Si Cuvantul care era cu Dumnezeu s-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui intocmai ca o slava a singurului nascut din Tatal”. Si cei care au spus ‘Da’ au devenit fiii lui Dumnezeu, nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.

2. A castigat-o prin frumusetea si virtutile Lui.

Cu alte cuvinte, nu ne-a obligat la o astfel de relatie, ci ne-a castigat la o astfel de relatie. Nu doar ca a dezbracat slava ca sa-si castige mireasa, dar si-a castigat-o prin frumusetea si virtutile Lui. Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia prin cunoasterea celui ce ne-a chemat prin slava si prin puterea Lui. Daca as traduce mai precis textul, celui ce ne-a ademenit, ne-a castigat.

3. Mai mult, ne-a facut promisiuni extraordinare.

Si ca sa poata implini aceste promisiuni s-a dat pe Sine pentru ea, sa o faca compatibila cu cerul. Sa va ridice din starea voastra, sa va faca compatibili cu nivelul Lui. Sa va faca fiice de imparat, ca sa poata incepe nunta. Ca sa va faceti partasi firii naturii Dumnezeiesti, dupa ce a-ti fugit de stricaciunea care este in lume prin pofte. Biblia este plina de promisiunile Mirelui pentru mireasa Lui.

Dati-mi voie sa iau doar una dintre ele. „Celui ce va birui,” spune in Apocalipsa 3:21 Mirele ceresc, „ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie”. El a dezbracat slava Lui si s-a facut ca unul dintre noi, ca noi sa putem imbraca slava Lui, ca sa ne facem ca unul dintre ei – Tatal, Fiul si Duhul Sfant, sa ne faca compatibili cu cerul, cu Trinitatea.

4. A platit cu viata pentru a o face compatibila cu cerul.

Ca sa poata implini promisiunile – aici, diferenta intre noi si El este uriasa – si noi facem usor promisiuni, dar ca sa le poata implini le-a pecetluit cu propria Lui viata. S-a dat pe Sine pentru noi. Prin moartea Lui ne transforma intru chipul si asemanarea Sa. S-a dat pe Sine pentru noi, pentru mireasa Sa, ca s-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul in apa, prin Cuvant, ca sa infatiseze inaintea Lui aceasta Biserica slavita, fara pata, fara zbarcitura, sau altceva de felul acesta, ci sfanta si fara prihana. A dezbracat slava si a venit sa-si castige mireasa.

Intrebarea este: Sunt eu gata, ca barbat, sa fac pentru sotia mea ce face Hristos la prezent pentru Biserica Lui? Ce a facut Hristos, poate ca nu putem noi face. Nu o putem sfinti, nu o putem curati, toate astea le face Hristos prin jertfa Lui si prin Duhul care L-a trimis sa locuiasca in noi. Dar, Hristos nu s-a oprit, ci El continua sa faca ceva pentru mireasa Lui. Si asta este intrebarea – daca sunt gata sa mor pentru nevasta mea si probabil ca situatia nu o va cere. Intrebarea, in schimb, cu care se confrunta fiecare barbat este daca suntem dispusi sa facem pentru sotiile noastre ce face Hristos pentru Biserica Lui?

5. S-a reintors prin Duhul Sfant ca s-o hraneasca

si s-o ingrijeasca cu drag

Observati, desi s-a inaltat la cer, El n-a ramas acolo, ci s-a intors prin Duhul Sfant ca sa hraneasca si sa ingrijeasca Biserica ca pe trupul Lui.

Dar, toate aceste lucruri le-am vazut si data trecuta si am zis: ,,Care dintre noi, barbatii, putem face asa ceva pentru sotiile noastre?” Si de aceea, as vrea sa merg mai departe. Hristos nu a ramas undeva sus, langa scaunul de domnie si noi aici, in noroaiele acestei lumi, ci s-a intors la noi, ca sa locuiasca cu noi, in noi, sa umble cu noi, sa ne ajute in toate lucrurile. Prin Duhul Sfant, Hristos s-a intors ca sa-si hraneasca si sa-si ingrijeasca Biserica ca pe trupul Lui. Este atent la nevoile ei ca sa le implineasca.

Inainte de a ajunge pe cruce, a spus ucenicilor Lui, in camera de sus: ,,Nu va voi lasa orfani, ma voi intoarce la voi. Daca ma iubeste cineva va pazi cuvantul Meu si noi, Tatal, Fiul prin Duhul Sfant vom veni la el si vom locui impreuna cu el. Observati, o relatie de casatorie. Vom locui impreuna cu el. Ioan 14:26 „Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care -L va trimete Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v’am spus Eu.” „Va las pacea Mea, va dau pacea Mea, nu v-o dau cum va da lumea, ca sa nu vi se tulbure inima, sa nu va inspaimantati. Ioan 16:13 „Cînd va veni Mîngîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi dela El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă va proslăvi, pentrucă va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi. 15 Tot ce are Tatăl, este al Meu;” Daca observati, relatia de continuitate dintre Mire si mireasa. S-a intors Mirele ca sa locuiasca cu noi, sa umble cu noi, sa ne aduca aminte de viitorul, de nadejdea care a pus-o inaintea noastra.

In Romani 12:1, ca raspuns la indurarea lui Dumnezeu, Pavel ne spune sa ne aducem trupurile ca o jertfa vie (jertfele sunt de obicei moarte – mai intai le junghii, sangele il duci pe altar si asezi pe altar jertfa ca o ardere de tot, o arzi inaintea Domnului). Dar, Pavel ne spune, „Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească.” Daca esti chemat sa mori pentru Domnul, mori si s-a terminat. Dar, daca esti chemat sa fii o jertfa vie, problema cu jertfele vii este ca atunci cand nu le convine coboara de pe altar. Observati, o jertfa vie trebuie sa traiasca pentru Domnul in viata de zi cu zi. Si exact asa este in familie. Atunci cand curtezi pe cea de care te-ai indragostit, esti gata sa mori pentru ea. Ii mai problematic sa traiesti cu ea si pentru ea urmatorii 50-60 de ani, daca Dumnezeu iti va ingadui, la bine si la greu, in sanatate si in boala, in bogatie si in saracie, pana cand moartea ne va desparti.

6. El este preocupat de formarea si dezvoltarea ei

– are incredere in ea si ii incredinteaza lucrari, planuri incredibile pe care Tatal le-a pus in mainile Lui. El nu ne-a luat in robie si sclavie, ci El se bucura sa ne vada crescand in chipul si asemanarea Lui, implinindu-ne potentialul pe care Dumnezeu l-a pus in noi prin creatie si apoi prin rascumparare. In Efeseni 4:7 spune „Dar fiecăruia din noi harul i -a fost dat după măsura darului lui Hristos .8 De aceea este zis: ,,S’a suit sus, a luat robia roabă, şi a dat daruri oamenilor.``Hristos este interesat de dezvoltarea bisericii, o inzestreaza cu daruri duhovnicesti pentru lucrarea la care a chemat-o. Efeseni 4:11-15 Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători,12 pentru desăvîrşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, 13 pînă vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos; 14 ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vînt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire; 15 ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. Avem tot felul de biserici pe paginile Noului Testament.

Poate, una din cele mai rele, spunem noi, este biserica din Corint. Cu toate acestea, Duhul lui Dumnezeu incepe asa scrisoarea: Bisericii lui Dumnezeu care este in Corint… catre cei ce au fost sfintiti si chemati sa fie sfinti.” Si ascultati cum continua versetul 4 Pavel: „Multumesc lui Dumnezeu, Dumnezeului meu totdeauna cu privire la voi.”

4 Mulţămesc Dumnezeului meu totdeauna, cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v’a fost dat în Isus Hristos. 5 Căci în El aţi fost îmbogăţiţi în toate privinţele, cu orice vorbire şi cu orice cunoştinţă. 6 În felul acesta mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru; 7 aşa că nu duceţi lipsă de niciun fel de dar, în aşteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos.

Iar in 2 Corinteni 3:18 Pavel spune: „18 Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într’o oglindă, slava Domnului, şi sîntem schimbaţi în acelaş chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.” Observati, mirele ceresc preocupat pentru dezvoltarea, formarea sotiei Lui, pentru transformarea ei intru chipul si asemanarea Lui. Toate acestea sunt facute bisericii din grija lui Hristos, care o hraneste si o zideste cu drag, pentru ca este ajutorul Lui potrivit.

7. Se increde in ea si de aceea i-a pus in maini lucrari incredibile.

Daca as face un pas mai departe, inima Lui se increde in ea si de aceea i-a pus in maini lucrari incredibile. Inainte de inaltare la cer, Domnul Isus s-a apropiat de ucenici, de biserica din vremea aceea si-a zis: Toata puterea mi-a fost data in cer si pe pamant. Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh. Si invatati-i sa pazeasca tot ce am poruncit si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului.

Si noi barbatii ne incredem in sotiile noastre si le punem pe umar si pe spinare o multime de lucrari, ca sa fim noi liberi, sa ne vedem de drumul nostru. Dar cand citesc textul acesta, Hristos n-a dat insarcinarea bisericii, dupa care a plecat si a zis, „Ne vedem cand a-ti terminat lucrarea,” ci spune, ” Nu va voi lasa orfani. Ma voi intoarce la voi si iata, Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului.” Nu doar ca are incredere in ea, ci este prezent sa o ajute in toata insarcinarea pe care i-a dat-o. Biserica este trupul Lui. Si Pavel o numeste plinatatea celui ce implineste totul in toti. Observati cum se raporteaza Hristos la biserica. El este capul bisericii. El a dat capetenie peste toate lucrurile bisericii, care este trupul Lui, plinatatea ce implineste totul in toti. Cum Hristos este incomplet fara noi, – asa imi spune mie textul din Biblie. El ne priveste atat de importanti pentru El, incat, nu doar ca pune in mainile noastre planurile Lui, lucrarile Lui, ci El vine si ne ajuta in realizarea lor. Si in felul acesta conlucreaza, suntem in jug impreuna cu El.

8. El este gata sa o ierte si sa o restaureze cu gingasie

Iar, atunci cand din pricina noroiului care este lipit de noi, pasii ne aluneca si cadem, Duhul lui Dumnezeu este acolo sa ne dovedeasca vinovati in ce priveste pacatul si sa ne restaureze cu gingasie la relatia care am avut-o cu El.

Dragii mei, noi suntem inca pe teritoriile dusmanului, cu trupul atins de pacat si de aceea Pavel spune: ,,Trupul nostru, da, este supus mortii din pricina pacatului, desi duhul nostru e viu si este in relatie cu Domnul nostru Isus Hristos.” Si toti gresim, fiecare intr-un fel sau altul, cu o ocazie sau alta. Cum ar fi daca Mirele nostru ceresc ar vorbi cu noi cum vorbesc de obicei barbatii cu nevestele lor cand gresesc in ceva? Domnul Isus Hristos si-a trimis Duhul Sau cel Sfant, pentru ca in tacere si cu gingasie sa ne dovedeasca vinovati in ce priveste pacatul, neprihanirea si judecata. Pacatul este sa flirtezi cu cel rau, sa asculti soapta lui, sa crezi vorba lui, sa mergi pe urmele lui si Hristos te primeste inapoi, te restaureaza, te iarta si o face cu gingasie. Ce extraordinar mod de a-ti iubi nevasta, ca pe trupul tau. ,,Copilasilor va scriu aceste lucruri ca sa nu pacatuiti. Dar, daca cineva a pacatuit avem la Tatal un mijlocitor, un paracletos, un avocat”. Ori de cate ori ne cerem iertare cel care pledeaza cauza noastra inaintea completului de judecata este insusi Domnul Isus Hristos, cu mainile Lui strapunse de cuie, in fata cerului si a Tatalui celui drept. Si spune, „Tata, iarta-i, am platit pentru pacatul lor.” Si in felul acesta ne restaureaza. In Galateni 6 spune „chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşală, voi, cari sînteţi duhovniceşti, să -l ridicaţi cu duhul blîndeţei. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu” Dragii mei avem jertfa de ispasire, avem un Mare Preot la dreapta Tatalui, care mijloceste pentru noi atunci cand este cazul sa fim ridicati si restaurati.

9. Credinciosia Lui fata de ea ii ofera siguranta si liniste

Credinciosia Lui fata de mireasa Lui ii ofera miresei, sau viitoarei Lui sotii, ii ofera siguranta si liniste. Cu alte cuvinte, Biserica, niciodata nu se poate indoi de credinciosia lui Hristos. El va fi acolo pana la sfarsit. O femeie nu poate functiona intr-un mediu al fricii, al terorii, al nesigurantei. Femeia, fie pune mana pe carme, ca sa castige un pic de siguranta atunci cand barbatul face un pas inapoi, fie abandoneaza. Se lasa coplesita de situatie. Cum ar fi ca noi Biserica sa nu stim precis daca divorteaza sau nu divorteaza Hristos de noi? Daca ne lasa, sau daca ne primeste inapoi daca am gresit? Dragii mei, n-am putea trai intr-o astfel de atmosfera. Credinciosia Lui fata de noi ofera Bisericii siguranta si liniste.

Ascultati-l pe Pavel strigand, in Romani 8 „Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos” E adevarat ca El este la dreapta Tatalui si locuieste prin Duhul Sfant in noi. Dar, noi suntem inca pe teritoriile dusmanului. In jur este necaz, stramtorare, prigonire, foamete, primejdie, lipsa de imbracaminte, sabie. „Sunt bine incredintat,” spune Pavel, „nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, nici puterile nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici inaltimea, nici adancimea si nici o alta faptura nu vor fii in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu, care este in Isus Hristos Domnul nostru.

10. Ii ofera ocrotire si protectie in fata amenintarilor de orice fel

Nu doar ca ii ofera siguranta, ii ofera si ocrotire si protectie in fata oricaror amenintari. O ocroteste si o pazeste in fata oricarei amenintari si mijloceste desavarsirea mantuirii ei, ca intr-o buna zi sa o poata prezenta inaintea intregului cer sfanta si fara prihana. Ascultati cum termina Pavel epistola catre Efeseni 6:10 „Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui”. Acolo-i taria noastra, in Domnul, in Mirele nostru ceresc si in puterea tariei Lui.

11 Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor diavolului. 12 Căci noi n’avem de luptat împotriva cărnii şi sîngelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpînitorilor întunerecului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii cari sînt în locurile cereşti. 13 De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămîneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.

Daca cititi piesele de armura cu atentie a-ti putea spune: De aceea, imbracati-va cu Hristos si ramaneti in El. Dar de ce sa ma imbrac cu Hristos? Acolo este locul ocrotirii si a protectiei. In capitolul 2, Pavel ne spune ca noi eram morti in pacatele si in greselile noastre, dar El, Dumnezeu ne-a inviat impreuna si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti, in Hristos Isus. Si in capitolul 1 ne-a spus: 21 mai pe sus de orice domnie, de orice stăpînire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor.

Hristos mai face ceva, mijloceste in fiecare zi desavarsirea mantuirii noastre. Stiti de ce? Ca ceea ce ne-a promis, scaunul de Domnie al Tatalui, care este al Lui si care vrea sa-l imparta cu biserica Lui, sa fie al tau, sa fie al meu, sa fie al nostru, al Bisericii, mijloceste in fiecare zi desavarsirea mantuirii noastre. Dar, fiindca ramane in veac, are o preotie care nu poate trece de la unul la altul, de aceea si poate mantui in chip desavarsit pe cei ce se incred, sau se apropie de Dumnezeu prin El, pentru ca traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei. Iar, Pavel, in Filipeni, spune: „Sunt incredintat ca acesta care a inceput in voi aceasta buna lucrare, o va ispravi pana in ziua lui Hristos. (27:00)

Paralela cu realitatea pamanteasca a sotilor fata de sotii

Biserica este trupul lui Hristos. Cum isi hraneste si cum isi ingrijeste Hristos cu drag de trupul Lui:

  1. In primul rand a dezbracat slava si a venit sa-si castige mireasa. Dati-mi voie sa fac paralela cu realitatea pamanteasca. Cei care isi cauta, de obicei, mireasa sunt de obicei barbatii, baietii. Fetele asteapta. Asteapta sa fie gasite, asteapta sa fie curtate, asteapta sa fie cerute. Dar, intreb eu: Care dintre noi am avut de dezbracat vreo slava ca sa ne cautam mireasa? Va spun eu ce am avut de dezbracat:
  2. A castigat-o prin frumusetea si virtutile Lui. Am avut de dezbracat, probabil, lipsa de maniere, vorbirea care nu totdeauna este pe placul unei femei, atitudini care nu se prea potrivesc, mai ales cand esti indragostit si vrei sa castigi pe cineva… Astea a trebuit sa le dezbracam noi. Si in mod ciudat, cand un baiat se indragosteste, pac, se intampla ceva cu el. Incepe sa se barbereasca, sa se parfumeze, sa se aranjeze, mai gaseste cate un buchet de flori. Incepe sa vorbeasca frumos. Si o fata cand este curtata in felul acesta, isi imagineaza ca in tot restul vietii ei va avea parte de asa ceva. Ba, mai mult, prin frumusetea si virtutile pe care le-a imprumutat pentru o vreme, de undeva, o si castiga pentru el.
  3. El ne-a facut promisiuni extraordinare. Si-i face promisiuni (barbatul), daca i-ar cere luna de pe cer, el este gata sa i-o promita. Nu-i asa? Problema este ca vine „Da”-ul spus, vine nunta, trece luna de miere si intrebarea este daca mai suntem dispusi sa facem in continuare pentru ea ceea ce face Hristos pentru Biserica. Si aici e examenul nostru cel mare.
  4. Hristos a murit pentru Biserica –
  5. Dragii mei, Hristos o hraneste si o ingrijeste cu drag, ca pe trupul Lui. Nu stiu cat de atenti suntem la nevoile nevestelor noastre, ne-am bucura ca ele sa fie atente la nevoile noastre, sa nu trebuiasca sa vorbim despre ele, sa le identifice imediat, sa vina in ajutorul si implinirea nevoilor noastre.
  6. Nu stiu cat suntem de preocupati de dezvoltarea si formarea sotiilor noastre. Nu stiu cati dintre noi, daca am lua o foaie de hartie am putea pune in scris ce iubeste sotia mea, ce si-ar dori sotia mea. O femeie poate dori foarte multe, dar in lumina planului lui Dumnezeu si aceea ce Dumnezeu a gandit pentru ea ca sa fie.
  7. Nu stiu cata incredere avem in sotiile noastre. Nu uitati, frica, suspiciunea, neincrederea ucide vasul slab de langa noi. Ca ea sa poata inflori trebuie sa ai incredere in ea. Am auzit o alta poveste. Era un sat in care atunci cand iti peteai mireasa dadeai o vaca tatalui miresei pentru ea. Si in felul acesta era practic cererea in casatorie. Si era o fata in satul respectiv foarte rusinoasa, tot timpul cu capul plecat cand mergea la fantana si toti baietii radeau de ea. A venit un flacau si a adus 8 vaci si a venit la tatal ei si a zis: „Am venit sa petesc mireasa!” Tatal ei s-a uitat crucis la el: „Nimeni n-a facut asa ceva vreodata in satul nostru!” Toata lumea a ras de el. El a lasat vacile si a luat mireasa si s-a dus acasa. Nu a trecut foarte mult timp si cineva ii bate la usa, unul dintre prietenii lui si o doamna cu fata senina, inalta, frumoasa deschide usa si-l invita in casa. Si omul nostru ramane absolut buimac. „Asta este fata rusinoasa din satul nostru?”
  8. Dragii mei, cand cineva are incredere in sotia lui, iubirea transforma. Iubirea modeleaza. Nu stiu cum reactionati voi. Eu ma stiu pe mine, sunt iute la manie si totdeauna trebuie sa-mi cer iertare pentru asta. Mai ales cand cineva face altceva decat trebuie. Intrebarea este: Cu cata gingasie stii sa-ti ierti, sa-ti restaurezi sotia. Sa uiti, sa nu-ti mai aduci niciodata aminte de ceea ce a fost? Sa te duci mai departe. Cati dintre noi barbatii oferim sotiilor noastre garantia si siguranta ca indiferent ce s-ar intampla vom fi acolo? In cate din familiile noastre, notiunea de divort nu exista, pentru ca Dumnezeu uraste divortul. Dragii mei, cati dintre noi luam in serios legamantul pe care-l facem aici? La bine si la greu, in sanatate si in boala, in bogatie si in saracie, pana cand moartea ne va desparti. Din pacate, traim vremuri in care barbatii nu mai au barbatia aceea de a sta fata in fata cu problemele si de a le rezolva, indiferent cat costa. Mai degraba, trantesc toate de pamant, gandind ca cu o alta isi vor reface mai bine familia. Dragii mei, statisticile spun ca intotdeauna casnicia a 2-a, a 3-a si a 5-a sunt mai proaste decat prima. Asta spun statisticile. Stiti de ce? Pentru ca desi pare mai verde iarba in curtea vecinului, energia de care ai nevoie sa o tii verde ti-ar ajunge sa o inverzesti pe a ta. Dar noi nu mai avem curajul sa facem lucrul acesta. Cati dintre noi suntem gata sa nu facem ce a facut Avraam? Sa ne ocrotim, sa ne pazim sotiile. Da, vom trece prin situatii dificile. E mai simplu sa spui: ,,Te rog spune ca nu esti sotia mea, esti sora mea”, ca sa-mi pastrez eu viata. Cati dintre noi suntem constienti de faptul ca ele vor mosteni harul vietii impreuna cu noi? Dumnezeu ni le-a incredintat, ca intr-o buna zi sa le prezentam alaturi de noi mirelui ceresc, ca mireasa Lui. Cu alte cuvinte, suntem datori sa conlucram cu Domnul Isus Hristos la desavarsirea mantuirii ei, asa cum Hristos Mirele lucreaza la desavarsirea mantuirii noastre.

As mai pune o intrebare: De ce hraneste si ingrijeste Hristos cu drag Biserica? Textul spune doar atata: Pentru ca noi suntem madularele trupului Lui, carne din carnea Lui, os din oasele Lui. IUBIND BISERICA, HRISTOS SE IUBESTE PE SINE. Si daca v-as aduna toata legea intr-o coaja de nuca, cum a facut Domnul Isus Hristos, ar spune asa: „Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot cugetul tau, cu toata puterea ta si pe aproapele tau ca pe tine insuti”. Si asta este principiul si porunca pe care Pavel o aduce inaintea noastra: „ca pe trupurile lor”. Hristos iubeste Biserica pentru ca se iubeste pe sine, Biserica este trupul Lui. Spuneti-mi: Ce ar face Hristos cu un ajutor nepotrivit? Nepotrivit, disfunctional din pricina faptului ca a neglijat-o, ca a uitat de ea, ca a fost egoist? Ce ar face Hristos cu astfel de biserica? Cum ar termina lucrarea pe care I-a dat-o Tatal, pe care I-a incredintat-o Tatal si pe care trebuie sa o termine prin Biserica Lui? Hristos isi ingrijeste si isi hraneste cu drag Biserica ca sa aiba in ea un ajutor potrivit.

Noi am vrea ca Dumnezeu sa ne ofere ca sotie pe cineva gata terminat, la care sa nu ne mai trebuiasca nici o trasatura de penel. Sa fie complet terminat. Si suntem surprinsi si suparati ca ea nu este ajutorul care ni l-am imaginat sau care ar putea sa fie. Dar, daca Hristos isi hraneste si isi ingrijeste cu drag Biserica ca sa faca din ea un ajutor potrivit, ascultati cum continua textul „de aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va alipi de nevasta sa. Ca sa o iubeasca pana cand femeia respectiva va deveni ajutorul lui potrivit.

Cu alte cuvinte, cand te-ai indragostit, pune inaintea ta si responsabilitatea pe care Dumnezeu o pune inaintea ta. Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuş. 29 Căci nimeni nu şi -a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; Ca sa-mi pot iubi nevasta ca pe trupul meu, trebuie sa fiu convins de doua lucruri. Nu sa stiu doua lucruri, ci sa fiu convins de aceste doua lucruri si sa traiesc in baza acestei convingeri:

  1. In primul rand, ca barbat am nevoie de ajutor.
  2. Nimeni altcineva nu-mi poate fi un ajutor mai potrivit decat sotia mea.

De foarte multe ori, cand stau de vorba cu barbatii care s-au cam plictisit de relatia in care se afla si din pricina tensiunilor n-au barbatia sa le rezolve, stau si pun astfel de intrebari: Oare nu cumva nu e de la Domnul? Dragii mei, in momentul in care te-ai atins de o femeie, ai venit la altar si ai rostit cuvintele pe care le rostesti in legamant, Dumnezeu a parafrat (checked off) relatia respectiva. Gandul acesta, oare nu cumva nu-i de la Domnul? Nici nu mai are ce cauta in mintea mea!

Sa le luam pe rand:

Avem nevoie de ajutor

Ca barbat, sunt vulnerabil si, de aceea, am nevoie de ajutorul sotiei!

Barbatilor le vine foarte greu sa creada lucrul acesta, sa rosteasca lucrul acesta. Dar, va pun o intrebare, intrebandu-ma pe mine: Oare de ce a zis Dumneze: ,,Nu-i bine ca omul (ca barbatul) sa fie singur? Am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el.” Pentru ca El ne-a creat cu lipsuri fundamentale, cu spatele gol, dragii mei, putem fii loviti de la spate, oricand, in lupta spirituala. Si de aceea, Dumnezeu, in lupta siprituala ne-a dat un ajutor potrivit. Noi suntem pe terenul dusmanului, indiferent cine am fi. Sagetile arzatoare a celui rau lovesc din toate partile. Si am nevoie de ajutor. Sa stii, ca atunci cand nu crezi ca ai nevoie de ajutor, ai o boala psihica. Si problema cu bolnavii psihici este ca nu cred ca sunt bolnavi. Si pentru ca nu cred ca-s bolnavi medicii nu pot sa-i ajute. As putea sa va povestesc tragedii imense, dragii mei, din familii in care copiii erau sa-si omoare parintii pentru ca n-au vrut sa creada ca-s bolnavi. Odata ce ai acceptat realitatea aceasta si incepi sa iei medicatia, esti ajutat sa traiesti o viata cat de cat normala. Ori, pana nu recunosti ca ai nevoie de ajutor, pana atunci nu vei sti cum sa te porti, cum sa-ti iubesti nevasta ca pe trupul tau. Nu uitati, pamantul a fost vandut sub stapanirea celui rau. El este administratorul acestei planete. El este dumnezeul veacului acestuia. Asta s-a intamplat in Eden.

Matei 4*1-22 1 Petru 3*1-6

Dar, mai ramane un lucru de pazit, care e mai valoros ca toata desertaciunea lumii acesteia: sufletul omului. Si in aceasta batalie spirituala pentru sufletul omului, Dumnezeu a zis: ,,Nu-i bine ca omul sa fie singur.Am sa-i fac un ajutor potrivit”. In aceasta batalie, barbatul are nevoie de ajutor. Uitati-va la imaginea din fata voastra. Daca nici Hristos – si aveti cele doua imparatii inaintea voastra – Daca nici Hristos, barbatul, n-a fost scutit de ispitirea Satanei: ,,Inchina-te mie si am sa-Ti dau toate imparatiile pamantului”. Cam dupa asta alearga inima unui barbat, dupa desertaciunile acestei lumi si Hristos spune: ,,Ce ar folosi unui om, sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul?” Daca nici Hristos n-a fost scutit, voi fii eu, vei fii tu? Hristos a fost intrupatul Fiu al lui Dumnezeu, eu sunt tarana. Eu am nevoie de ajutor. Cand cititi armura lui Dumnezeu din Efeseni 6, spatele este descoperit. Pentru spatele meu Dumnezeu mi-a dat sotia mea. Ea, prin intuitia ei, sa aiba grija sa nu fiu lovit pe la spate de ispitirile, de sagetile arzatoare ale celui rau. (41:00)

Nimeni altcineva nu-mi poate fi

un ajutor mai potrivit ca sotia mea

Al doilea adevar de care trebuie sa fiu convins este ca nimeni altcineva nu imi poate fi un ajutor mai potrivit ca sotia mea. Am trait cu Nora peste 38 de ani. Nimeni in lumea asta nu ma cunoaste cum ma cunoaste ea. Nu trebuie sa vorbim prea multe, nu trebuie sa ne spunem prea multe. Ea stie zvacnirile inimii mele, stie aspiratiile mele, stie punctele mele slabe, toate le stie. Nici mama mea nu m-a cunoscut cum ma cunoaste sotia mea. Spuneti-mi, cine altcineva in lumea aceasta mi-ar putea fi un ajutor mai potrivit decat ea? De aceea, vreau sa spun: „O voi iubi ca pe trupul meu!” Stiti de ce? Ce m-as face cu un ajutor nepotrivit, disfunctional, pentru ca am neglijat-o? Pentru ca n-am hranit-o, nu i-am purtat de grija asa cum face Hristos cu Biserica Lui.

Acuma, in momentul acesta parca aud suspinul multor barbati din sala. Stiu ca veneam de la o conferinta si eram intr-o masina cu prietenii. Eu tocmai facusem o descoperire extraodinara in 1 Corinteni 11 si le povesteam entuziast tot ce am inteles din Biblie in saptamana respectiva. Si unul din cei care erau in masina, dupa ce m-a ascultat o vreme s-a uitat la mine si a zis: ,,Daca e adevarat ce spui, ma duc acasa si-mi impusc nevasta.” Haideti sa va talmacesc cuvintele lui. Eram intre prieteni si a fost o gluma. ,,Daca e adevarat ce spui, arata-mi tu o femeie de felul acesta”.

Vreau sa va las cu o intrebare: Oare iubirea, increderea si incurajarea pe care le-am invatat de la Hristos pot ajuta in devenirea sotiei mele? V-am spus, nu stiu de ce Dumnezeu nu ne-a dat femei desavarsite ca sotii. Puteti sa le cautati cat vreti. Si am multi baieti in jurul meu care au venit sa-mi planga pe umar cand curta o femeie si avea o lista de 25 de puncte cum tre sa arate nevasta sa. Puteti sa cautati cat doriti, si eu am avut impresia ca am luat-o pe cea mai buna dintre cele mai bune. Trei zile dupa ce m-am insurat mi-am pus intrebarea: ,,Doamne, ce-o fi femeia, ca eu nu o pricep?” Dumnezeu ne-a dat unul celuilalt nedesavarsiti, in procesul formarii, a transformarii noastre. Ne-a pus pe unul langa celalalt, ca Duhul se arata prin unul spre folosul celuilalt si intr-o buna zi, impreuna, sa fim mireasa lui Hristos. Oare, iubirea, incurajarea, si increderea invatata de la Hristos pot ajuta devenirea sotiei mele?

Dati-mi voie sa va aduc o poveste reala. Era prin anii ’80 si Dumnezeu, in raspuns la rugaciunile noastre a inceput sa ne aduca invatatori dupa cerintele, sau daca vreti, dupa nivelul intrebarilor noastre. Si cineva, undeva, pe alt continent, in America de Nord, i-a dat o ideie ca sa aduca in Romania tot corpul profesional de la Wheaton College. Si fiecare vara ducea 2,3. Stateam ascunsi cu ei prin paduri, prin apartamente si de dimineata pana seara studiam Scriptura. Si unul dintre ei, tin minte, era o vara torida, eram in Oradea, era Paul DuVree(?) seful catedrei de filozofie de la Wheaton College. Avea o problema serioasa de ochi. Se vedea cand te uitai la el si ochelarii pe care-i purta. SI intr-o zi ne-a povestit viata Lui. S-a nascut cu problema asta de ochi si cand s-a dus la scoala n-a spus nimanui ca el nu vede tabla, nu vede ce-i scris acolo. Va dati seama cum aratau caietele lui, cum aratau lucrarile lui. Abia ca s-a tarat peste clasa IV-a. In clasa IV-a a trebuit sa dea un examen pentru pregatirea in clasa V-a. La lucrarea de la matematica i-au gresit lucrarea, i-au incurcat-o. I-au dat o nota foarte mare. Hai sa zicem, in limba Romana, un 9. A intrat in clasa V-a, notele la matematica 2, 2. A venit profesoara la el si a zis: ,,Paul, nu se poate. Uite aici lucrarea ta. Tu esti un baiat de nota 9, nu de 2.” Stiti ce a spus el? „Am terminat liceul primul din clasa.”

Spuneti-mi, ce l-a propulsat pe Paul de la 2 la 10? Increderea, incurajarea. Profesoara de matematica, mai tarziu, a aflat povestea. A fost corectata lucrarea lui. Poate ca ai o sotie de nota 2. Oare, iubirea ta ar putea sa faca din ea un ajutor potrivit de nota 9? Cel putin. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup.` Nu stiu daca simtiti greutatea acestui „de aceea”. Ca sa iubeasca „ca şi Hristos Biserica” si sa o ajute astfel in devenirea ei.

Barbatilor, va pun o intrebare, intrebandu-ma pe mine: La ce mi-ar folosi un ajutor nepotrivit si disfunctional pentru ca toata viata am neglijat-o avand pretentii de la ea, asteptari de la ea, dar fara sa Il fi studiat pe Hristos in lucrarea Lui prezenta zi cu zi si sa-L imit pe Hristos in asta. „Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit Hristos Biserica”. Ah, e prea complicat si prea esoteric. Dati-mi voie sa cobor la lucruri mai practice. Barbatilor, iubiti-va nevestele ca pe trupul vostru. Cineva spunea, „Cand unui barbat ii e foame, indiferent unde s-ar afla, trage si mananca. Cand unui barbat ii e somn, indiferent ce ar fi, se duce la hotel si se culca. Nu conteaza cat plateste. Cand un barbat doreste ceva, indiferent peste cine calca, isi atinge scopul. Dragii mei, Dumnezeu a pus in noi barbatii atitudinea asta de luptator. Haideti sa luptam pentru ceea ce Hristos asteapta. Pentru ca intr-o zi sa prezentam nevestele si pruncii nostri, familia noastra inaintea Domnului. Amin.

VIDEO by Biserica Baptista Iris

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari