Urmareste LIVE Serviciu de Inmormantare a familiei Chis – Flavius, Ioana, Cezar si Maria Hent

Biserica Betania Arad:

Slujba de inmormantare va avea loc
sambata 18 iulie 2015, de la ora 13:00.

Slujba de sambata si slujbele de Priveghi, de Joi si Vineri seara pot fi urmarite  pe site-ul bisercii, pana Duminica seara.

Urmareste cele trei inregistrari video aici –

 bisericabetania.ro

Echipa media – Betania: Vrem sa precizam ca, din motive lesne de inteles, inregistrarile vor ramane publice doar pana duminica seara. Dupa aceea le vom scoate din domeniul public.
Multumim!

 

CITESTE:

• Procurorul Flavius Chiş şi familia sa, decedaţi într-un accident
• • Emisiunea TV cu Flavius Chis, prim procurorul Aradului care a decedat impreuna cu intreaga familie
• Mesaje de la Priveghi Familia Flavius Chis, Ioana, Cezar si Maria Hent, Arad
• Urmareste LIVE Serviciul de Priveghi (a doua seară) pentru familia Chiş Flavius, Ioana, Cezar şi Maria Henţ (VIDEO va ramane in domeniul public pana Duminica seara)
• Urmareste LIVE – VIDEO – Prima Seara de Priveghi a familiei Chis, Flavius, Cezar, Ioana, Maria  (VIDEO va ramane in domeniul public pana Duminica seara)
• Emisiunea TV cu Flavius Chis, prim procurorul Aradului care a decedat impreuna cu intreaga familie

Luigi Mitoi, The Messengers, Elim Harmony, Emma & Cristi Repede la Biserica Betania Arad-Gradiste 28 iunie 2015 Turneul Hristos Painea Vietii

The Messengers Biserica Betania Arad iunie 2015

28 iunie 2015
Biserica Betania – Arad
http://www.bisericabetania.ro
http://www.youtube.com/aradbisericabe…
http://www.facebook.com/aradbisericab…

Predica – Luigi Mitoi –

Ce inseamna a-L iubi pe Dumnezeu?

ALL VIDEOS by Biserica Betania Arad

The Messengers & Elim Harmony

Emma & Cristi Repede – Canta suflet al meu

The Messengers – Cu niciun chip nu te voi parasi

The Messengers & Elim Harmony

Emma & Cristi Repede – Ce sarbatoare

Elim Harmony – Domnul e mult mai mare

Alte articole despre Turneul Hristos Painea Vietii:

~~~LAUDA si INCHINARE la SUCEAVA – LAUDA SI INCHINARE -TURNEUL NATIONAL „HRISTOS PÂINEA VIETII” – SUCEAVA 2015 The Messengers, Emma & Cristi Repede, Elim Harmony – PRODOCENS MEDIA

~~~LAUDA si INCHINARE la TARGU MURES – LAUDA SI INCHINARE -TURNEUL NATIONAL „HRISTOS PÂINEA VIETII”. TÂRGU MURES- 2015 The Messengers, Emma & Cristi Repede, Elim Harmony

 

Vizioneaza PREDICI din TURNEUL HRISTOS PAINEA VIETII –

• Florin Ianovici – DA DOAMNE! – Turneul „Hristos Painea Vietii” – SUCEAVA by Prodocens Media
• Florin Ianovici – CRED, DOAMNE! AJUTA NECREDINTEI MELE! – Turneul „Hristos Painea Vietii” – IASI 25-06-2015
• Predica Florin Ianovici – Speranta – Turneu Sens unic spre cer – Barlad
• Florin Ianovici- PESCAR DE PESCARI -Turneul „Hristos Painea Vietii” – Piatra-Neamt
• Florin Ianovici – CE NE SPUNE ISUS ASTAZI – Turneul „Hristos Painea Vietii” – Baia Mare
• Nelu Brie Predica: CHEMAREA LA MANTUIRE – Turneul „Hristos Painea Vietii” – Cluj-Napoca Miercuri 17 Iunie

Au cantat Emma & Cristi Repede si grupurile de muzica The Messengers si Elim Harmony.
Inregistrarile video le veti putea urmari pe www.prodocensmedia.ro, sectiunea ARHIVA. sau direct pe canalul  Youtube

https://www.youtube.com/channel/UCw2tQuijs2ZDJ78zMI7BdxA

Puiu Chibici la Biserica Betania Arad-Gradiste

Photo credit Puiu Chibici

Biserica Betania Arad-Gradiste 2011

Puiu si Beny Chibici

Slava Domnului

Puiu si Beny Chibici

Isus, Isus a mea iubire

De n-ai fi de partea noastra

 

VIDEOS by james777marian

• 

  PUIU SI BENI CHIBICI – LA BIS.BETANIA ARAD 2011(4)

Cantari si marturie

2006

Moise Ardelean – Harul lui Dumnezeu – Biserica Betania Arad-Gradiste

Tit 2:11-13

11 Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mîntuire pentru toţi oamenii, a fost arătat,
12 şi ne învaţă s’o rupem cu păgînătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,
13 aşteptînd fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mîntuitor Isus Hristos.

VIDEO by Ionut Popovici Seara de Evanghelizare la Biserica Betania Arad-Gradiste

Florin Ianovici – Primul Razboi la Care Nu Te Astepti la Biserica Betania Arad

PAGINA Florin Ianovici PREDICI aici

• Florin Ianovici – Adevărata faţă a realităţii – Săptămîna de Evanghelizare Biserica Gloria Arad – Bujac
• Florin Ianovici – (1) Ce sa facem cand suntem incercati? (2) Ceea ce framanta pe om: Viitorul la Biserica “Izvorul Vieţii” Aradul Nou 19-20 Martie 2013
• Florin Ianovici – Raspunsul lui Dumnezeu la intrebarile noastre
• Florin Ianovici – Cand vine necazul ca un leu…
• Florin Ianovici – Amiciţia și Prietenia – Relaţia dintre un băiat și o fată – Seara de Tineret Betel București Marţi 26 Martie 2013

Predica de incurajare- Trebuie sa fim mai mult decat biruitori in inclestarile vPietii

1 Samuel 17:47 – Şi toată mulţimea aceasta va şti că Domnul nu mîntueşte nici prin sabie nici prin suliţă. Căci biruinţa este a Domnului. Şi El vă dă în mînile noastre.„

Notite din predica. Florin Ianovici –

Dragii mei, un cuvant vreau sa aduc spre inima dumneavoastra. Marturisesc ca in timp ce veneam spre Arad, Dumnezeu a asezat in inima mea un mesaj diferit de cel pe care initial doream sa vi-l transmit. Probabil ca Dumnezeu, in aceasta seara are cateva inimi pe care vrea sa le ridice. Stiu sigur ca Dumnezeu, in aceasta seara are aici oameni spre care El priveste si doreste Dumnezeu ca ei sa plece biruitori. Iubitii Domnului, spune Biblia despre un lucru aparent ciudat, ca David, care era la carm la vremea la care relateaza aceasta istorie era un tinerel. S-a grabit sa ajunga la locul unde fratii lui mai mari, trei dintre ei, se luptau impreuna cu regele Saul impotriva clasicului dusman, anume Filisteni. Ajuns acolo, spune Biblia ca el si-a grabit pasii pentru ca a auzit un lucru si anume. Ca oastea care se stransese siruri, siruri si se aliniase ca sa poata incepe razboiul scotea strigate de razboi. Nu stiu ce strigate de razboi scoteau ei, dar stiu care este strigatul de razboi al bisericii. Biblia spune ca ceva ciudat se intampla pentru ca David, apropiindu-se cu dorinta sa vada lupta, observa ca de fapt oamenii nu mai strigau, ca de fapt nimeni nu lupta, ca de si erau aliniati in siruri si erau destul de numerosi, nimeni nu scosese sabia, ci fiecare parca ar fi asteptat ceva ce nu se intampla.

Ciudat imi pare sa vii o viata intreaga la biserica si la simplele examene ale vietii tu sa nu faci absolut nimic. Ciudat imi pare ca dupa atata vreme de petrecut in biserica, la cele mai elementare inclestari ale vietii, de fapt, sa nu poti sa fii biruitor in numele celui pe care Il iubesti si Ii declari la biserica ca este totul pentru tine. Din toata inima ma rog in aceasta seara, ca Dumnezeu privind spre noi sa nu ne vada niste siruri, aliniati de batalie si nu doar sa scoatem niste strigate de razboi, ci Dumnezeu sa ne dea puterea de a fi mai mult decat biruitori in inclestarile vietii. Fratii mei, surorile mele, nimeni nu este obligat sa vina la biserica, nimeni nu este obligat sa faca lucrul acesta pentru ca trebuie. Venim la biserica pentru ca noi vrem sa ne pregatim pentru razboaiele si pentru luptele care oricum vor veni. Ele vor veni. Sa nu uiti niciodata ca prezenta ta la biserica este dorinta inimii tale. Ca de fapt, aici vii sa te pregatesti pentru ceea ce va urma. Sa nu uitati niciodata lucrul asta, ca altminteri s-ar putea sa ne trezim ca stam in scaunele acestea fara sa stim in ce stam. Eu sunt convins ca nu o sa ies bine din biserica si deja razboiul spiritual va incepe. Stiu sigur ca maine ma asteapta multe inclestari, ca viata aceasta mi-a dovedit ca luptele nu vor lipsi pana nu vom inchide ochii. Si pare nepotrivit ca noi, cand ne strangem, sa fim aliniati in siruri de bataie si atunci cand noi avem examene simple in viata, noi sa nu fim biruitori. Oare de ce? De ce se intampla lucrul asta?

Lucrul acesta se intampla de cele mai multe ori pentru ca noi ne pregatim pentru razboaiele care se vad cu ochiul liber. Te astepti la ceva in viata. Cand sunt tanar, razboiul meu principal este sa pot sa-mi gasesc un loc de munca bun si sa imi gasesc o fata cu care sa imi intemeiez o casnicie, sau un baiat. In momentul cand te apropii de 40 de ani si ceva, razboiul tau este sa ai o casa si sa ai un loc al tau in care sa poti sa te simti bine. Fie ce varsta are razboaiele ei, omul se asteapta. Nu astepti la 65 de ani sa te inscrii bunaoara la atletism, nu? La 65 de ani te astepti la o anumita evolutie in viata. La 20 de ani ai parte de anumite lupte. Insa ceva se intampla. Se intampla ca luptele pe care noi le asteptam sa le purtam, ele sunt precedate, dragii mei, de alte lupte pentru care nu suntem niciodata suficient de pregatiti ca sa le dam. Veti vedea in seara aceasta ca David, pana sa ajunga sa poarte lupta cu Goliat, aceasta lupta clara- daca ai fi intrebat pe oricine care era acolo la lupta, „De ce esti aici?” Ar fi raspuns, „Pentru ca trebuie sa biruim Filistenii.” Si totusi, nimeni nu lupta, desi erau aliniati si strigau nemaipomenit de tare si nimeni nu lupta. De ce? Pentru ca se poate ca in viata, de unde te astepti mai putin si cand te astepti mai putin sa inceapa niste razboaie pentru care nu suntem pregatiti. In seara aceasta as vrea sa vorbesc despre primul razboi la care nu te astepti. (8:00)

 Lupta cu cel din casa ta

Nimic nu ucide mai mult in viata decat dispretul oamenilor pe care-i iubesti. Spune Biblia ca David se grabea, alerga pentru ca printre altele, dorinta inimii lui, ca si dorinta tatalui lui a fost aceea sa-si cerceteze fratii. David se grabea sa afle despre ceea ce se intampla si sa duca vesti  tatalui lui. Biblia spune ca in timp ce se paropia, deodata, in fata lui iese fratele lui mai mare, Eliab. Aceasta este prima lupta pentru care nu esti pregatit. Lupta cu cel din casa ta, lupta cu cel de langa tine. Lupta cu omul la care nu te-ai fi asteptat niciodata sa lupti. ELiab se uita la el, spune Biblia, si se uita cu dispret. Nimic nu ucide mai mult in viata decat dispretul oamenilor pe care-i iubesti. Nimic nu paralizeaza in viata mai mult ca dispretul oamenilor pe care ar trebui sa te bizui si va spun in numele Domnului Isus Hristos ca nimeni n-a ucis vreodata mai mult decat am facut-o noi de aproapele nostru.

Aici este un loc sfant si ar trebui respectul fata de cel de langa tine sa fie cuvantul de ordine. Suntem ai lui Dumnezeu, sapati pe palmele Sale, rascumparati cu un pret vesnic si ar trebui sa ne iubim si sa ne respectam unii pe altii. Respectul este acela care iti da aripi in viata si te face sa infloresti. Iar dispretul este acela care iti frange aripile si te face sa nu mai poti sa faci un pas in viata. Atatia oameni raniti i-am intalnit in viata si le-am zis, „Prietene, de ce stai trantit la pamant?” pentru ca au zis ei, „Cum sa nu stau trantit la pamant, daca de dimineata pana seara, mama imi zice ca sunt un neispravit?” „Cum sa mai fac un pas,” zice sotul, cand de dimineata pana seara sunt comparat cu Ionica si cu Vasilica si n-au nici o vorba buna in casa mea si n-au nici un cuvant mangaietor?” „La ce bun,” zice femeia, sotia, „sa mai lupt, cand nu aud o vorba de mangaiere, ci numai dispret in fiecare zi din partea aceluia care mi-a jurat  la altar ca va fi alaturi de mine?”  Cum sa cresti, cum sa te duci spre Goliat plin de putere si sa lupti impotriva lui, cand de fapt, cei ce sunt langa tine si ar trebui sa te sustina in momente grele sunt primii care iti ies in cale si iti arunca un cuvant dispretuitor?

Intotdeauna sa stiti ca dispretul e o arma puternica si e o lupta teribila pentru ca el nu vine de la straini. Niciodata nu are sa ma doboare cand dusmanul sau cand omul, care stiu sigur ca nu e de partea mea, imi arunca un cuvant e ocara. La ce m-as supara cand cineva care nu ma iubeste imi arunca o vorba dispretuitoare? N-am cum sa ma supar pentru ca omul acela nu tine la mine. Dar cand omul de aproape iti arunca o vorba de ocara, atunci te loveste teribil. Niciodata lupta aceasta cu dispretul nu si-ar avea un efect, decat daca vine de aproape. Si sa stiti iubitii Domnului, mame, tati, parinti si colegi din aceasta seara: Veti fi tratati exact cum tratati. Cu ce masura masurati, cu aceea vi se va masura si voua. Respectul pe care-l aratati celor de langa voi, acela va fi cel de care va veti invrednicii in viata voastra. Totdeauna dispretul doare pentru ca este de aproape. Am putea sa stim Biblia pe de rost si nu-i gresit, este extraordinar, putem sa stim cartea de cantari din scoarta in scoarta. Putem sa repetam sau sa redam predici pe de rost, cu puncte si cu ilustratii. Daca n-avem respect unii fata de altii, fratii mei, surorile mele, noi nu am cunoscut nimic din Dumnezeu. N-avem cum sa vorbim de Dumnezeu daca in lucrurile elementare in viata n-am inteles ca Hristos a privit spre gunoiul numit Florin Ianovici  si a zis, „Tu ai pret in ochii mei”. Pentru mine Hristos a murit la cruce, pentru tine Hristos a murit la cruce, pentru noi a murit Isus Hristos la cruce. Nu doar un neinsemnat, nu un om fara valoare, dar in raport de ce este Dumnezeu, eu nu eram decat un om pierdut, nu eram decat un gunoi al acestei lumi si Hristos a zis, „Ai pret in ochii mei.” (din primele 15 minute)

MARIS ALEXANDRU, PASTORUL CARE SI-A IUBIT TURMA de Rev. Ilie Tomuta

Maris Alexandru a slujit ca pastor al Bisericii Betania Arad-Gradiste.

„Nu există pastori mari şi pastori mici, ci numai pastori care au ales sa-si iubeasca turma”

Uneori, cand Dumnezeu alege sa ne binecuvanteze ne aduce in cale oameni care ni se par unici, oameni de caracter, oameni integri sau cel mai bine spus „Oameni in viata carora prioritatea suprema este Dumnezeu. Un asemenea om a fost Pastorul Maris Alexandru care s-a nascut cu aproape 90 de ani in urma 16 Februarie 1924.

Vineri 10 Mai 2013, Dumnezeu a hotarat sa-l cheme acasa rasplatindu-l pentru slujirea lui facuta cu toata devotiunea. Scriu cu multe emotii despre acest „om” pentru ca l-am cunoscut din frageda mea copilarie, l-am cunoscut din prietenia pe care a intretinut-o cu parintii mei.

Daca l-ai intalnit pe strada era acelas om de la amvon plin de dragoste pe fata caruia se prelingeau deseori lacrimile de adevarat om a lui Dumnezeu, de adevarat pastor, adevarat iubitor de suflete. Avea intotdeauna ganduri adanci dar usor de inteles. Avea pe fata un zambet permanent, senin si fermecator, care dezvelea o iubire adanca pentru Dumnezeu. Daca trebuie sa-l descriu din aproape atunci pot spune lucruri remarcabile despre el ca om si slujitor al Evangheliei.

Omul care iubea Biblia. Nu cred ca era vreo pagina in care sa nu fi subliniat ceva. Era peste tot subliniata nu doar pentru ca o citea ci pentru ca o studia cu pasiunea unui om mantuit. Era omul care iubea rugaciunea si studierea Sfintelor Scripturi, omul care stia sa te asculte, omul care vorbea frumos pana si despre cei ce-l dusmaneau, omul care avea un respect deosebit fata de sotie, copii si chiar fata de fiecare vecin din preajma casei lui.

Omul care nu a cedat niciodata in fata necazurilor sau a bolii. Omul care a stiut sa se pregateasca pentru ziua plecari in vesnicie. L-am vizitat pentru ultima oara cu trei ani in urma. Am batut la poarta casei lui asteptand sa-i aud vocea pe care o cunosteam foarte bine. Nu era acasa. Era plecat in vecini pentru a vizita un bolnav. Da! un om aproape de 90 de ani avea inca puterea de a vizita pe altii aflati in suferinta. A venit in graba sa ne intalnim. Apropiindu-se de mine si-a luat palaria din cap imbratisandu-ma. A inceput sa planga rostindu-mi numele ca semn al dragostei lui neschimbate. M-a poftit la o masa aproape de camera lui a carei pereti nu pareau a fi din caramizi ci din carti pe care le adunase de o viata. Era omul imbracat intodeauna decent. Daca avea de ales intre a-si cumpara un costum sau o carte, prefera cartea.

Ne-am asezat la masa impreuna cu sora Marta, sotia lui care ii stergea mereu lacrimile de pe obraz zicandu-i : „nu mai plange draga, Utu a venit sa te vada, bucurate iar el abia mai soptea: „Sunt bucuros…” Vroia sa-mi spuna tot ceea ce adunase de o viata dar nu putea din pricina lacrimilor cei brazdau obrajii. Nu uitase sa-mi spuna de perioada cand a vizitat America, de zilele petrecute printre romanii plecati cu multi ani in urma. Imi povestea cu atata pasiune de parca eu nu aici as trai. Nu l-am intrerupt din respect pentru amintirile lui frumoase. Ma despart de inca un om pe care l-am respectat intreaga mea viata, un om pe care noi il plangem dar cerul se bucura. Ma intreb: In anii care mi-au mai ramas voi mai intalni un asemenea „om”? Impreuna cu toti cei care l-au cunoscut, impreuna cu toti cei care l-au iubit ii spun: „La revedere pana in ziua in care ne vom intalni pe plaiurile nemuriri in frumoasa Imparatie a Domnului nostru Isus Cristos.