Citeste
traducere de Avram Cuc.
,,Caci n’am avut de gand sa stiu intre voi altceva decat pe Isus Christos si pe El rastignit”
(Apostolul Pavel)
In gara Lausanne, Sadhu a fost primit de membrii Biroului Misionar pentru India. Tanarul pastor, Francisc Joseph fusese in intampinarea lui intre Marsilia si Geneva si-i statea la dispozitie ca secretar pe toata durata sederii in Elvetia.
Sundar Singh purta ca in India roba sa galbena de sadhu ce cadea in pliuri pana la picioarele goale cu sandale. Pe cap avea turban de aceiasi culoare, iar tot bagajul, un sac mare de piele galbena.
Svelt, de o statura depasind mijlocul, de o frumusete fizica remarcabila, el avea o fata cu un ten masliniu, inconjurata de parul si barba neagra, caracteristica rasei sale, din care era unul din cei mai nobili reprezentanti. Tinuta sa armonioasa, miscarile sale putin lente, privirea adanca, senina si binevoitoare reflectau pacea sufletului sau. Personalitatea sa atat de aparte atragea imediat atentia si cand trecea provoca admiratia tuturor.
Un automobil l-a condus la Chailly (Lausanne), unde casa sotilor Benoit, i-a fost deschisa.. Acestia se gaseau atunci intr-o lucrare misionara in India si au cerut sotilor Van Berchem sa-i inlocuiasca, pentru ca sa poata primi pe Sadhu in caminul lor. A fost un foarte mare privilegiu pentru noi, caci este imposibil sa fi in contact cu un om care traieste intr-o atat de mare comuniune cu Dumnezeu, fara ca sa nu primesti de sus o binecuvantare.
Cand am vazut pentru prima oara pe Sadhu, intrand in salonul de la Chailly, am fost izbita de extraordinara lui radiere. Fizionomia lui placuta, infatisarea sa calma si demna, pacea profunda a privirii sale care lasa sa se ghiceasca puritatea sufletului lui, umila lui simplitate, dragostea lui vadita, faceau sa te gandesti la Mantuitorul pe care i-L slujea. Cuvintele Apostolului au rasarit imediat in sufletul meu:
– ,,Caci nu mai traiesc eu, ci Christos traieste in mine”. Nu mai era necesar sa le auzi de pe buzele lui, caci totul in el chema imaginea Aceluia cu care traia intr-o intimitate constanta.
Multi in Elvetia sau in alta parte, mici sau mari, au fost izbiti de sfintenia ce emana din acest barbat, care semana atat de mult Mantuitorului sau. Iata doua marturii semnificative:
In Anglia, mergand intr-o vizita la o doamna, Sadhu suna la intrare si isi spune numele servitoarei, care a venit sa-i deschida. Tanara fata il privi cu mirare, apoi alergand catre stapana sa, a spus: ,,Doamna, cineva doreste sa va vada, nu i-am inteles numele, insa el seamana cu Isus Christos.
In America in cursul unei adunari, o fetita de patru ani asezata in prima banca, n-a putut sa-si deslipeasca ochii de pe acest personaj misterios cu roba lui lunga de culoarea sofranului. Si cand el a sfarsit de vorbit, cu vocea clara, mica fetita a intrebat pe mama ei: – „Este Isus?”
Pentru noi aceasta impresie de prim moment nu s-a sters. Chiar in seara sosirii sale, Comitetul Misiunii sale s-a strans sa expuna lui Sadhu planul de evanghelizare pregatit cu grija: doua adunari aici, trei dincolo, cele zece zile prevazute erau toate egal umplute. Sundar a dat din cap. ,,Nu, nu pot sa accept decat o adunare pe zi, doua poate duminica, niciuna sambata. Trebuie foarte multa rugaciune inainte si dupa evanghelizare, daca intr-adevar se vrea atragerea unei binefaceri spirituale. Mi-ar fi tot asa de usor sa inmultesc reunirile, precum arunc scrisorile la posta, insa nu veti avea din aceasta nici o binecuvantare.
Organizatorii se privira foarte perplecsi. Totul era organizat, anuntat in jurnale, bisericile si salile retinute. In acelasi timp era imposibil sa se insiste. A trebuit sa se revina, sa se telegrafieze, sa se dea peste cap programele.
Din momentul venirii sale, Sadhu m-a rugat sa nu primesc pentru dansul nici o vizita; ar fi fost peste masura de prins si n-ar dispune de nici un moment pentru sine si chiar si asa era foarte ocupat sa rezolve impreuna cu secretarul sau, corespondenta numeroasa care ii sosea zilnic.
Cata deceptie a fost pentru toti aceia care ar fi vrut sa-l vada si care adesea au venit de departe. Intr-o zi o doamna a insistat; ea ar dori sa-i puna o intrebare ce-i statea pe inima: -,,Ce gandea el despre misiunea femeii?” M-am oferit sa-i transmit intrebarea de indata ce voi avea ocazia. ,,Spuneti-i – a raspuns Sundar – ca cel dintai mare mesaj misionar al invierii, a fost incredintat de Isus unei femei (Ioan 20:17-18). Cand o femeie a primit o revelatiune din partea Domnului, ea are dreptul si datoria sa o vesteasca. Dar, a adaugat el cu ironie, exista insa unele care vorbesc prea de tot”…
O alta intrebare i-a fost pusa cu privire la venirea Domnului. Cine vor fi aceia care vor fi rapiti in aer in intampinarea Domnului, conform textului din 1Tes. 4:16-17? Vor fi toti cei ce au primit iertarea pacatelor, sau cum gandesc unii crestini, numai cei biruitori de care se vorbeste in epistolele catre cele sapte biserici din Apocalipsa; vor fi cei ce au primit plinatatea mantuirii pe care Christos a adus-o prin moartea Sa pe cruce, adica iertarea si eliberarea din pacat, sau cei ce vor fi sfintiti in intregime, spirit, suflet si trup si pastrati desavarsiti, conform textului din 1Tes. 5:23?
Sadhu a raspuns printr-o imagine: ,,Cand apropiati un magnet de ac, el este atras numaidecat si irezistibil printr-o forta invizibila, pentru ca forta este de aceiasi natura cu magnetul. La fel, cand Christos va reveni, El va atrage la Sine pe toti cei ce vor fi primit natura divina, adica viata lui Christos in ei. Aceia vor fi ridicati in aer, in intampinarea Domnului, printr-o atragere irezistibila. Nimic nu va putea sa-i retina pe pamant.
In timpul lungilor zile solitare din Himalaya, facultatile imaginatiei lui Sadhu au avut cale libera. El isi reprezenta cu intensitate lucrurile ceresti si traind marea drama a Apocalipsului, vedea Cetatea cea Sfanta (Noul Ierusalim) coborand din cer. Nu este de mirare deci ca a luat ,,ad literam” Cuvantul lui Dumnezeu in ce priveste revenirea lui Christos. ,,Iata El vine pe nori, si tot ochiul i-L va vedea si toti aceia care L-au strapuns”.
– ,,Cand oamenii vorbesc de venirea lui Christos, declara ca este un lucru absurd. La fel, sute de lucratori au lucrat la construirea corabiei lui Noe, fara sa i-a in serios judecata ce-i astepta. Cand Christos va reapare, va fi ca pe vremea lui Noe; cati dintre lucratorii care construiesc arca, simbol al bisericii, n-au nicidecum dragoste sa auda vorbindu-se despre aceasta venire si gandesc ca Christos a si venit ,, spiritualmente”! Dar Biblia spune clar: ,,Acest Isus care S-a inaltat la cer din mijlocul vostru, va veni in acelas fel cum L-ati vazut mergand la cer”.
Revenirea Lui este aproape, putem chiar sa deosebim semnele vremurilor. Mai inainte de asta insa, omenirea va trece prin mari suferinte. Razboiul 1914-1916, n-a fost decat o pedeapsa slaba. O mare nenorocire va veni peste lumea intreaga si in special peste Europa”.
Aceste cuvinte au fost pronuntate de Sadhu in Elvetia in anul 1922.
Sadhu sculat inaintea zorilor, statea foarte mult timp in rugaciune si in meditatie. Dragostea de singuratate provenea din dorinta profunda ce o avea sufletul sau sa fie singur cu Dumnezeu. El a cerut sa fie chemat la ora mesei; era desigur o constrangere la care se supusese in Europa, dar pe care in India n-o cunoscuse.
Absorbit cum era in propriile ganduri, efectul unei observatii din partea sa, era cu atat mai izbitor, prin tacerea care preceda. El vedea toate lucrurile din punct de vedere spiritual si admira frumusetile naturii mai mult decat opera oamenilor.
Intr-o zi dupa masa, stand pe terasa dinaintea casei, a auzit un avion care trecea pe deasupra capetelor noastre cu zgomot mare. Dupa un moment de tacere: – ,,A-ti auzit zgomotul pe care l-a facut acest avion? Este opera oamenilor, observati insa zborul unei pasari, cresterea unei flori, este opera lui Dumnezeu. Aceasta este tacuta , pe cand cea a oamenilor este zgomotoasa”.
Intr-adevar vocea lui Dumnezeu este ,,un sunet dulce si usor”, ce nu poate fi perceput decat in singuratate si liniste. In Europa noastra agitata, galagioasa, unde atatea voci discordante se fac auzite si pentru ca sa ascultati pe Dumnezeu, este greu sa se gaseasca un loc calm. De aici se intelege nostalgia ce o avea Sadhu dupa tacerea marilor solitudini.
In conversatiile directe intr-un cerc de amici, Sundar ne-a vorbit cu dragoste de opera sa din Tibet, de mica scoala de evanghelizare pe care a format-o acolo si pe care o purta in suflet.El ne-a povestit vizitele sale la ermitul din Kailach si de viata de rugaciune al acestui om de-al lui Dumnezeu, care mijloceste pentru sfintii raspanditi in lume si pe care Dumnezeu ii face sa vada prin spirit. Inaintea sosirii lui Sadhu la dansul, el l-a cunoscut printr-o revelatie divina.
Cele de aici pot sa ne apara stranii mentalitatilor noastre actuale. Absorbiti cum suntem in atatea lucruri firesti, in atatea mii de preocupari ale vietii moderne, noi ramanem insensibili la cunoasterea directa prin spirit. Totusi vederile inguste si materiale ale ultimului secol asupra universului, incep sa se largeasca si un orizont mult mai intins se deschide inaintea ochilor nostri. Oare nu trebuie sa recunoastem cu umilinta, nestiinta fata de legile spirituale, care depasesc priceperea noastra si sa admitem, ca Dumnezeu poate sa dea viziuni necunoscute, celor care detasati de pamant si de contigentele lui, se adancesc in lucrarile spirituale?
Mai mult decat odata, Sadhu ne-a vorbit despre moartea sa. El avea intuitia, ca va sfarsi ca martir in Tibet. Intr-una din predicile sale a spus urmatoarele: -,,Nici o teama nu incerc la gandul de a muri in Tibet. Cand acea zi va veni, eu o voi primi cu bucurie. Poate chiar anul viitor ve-ti primi vesti ca mi-am dat viata acolo. Sa nu ganditi, el a murit, ci sa spuneti, el a intrat in ceruri si-n gloria vesnica. El este cu Christos in viata desavarsita”.
– va urma –
VIDEO by 
Piper scrie pentru sufletul însetat care se întoarce gol şi deznădăjduit de la mirajul metodologiei. El ne invită să ne oprim şi să bem dintr-un izvor mai adânc. „Şi viaţa veşnică este aceasta:”, a zis Isus, „să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Cristos, pe care L-ai trimis Tu.” Aceasta face din Evanghelie, şi din această carte, o veste bună.
agnus dei - english + romanian blog 