Scrisoare de Craciun de la Petru Popovici

„Dragă frate …,
Hristos Domnul este înlăturat. Bradul pus la loc de cinste în familii şi chiar în unele biserici. În prima Biserică creştină nu a fost o aşa idolatrie. Sărbătoarea iluminată feeric, dar întuneric beznă în suflete. O omenire în gura morţii, fără nici o licărire de speranţă. Hristos Domnul a venit să mântuiască şi oamenii cei mai mulţi mor nemântuiţi. De ce? Nu cumva suntem noi vinovaţii?

Creştinismul formal a falimentat, căci a păstrat ieslea şi steaua dar a pierdut pe Hristos Domnul; a păstrat colindele, cântecele de pe buze dar a pierdut închinarea inimii; a păstrat o sărbătoare dar a pierdut pe Cel sărbătorit. Oamenii primesc daruri unii de la alţii dar nu-L primesc pe Domnul Isus, Darul nespus de mare al lui Dumnezeu. Pe El Îl resping, Îl înjură cum ştiu mai urât. Petrec şi dansează, chiuie toţi în goană nebună spre iad. S-au închinat viţelului mort de aur, dar azi, la suflarea vântului, s-a prăbuşit şi nu mai e nicăieri. Au îmbrăcat haine strălucitoare dar s-au topit şi sunt goi, de ruşinea tuturor. Şi asta fără să-şi dea seama. Toată frumoasa şi înălţătoarea atmosferă din familii s-a dus. Ce tragedie!

Îngerul în straie de lumină nu mai vine din cer, iar cei de pe pământ care trebuie să poarte lumina, mulţi au devenit ei înşişi întuneric, iar poporul bâjbâie, nu zăresc nici o licărire. Este întuneric beznă.
Criza nu este financiară ci spirituală. Hristos Domnul, Lumina lumii, este lepădat. Şi lipsa LUMINII cauzează întunericul.

Altădată Isaia, profetul Domnului striga: „Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz…”. Dar unde sunt azi cei atinşi de înger cu cărbunele aprins pe altar? E noapte târziu şi aproape pe toţi i-a cuprins moleşeala, ba mulţi dorm de-a binelea, tocmai în timpul cel mai critic.

O, fraţii mei, Biserică sfântă născută în mari suferinţe pe Golgota şi trecută prin mari suferinţe, ridică-te şi luminează! Timpul s-a scurtat şi curând apare în mare slavă Preaiubitul Mire. Încă nu ţi-ai sfârşit misiunea. În întuneric mai sunt fraţi care trebuie salvaţi. Trezeşte-te! Foloseşte chiar şi zilele sărbătorii să-L cunoască pe Cel Sărbătorit şi viaţa să le devină o eternă sărbătoare prin Cel născut şi culcat în iesle.

Însărcinarea noastră, prin Duhul Sfânt, este să purtăm nu o lumânare ci LUMINA Evangheliei unei lumi pierdute în păcat, înrobită de Satana. Ei, sărmanii, nu-şi dau seama de aceasta. La sărbători beau până nu se mai pot purta, înjură, minţesc, înşeală, se duşmănesc, îşi bat joc de cele sfinte, sunt făţarnici, desfrânează, avortează, divorţează şi totuşi zic că ei sunt creştini. Creştinii nu au trăit în aşa păcate. Aceştia sunt creştini care populează iadul şi vor fi pe veci unde e plânsul şi scrâşnirea dinţilor. Starea lor, sărmanii, este mult mai gravă, încât nici nu se poate descrie.

La aşa oameni am fost trimişi noi cu Evanghelia, şi eu şi tu. Domnul Isus a spus apostolului Pavel: „Te-am ales din mijlocul neamurilor la care te trimit ca să le deschizi ochii ca să se întoarcă de la întuneric la lumină şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertarea de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi”. Deci, suntem trimişi.

Iar ca să nu ni se pară o trimitere prea grea, apostolul Pavel ne aduce aminte: „Odinioară eraţi întuneric – deci şi noi am fost ca ei – dar acum sunteţi lumină în Domnul”.

Oare suntem cu adevărat lumină? Nu cumva lumina noastră este stinsă? E un prilej de cugetare. Căci numai fiind lumina aprinsă putem lumina pe alţii. Şi pentru aşa o lucrare seminarul nu ne face capabili, ci Domnul, prin Duhul Sfânt. Lucrarea lui şi în anul care vine se face numai prin puterea Lui, după voia Lui şi spre slava Lui.

Altădată vestitorii Evangheliei au fost nişte uriaşi, azi mulţi sunt pigmei. Aceasta nu din cauză că Dumnezeu nu te vreau un uriaş ci fiindcă tu te simţi bine aşa. Creşterea în har o ai numai printr-o relaţie bună cu Tatăl. Cum este atârnarea ta de Domnul? Cât timp petreci tu cu El? Primeşti tu mesajul de la El sau îl culegi din cărţi sau de pe Internet? Aceasta are mare importanţă. Şi nu uitaţi că Domnul dă har celor smeriţi.

Poate pe pământ nu ne vom mai întâlni niciodată, căci eu sunt foarte bătrân, sunt în al 93-lea an, dar doresc să fiţi uriaşi în câştigarea sufletelor pentru Hristos Domnul.

În glorioasa Lui slujire, bătrânul vostru frate,
Petru Popovici.

Editorial – Radio Unisosn -Zalau via Resurse Crestine

Florin Ianovici – Intrebarile unei sarbatori

Photo – jsparkblog.com

Photo Cuvantul Adevarului

Photo Cuvantul Adevarului

M-am asteptat ca odata cu trecerea timpului, cu maturizarea, sa am mai multe raspunsuri si mai putine intrebari. Realitatea este total opusa: astazi am mai multe intrebari ca odinioara. Exista la nivelul intregii societati multa confuzie datorata si pretentiei unora e a oferi raspunsuri la orice intrebare. Fiecare este un mic sau un mare specialist  si are cate un raspuns la orice intrebare. Falsificarea adevarului este o preocupare constanta a celui rau pentru ca el stie ca prin cunoasterea Adevarului noi vom deveni liberi. De aceea lumea este intoxicata constant cu idei care viruseaza si imbolnavesc sufletul.

Nu ma sperie lipsa raspunsurilor, cat ma sperie lipsa intrebarilor. Interogatia este un mijloc de cunoastere pe care insusi Mantuitorul Isus l-a folosit in relatia cu ucenicii Sai. Observ cu spaima cum pe zi ce trece dispar intrebarile, iar oamenii sunt din ce in ce mai destinsi, mai putin preocupati de a patrunde miezul lucrurilor, de a se lasa framantati de intrebari grele, existentiale, intrebari care ne-ar putea conduce spre adevaruri ce imbogatesc sufletul nostru. „Sa intrebi poate fi uneori rusinosdar e o rusine de un moment. Sa nu intrebi, insa, spunea Haruki Murakami, e o rusine de o viata.”

Sarbatoarea nasterii Mantuitorului Isus poarta cu ea intrebari grele, dureroase si nu vom evita sa le adresam tuturor celor care au inteles ca viata ridica semne de intrebare. Pentru aceasta sarbatoare ne intrebam:

Cum de un Dumnezeu atat de bun permite un rau asa de mare?

16 Atunci Irod, când a văzut că fusese înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare şi a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase întocmai de la magi.
17 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice:
18 „Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”

Oamenii se straduiesc sa creeze un Craciun feeric, dar Biblia vorbeste despre strigatul de durere al Rahelei. Avem tendinta sa evadamdin realitate pentru ca uneori este prea dureroasa, insa Dumnezeu nu evita realitatea oricat de naucitoare ar fi ea. De ce oare atat de aproape de cantecul ostirii ceresti apare acest bocet, aceasta imagine a unei dureri ce nu putea fi mangaiata?

  1. Ca sa intelegem ca lumea zace in cel rau, iar noi suntem zamisliti in pacat si robi firii pamantesti. Hristos nu este o felicitare de sarbatori, nu este o masa imbelsugata cu prietenii, nu este o avalansa de becuri colorate, ci este Mantuitorul neamului omenesc, este leacul pentru boala sufletului nostru, este eliberatorul din robia patimilor noastre si este vindecarea  pentru o lume innebunita de placeri si plina de rotate.
  2. Ca sa intelegem ca neprihanirea ne costa pe pamant, dar nelegiuirea ne va costa cerul.
  3. Ca sa intelegem ca suferinta iti aduceo profunda revelatie a adevarului.
  4. Ca sa intelegem ca viata este o cursa contra cronometru.
  5. Ca sa intelegem ca puntea dintre generatiie uneori puntea lacrimilor.

De ce oamenii trebuie sa fuga din fata oamenilor rai?

  1. Ca sa intelegem ca nu exista cale de mijloc in trairea crestina.
  2. Ca sa intelegem ca smerenia si intelepciunea merg mana in mana.
  3. Ca sa intelegem ca intotdeauna credinta implica asteptarea.

De ce Dumnezeu alege pentru mine locuri, situatii, oameni care nu imi plac? 

  1. Pentru ca Dumnezeu nu binecuvanteaza decat in locul ales de El.
  2. Pentru ca slava lui Dumnezeu este mai presus de dorintele mele.

CITESTE predica in intregime AICI – Cuvantul Adevarului Editia noiembrie – decembrie 2014

Citeste editi Cuvantul Adevarului nr. 11-12 noi – dec aici 

 Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Nicolae Geanta – Craciun plagiat si surogate de Craciun

Nicolae Geanta: Parerea mea este ca cel mai mare surogat al Craciunului este insasi Craciunul pentru ca am vazut ca tendinta aceasta de secularizare, inclusiv bisericile si pot sa spun fara nici o perdea: chiar si bisericile evanghelice au imprumutat anumite aspecte care sunt surogate, aducand brazii, mosii s.a.m.d. Ceea ce am constatat in ultima vreme este ca oamenii alearga dupa fericire. Ei vor sa aiba in schimb o fericire fara Dumnezeu. Eu nu vreau sa vorbesc decat ceea e se intampla in Romania- alergarea aceasta dupa fericire, un indulcitor….

Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Beni Faragau – Nu lăsa să ţi se fure Crăciunul – Agape Church Orange County 24 Decembrie, 2013

Beni Faragau Agape OC

Cati dintre dumneavoastra ati facut cumparaturi la Target in ultima luna? „I don’t know why you laugh.” Am invatat si eu aici, Craciunul a primit o noua denumire si ii spuneti ‘ The Season of More’. (Sezonul de mai multe). The Season of more food, of more shopping, of more ties, of more of everything. (Sezonul a mai multa mancare, mai multi cumparaturi, mai multi cravate, mai multi din toate.) Si realmente este coplesitor sa vezi  ce se intampla cu sarbatoarea noastra. Dar, the ingrozesti cant afli ca intro singer luna 40 de milioane de carder au cost citite si curate. Asa ca, uitati-va, va rog la conturile vaster de ban care sa vedeti ce se intampla cu ele. Dar in seara asta, dati-mi voie sa las lumea cumparaturilor si sa va pun o intrebare putin mai directa:

Oare nu cumva mi-a furat cineva Craciunul? Ca, daca imi fura cativa dolari de pe card, omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu. Dar, daca ti-a furat cineva Craicunul, ti-a furat sufletul si vesnicia. Dar, poate ca veti intreba: De ce sa mi-l fure cineva, cand Craciunul nu-i decat- uitati-va in jur- lumini si brazi. Ma bucur ca este o cruce acolo, sa ne aducem aminte de ce a venit Domnul Isus Hristos. Craciunul, de obicei,  este doar bucurie si colind si ne bucuram de el si copiii si noi, cei mai in varsta. As vrea sa trec in revista cateva din personajele Craciunului.

In primul rand este arhanghelul Gavril care vine cu anuntul la fecioara Maria din Nazaret. Apoi este fecioara insasi, Maria. Este viitorul ei sot, Iosif. Dar, cum sa uitam pe prunc sau ingerul mesager care vorbeste lui Iosif in vis. Vorbeste cuplului sa fuga in Egipt. Cu siguranta nu-i putem uita pe pastori sau corul ingeresc din noaptea aceea.

Dar cred ca foarte multi dintre noi in zilele noastre uitam un alt personaj foarte prezent de cand este istoria. Si de mult mai de mult, de cand am fost noi adusi pe scena, noi oamenii. Exista un personaj, care in momentul in care-l uiti, el are libertatea sa lucreze in viata ta, asa cum hackerii, pana nu-i stii, au libertatea sa adune milioane de carduri si sa le foloseasca la vremea lor, asa exista un personaj ciudat si dati-mi voie sa va spun cand si cum s-a suparat el pe noi si pe pruncul din iesle. In Geneza 3:15 , Dumnezeu a rostit primul cuvant de Craciun, primul cuvant de intrupare. Geneza 3:15 ’15 Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcîiul.`` Pune-te in locul lui. Il cheama diavolul, sau sarpele cel vechi, sau Satan. Ce-ai face daca ai auzi astfel de cuvinte? Cred ca ai face tot ce ti-ar sta in putinta  sa anihilezi acest plan a lui Dumnezeu.

Dragii mei, in acest blestem/binecuvantare sau blestem/promisiune puteti gasi radacinile tuturor intrigilor iadului dealungul intregii istorii. Dar, in acealsi timp si nadejdea oamenilor, pentru ca in prezenta Lui era Adam si Eva, care tocmai pacatuisera. Si Dumnezeu le spune, „Va veni o razbunare. Va veni o samanta a femeii ca sa zdrobeasca capul sarpelui.  si sa elibereze omenirea de robia pacatului. Primul cuvant de intrupare, rostit in istoria noastra,  este Genesa 3:15. Dar, din pacate, el a declansat un razboi , un conflict cosmic.

Dati-mi voie sa sar in ultime carte din Biblie, Apocalipsa 12:1-5-

În cer s’a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna supt picioare, şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.
2 Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii, şi avea un mare chin ca să nască.
3 În cer s’a mai arătat un alt semn: iată, s’a văzut un mare balaur roş, cu şapte capete, zece coarne, şi şapte cununi împărăteşti pe capete.
4 Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului, şi le arunca pe pămînt. Balaurul a stătut înaintea femeii, care sta să nască, pentruca să -i mănînce copilul, cînd îl va naşte.
5 Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cîrmuiască toate neamurile cu un toiag de fer. Copilul a fost răpit la Dumnezeu şi la scaunul Lui de domnie.

Nu stiu cum a nascut Maria, dar imaginea aceasta (din vers. 2) vorbeste despre noaptea respectiva. Dar, cred ca vorbeste despre mult mai mult decat atat, pentru ca versetul continua- in vers. 3, 4. In momentele in care a aparut primul om, prima samanta a femeii pe planeta noastra, Cain… Scriptura spune ca Dumnezeu i-a chemat si pe el si pe fratele lui, Abel. Si probabil ca i-a instruit cu privire la jertfe. Dar, in momentul in care Dumnezeu respinge jertfa lui Cain si o primeste pe a lui Abel, diavolul intra in inima lui Cain si incepe sa lucreze, dragii mei, imotriva planului lui Dumnezeu. Si samanta femeii este omorata, zdrobita. Si el se bucura ca a scapat. Dar, cand se naste ‘cel inlocuit’, sau inlocuitorul Set. Colindati, va rog, intreaga istorie si veti vedea ca in permanenta, diavolul a fost pe urma femeii, sa manance copilul de parte barbateasca. V-as duce pe vremea urmasilor lui David, pe vremea Ataliei. Si-a pus in gand aceasta femeie straina, femeie idolatra, ajunsa pe tronul lui Iuda, sa ucida pe toti urmasii lui David. Un pruncusor este scapat ca prin minune si dus in templu.  si ajunge imparat mai tarziu.

Dar, dati-mi voie sa vin in noaptea de Craciun, sa va intreb. Noi cantam doar  de ingeri, de colinde, de pace, de bucurie. Oare chiar a dormit Satana in noaptea aceea? Oare nu stia ce se intampla? Oare nu o fi fost prezent? Este suficient sa va aduc aminte  de istoria magilor in Matei cap. 2. Probabil ca urmasi ai lui Daniel, din Babilon, auzind de profetiile si cunoscand profetiile Vechiului Testament, au pornit pe urma stelei si au ajuns in palatul lui Irod. Stiti povestea mai departe: Cand a auzit Irod, cel care si-a ucis nevasta si 3 copii, si era un razbunator. Cand a auzit de un rege, ca se va naste, s-a tulburat. Si textul spune ca intregul Ierusalim s-a tulburat impreuna cu el. Dumnezeu intervine. Magii pleaca spre casa pe un alt drum si pruncul fuge in Egipt. Dar Scriptura spune ca Irod, in mania lui, a omorat pe toti copiii de parte barbateasca din jurul Betleemului. Urmeaza apoi fuga in Egipt, din aceeasi pricina. Prin istoria magilor, cred ca Matei, pentru poporul evreu, care cunostea aceasta istorie a Scripturii, recapituleaza tot conflictul cosmic pe care l-a pornit Dumnezeu prin cuvantul de intrupare din Geneza 3:15.

Ce s-a intamplat totusi de Craciun? Exista in Biblie un verset care spune, ingerii Domnului (e mai bine sa-i pun la plural) tabarasc in jurul celor ce se tem de El. Cred ca asa putem explica colindul de Craciun: Corul ingeresc, pastorii, linistea din jurul ieslei. (10:36) In noaptea intruparii, ingerul Domnului a tabarat in jurul pruncului Isus. Interventia lui Dumnezeu, prezenta ingerilor este evidenta in toata istoria Craciunului. In Matei 2:12 spune ca ‘ În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s’au întors în ţara lor pe un alt drum.‘ Dar, poate in aceeasi noapte, dupa ce au plecat magii, spune vers. 13 ‘un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt, şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să -L omoare.„ Dragii mei, miza era uriasa. Nu uitati, Dumnezeu rostise in auzul sarpelui, acolo in gradina, „samanta femeii iti va zdrobi capul.” Si aceasta samanta a femeii nu urma sa fie oricine.

In Luca 1:30 ‘Îngerul i -a zis: ,,Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. 31 Şi iată că vei rămînea însărcinată, şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. 32 El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David.’ Pruncul din iesle era Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, dezbracat de slava Lui si coborat intre noi, ca sa dea batalia pe care noi am pierdut-o prin Adam cel dintai. ‘şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. 33 Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfîrşit.„Pruncul nascut in iesle a venit sa aseze pe pamantul nostru o imparatie vesnica. Dar, ca aceasta imparatie sa poata fi asezata, lucrarile diavolului trebuiau  nimicite. De aceea, vrajmasul de capatai a lui Satan, a sarpelui era tocmai pruncul acesta nascut in iesle, samanta femeii dupa promisiunea lui Dumnezeu.

Dragii mei, sosise ceasul astral al omenirii. Noaptea de Craciun nu-i ca oricare alta noapte. Este o noapte absolut unica in universul nostru, pentru ca in acest ceas urma sa se implineasca sau sa porneasca implinirea promisiunii sau sentintei pe care Dumnezeu a dat-o in Eden: Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcîiul. Pe pamant era pace pentru ca ingerii Domnului tabarasera in jurul pruncului, in jurul ieslei, in jurul familiei sfinte. Dar, oare ce se intampla in locurile ceresti, acolo unde noi n-avem acces cu ochii nostri, cu simturile noastre? Dar, Scriptura vine si ne reveleaza adevaruri pe care noi nu le putem vedea.

Dati-mi voie sa cites mai départe textul din Apocalipsa 12:5 –  Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cîrmuiască toate neamurile cu un toiag de fer. Copilul a fost răpit la Dumnezeu şi la scaunul Lui de domnie. –- 7 Şi în cer s’a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s’au luptat cu balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui s’au luptat şi ei, 8 dar n’au putut birui; şi locul lor nu li s’a mai găsit în cer. 9 Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pămînt; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui. –-12 De aceea bucuraţi-vă, ceruri, şi voi cari locuiţi în ceruri! Vai de voi, pămînt şi mare! Căci diavolul s’a pogorît la voi, cuprins de o mînie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme.

Dragii mei, dincolo de brad, de globuri, de betele, de cadouri, de intalniri familiare, de bucurie, ar fi pacat, de fapt, sa uitam de faptul ca el, sarpele, n-a murit. Este viu, este prezent. Si vreau sa va spun ca si-a realizat aproape ce si-a dorit. Pentru majoritatea dintre noi ne-a furat Craciunul. Ne-a lasat cu celelalte lucruri: The Season of More (Sezonul de mai mult/multe) Bucuria lui este sa te lase cu cojile, fara miez, cu forma, fara viata.

Care este de fapt esenta sarbatorii noastre?

Cand am intrat in adunarea voastra, (sunt pentru prima data aicea), si am privit aranjamentul de Craciun, m-am bucurat ca este asezat la umbra crucii. Atunci cand noi rupem cele doua deolalta, pierdem si un si cealalta si ramanem doar cu coaja, doar cu forma. Ce spune evanghelistul Matei despre Craciun? In vers. 21 din cap 1- 21 Ea va naşte un Fiu, şi -i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.`Pentru ca, sarbatoarea Craciunului sa aiba sens, trebuie sa ne punem cateva intrebari, chiar in mijlocul bucuriei. Intrebari, la care daca nu ai raspuns, n-ai nici Craciun si n-ai avea nici Pasti:

  1. In primul rand, ce este pacatul? Observati, pruncul acesta s-a nascut ca sa mantuiasca pe poporul Lui de pacatele sale.
  2. In al doilea rand, care este consecinta ultima a pacatului? Noi pacatuim si stim lucrul acesta. De mici copii suntem constienti de faptul ca facem lucruri pe care nu trebuie sa le facem. Dumnezeu ne-a dat o constiinta. Si constiinta vorbeste cu noi pana nu adormim si o calcam in picioare. Dar, avem impresia ca un „Doamne, iarta-ma,” rezolva problemele. Nu, pacatul are consecinte mult mai mari. Iar consecintele lui finale sunt dezastruoase, este despartirea noastra finala de Dumnezeu.
  3. A treia intrebare este: De ce era nevoie ca Dumnezeu  insusi sa dezbrace slava Lui, sa ia un chip de om, sa umble printre noi, plin de har si de adevar, dupa care sa se lase atarnat pe lemnul crucii, in locul tau si-n locul meu.

Dragii mei, Scriptura ne spune ca noi toti am pacatuit si suntem lipsiti de slava lui Dumnezeu, indiferent cine esti si cum te cheama, indiferent cati bani ai si cate scoli ai. Esti un pacatos, asa cum sunt si eu. Scriptura ne spune ca mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor care inadusa adevarul in nelegiuirea lor. A necinsti pe Dumnezeu inseamna a gandi rau cu privire la El. Si a comite nelegiuirea inseamna a transforma  gandul in fapta, asa cum Eva a vazut ca pomul este bun de mancat, placut de privit, de dorit sa deschida cuiva mintea,  si a inceput sa gandeasca rau despre Dumnezeu, cand sarpele i-a spus, „Ah, Dumnezeu stie ca veti fi ca El.” Dar cand a intins mana si a luat din fructul oprit, gandul s-a transformat in fapta si Dumnezeu a trebuit sa pedepseasca cu moartea, pacatul, cu alungarea din prezenta Lui.

Scriptura ne spune ca din moment ce Dumnezeu ne-a legat de Adam, de protoparintele nostru, noi toti suntem nascuti in nelegiuire si in pacat. Cu alte cuvinte, Dumnezeu insusi a inchis pe toti oamenii in neascultare pentru ca sa se poata indura prin al doilea Adam de toti. In Romani 5:15 Pavel spune, „Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşala; căci, dacă prin greşala unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul, pe care ni l -a făcut harul acesta într’un singur om, adică în Isus Hristos, s’au dat din belşug celor mulţi.‘ De ce a trebuit Dumnezeu sa coboare intr-un trup ca al tau si al meu? Fiul lui Dumnezeu a devenit om ca tine, om ca mine pentru ca sa poata fi mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii. Atunci cand Dumnezeu a zis, „Plata pacatului este moartea,” si cand primii oameni au pacatuit, in harul Lui, Dumnezeu a omorat niste animale nevinovate in locul lor. I-a imbracat cu haine de piele si i-a alungat din prezenta Lui. Dar lucrul acesta nu putea ramane in picioare, pentru ca un Dumnezeu drept nu poate schimba un om cu un miel. Noi suntem coroana creatiunii lui Dumnezeu. Noi purtam chipul lui Dumnezeu. Nici un animal nu este egalul nostru, dragilor, oricat de mult i-am iubi. Si de aceea, toate jertfele de animale care au fost duse in istorie, n-au facut altceva decat sa ne incarce pe Dumnezeu cu vinovatie. Satana sa-I rada in nas. Sa-I zica, „Hei, tu zici ca esti un Dumnezeu drept. Nu poti face asa ceva.” Singura sansa era ca El insusi, legiuitorul, sa vina s aplateasca pentru pacatele noastre. Si prin intruparea Fiului lui Dumnezeu, El a devenit om ca noi, ca sa poata fi mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii.

Daca noaptea de Craciun nu vad zorile Pastelui, nu stiu cine a avut ideea sa combine crucea cu Craciunul, dar nu cred ca ele pot fi despartite. Daca noaptea de Craciun nu vad zorile Pastelui, am trecut pe langa esenta Craciunului. Dragii mei, mi-s dragi copiii. Si eu am doi nepoti aici si doi nepoti acasasi suntem, cu sotia mea, rupti intre doua familii, intre doua lumi. Si azi am auzit vestea ca nepotica noastra a treia, a trebuit sa fuga cu ea la urgenta. Mi se sfasie inima; nu pot s-o ajut. Dar imaginati-va sa te uiti la un prunc in iesle, asa dragalas cum ii si dintr-o data, imaginea sa te duca pe Calvar, sub cruce. Si sa-L vezi pe pruncul acela, ajuns mare, platind pentru pacatul tau si pentru pacatul meu.

Intruparea l-a adus pe Fiul lui Dumnezeu in lumea noastra. Stiti de ce? Ca El sa ne poata duce pe noi in lumea Lui. Dar pentru aceasta, dupa cum Fiul lui Dumnezeu s-a nascut in lumea mea, din om si ca om, tot asa, eu trebuie sa ma nasc in lumea Lui, din Dumnezeu. Nu este alta solutie. Dupa cum Fiul lui Dumnezeu s-a nascut din om in lumea mea, tot asa si eu trebuie sa ma nasc din Dumnezeu in lumea Lui. Religia, dragii mei, nu mantuieste pe nimeni. Eu vin dintr-o biserica baptista, sunt 3/4 penticostal. Dar e tot una, cu alte cuvinte, nici una nici alta n-au nici o valoare ca taierea imprejur, nici un pret.

Si de aceea, toti avem nevoie de Domnul Isus Hristos. Un om invatat, un om religios, un lider al vremii respective vine intr-o seara sa vorbeasca cu Domnul Isus. Numele lui este Nicodim; stiti povestea lui. Dragii mei, abia isi deschide gura si Domnul Isus i-o taie scurt si spune in Ioan 3 vers. 3 ‘,Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.„ Dati-mi voie sa aduc toate cuvintele aici- „Daca un om nu se naste din nou,” din duh, de sus, din Dumnezeu… Nu te mira ca ti-am zis, „Trebuie s ava nasteti din nou”. Ti-e drag de religia ta? Tine la ea. Eu vreau sa-ti spun ca nu te ajuta la absolut nimica. Daca nu esti nascut din nou, nu esti nascut din Dumnezeu, in lumea lui Dumnezeu. Esti incompatibil cu cerul. Asta a facut pacatul cu noi. Ne-a facut incompatibil cu cerul. Avem nevoie de o recompatibilizare, de o nastere din nou, de o nastere din duh, din Dumnezeu.

E ajun de Craciun. Dragii mei, nu lasati sa vi se fure Craciunul. Stiu ce se va intampla dupa ce plecam de aicea. Ajungem acasa, mese bogate. Nu stiu daca obiceiul este sa deschizi acuma seara sau dimineata cadouri, bucurie, prieteni. Intrebarea mea este daca nu cumva poate sa fie ceva mai mult. Sarbatoarea este mult mai mult decat iesle, prunc, pastori, daruri, brad, globuri, betele, prajituri, cozonaci… mult mai mult. Daca am realizat pe cine sarbatorim, care este esenta acestei seri, dragii mei, poate ca am petrece mai mult cu fata la pamant inaintea Lui, asa cum s-au inchinat si magii. Il sarbatorim pe Fiul celui Prea Inalt, pe Mantuitorul care este Hristos Domnul. Il sarbatorim pe Imparatul Imparatilor si pe Domnul Domnilor. Il sarbatorim pe cel care singur poate fi Mare Preot si Mijlocitor pentru fiecare dintre noi, la dreapta lui Dumnezeu. il sarbatorim pe Proorocul cel asteptat milenii de lume. Il sarbatorim pe Domnul si Dumnezeul nostru. Poate ca in fata ieslei ar trebui sa facem ce a facut Toma. Sa cadem inaintea Lui, rusinati de cuvintele pe care le-am zis, „Daca nu voi pune degetul in mana Lui si mana in palma Lui, nu voi crede,” si sa rostim din toata inima noastra: „Domnul meu si Dumnezeul meu.”

The Season of More, m-as bucura sa fie adevarat, daca acel ‘more- acel ‘mai mult’ ar fi centrat in Domnul Isus Hristos. Oare nu cumva ni s-a furat Craciunul? M-as bucura sa ma reintorc dupa Anul Nou si sa va intreb daca a fost sau nu adevarat. Tineti minte intrebarea si bunul Dumnezeu sa ne ajute sa raspundem la ea inca din seara aceasta, sa pastram ceea ce nimeni nu ne poate fura. Amin.

VIDEO by http://www.fiti-oameni.ro

Vladimir Pustan – Inteleptii inca Il mai cauta 25 Decembrie, 2013

Ce e NOU la PAGINA  –  Vladimir Pustan

James Tissot’s – The Magi Journeying via wikipedia

Matei 2:1-12

După ce S’a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim,
2 şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.„
3 Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s’a turburat mult; şi tot Ierusalimul s’a turburat împreună cu el.
4 A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul.
5 ,,În Betleemul din Iudea„, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul:
6 ,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.„
7 Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua.
8 Apoi i -a trimes la Betleem, şi le -a zis: ,,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.„
9 După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit şi s’a oprit deasupra locului unde era Pruncul.
10 Cînd au văzut ei steaua, n’au mai putut de bucurie.
11 Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s’au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s’au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă.
12 În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s’au întors în ţara lor pe un alt drum.

Pustan

In fiecare seara de Craciun, incercam sa patrundem povestea asta fascinanta. De fapt, nu e o poveste, e un drum. Un drum al mantuirii, daca intelegeti lucrul acesta, pentru ca Biblia ne vorbeste despre cum sa ajungem in cer. Orice drum de praf al Bibliei este un drum care duce spre cer. Noi stim cu toti cum i-a chemat pe magi, dar Biblia nu spune. (Stim) ca au fost trei, nici asta nu spune Biblia. Stiam ca au toti barbi, nici asta nu spune Biblia.

Ne gandim, la zilele acelea frumoase in care ne duceam cu colindul si stiam cu toti si cum se numesc cei trei crai, cei trei magi- ni-i imaginam intr-un anumit fel; n-o sa va vorbesc foarte mult despre ei in seara aceasta, ci mai mult despre drumul acesta, despre Dumnezeul care i-a pus pe drum.

Ce inseamna ‘inteleptii’ astia, pentru ca inteleptii inca Il mai cauta. De obicei, la noi, sarbatorile astea sunt deosebit de aducatoare de spiritualitate. Romanii, de obicei isi pun frana de sarbatori. Postul Craciunului tot nu-i la fel de drastic ca acel al Pastelui. Sunt permise mai multe de Craciun. Dar, de obicei, Romanii se pocaiesc cam pe sarbatori, perioada asta. Si atunci se zice, „Uite, un om intelept, asta n-a baut in post. Asta nu si-a batut nevasta in post.” La noi lucrurile cam asa vin: Inteleptii sunt intelepti pana cand dau de Isus. S-au botezat, stau pe banca in biserica, s-au atasat de Dumnezeu pentru un anumit timp. Le-a mers rau, Dumnezeu, acuma, le-a facut sa le mearga bine… Au uitat de Dumnezeu.

Vreau sa pricepem in aceasta seara un lucru important: Inteleptii inca Il mai cauta pe Isus Hristos. Neinteleptii se infraneaza de sarbatori. Neinteleptii Il cauta pe Dumnezeu doar de sarbatori. Cand te duci la biserica? La Pasti, la Craciun, la Rusalii. Il cauta pe Dumnezeu cand au nevoie. Il cauta pe Dumnezeu cand au necazuri. Il cauta pe Dumnezeu pana cand au zis, „Domnule, hop, ca am ajuns dincolo de poarta raiului pe pamant.” Ce trebuie sa faci ca sa fi mantuit? Sa crezi in Isus Hristos, sa te botezi si apoi sa faci paianjeni pe o banca. Noi stim lectia clara. Ei bine, inteleptii nu-s acestia. Inteleptii nu se opresc niciodata in cautarea lui Hristos, pentru ca pe Hristos trebuie sa-L cauti toata viata.

Cu cat umbli mai multi dupa El, iti dai seama, de fapt, cat de departe esti. M-ati inteles? Cu cat crezi ca L-ai descoperit mai mult, cu atata iti dai seama, de fapt, ca-L cunosti mai putin. Cu cat citesti mai mult din Cuvantul acesta a lui Dumnezeu, cu atat iti dai seama ca sti mai putin. Inteleptul nu se opreste niciodata din drum, pentru ca crestinismul nu e altceva decat mers pe bicicleta. Cine nu pedaleaza, cade. Nu exista stop aici. Asta trebuie s-o intelegeti cu toti: Inteleptii inca-L mai cauta.

1. Nimeni nu e prea departe de harul lui Dumnezeu. Ce putem sa invatam noi din tot ce s-a intamplat in calatoria asta? Primul lucru care trebuie sa-l invatam e ca Dumnezeu face toate eforturile ca sa ajunga la fiecare om, oricat de departe ar fi omul acesta. Deci repet aceasta teza: Dumnezeu face toate eforturile , pentru a ajunge la fiecare om, oricat de departe ar fi acest om. Este surprinzator Dumnezeu, ca nu se adreseaza unor oameni care stiau Biblia. Dumnezeu nu se adreseaza unor oameni cunoscatori de Dumnezeu, intr-un fel. Adica, sa aiba putin, la nivelul mintii, habar despre Dumnezeu. Dumnezeu se adreseaza la niste oameni care se aflau sub blestemul Vechiului Testament al lui Moise. Blestemat sa fie pana la al patrulea neam acela care citeste in stele. Si astia erau blestemati pana la al patrulea neam pentru ca, nu numai ca citeau in stele, dar erau angajati sa citeasca in stele, luau salariu pentru ca citeau in stele, pentru ca ei nu erau clientii unei biserici ci a celor de la horoscop. Ei il intocmeau, ei spuneau ce trebuie facut. Regii nu miscau fara a avea raspunsuri de la ei, pentru ca atunci oamenii nu se luau dupa Dumnezeu. De ce? Dumnezeu era din piatra, dumnezeu era din lemn, dumnezeu era din fier beton. Si atunci ce le ramanea decat steaua. Steaua se misca, dumnezeu de piatra ramane neschimbator. Atunci, la mare putere, oamenii aceea care dadeau sfaturi imparatilor sa porneasca la razboi, sau sa nu porneasca la razboi, sa faca o anumita lucrare, sau sa nu faca o anumita lucrare, oamenii acestia erau blestemati. Un evreu nu statea de vorba cu un asemenea om, pentru ca il considera sub blestem, spune Cuvantul lui Dumnezeu- pana la al patrulea neam. Erau astrologi pagani. Nu erau pagani obisnuiti. Erau sefii spirituali ai paganilor. Si Dumnezeu spune, pe oamenii acestia vreau sa-i mantuiesc.

Ei nu puteau pricepe alt limbaj, asta trebuie sa intelegeti, decat limbajul stelei. Dumnezeu nu le putea spune, „Asa cum scrie in Vechiul Testament.” Nu-l cunosteau. Dumnezeu nu le putea spune, „Asa cum v-am invatat,” pentru ca nu-i invatase Dumnezeu niciodata pe ei. Singurul limbaj accesibil pentru ei era steaua. Dumnezeu a spus, „Va dau o stea. Cu asta va intelegeti, pe asta o pricepeti, aceasta v-o dau.” Era altfel de oameni. Priveau lucrurile diferit decat ceilalti oameni. Erau oamenii aceia care nu aveau tangenta nici cu Cuvantul lui Dumnezeu, nici cu Dumnezeu. Oameni care traiau in pacat, chiar daca nu stiau lucrul acesta, oameni care castigau dupa urma pacatului. Si Dumnezeu se hotaraste sa se arate unor asemenea oameni. Era ciudat.

Dumnezeu voia sa spuna altceva, de fapt, cand s-a adresat acestor oameni. Stiti ce a vrut sa le spuna Dumnezeu? Evreii stiau ca mantuirea-i doar pentru ei. Fereasca Dumnezeu sa mai fie cineva in cer. Deci, ceea ce se poate vedea … biserica ortodoxa o spune foarte clar: Doar daca esti bun ortodox ajungi in cer. Cerul este exclusivist. Catolicii spun: Doar un bun catolic, care se supune papei poate ajunge in cer. Evreii spun clar: Cine nu-i evreu nu merge in cer. Dumnezeu vine si se adreseaza, nu numai unor evrei, ci unor pagani astrologi. De doua ori ingrozitori. De doua ori de condamnat, pentru ca erau pagani si pentru ca se ocupau cu astrologia.

Vedeti dumneavoastra? Exista oameni care spun, pe mine nu ma mai poate ierta Dumnezeu. Eu am facut foarte multe pacate, sunt prea departe de harul Lui. Sau, noi poate suntem specialisti in a spune despre altii, cat de departe si de jos au ajuns oamenii acestia in pacat, pe ei nu-i mai poate ierta Dumnezeu pentru ca-s prea departe. Trebuie sa pricepeti acest lucru: Dumnezeu alearga oricat de departe ar fi omul, alearga dupa omul acela si Dumnezeu interprinde toate eforturile ca sa elibereze, ca sa mantuiasca pe orice om, oricat de pacatos ar fi acest om. Oricat de josnic sau josnica ar fi fost viata lui pana atunci, Dumnezeu se ocupa de asemenea oameni.

Eram intr-una dintre temnitele din Romania si oamenii la care eram, erau condamnati pe viata. Prietenul meu, capelanul preot ortodox care era acolo, dupa ce am stat de vorba si povesteau acolo fiecare, va dati seama ce remuscari aveau? Erau inchisi pe viata, avusesera nu stiu cate crime la activ, violasera copii.. Povesteste unul, „De ce sa ies afara? Afara, cel putin 7-8 oameni s-au jurat sa ma omoare cum ies afara. Ma simt protejat intre zidurile astea.”
Zice preotul catre mine, dupa ce am ascultat cateva povesti ca mi s-a ridicat parul maciuca, zice, „Asa-i ca ti se pare ca-i cam greu de mantuit asemenea oameni?”
Zic, „Parinte, cinstit, tu i-ai mantui?”
Zice, „Nu.”
„Nici eu”.
Parca ne-am simtit amandoi bine atunci, ca uite, eram de acord.
„Domnule,” zice, „noi am fi ca statul Roman, sa-i lasam aicea.” Ce-i asta? Purgatoriu. Poate trebuia chemat un catolic.
Nici unul dintre noi, nici eu, nici preotul ortodox nu le-am fi dat o sansa. Dar, Dumnezeu da tuturor o asemenea sansa. Am considerat ca poate nu exista un ticalos mai mare decat Stalin. Asa am considerat eu, dupa ce am citit. Mi-am dat seama ca Hitler, totusi a fost copil marunt pe langa Stalin. M-am gandit ca Dumnezeu si pe un asemenea om l-ar fi putut mantui. E greu de mantuit ceea ce-i greu de mantuit la noi la oameni. Dar Dumnezeu vrea sa spuna, „Tu n-ai pacat atat de mare, incat sa nu ti-l pot eu ierta.” La inceput, diavolul zice, „Nu-i pacat ce faci.” Dupa ce l-ai facut, zice, „Ii prea mare, ce ai facut. Tu nu mai poti fi iertat.”

Dumnezeu a venit in lumea noastra prin Hristos, tocmai ca sa ne inteleaga. Sa ne inteleaga natura, sa ne inteleaga zbaterea si viata, sa vada obiceiurile noastre. A mancat mancarea noastra, a stat cu noi la mese sa ne poata pricepe. A trebuit sa coboare si sa ia chip de om, ca sa priceapa cum e sa traiesti o viata din asta mizerabila. Ceea ce a fost frumos in Hristos a fost faptul ca desi a avut carne ca a mea, El n-a pacatuit. De ce? Pentru ca a vrut sa ne spuna ca se poate. Se poate si altfel. Se poate trai si altfel. A venit in lumea noastra de nerecunoscatori. Am primit niste felicitari sa le dam la copii, dar cum sa le dam ca spun Merry Xmas? In lumea asta traim, in X-mas. Nu cumva sa vorbiti despre Hristos. L-am scos din scoli, L-am scos din gradinite, L-am scos  din familii, L-am scos din biserici, L-am scos de oriunde pentru ca nimeni nu-L primeste pe Hristos. Putini sunt aceia care mai doresc sa-L mai vada pe Dumnezeu langa ei. Un Dumnezeu ejectat, un Dumnezeu dat afara din orice loc, pentru ca ne este frica ca nu cumva sa nu placem lumii acesteia, si nu vrem sa placem lui Dumnezeu.

Spunea o femeie cu doua sacose in brate, cand s-a naruit dintr-un lift, intr-o zi de Craciun, super agitata, dupa ce a batut toate mall-urile sa gaseasca tot ce a vrut si nu si-a gasit ce a vrut. Dar, a cumparat in nestire lucruri care nu-i trebuiau, pentru ca toata lumea avea sacosele pline, cand a coborat din liftul ala s-a impiedicat si a cazut acolo intre niste oameni si au zburat toate plasele. S-a adunat nervoasa de pe jos si a zis, „L-as impusca pe ala care a inventat Craciunul.” La care un om, care a iesit din lift, i-a spus, „Nu va faceti grija Doamna, deja L-au rastignit. Stati linistita.” Nu va faceti grija, ca deja L-am dat afara dintre noi. Pe oamenii acestia nerecunoscatori, o planeta intreaga, Dumnezeu iubeste. Dumnezeu te cauta si depune toate eforturile, oricat de departe ai fi, pentru ca Dumnezeu vrea sa te mantuiasca. Cand vine Satana la tine si spune ca ai pacate prea mari ca sa poti sa fi mantuita sau mantuit, sa-i spui sa plece de la tine pentru ca sangele lui Isus Hristos te curateste de orice pacat. A facut-o cu oamenii aceia, o va face si cu tine. Nu esti prea departe de harul lui Dumnezeu. Asta e primul lucru pe care vreau sa-l spun in seara asta. (20)

2. Dumnezeu vrea ca noi sa-L cautam pe El. (Din primele 20 de minute, mai sunt aprox. 47 min din predica)

3. Dumnezeu vrea sa ramnem conectati la Duhul Sau cel Sfant.

VIDEO by www.fiti-oameni.ro

Sărbătorind Naşterea Domnului la Biserica Filadelfia Bucuresti

Photo Facebook – Fanfara Bis. Filadelfia colindand in parc. Fa click pe poza sa-i asclti. VIDEOS by Daniel Bodnariu

Biserica Filadelfia Bucuresti – Serbarea tinerilor
Serviciu Divin 18/12/2011

Tineretul Bisericii Filadelfia – Programul special de Craciun 2011
str. Sebastian 43, sect. 5, Bucuresti
Pastori: Nicusor OROS, John F. TIPEI

 Biserica Filadelfia Bucuresti – Serbarea Corului
Serviciul Divin 25/12/2011

Corul Bisericii Filadelfia – Programul special de Craciun 2011
str. Sebastian 43, sect. 5, Bucuresti
Pastori: Nicusor OROS, John F. TIPEI

Biserica Filadelfia Bucuresti – Serbarea Orchestrei
Serviciul Divin 26/12/2011

Orchestra Bisericii Filadelfia – Programul special de Craciun 2011
str. Sebastian 43, sect. 5, Bucuresti
Pastori: Nicusor OROS, John F. TIPEI

16 Decembrie 2013 Colind – VIDEO by David Regus

Colind – Cu bucurie sa cantati

Creştinismul nu este doar o religie, este Vestea Bună

Photo credit bible-chat.ne
 Luca 2:8-14  –  Vestea buna 

8 În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în cîmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.
9 Şi iată că un înger al Domnului s’a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s’au înfricoşat foarte tare.
10 Dar îngerul le -a zis: ,,Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:
11 astăzi în cetatea lui David, vi s’a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.
12 Iată semnul, după care -L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într’o iesle.„
13 Şi deodată, împreună cu îngerul s’a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd:
14 ,,Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.„

John Piper:

Cred că există, în religie, un „element” care le spune oamenilor cum trebuie să trăiască, dar acest element nu este omul. Este Dumnezeu care le spune oamenilor cum să facă voia Lui.

Creştinismul nu este numai o religie. Este în primul rând o veste. Este vestea cea bună.

Este ca şi când am fi în război, într-un lagăr de concentrare, şi, dintr-odată, auzim la radioul clandestin că trupele aliate au aterizat la doar câţiva km de noi. Înfrâng totul în calea lor şi sunt cât pe ce să ajungă la poartă să o deschidă. Şi, după ce ai trăit întreaga viaţă în acest lagăr, urmează să fii eliberat.

Aceasta este creştinismul. Este vestea că Dumnezeu a trimis trupele de eliberare pe pământ, adică pe Iisus Hristos, şi cu multă luptă l-a învins pe duşmanul nostru diavolul, a deschis porţile lagărului de concentrare şi ne-a urat „Bun venit acasă!”. Iar apoi adăugăm frumoasa imagine a unui mire cu mireasa lui şi ne dăm seama că acesta nu este doar un soldat care ne eliberează şi ne trimite acasă să facem ce vrem. El este soţul tău, cum ar s-ar zice, înainte să fii separată de el ani în şir, iar tu eşti soţia lui, cea care ai stat în lagărul de concentrare atâta timp. Şi când porţile sunt deschise, El stă de partea cealaltă, iar sentimentele trăite sunt imense.

Aşa că, atunci când mă gândesc la ceea ce lipseşte din imaginea omului de rând despre Creştinism, vreau să arăt faptul că moartea lui Isus Hristos pentru păcatele noastre a adus atâta libertate, iar prin această libertate ni s-a oferit posibilitatea să ne reunim cu Cel din care am fost făcuţi.

Sper doar ca, prin slujirea mea şi cu voinţa lui Dumnezeu, să înlăturăm acele păreri false despre ceea ce este Creştinismul şi să ajutăm oamenii să vadă frumuseţea a ceea ce este în realitate.

SURSA: http://ro.desiringgod.org

Messina – Costache Ioanid (Poezie de Craciun)

poet

Photo credit taicarmen.wordpress.com

Era-n 1908.
Pe străzile orașului Messina
În pragul de Crăciun
O spaimă grea gonea din inimi
Pacea și lumina

Căci toți știau de-acum că un poet
Semnase-ntr-o revistă de-nfruntare
Un violent și îndrăzneț pamflet
Zvârlind noroi în marea sărbătoare

„O, Pruncule” – scrisese pamfletarul
„Nu Ți-e de-ajuns mileniu cu mileniu
Să fii numit deși născut in staul
Ca omul cel mai sfânt și mai de geniu

Dar dacă Tu ești Dumnezeu Preasfântul
Ei haide dă-ne mâine o dovadă
Ești Creator cutremură-Ți pământul
Messina mâine zid cu zid să cadă”

Citind această hulă temerară
Simțiră mulți un spin în conștiință
Dar vai n-au plâns cu inima amară
Și n-au postit cu teamă și căință

Și-a doua zi pe când în zvon de cupe
În amăgirea furiei de viață
Messina parcă se grăbea să uite
Acea-nfruntare oarbă și semeață

Deodată norii grei se-ngrămădiră
Înfiorați de scânteieri ciudate
Și ca-ntr-un dans nebun de hetairă
Se zgudui sfruntarnica cetate

Statui, zidiri sub tainice impulsii
Se legănară-n strania lumină
Și-n câteva secunde de convulsii
Cetatea-ntreagă se făcu ruină

Manifestat de spaimă nepătrunsul
Se afirmă ca lege și putere
Cei ce-au cerut au și primit răspunsul
Far-echivoc și fără-ntârziere

Și-n timp ce lumea scotocea prin pietre
Scoțând cu groază trupuri sângerate
În timp ce hoți scăpați din cabarete
Stăteau la pândă pe sub bolți surpate

Un om își tot rupea îmbrăcămintea
Bolborosind cuvinte neînțelese
Era poetul ce-și pierduse mintea
Sărmana minte ce-i mai rămăsese

VERSURI by http://www.resursecrestine.ro VIDEO by nitaviorel1

Psalmi 14

14 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Nebunul zice în inima lui: ,,Nu este Dumnezeu!„ S’au stricat oamenii, fac fapte urîte; nu este niciunul care să facă binele.
2 Domnul Se uită dela înălţimea cerurilor peste fiii oamenilor, să vadă de este vreunul care să aibă pricepere, şi care să caute pe Dumnezeu.
3 Dar toţi s’au rătăcit, toţi s’au dovedit nişte netrebnici; nu este nici unul care să facă binele, niciunul măcar.
4 Şi-au pierdut mintea toţi cei ce săvîrşesc fărădelegea, de mănîncă pe poporul Meu, cum mănîncă pînea, şi nu cheamă pe Domnul?
5 Ei vor tremura de spaimă, cînd Se va arăta Dumnezeu în mijlocul neamului neprihănit.
6 Rîdeţi voi de nădejdea celui nenorocit… dar scăparea lui este Domnul.
7 O! de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!…

Flash Mob pe Tramvaiul Mov din Cluj – 20 de tineri au organizat un Flash Mob și au COLINDAT într-un TRAMVAI!

Vezi si

  1. Flash Mob Românesc BBSO #1 [OFFICIAL VIDEO] Colinda superba in piata la Oradea
  2. Flash Mob BBSO #2 [OFFICIAL VIDEO] OSC Oradea mall
  3. Cor si Orchestra BBSO – (1) ‘Ierusalim’ [OFFICIAL VIDEO] la Sala Sporturilor din Oradea
  4. Cor si Orchestra BBSO – (2) Printre Miei [OFFICIAL VIDEO] cu Adi Hentea
  5. Flash Mob – Târgoviște la Patinoar si la Prefectură
  6. Alt Flash Mob la un mall in Iasi

Acest flash mob a fost raportat si in http://www.stiridecluj.ro/ si in http://cluj.provincianews.ro

Aproximativ 20 de tineri din Cluj-Napoca au organizat un Flash Mob cu COLINDE în TRAMVAIUL mov din oraș.

Ei au colindat preț de câteva stații, spre deliciul și admirația pasagerilor care se deplasau pe ruta cartierul Mănăștur – Piața Gării – Bulevardul Muncii. Acțiunea a fost organizată în preajma Crăciunului, de biserica Eclesia, pe ruta tramvaiului 101. Tinerii au INTERPRETAT o versiune nouă a colindului”Steaua sus răsare”.

Published on Dec 21, 2012 FlashMob organizat de Biserica „Eclesia” în colaborare cu El-Roi Media și El-Roi C&O.Aceast colind a avut loc în tramvaiul mov (cel nou) din Cluj-Napoca în data de 21.12.2012 pe la miezul zilei. Cei care au călătorit cu tramvaiul au avut parte de mai multe colinde, care sperăm să le putem uploada cat mai curand.

TOATE DREPTURILE REZERVATE ECHIPEI MEDIA EL-ROI SI EL-ROI C&O
http://www.el-roi.org

Ingeri in tramvai (OFFICIAL VIDEO) 2012

Uploaded by mmediaproduction

PAȘCANI -Concertul Orchestrei Maranata la „CASA DE CULTURĂ Mihail Sadoveanu” Pașcani

Pașcani jud. Iași

O lucrare frumoasa repetata de la biserica la biserica de-a lungul secolului- formarea unei orchestre in cadrul bisericii. La minutul 2:00 –

Biserica Penticostala Maranata din Pașcani a luat fiinta in 1990, imediat dupa revolutie. Au in jur de 140 de membrii plus 200 de copii. In vara anului 2012 au fost vizitati de un grup de frati de la Targu Neamt cu o orchestra pregatita de fratele Nelu Pagu din Bistrita, care i-a motivat si pe ei sa faca o orchestra. Ajutati de fr. Nelu Pagu au format aceasta orcchestra in 5-6 saptamani.

La minutul 04:40 cateva secvente prin Pașcani.

Concertul incepe cu urarea „Slava Domnului!’ la minutul 05:30

Iar la minutul 22:00 dirijeaza orchestra o fetita mica, Bianca Balcan.

Uploader Cornel Pop

Vladimir Pustan – Serviciul de Craciun – Fi suficient de intelept

Oare cat de intelepti sunt intelepti ?

1. Inteleptii trebuie sa fie suficient de intelepti in viata ca sa-L gaseasca pe Hristos

Vladimir Pustan Ciresarii 12:2011Suntem 7 miliarde de oameni pe pamant. Putini mai alearga dupa Hristos. Dar, nu-i vina lui. Dumnezeu ni se arata, Dumnezeu ne vorbeste. Dumnezeu vrea sa fim in cer cu El. Lumea n-are nevoie de El astazi. Intelept este acel om care stie sa-l gaseasca pe Hristos.Se arata Dumnezeu intr-o floare, intr-un necaz, intr-un copil. „Dumnezeu vorbeste cand intr-un fel, cand in altul,” spunea Iov. In aceasta seara sa nu uitati un principiu: Nu va opriti pana Il gasiti pe Isus Hristos!

Vedeti cat e de ciudata omenirea aceasta? Prima data cand ne-a cautat Dumnezeu pe noi, ne-am ascuns in tufisuri. Aduceti-va aminte de Adam. In momentul cand striga Dumnezeu dupa el, „Unde esti Adame?” S-a ascuns. Cand Dumnezeu a venit pe pamantul nostru prima data, umbland in racoarea diminetii cu om, omul s-a ascuns de Dumnezeu si (Dumnezeu) l-a cautat.

Cand a venit Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pe pamantul acesta, oamenii nu s-au mai ascuns. Doar s-au tulburat. Spune ca atunci cand au ajuns in Ierusalim magii si le-au spus lui Irod, „Vedeti ca pruncul a venit, vedeti ca s-a nascut Mesia”, zice ca Ierusalimul s-a tulburat. Irod s-a tulburat. S-au tulburat oamenii si astazi nu vor sa stie de Dumnezeu. Oamenii acestia au fost foarte intelepti ca L-au gasit pe Isus Hristos.

2. Intelepti sunt inteleptii care stiu sa Il caute pe Isus Hristos si dupa ce L-au pierdut

Stiti cati ani L-au cautat magii pe Isus? Doi ani. Stiti de ce a fost cautarea aceasta asa lunga, dupa Hristos? Pentru ca au fost calauziti de o stea. Voi nu trebuie sa umblati doi ani dupa Isus. Voi aveti Biblia, voi suteti la o distanta de un click de Hristos.  Voi n-aveti atatia ani sa umblati dupa Domnul, macar ca nu e departe de nici unul din noi, spune Biblia.

L-au pierdut pe Hristos (magii), pentru ca asa au ajuns in Ierusalim. Pentru ca nu-ti trebuie mult sa0L pierzi pe Isus. Numai putin sa nu te uiti. Dar, de fapt L-au regasit. L-au regasit repede pentru ca vinovat inaintea lui Hristos nu este acela care cade jos, ci acela care nu se mai ridica. Nu exista om, nici in sala aceasta, care sa nu fi gustat odata tarana. Sunt oameni care au falimentat, din punct de vedere spiritual, aici in biserica. Dar, au avut intelepciunea sa stie sa se ridice. Dumnezeu da harul acesta la toti, numai ca unii il folosesc si altii nu. Spune Biblia ca cel neprihanit de sapte ori cade, dar se ridica.

Stiti cum L-au regasit pe Isus Hristos? Stiti de unde le-a venit Isus Hristos inapoi? Tot de acolo de unde L-au parasit, din cer. Inelept este omul acela care se uita in sus. Inteleg ca sunt momente n care lasi priviea de sus. Suntem pe pamantul asta pacatosi. Si cazi cu privirea de sus din cer, ca traiesti pe pamant. Unde vreti sa-L gasiti pe Hristos in alta parte, decat uitandu-va in sus? Alegeti pamantul acesta si intr-o zi va ajunge si in gura pamantul. Alegeti cerul si veti vedea ca este cu voi in suflet. Nu mai cautati pe pamant, ca n-are ce sa va ofere pamantul acesta nimic bun. Alegeti cerul si veti fi cei mai fericiti oameni de sub soare.

Stiti unde L-au gasit Maria si Iosif pe Domnul Isus cand L-au pierdut? Cautandu-L in locuri potrivite. Spune Biblia ca magii s-au dus la Betleem. Tu nu ai Betleem, tu ai biserica. In mod special, aici, Isus Hristos poate fi gasit, sau regasit. Aici. O sa va duceti in stanga si-n dreapta si nu o sa-L gasiti pentru ca nu ii place sa stea acolo. Unde sa Il gasiti daca nu va place in Biserica? Calci rar, iti trebuie sarbatori ca sa vi la biserica. Iti trebuie sa te cununi ca sa mergi la biserica. Nu toate slujbele de la biserica iti plac. Te plictisesc. Sti de ce te plictisesc? Pentru ca in momentul cand tu ai placere in alta parte, in afara casei lui Dumnezeu, da-mi voie sa-ti spun ca tu ai probleme cu crestinismul. Daca exista oameni care sa-ti placa mai mult decat fratii tai, da-mi voie sa-ti spun ca tu esti cu un pas inspre prapad. Maria si Iosif L-au cautat, iar abia ultimul loc s-au dus la Templu.

Unde il agsesti pe Isus Hristos? Intreband oamenii potriviti. La oameni care stiu despre El. Atatia oameni L-au pierdut pe Hristos. Intr-o zi o sa va obisnuiti fara Hristos si nu o sa va mai doara. O sa stati cu ochii neexpresivi si reci.

Iacob Brodski s-a indragostit de o fata numita Lila. E o poveste de dragoste frumoasa, numai ca Iacob acesta era un saracut. Tatal sau nu avea nimic decat o librarie mica, undeva inghesuita pe o strada inghesuita si ingusta. Era evreu rus. Lila era o evreica frantuzoaica. Si a venit unul la Lila si i-a spus ca o poate duce prin toata lumea, pentru ca are o voce buna. L-a parasit pe Iacob, care i-a spus, „Eu o sa te astept, cand o sa vi o sa ma regasesti”. A murit tatal sau si s-a ocupat el de libraria tatalui sau. Pentru ca nu-i cumpara aproape nimeni cartile, toata ziua citea. Incet cu incet s-a retras in camaruta din spatele librariei si citea in fiecare zi cate o carte. Au trecut anii. Citea, citea, citea. Dupa 15 ani a revenit Lila. A batut clopotelu la intrare cand a intrat si Iacob s-a uitat la ea cu ochii aceia neexpresivi si a zis: Buna ziua, doriti o carte? La care ea a zis: Da, dar i-am uitat titlul. In carte zicea despre doi . Doi oameni care s-au iubit si ea a plecat. A mintit-o unul ca are o voce. A dus-o prin lume. Dar, ea n-a uitat ca cineva o asteapta. La care zice el: Nu stiu, nu-mi aduc aminte de cartea aia. Dar zice ea: El se numea Iacob si ea se numea Lila. La care zice el: Poate-i ceva din Tolstoi parca. Parca am citit undeva asta. Se uita cu ochii goi si reci la ea.

Asa o sa-L parasiti pe Hristos. Astazi nu mai stiti versetele, maine nu mai stiti cantarile. Povestea de dragoste se raceste si va fi o zi in care nu o sa simtiti nimic. O sa veniti la biserica cu niste priviri inexpresive. Unde vreti sa-L gasiti, daca nu uitandu-va in sus? Daca nu in Biserica? Daca nu intreband oamenii potriviti, fratii vostri si surorile voastre?

Pentru ca intelept nu e acela care nu-l pierde pe Hristos, ci intelept este acela care reuseste sa-L regaseasca.

3. Inteleptii trebuie sa fie suficient de intelepti ca sa stie ce sa faca cand L-au gasit pe Isus Hristos

Nu toti stiu ce sa faca cand Il intalnesc pe Isus Hristos.

  • Irod a vrut sa-L omoare, cand L-a intalnit pe Isus.
  • Iuda a vrut sa-l vanda, cand L-a intalnit pe Isus.
  • Pilat a vrut sa-L descoase, cand L-a intalnit pe Isus.

Iar magii ce-au facut cand L-au gasit pe Isus Hristos?

  1. Au cazut inaintea Lui, la pamant si I s-au inchinat.
  2. I-au adus daruri – aur, smirna si tamaie. Invatati-va sa va daruiti.
  3. S-au lasat schimbati de El, de Isus Hristos. S-au intors pe un alt drum. Nu mai poti umbla pe drumul pe care ai umblat inainte.

O Ce Veste Minunata

Jesus birth

Se apropie sarbatoarea de Craciun. Ca in fiecare an, oameni de pretutindeni, se pregatesc cum pot ei mai bine pentru aceasta zi importanta. Familiile imprastiate peste tot, in toate colturile tarii, ba chiar ale pamantului, se aduna laolalta sa sarbatoreasca  impreuna aceasta sarbatoare minunata. Peste tot se vad strazile impodobite cu lumini de Craciun de toate culorile si care stalucesc in noapte. Brazi de Craciun sunt impodobiti, in mijlocul pietelor, la mall-uri, prin toate magazinele care ne imbie cu colinzile lor si cu atmosfera acestei sarbatori si ne indeamna sa cumparam acele cadouri care dorim sa aduca un zambet de bucurie pe fetele celor iubiti ai nostri. Casele noastre sunt si ele frumos impodobite, cu aceleasi lumini de Craciun care ne incanta la privire, vedem peisajul scenei cu ieslea de la Betleem presarata cu multa grija pe iarba din fata multor case care vrea sa ne spuna despre dragostea de sus ce ni s-a dat in dar.

Oamenii la despartire se saluta cu salutul „Merry Christmas” ce ne da sa intelegem ca au primit in inimile lor vestea buna a Celui ce s-a nascut pe pamant pentru noi. Colindatorii te surprind placut atunci cand ii vezi ca apar din mijlocul multimii pe la mall-uri sau prin locuri neasteptate si unul cate unul, apoi toti in cor canta si dau inchinare si il slavesc pe Pruncul Isus Christos. Esti inundat de o bucurie pe care nu o poti stapani, iar cei multi trecatori sau cumparatori care se perinda pe acolo se opresc cu mare placere si se ingramadesc laolalta ca sa auda aceste colinde minunate care vestesc Nasterea Domnului nostru.

Jesus is King

Bisericile au programe speciale pentru aceasta sarbatoare, si ne invita cu placere ca sa avem parte impreuna la aceasta bucurie, si sa aducem si pe altii care de obicei nu calca in biserici sa vie si ei sa dea cinste Domnului Isus. Este o atmosfera de sarbatoare, este sezonul de Craciun care inspira pace si bucurie intre oameni. Ne aminteste despre darul lui Dumnezeu,  un dar care ni s-a dat noua oamenilor atunci cand L-a trimis pe Fiul Sau Isus Christos sa se nasca intr-o iesle din Betleem, un sat mic si neinsemnat. Dumnezeu a trimis un inger sa spuna pastorilor vestea buna, vestea ca s-a nascut un Imparat, iar magii calauziti de o stea au venit de la Rasarit cu daruri pentru a se inchina acestui Imparat nou nascut. Si deodata o oaste cereasca de ingeri s-a unit laudand pe Dumnezeu si zicand: „Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte si pace pe pamant intre oamenii placuti Lui” (Luca 2:14).

Sa dam si noi lauda si cinste acestui mare Imparat Isus Christos si sa dam de veste toturor acelor care inca nu-L cunosc. El a venit la noi ca sa ne de-a pacea, sa ne umple inima de bucurie, sa ne de-a speranta vesniciei, si sa locuiasca in inimile noastre. Acesta este darul fara de pret pe care Dumnezeu ni l-a dat noua celor care odinioara eram pierduti si fara nici o nadejde. Este vestea cea buna care sa rasune peste intreg pamantul, ca intr-o zi ca astazi, cu peste 2000 de ani in urma s-a nascut Acela fara de inceput, cel care vrea sa ne mantuie de la pierzare, si sa ne duca in Raiul sau acolo unde nu va mai fi noapte, nici plansete, nici dureri, nici chinuri,nici neajunsuri, nici moarte, ci vom trai vesnic impreuna cu Imparatul nostru Isus Christos!

Mergeti si duceti pretutindeni vestea cea buna si minunata si dati slava Imparatului! Este sarbatoare, sarbatoarea bucuriei, sarbatoarea sfanta a Craciunului, Nasterea Mantuitorului, sa ne bucuram si sa ne veselim cu totii caci El a venit la noi!

Va dorim la toti un „Craciun Fericit” si „Merry Christmas”

– O scriere de A.C.-

Matei 16:15

 Apoi le -a zis: ,,Duceţi-vă în toată lumea,

şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.

Hai Hui de Ajun – teatru de papusi pentru copii

„Children at a Puppet Theater, Paris,” 1963 by Alfred Eisenstaedt via hivingout
kids watching movie

Vezi aici FILME la PAGINA COPIILOR 1 in Limba Romana- 

Vezi aici FILME la PAGINA COPIILOR 2 in Limba Engleza – Toate despre nasterea Domnului Isus Hristos

Vezi inca un teatru de papusi aici in Limba Romana-

O piesa  despre Craciun si cine a fost Isus, sarbatoritul. (19 minute)

 

Vladimir Pustan – Isus Hristos Darul lui Dumnezeu 18 Decembrie 2012

Vezi PAGINA Vladimir Pustan PREDICI

Alte predici pentru Craciun-

Vladimir Pustan – Maria si Iosif

PAGINA Vladimir Pustan PREDICI aici

Vladimir Pustan – Ieslea cu povesti

Vezi PAGINA Vladimir Pustan PREDICI aici

Vezi PAGINA Florin Ianovici PREDICI aici

Gabi Zagrean – Emanuel – Esti singuratic? Dumnezeu este cu tine!

Uploaded by . Pastorul Gabi Zagrean predica la Biserica Happy Valley despre Emanuel. Oricine poate fi singuratic, chiar daca are un sot, sotie sau copii linga el/ea, dar Dumnezeu ne-a promis ca El va fi cu noi prin orice incercare. O predica de incurajare!

Cântarea din mijlocul haosului (Al Doilea Razboi Mondial)

Soldati - WW II

Din ‘Mici povestiri cu Wilhelm Busch’.
Inima mi se strânge când mă gândesc la tânărul acela. Era aproape încă un copil, când l-au recrutat. A murit împuşcat de ruşi undeva în Rusia, lângă Leningrad. Pentru cei puternici, viaţa unui om nu înseamnă nimic! Aşa cum se macină un bob de grâu între pietrele morii – aşa mi se pare sfârşitul vieţii lui.

Şi în tot acest timp, nici măcar nu a fost creat pentru război. A vrut să devină muzician. Sufletul lui trăia prin muzică. Şi când stăteai de vorbă cu el, aveai adesea impresia ca sufletul lui este departe de tot şi ascultă cine ştie ce armonii, pe care noi nu le putem auzi.

În anul 1944, imediat după Crăciun, a sosit vestea că a căzut pe front. O comunicare rece, nemiloasă şi bombastică. Cu câteva zile înainte scrisese însă o scrisoare. În această scrisoare a povestit cum a petrecut Crăciunul. Această relatare prezintă într-un mod caracteristic spiritul dur al vremii, singurătatea tinerilor şi slava Evangheliei, încât trebuie să o prezint şi altora şi trebuie să-mi înving împotrivirea inimii, care m-a oprit până acum să povestesc această istorie…

— Ascultă la mine! a spus căpitanul puţin înainte de Crăciun către tânărul soldat. Vom sărbători sărbătoarea aici, în acest orăşel rusesc. Aici putem să organizăm o petrecere drăguţă pentru companie. Sunteţi de acord cu mine?

— Să trăiţi, domn’ căpitan!

— Am auzit că sunteţi muzician. Grozav! Interesantă meserie! Dar, nu contează! Atunci sunteţi cel mai potrivit să vă ocupaţi de această problemă! Nu-i aşa?

— Să trăiţi, domn’ căpitan!

— Puteţi să organizaţi totul cum doriţi. Avem la dispoziţie o sală cu un pian. Organizaţi un cor, repetaţi ceva drăguţ aşa, ceva de Crăciun – na, ştiţi mai bine ca mine! Aţi înţeles?

— Să trăiţi, domn’ căpitan!

Băiatul a fost nespus de fericit. Ce misiune frumoasă în monotonia sumbră a vieţii cotidiene! Bucuria lui i-a cuprins şi pe camarazii lui. Sufletele lor, care fuseseră înăbuşite de zgomotul armelor, de discuţiile obscene dintre bărbaţi şi de alcool, au început să se trezească.

În noaptea de ajun, compania a avut parte de o sărbătoare minunată. În centru s-a aflat mesajul Evangheliei despre Fiul lui Dumnezeu, care a fost culcat într-o iesle, despre îngerii care au cântat pe câmpia Betleemului şi despre pastorii care au ascultat speriaţi şi smeriţi vestea. Chiar şi cei mai duri au fost liniştiţi şi mişcaţi. Era, de parcă sufletele îngropate îşi făceau din nou drum spre lumină… Apoi, sărbătoarea a luat sfârşit. În sală a domnit o linişte adâncă. Dar a fost întreruptă de strigătul căpitanului. Uşile au fost date în lături. Au apărut soldaţi care au adus sticle de vin şi de rachiu.

A fost, de parcă peste suflete s-ar fi prăbuşit din nou pământul: un urlet de bucurie! Primul banc obscen a explodat în sală! Râsete! Şi apoi a început o beţie, în care bărbaţii şi-au înecat tot necazul, tot dorul şi toată uitarea…

Băiatul pleacă trist. Noapte Sfântă. În sufletul lui vede imaginea patriei, a părinţilor, a fraţilor. Ce frumoase, ce divin de frumoase erau sărbătorile de acasă…!

Se târăşte ca un animal bolnav sub pătura de pe patul tare şi adoarme.

Când se trezeşte, în dormitor pătrunde o lumină gri. Camarazii se întorc de la chef. Beţi, împleticindu-se! Râzând prosteşte! Cuvinte murdare infectează aerul.

Băiatul aruncă pătura şi iese tăcut. În inima lui, dorul de casă muşcă neiertător: O, ce urât, ce murdar, ce înjositor! Şi acesta este Crăciunul!

Fără să se gândească, ajunge din nou în sala unde s-a ţinut serbarea. Cum arată acum! Scaunele sunt rupte. Mesele dărâmate. Ferestrele sparte. Peste tot pe podea se vad bălţi de băutură şi de vărsături…

Dar – acolo este pianul – nevătămat! Abia câteva zile mai târziu – de revelion – câţiva soldaţi beţi l-au aruncat afară pe geam.

Dar, în dimineaţa aceea de Crăciun mai era acolo. Tânărul soldat se năpusteşte spre pian şi…

Da, apoi a sărbătorit Crăciunul lui. Singur, în sala pustie, stă şi cântă la pian şi cu gura: „Îngerii vestesc voios S-a născut Isus Cristos…”

Îi vine în minte cântare după cântare. Ce bine că acasă a învăţat toate cântările pe de rost!

„Iar Tu dă-ne binecuvântarea Ta, Şi viaţa întreagă la iesle vom sta.” Şi-a scos din buzunar micul Testament şi a citit încet şi cu atenţie încă o dată istoria minunată din Evanghelia după Luca capitolul 2:

„Vă aduc o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David vi s-a născut un Mântuitor, care este Cristos, Domnul… Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră şi care erau întocmai cum li se spusese.”

Inima lui s-a umplut de atâta bucurie, încât a început să dea slavă lui Dumnezeu şi să se roage. Şi s-a aşezat din nou la pian şi a mai cântat încă o dată toate cântările de Crăciun. Atunci, în dimineaţa rece a răsunat cântarea -poate vreun ţăran rus s-a oprit mirat la geam! – : „Iată ce Tatăl ne-a dat: Un Fiu Sfânt, e-adevărat! Să ne ducă vrea şi poate, De-aici jos în veşnicie…”

Oare a bănuit că acest lucru avea să se întâmple peste câteva săptămâni:

„…De-aici jos în veşnicie”?

Aşa a stat băiatul singur, părăsit, nemângâiat în ţară străină, într-o sală distrusă îm mod bestial şi a dat slavă Copilului din iesle. Şi dintr-odată a trebuit să se întrerupă în mijlocul cântării. Căci atunci a înţeles un mare adevăr. Despre aceasta a scris acasă:

„Nu este aceasta starea bisericii în toate vremurile? În mijlocul haosului acestei lumi căzute, ea cântă cu bucurie şi netulburată slava Domnului şi Mântuitorului ei.”

Atunci nu a mai fost singur. Făcea parte din marea adunare care – în ciuda diavolului – cânta şi aduce slavă: „…bucurie, bucurie, bucurie: Cristos pune capăt suferinţei…”

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari