Cantarea lui Moise.

cantarea-lui-moise-foto-grbdecatur-com

Aceasta cantare este inspirata din  Cantarea lui Moise din –

Deuteronom 32:1-43 ULTIMA cantare a lui Moise

32 ,,Luaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.

Ca ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

Căci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!

El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.

Ei s’au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor! Neam îndărătnic şi stricat!

Pe Domnul îl răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, şi ţi -a dat fiinţă?

Adu-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrînii tăi, şi îţi vor spune.

Cînd Cel Prea Înalt a dat o moştenire neamurilor, Cînd a despărţit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel,

Căci partea Domnului, este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire.

10 El l -a găsit într’un ţinut pustiu, Într’o singurătate plină de urlete înfricoşate; L -a înconjurat, l -a îngrijit, Şi l -a păzit ca lumina ochiului Lui.

11 Ca vulturul care îşi scutură cuibul, Sboară deasupra puilor, Îşi întinde aripile, îi ia, Şi -i poartă pe penele lui:

12 Aşa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.

13 L -a suit pe înălţimile ţării, Şi Israel a mîncat roadele cîmpului, I -a dat să sugă miere din stîncă, Untdelemnul care iese din stînca cea mai tare,

14 Untul dela vaci şi laptele oilor, Cu grăsimea mieilor, A berbecilor din Basan şi a ţapilor, Cu grăsimea grîului, Şi ai băut vinul, sîngele strugurelui.

15 Israel s’a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,

16 L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;

17 Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.

18 Ai părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit.

19 Domnul a văzut lucrul acesta, şi S’a mîniat, S’a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

20 El a zis: ,,Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi.

21 Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M’au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr’un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr’un neam fără pricepere.

22 Căci focul mîniei Mele s’a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.

23 Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.

24 Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.

25 Afară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul.

26 Voiam să zic: ,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!

27 Dar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică: ,Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`.

28 Ei nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei.

29 Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s’ar gîndi la ce li se va întîmpla.

30 Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?

31 Căci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă.

32 Ci viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;

33 Vinul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă.

34 Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele?

35 A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi.„ –

36 Domnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.

37 El va zice: ,,Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,

38 Dumnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească!

39 Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.

40 Căci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic: ,Cît este de adevărat că trăiesc în veci,

41 Atît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

42 Sabia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.`

43 Neamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.„

Cantarea lui Moise – Simida Istrate

Published on Sep 9, 2012 by 

Un cantec foarte frumos de Simida Istrate de pe Albumul: „Fii Gata de Zbor”

Beni Faragau – Seminar de Familie Partea 1.1 Biserica Agape Orange County

Multumim Pastorului Crinisor Stefan si echipei de media de la Biserica Agape OC – http://agapeoc.com – pentru inregistrarea acestor seminarii de familie si pentru bunavointa de a le posta si pe Youtube. Dumnezeu sa le rasplateasca gestul facut, gest care ne binecuvanta pe tot mapamondul, a avea posibilitatea de a viziona acest studiu intens asupra cartii 1 Corinteni cu Pastorul Beni Faragau. Deasemeni, multumim fratelui Beni Faragau pentru neobosita lui lucrare in vizitele acestea in diaspora.  Pentru cei care nu il cunoasteti pe fratele Beni Faragau, dansul este pastorul Bisericii Iris din Cluj-Napoca si autor a mai multor carti, resurse audio si video si studii biblice care le puteti gasi aici – Istoria Binecuvantarii – http://www.ib-ro.org/home .

Photo captura Agape Church

Photo captura Agape Church

Domnul Isus a fost interpelat de unul dintre invatatorii legii cu aceasta intrebare: Care-i cea mai mare porunca din lege? El a rapsuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu tot cugetul tau. Aceasta este cea dintai si cea mai mare porunca. Iar a doua, asemenea ei: sa iubesti pe aproapeletau ca pe tine insuti. Daca ati venit cu sotia si intindeti mana spre ea, ea este aproapele sau sotul, aproapele nostru. Si pe aproapele, ca pe tine insuti, dragii mei. In aceste doua porunci se cuprinde toata legea si proorocii. Daca cititi cu atentie textul, am subliniat in rosu personajele, aveti pe

  1. Dumnezeu
  2. Noi insine
  3. Aproapele

Aici se complica lucrurile, in dreptul semenilor nostri, pentru ca-s de multe feluri. Ii sotia, is copiii, is colegii de la servici, lumea, fratii din biserica. Si si acolo trebuiesc ordonate lucrurile. Ori Scriptura ne spune foarte clar: cine nu poarta grija de ai lui si mai ales de cei din casa lui, s-a lepadat de credinta si este mai rau ca un necredincios. Deci, in mod evident, prima noastra responsabilitate este familia. Familia: sotul, sotia, parintii, copiii- prima noastra responsabilitate inaintea lui Dumnezeu. Veti vedea un pic mai tarziu, cine nu stie sa-si chiverniseasca casa lui, sa-si administreze casa lui, nu poate sluji nici in biserica lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu risipeste ceea ce Hristos a castigat cu atata pret. Daca nu poti sa ai grija de o bucatica din mireasa lui Hristos, nu-ti da voie sa te amesteci nici dintr-o bucata mai mare din mireasa lui Hristos. Si de aceea ordinea de prioritate este importanta. Acuma, plecand de la textul acesta, Domnul Isus nu vine sa faca altceva decat sa intareasca principiul creatiei, cand Scriptura spune ca Dumnezeu ne-a creat dupa chipul si asemanarea Sa, in baza textului de mai sus, observati, exista 3 paliere ale relatiilor noastre:

  1. Relatia cu Dumnezeu
  2. Relatia cu noi insine si
  3. Relatia cu semenii

Sau fiind creati dupa chipul lui Dumnezeu, noi suntem legati de Dumnezeu si de aceea nu putem evita, nu suntem entitati neglijabile. Vom sta inaintea Lui la judecata.

  1. Exista o nevoie profunda de Dumnezeuin fiecare dintre noi,
  2. exista o nevoie de semnificatie si
  3. o nevoie de o comuniune

Pe acest ultim palier se aseaza familia- nevoia de comuniune. Omul se face si se desface plecand de la nevoia lui de Dumnezeu. Cand ma intorc inapoi, daca relatia cu Dumnezeu se strica, ma pierd pe mine insumi si pierd pe cei din jurul meu. Dragii mei, de ce sunt probleme in vietile noastre? Pentru ca s-a slabit relatia noastra cu Dumnezeu. De ce sunt probleme in familiile naostre? Pentru ca – relatia cu Dumnezeu duce lipsa. A slabit relatia cu Dumnezeu. Omul se face sau se desface plecand de la nevoia de Dumnezeu. Nu stiu daca mai tineti minte ce v-am vorbit acum un an, dar au fost 10 cuvinte. Cel putin unul din ele, va aduceti aminte? Uitarea, parte din felul in care Dumnezeu ne-a creat. Eu uit si ce am predicat duminica trecuta. Deci, nu sunt suparat pe dvs. Dar, primul cuvant a fost curaj. Curaj de a te da rob – nu nevestei, nu sotului, nu copiilor, rob lui Hristos. Observati, ca sa te poti da rob lui Hristos, trebuie sa ai relatie cu Hristos si pentru asta ai nevoie de disciplina si de intelepciune. Dar, nu le voi rosti pe toate celelalte mai departe pentru ca am schimbat subiectul.

Trebuie sa stati pe varful scaunului, nu relaxati, ci cu toata atentia pentru ca veti auzi poate lucruri noi, lucruri suparatoare. Judecati absolut tot ce veti auzi. Ascultati-L pe Domnul Isus in Ioan 17:3 –  Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. Observati, viata de cea mai buna calitate, viata Dumnezeiasca si asta trebuie sa fie prezenta si in familia noastra, incepe cu cunoasterea lui Dumnezeu. Sau daca as cita din 2 Petru 1:3 – Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, – prin frumusetea si virtutile Lui.

Sau daca ma intorc inapoi din Vechiul Testament, pentru ca Dumnezeu este acelas in toata Scriptura si El nu se contrazice, in Ieremia 9:23-24, unui popor, care era pe buza prapastiei, gata de divort, Dumnezeu era deja cu hartia de divort inaintea Lui, pe masa, s-o semneze. De 100 de ani deja semnase divortul cu cele 10 semintii din Nord, cu capitala Samaria si mersese in robia asiriana. Si acum se pregatea de divort cu Iuda, dar in alungarea lor in robia babiloniana, Ieremia este ultimul profet care traieste aceasta tragedie. Ascultati ce spune Domnul  poporului Sau prin gura lui Ieremia –  Aşa vorbeşte Domnul: „Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul care fac milă, judecată şi dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul. 

Observati, sunt o multime de lucruri dupa care alergam: dupa diplome, intelepciune, mergem la gym, mai ales barbatii. Eu nu prea am timp de asta, dar, vad prin cei din jurul meu. Vrem sa fim tari prin masinile care le conducem, prin slujbele  si biznisurile pe care le avem. Sau vrem sa fim, nu doar puternici, dar si bogati. Dumnezeu spune: toate astea n-au absolut nici o valoare fara Mine. Cu alte cuvinte, toate sunt gunoaie, desertaciune dupa vant. …cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul care fac milă, judecată şi dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu – Noi ar trebui, cel putin noi, credinciosii, ar trebui sa avem mult mai multe intalniri ca acestea, in care framantarea noastra sa fie cunoasterea lui Dumnezeu si a cailor Lui. De zeci de ani asta este scopul cel putin in biserica noastra: sa-L cunoastem pe Dumnezeu, sa-L facem cunoscut.

In 1985, John Stott a fost capelanul Angliei o buna vreme. A plecat la Domnul, nu de mult. A fost in Oradea si sotia mea a venit acasa noaptea, pe la 12 a ajuns trenul de la Oradea si cred ca la ora 2 statea pup in varful patului si imi povestea despre John Stott si predica lui. Si John Stott vorbise despre biserica si a definit biserica in felul acesta (gesticuleaza 8:20). Ne adunam sa-L cunoastem pe Dumnezeu, dupa care ne intoarcem inapoi in familiile noastre, la slujbele noastre, in societate, , intre vecini, sa-L facem cunoscut. Dar, dragii mei, Il facem cunoscut invederand ceea ce Dumnezeu ne descopera din cuvantul Sau, intrupand adevarurile Scripturii.

Daca vreau sa-L cunosc pe Dumnezeu, nu trebuie sa uit ca-I transcendent. Este dincolo, ca si cum ar fi in afara acestei cladiri. Imaginati-va aceasta cladire este lumea in care noi traim. Dumnezeu nu este aici. Dumnezeu este acolo [sus]. Ca sa-L cunosti pe Dumnezeu, El trebuie sa coboare la noi. Noi nu putem urca la El, decat pe scara pe care El coboara la noi. Si Scriptura ne spune ca Dumnezeu doreste atat de mult sa ni se faca cunoscut, incat ni s-a revelat, ni s-a descoperit pe mai multe cai.

  1. In primul rand, in constiinta noastra.
  2. Apoi, in natura din jurul nostru
  3. Apoi, in istorie, in Isus Hristos
  4. si in Scriptura.

Ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit in ei. Legea lui Dumnezeu este inscrisa in constiinta noastra. De aceea, dragii mei, nimeni nu se poate dezvinovati. Noi stim ce-i bine si ce-i rau in mod intuitiv. Copiii nostri stiu de la cea mai frageda varsta, stu ce-i bine si ce-i rau, stiu cand fac raul. Dar, textul continua: ce se poate cunoaste despre Dumnezeu este descoeprit in ei, le-a fost aratat de Dumnezeu (vers. 20) In adevar, insusirile lui nevazute, puterea Lui vesnica, Dumnezeirea Lui se vede lamurit cand te uiti cu bagare de seama la lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot dezvinovati.

Dragii mei, daca cititi cartea Isaia, Dumnezeu de nenumarate ori vine si spune: cine a facut proorocii ca Mine? El este Alfa si Omega, El este Inceputul si Sfarsitul, El are totul inaintea ochilor Sai. El este Cel ce era, Cel ce este si Cel ce vine, spune Ioan in Apocalipsa. Cu alte cuvinte, Dumnezeu este vesnic si de aceea, trecutul, prezentul si viitorul sunt de odata inaintea Lui. Istoria e in palma Lui. Daca privesti atent la felul in care Dumnezeu opereaza in istorie, dragii mei, nu se ridica babilonienii impotriva poporului Sau fara ca Dumnezeu sa-i cheme. Cineva spunea: ce au fost babilonienii pentru Israel, vor fi musulmanii pentru biserica. Uitati-va la vremurile in care traim. O biserica apostata in care ne-au ramas doar formele. Eu cred ca Dumnezeu misca intreaga istorie.

Dar, El s-a descoperit in cel mai frumos mod si poate plenar mod in Domnul Isus Hristos. ‘Cercetati Scripturile socotind ca in ele aveti viata vesnica. Tocmai ele vorbesc despre Mine.’ Observati, Domnul Isus a zis: „Cine M-a vazut pe Mine, a vazu pe Tatal.” Dar, cum pot eu sa-L vad pe El? El nu mai este printre noi, cum a fost in cazul lui Filip, care a zis: „Aratani-L pe Tatal.” Si de aceea ne-a lasat Scripturile prin apostolii Sai, ca prin Scripturi sa ajungem sa-L cunoastem pe El. Sursa primara a revelatiei lui Dumnezeu este Scriptura. Cu alte cuvinte, daca n-ai timp de Scriptura, nu vei ajunge sa-L cunosti pe Dumnezeu. Nu vei putea gusta viata vesnica, nu-L vei putea cunoaste pe Domnul Isus Hristos. Si eu cred ca Scriptura are regulile ei de interpretare.

Istoria Binecuvantarii

Observati, Scriptura este o bucata de istorie pe care Dumnezeu a sacralizat-o. A luat aceasta bogata istorie si a pus-o in cartea pe care noi o numim Sfanta Scriptura cu cele 66 de carti. Eu o numesc Scriptura, spatiul sacru a revelarii de Sine a lui Dumnezeu. Trebuie sa umbli pe urmele pasilor Lui pana te intalnesti cu El. Dar, Scriptura e destul de mare si complicata. Are 66 de carti. Noi, in Cluj, pentru ca lucram foarte mult cu studentii care vin si pleaca, suntem ca o usa rotativa, ne-am pus o intrebare simpla: ce sa facem pentru cei care vin intre noi o vreme, sa asezam baza cea mai larga in cunoasterea lui Dumnezeu in timpul cel mai scurt? Si asa s-a nascut programul ‘Istoria Binecuvantarii’, care este coloana vertebralaa Scripturii. Acolo gasiti 26 din cele mai importante carti ale Bibliei. Acum, in fiecare an, noi avem in fata noastra cateva carti si 1 Corinteni, in care vom sta astazi, este una din aceste carti. Dar, practic, te intalnesti cu Dumnezeu intr-o carte din Biblie.  Cartea este painea coapta dupa reteta lui Dumnezeu.  Dragii mei, nu predica mea sau temele noastre… Dumnezeu nu ne-a dat o carte tematica. Daca vreti o carte tematica, cititi Mishna. Daca vrei sa stii ceva despre carte de despartire, ai un capitol. Daca vrei sa stii ceva despre Paste, ai un capitol. Deci, nu uitati, cartea este prajitura sau painea coapta dupa reteta lui Dumnezeu.

Captura Slide Beni Faragau Studiul Bibliei

Captura Slide Beni Faragau Studiul Bibliei

Uitati-va putin la cum am croit carare prin Scriptura. Asta e Scriptura. Are 66 de carti- 39 in Vechiul Testament si 27 in Noul Testament. Indiferent in ce limba citesc Scriptura, voi vedea ca nu stiu din ce motive, autorii care au pus laolalta canonul Biblic, lista cartilor din Biblie, au grupat cartile pe formele literare majore:

  • 17 carti narativ istorice
  • 5 carti poetice si de intelepciune. Aici intra si Eclesiastul si Proverbe.
  • 17 carti profetice – 4 mari si 12 mici
  • 17+17+5= 39

Daca vin in Noul Testament, am:

  • 5 carti narativ istorice (4 Evanghelii si Faptele Ap.)
  • 21 de Scrisori sau Epistole
  • 1 carte mai ciudata, la coada, Apocalipsa

Acuma, foarte interesant, daca as putea sa ma scund dupa Duhul lui Dumnezeu, cand a insuflat pe autorii Noului Testament, avem o multime de referinte la Vechiul Testament, o multime de ele. Ce i-a interesat pe autorii Noului Testament din Vechiul Testament? Dragii mei, Domnul Isus si ucenicii au citat din Deuteronom, mai mult decat din celelalte 16 carti narativ istorice. Oare de ce? De ce atunci cand este ispitit de diavolul si Domnul Isus spune: „Este scris, omul nu va trai numai cu paine.” Citeaza din Deuteronom. De ce?

Daca vin la cartile poetice, din Psalmi, mai mult decat din orice carte. Din cele 17 carti profetice, din Isaia, care e Evanghelia Vechiului Testament, mai mult decat toate celelalte carti, observati, daca vrei sa asezi baza cea mai larga in timpul cel mai scurt, trebuie sa ai in primul an: Deuteronom, Isaia, Psalmi si trebuie sa aterizezi undeva in Noul Testament. Intrebarea este: ce anume i-a interesat din Vechiul Testament? Hristos.

Dragii mei, inca in Eden, Domnula zis: „Samanta femeii iti va zdrobi capul. Asta este deznodamantul istoriei. Asta asteptam cu totii, ca ingerul sa vina sa-l ia pe balaur, sa-l arunce in iazul de focodata pentru totdeauna. Sa vina Noul Ierusalim. Strigati cu mine: „Maranata!” „Maranata!” „Vino, Doamne Isuse!” Daca esti mireasa Lui, daca nu, vei fi judecat de El si aruncat in iazul de foc impreuna cu toti pacatosii. Dar, „Maranata”, asa se termina Scriptura.

Cu alte cuvinte, primul an se ofera aproape de la sine. Acuma, n-am sa merg prin asta mai departe, ci uitati-va: 1 Corinteni- (eu am oferit 1 Ioan, o carte mai usoara despe iubirea frateasca, care sa inceapa in familie. Fratele Crinisor a zis: „Nu, ia 1 Corinteni.” I-am zis: „Well, daca stie ce-o ales…” He will just take the heat after I leave. (Isi asuma el riscul dupa ce eu plec- gluma).

Programul de Studiu Biblic Istoria Binecuvantarii Beni Faragau

Deci, observati: anul I, anul II, anul III, anul IV. In anul IV avem Numeri, Evrei si 1 Corinteni.  Anul IV, pe noi ne-a blocat complect. Cand am ajuns in Numeri si in Numeri Dumnezeu spune: „Pe Mine insumi jur, ca nici unul din cei care au fost numarati in Oastea Domnului, de la 20 de ani in sus, afara de  Iosua si Caleb, nu vor intra in tara. Wow, ne-am pus o intrebare. Oare, din punct de vedere spiritual ce s-a intamplat acolo? Ce-au pierdut ei? Si-au pierdut preotia, si-au pierdut relatia cu Dumnezeu? Ce s-a intamplat? Intrebarea asta ne-a speriat. Interesant, asta e in capitolul 14. Cand intorci in capitolul 15, Dumnezeu zice: „Cand veti intra in tara…. ” Nici nu mai vorbeste cu generatia respectiva. Dragii mei, intre doua versete ai 38 de ani de pauza. Pe Dumnezeu nu-l mai intereseaza generatia aceea. Sunt ingropati in nisipurile pustiei cu pacatele pe ei. „Nu cauta la darul lor,” zice El.

In capitolul 15, aveti Leveticul intr-o coaja de nuca. Si aveti definitia pacatului cu voia. Noi ne-am speriat. N-am stiut ce-i aia. Am luat cartea Evrei. De ce? Pentru ca cartea Evrei aveti definitia pacatului cu voia spuse unor biserici. Cine calca in picioare pe Fiul lui Dumnezeu, pangareste sangele legamantului care a fost sfintit si batjocoreste Duhul harului. Ramane fara solutie, fara jertfa. FARA JERTFA. Grozav lucru este sa cazi in mainile Dumnezeului celui viu. Deci pacatul cu voia nu inseamna un pacat intentionat. Nu poti fura un bou fara sa vrei. Numai daca e somnambul: „Nu stiu cum a ajuns la mine in grajd.” Nu, nu se intampla asa ceva. Dar, textul iti spune ce sa faci daca ai furat un bou. Pacatul cu voia este sa calci in picioare solutia lui Dumnezeu, sangele si mijlocirea marelui preot, refuzand lucrarea Duhului Sfant care te aduce in fata scaunului harului.

Dragii mei, acolo ne-am pus o intrebare: Oare, lucrul acesta e chiar posibil? Si ne-am dus in 1 Corinteni. De ce? In 1 Corinteni nu gasesti expresia pacatului cu voia. Dar, gasesti atentionari foarte foarte serioase. Daca as muta un pic pe ecran, tematica acelor 7 ani, coloana vertebrala a Scripturii:

  • Anul I – Cum intrii in relatie cu Dumnezeu
  • Anul II – Cum traiesti in prezenta unui Dumnezeu sfant
  • Anul III – Pentru ce te-a rascumparat Dumnezeu? Care-s conditiile conlucrarii cu El? In momentul rascumpararii noi primim pe umeri  efodul preotesc. Noi suntem preoti ai Lui, reprezentanti ai Lui, suntem lumina si sare in lumea aceasta. Noi avem un mandat, un mandat, dragii mei.
  • Anul IV – care contine cartea 1 Corinteni – Care sunt pericolele care ameninta relatia cu Dumnezeu?

Ascult acuma la o carte „Hand in Hand’ (Mana in Mana). Hand in Hand este un teolog care incearca sa puna laolalta calvinismul si arminianismul si sa ne spuna ca cele doua extreme nu te ajuta la nimic, ca ar fi bine sa vezi ce-i bine si ce-i rau si-n una si-n alta. Mi se pare o carte foarte faina. Imi pare rau ca este teologic abordata si nu este exegetic abordata, dar abia astept sa ajung la urma. Observati, eu cred in pericolele care ameninta relatia cu Dumnezeu, pentru ca asta ma invata Scriptura.

Cu asta in minte, as vrea sa intram in 1 Corinteni. Acuma, stiti unde e in program si cam ce sfera acopere pericolele care ameninta relatia cu Dumnezeu. Nu uitati, cand deschideti Biblia, cartea la care sunteti are o anumita forma literara, o anumita natura si natura cartii determina modul in care se interpreteaza cartea. Biblia nu-i o apa si un pamant. Sunt cel putin 10 forme literare majore care trebuie descuiate cu chei speciale. Natura cartii determina modul in care este interpretata cartea. Noi suntem in Noul Testament, in literatura epistolara. O epsitola are destinatar: biserica lui Dumnezeu din Corint. Are un autor: apostolul Pavel. Si are un mesaj: textul care noi il avem inaintea noastra.

Cel putin, in biserica noastra, cand luam o carte, o parcurgem in trei etape: o pregatire a cartii, pentru ca n-avem GPS, atunci, trebuie sa ne creem o harta prin toata cartea. Pe urma este o analiza a cartii. Mergem paragraf cu paragraf prin ea. Am lasat tinerilor, care de 3 luni de zile si mai bine predica in [Biserica] Iris, cartea Ieremia, si au facut o treaba superba din ea, analiza cartii, dupa care trebuie sa adunam teologia cartii sau rezumarea cartii.

As vrea sa luam carte Corinteni, sa spun cateva lucruri despre ea, inainte ca sa intru in textul nostru. Observati, cand vrei sa pregatesti o carte, trebuie sa-i intelegi structura, scopul si mesajul. Ce-a vrut sa transmita autorul. Acum, scopul cartii este intotdeauna legat de starea bisericii a carei este adresata. Corinteni este poate cea mai pacatoase dintre bisericile  de pe paginile Noului Testament. Va dati seama ca aceasta realitate din Corint a declansat sau l-a pus pe Duhul lui Dumnezeusa scrie prin Pavel aceasta epistola, pe care o urmeaza cu a doua epistola.

Noi vom incerca sa intelegem scopul cartii, plecand de la 1 Corinteni 11:1-16, largind un pic perspectiva asupra intregii carti. Dragii mei, una dintre problemele fundamentale in bisericile noastre este foarte asemanatoare cu cea a martorilor lui Iehova. Alaltaieri, cineva a batut la usa la fiul meu si Nora s-a dus sa deschida usa. Erau doua doamne bine imbracate si au intrebat-o daca-i foarte ocupata si daca ar putea sa vorbeasca din Biblie cu ea. Nora a ajuns la concluzia ca sunt martori ai lui Iehova. Si cand ele au inceput sa povesteasca din Biblie, a zis: „Numai putin. Mie imi place sa citesc Biblia asa cum mi-a fost data, fara sa scot textele din context. Poti, absolut tot ce vrei, dovedi cu Biblia. Pana si pacatele ti le poti justifica prin ea.

Si de aceea, dragii mei, daca vrei sa ajungi la adevarul Biblic, trebuie sa-L lasi pe Dumnezeu sa-ti vorbeasca, cum a hotarat El, prin carti din Scriptura. Asta este una dintre pericolele din aceasta dimineata. Am auzit multe predici pe tema aceasta. Text scos din context, din care faci ce vrei. Si de aceea cred ca imi veti da voie sa largesc un pic contextul. Va spun cum voi aborda lucrurile.

  1. I. Contextul luptei spirituale in 1 Corinteni – In primul rand voi incerca sa zugravesc contextul luptei spirituale. Numai in acest context vom intelege textul.
  2. II. Interpretarea textului in lumina indicatiilor din 11:3 – In al doilea rand, voi incerca sa privesc textul prin lentila pe care insusi Pavel ne-o da in vers. 3 din 1 Corinteni 11
  3. III. Argumentele lui Pavel – vom parcurge o parte din argumentele lui Pavel. Are 6 argumente. Trebuie sa fie un lucru foarte important pentru el ca sa-si ia oboseala, ca sa aduca 6 argumente la un verset si jumatate, in care a spus tot ce are de spus
  4. IV. Concluzii – Concluziile, las pe fratele Crinisor sa le traga. Eu nu stiu daca voi apuca. Dar, eu sunt aici ca sa raspund la o cerere.

Dati-mi voie de a zugravi lupta spirituala din carte….

Notite (FULL) pana la minutul 27:00 VA URMA urmatoarea 1/2 ora cu transcriere, pe curand.

Aici VIDEO 1 din cele 2 – durata primului video 1 ora 40 min

VIDEO by AgapeOC

Pentru cei care ne-o luati inainte, aveti aici si video nr. 2 – http://youtu.be/Gz0YlmVTro8

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari