Dialogos – Creierul, o amprenta divina – Prelegere Voicu Tudorache

Emil Bartos cu Voicu Tudorescu - Dialogos

Forumul Dialogos Emil Bartos cu Voicu Tudorache – Creierul, o amprentă divină.

Prelegere in Limba Romana.

Adelina Ghilea despre Voicu Tudorache:

În acest weekend am avut onoarea de a-l avea ca și invitat pe prof.univ. Voicu Tudorache.

Dumnealui este șeful Clinicii de Pneumologie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” și șeful disciplinei Pneumologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

(in Limba Engleza):

To sit at the same table with such brilliant minds is not just an intellectual challenge, but also an opportunity to explore and learn like never before. This weekend I had to honor of recording an interview about the human brain and God’s precise design of it, with dr. Voicu Tudorache. He is the chief of the Pneumology Clinic as well as the chair of the Pneumology Department at „Victor Babeș” University, both in Timisoara. // A sta la masa cu oameni de un asemenea calibru este cu adevărat o provocare intelectuală dar și o oportunitate de a explora și învăța lucruri noi într-un fel inedit. Așadar, în acest weekend am avut onoarea de purta o conversație radiofonică despre creierul uman și amprenta divină, cu prof.univ. Voicu Tudorache. D-l profesor este șeful Clinicii de Pneumologie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” și șeful disciplinei Pneumologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

VIDEO by videometanoia

Cum a fost acceptată versiunea Cornilescu în diversele medii religioase?

Întrebare: Cum a fost acceptată versiunea Cornilescu în diversele medii religioase?

*Articol bazat pe răspunsurile lect. univ. dr. Emanuel Conțac din cadrul primei întâlniri a Forumului Dialogos. Autor: Adelina Ghilea.

Inițial, pe fondul crizei de după război, Biblia Cornilescu a fost foarte citită; ba chiar mult mai citită în spațiul ortodox. La vremea aceea, evanghelicii aveau deja Biblia de la Iași sau versiunea Iași-Nițulescu. Cornilescu însă a început să câștige tot mai mult teren, și a difuzat traducerea în tiraje de zeci de mii, devenind relativ rapid versiunea favorită, mai ales a tinerilor. Chiar și în perioada comunistă, în ciuda restricțiilor regimului, cea mai folosită Biblie a fost versiunea lui Cornilescu.

Mai târziu, Sfântul Sinod a primit o reclamație prin care se cerea o măsură care să împiedice folosirea traducerii lui Cornilescu. Măsura nu s-a dat, însă în martie 1933, în timpul guvernului Vaida, când Titulescu era ministru de externe iar Gheorghe Mironescu ministru de interne, a fost dat un decret prin care se interzicea accesul distributorilor de Biblii în mediul rural. Acest act a fost argumentat prin temerea că răspândirea Bibliei destabiliza mediul religios.

Versiunea Cornilescu a pătruns puțin și în contextul greo-catolic, însă publicarea frecventă a acesteia, a influențat cel mai puternic adoptarea ei de către Bisericiile protestante și neoprotestante.

Versiunea folosită astăzi este cea publicată în 1924, cu revizuirile ulterioare.

Forumul Dialogos

Întrebare: Care este istoria primei Biblii în limba română?

Emanuel Contac,Emil Bartos,Dialogos

*Articol bazat pe răspunsurile lect. univ. dr. Emanuel Conțac din cadrul primei întâlniri al Forumului Dialogos. Autor: Adelina Ghilea.

Înainte de a apărea prima traducere a textelor biblice în limba română, o largă influență a avut-o limba slavonă, care pentru mult timp, a constituit limba de cultură în spațiul românesc. Nu la mult timp după reforma din Transilvania, Filip Moldoveanu a tradus, în 1551-1553, cele patru Evanghelii din limbile originale în limbile română și slavonă (limba română fiind încă exprimată în caractere chirilice). În prezent mai există un singur exemplar în lume din acea serie, care conține însă doar Evanghelia după Matei și se află la St. Petersburg.

În 1688, a apărut și prima Biblie completă în limba română, aceasta fiind cunoscută ca și Biblia de la București. Interesant este că publicarea Bibliei în integralitatea ei nu a reprezentat o inițiativă a Bisericii, ci o inițiativă mai degrabă culturală și politică a domnitorului Șerban Cantacuzino. Se cunoaște că traducătorul Vechiului Testament al acestei ediții, Nicolae Milescu Spătaru,a folosit o Septuagintă a protestanților de la Frankfurt, versiunile noi și edițiile critice nefiind neăpărat o preocupare a Bisericii de Răsărit.

Până în ziua de azi rămâne un mister identitatea celui care de fapt i-a încredințat această misiune. Milescu, reprezentant cu atribuții diplomatice al lui Grigore Ghica, a lucrat, în timpul șederii sale la Constantinopol, la această traducere a Vechiului Testament timp de 3-4 ani, un timp relativ scurt pentru o îndatorire atât de amplă. Până să fie tipărită însă, traducerea lui Milescu a trecut prin câteva revizuiri, mai întâi în Moldova, apoi în Muntenia, și în final a fost adăugată la versiunea Noului Testament de la Alba Iulia, care a fost și ea finalizată cu ceva timp inainte (1648). Curios este faptul că traducerea tipărită la București conține, de plidă, cartea 4 Macabei, considerată apocrifă chiar și de Biserica Ortodoxă.

Fa click pe link sa citesti articolul:

https://www.facebook.com/notes/forumul-dialogos/întrebare-care-este-istoria-primei-biblii-în-limba-română/1537667599842919

Vezi si – VIDEO – Emanuel Conțac și Emil Bartoș: Serile Dialogos – Biblia la Români – Prelegere si Dialog

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari