E iarăși, Doamne, românimea-n stradă

FOTO TheNewsTrend.com

FOTO TheNewsTrend.com

E iarăși, Doamne, românimea-n stradă

E iarăși, Doamne, românimea-n stradă
Cu răzvrătiri crescând peste borduri,
Și-n osul ei se-aud pârâituri,
Politica trecând ca o tornadă.

Ne amăgim de-aproape trei decenii
Și parcă ne-ar plăcea să fim mințiți,
Când cei votați ne fură lăcomiți
Și-apoi ne-mbrobodesc cu stupizenii.

Am mai schimbat culorile, cu anii,
Ca să ne amăgim multicolor
Și-am suferit la fel de arzător
În circul unor dispariții stranii.

Ne-am pus nădejdea în democrație
Crezând naivi că ea e „da” și „nu”
Și, Doamne, am uitat că numai Tu
Mai poți destinul României scrie.

Mă doare starea nației, Părinte,
Și-otrava ce se-aruncă între frați,

CONTINUARE AICI  – http://nelumartian.blogspot.ro/2017/02/e-iarasi-doamne-romanimea-n-strada.html

Blogul poetului Simion Felix Marţian

Reclame

„Doamne, Doamne !”, nu-i de ajuns… ~ de Viorel Udriste

Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. - Matei 7:21

Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne, Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. – Matei 7:21

„Doamne, Doamne !”, nu-i de ajuns…

„Tu esti bun Doamne, gata sa ierti.” Ps. 86:5
„Domnul …cunoaste pe cei ce se incred in El.” Naum 1:7

Viorel UdristeToti oamenii trebuie (ar trebui) sa raspunda la revelatia in Hristos care a facut posibila cunoasterea deplina a lui Dumnezeu, nu doar o intelegere intelectuala ci o ascultare cu privire la scopul Sau revelat, o acceptare a dragostei Sale revelate si o partasie cu Dumnezeu. Aceasta cunoastere a lui Dumnezeu este posibila numai pentru ca Dumnezeu, in dragostea Sa, i-a chemat pe oameni la Sine.

Oamenii stiu ca pacatul ii va osandi si totusi acestia pacatuiesc – „Moise ne-a dat Legea…” Deut. 33:4 si „Totusi nimeni din voi nu tine Legea.” Ioan 7:19
Cu ocazia Sarbatorii Corturilor, Isus se afla la Ierusalim si predica in Templu. Ascultatorii Lui se laudau cu Legea lui Moise, dar Domnul ataca religia lor bazata pe increderea in ei insisi. Acestia considerau ca respecta Legea, dar in inimile lor, in gandurile lor erau plini de rautate si viclenie. Isus ii cunostea…
Asa este si astazi, oamenii stiu multe, cunosc multe, mai mult decat credem noi ca ar putea sti despre Dumnezeu …si totusi ei merg mai departe fara a da importanta mantuirii sufletului lor. Pierzarea unui astfel de suflet este iminenta, pentru ca „plata pacatului este moartea” dar „darul fara plata al lui Dumnezeu este viata vesnica” Rom. 6:23 …tocmai in acest Isus care este respins de ei.
Cuvantul este destul de clar (fara predici suplimentare) si ne avertizeaza pe toti: „Oricine rosteste Numele Domnului sa se departeze de faradelege” 2Tim. 2:19

Oamenii stiu ca exista mantuire prin Isus Hristos si totusi sunt (raman) nemantuiti – nu-i de ajuns sa sti, sa cunosti, este de ajuns sa faci, sa implinesti voia lui Dumnezeu. Oamenii irosesc invitatiile la mantuire inlocuind ascultarea cu scuze de tot felul. Averea nu rezolva vesnicia (cu Dumnezeu), …la moarte unii scapa de necazuri, altii dau de ele ! „Si ce foloseste unui om sa castige toata lumea, daca isi pierde sufletul ? Marcu 8 36

Oamenii stiu ca vine moartea si totusi nu se pregatesc – de cand te nasti, nu esti prea tanar pentru a muri… Viata sufleteasca a omului nu trebuie pierduta. Daca omul o iubeste si incearca sa o pastreze, o va pierde; dar daca o va pierde sau renunta la ea de dragul lui Hristos, de dragul Evangheliei, de dragul fratilor in Hristos, de dragul slujirii, o va pastra invaluita in viata invierii.
„Caci oricine va vrea sa-si scape viata, o va pierde; dar oricine isi va pierde viata din pricina Mea si din pricina Evangheliei o va maintui.” Marcu 8:35 „Cine isi iubeste viata o va pierde; si cine isi uraste viata in lumea aceasta o va pastra pentru viata vesnica. Daca Imi slujeste cineva, sa Ma urmeze; si unde sunt Eu, acolo va fi si slujitorul Meu. Daca Imi slujeste cineva, Tatal il va cinsti” Ioan 12:25-26

Oamenii stiu ca dupa moarte urmeaza judecata, totusi acestia nu vor si nu doresc sa obtina iertarea – „Oamenilor le este randuit sa moara o singura data, apoi vine judecata.” Evrei 9:27 Avem pe tararul bogat din Luca 16 24 : „Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si inmoaie varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba; caci grozav sunt chinuit in vapaia aceasta.” Iadul a fost creat pentru Satan, demoni si pentru duhurile slujitoare ale intunericului, nu pentru oameni ! Dar realitatea este ca foarte multi oameni vor ajunge acolo pentru ca …larga este calea catre acesta si ingusta este calea catre Cer. „…largă este poarta şi lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intra pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o află.” Matei 7:13-14

Putini vor intra prin poarta cea smerita a adevaratei pocainte si se vor lepada de ei insisi pentru a-L urma pe Isus, putini se vor stradui sa asculte de poruncile Lui, sa ramana pana la sfarsit in adevarata credinta, puritate si iubire.

Cantări frumoase de la Poarta Cerului

Alin & The Band – Eu stiu cine sunt (HD)

Published on Jun 28, 2016

Alin & The Band – Eu stiu cine sunt
Biserica Poarta Cerului Timisoara
http://www.poartacerului.ro/
https://www.facebook.com/BisericaPoar…
https://www.instagram.com/poartacerului/

O productie PoartaCerului Media 2016

Ruben Andrus – Pentru fiecare clipa

Versuri Gabi Ilut

1. Gandul meu spre Tine zboara Tata Ceresc
N-am cuvinte indeajuns sa iti multumesc
Eu mi-am pus numai in Tine increderea
Fa ce vrei Doamne cu viata mea

R: /: Pentru fiecare clipa vreau sa-Ti multumesc
Pentru fiecare zi din viata te slavesc
Si in fiecare clipa Doamne eu iti cant
Esti tot ce am mai scump pe pamant :/

2. Ma inchin cu multumire in fata Ta
Chiar daca nu imi darui tot ce as vrea
Daca voia mea nu este si planul Tau
Ma dezleg de tot ce-mi doresc eu

3. Iubirea Ta imi umple inima
Nu mai este loc de altceva in viata mea
Iubirea Ta, vreau sa raman in ea
S-o traiesc deplin, Tie ma inchin

Ruben Andrus – Pentru fiecare clipa

 

Agnes Onofrei – Tine-ma in palma Ta

 

Remus Alazaroae – Cat de mare esti, Doamne

Biserica Poarta Cerului Timisoara
http://www.poartacerului.ro/

VIDEO by Poarta Cerului

Ionela, Damaris & Debora Loghin – E langa tine iar

Biserica Poarta Cerului Timisoara
http://www.poartacerului.ro/

 

Florin Ianovici – Ce se intampla, Doamne, cu bisericile noastre de sunt reci?

Photo credit

Photo credit www.skifree.at

Ionatan Pirosca, un poet crestin deosebit. Voi nu-l stiti, cei mai multi dintre voi. Dar, il gasiti daca vreti sa-l cititi.

Ionatan Pirosca Photo Saltstreetjournal.com

Ionatan Pirosca Photo www.thesaltstreetjournal.com

Pe cand era copil, mergea cu sania trasa de cal. Era cu fratele lui, care era in fata, el era in spate.  Ningea, viscolea si s-au apropiat de satul unde trebuia sa fie.

La un moment dat, cand a facut sania o usoara curba, fiindca el atipise, el a zburat din sanie.

Pana sa se dezmeticeasca, pana sa se ridice, striga: „Tata! Tata!” Tata mergea cu sania inainte.

A inceput sa planga si a strigat: „Frate! Frate!” Sania mergea inainte.

Iar a strigat: „Tata!!”

Se opreste sania si tata intoarce.

A venit tata si el, siruind cu lacrimile pe obraz, i-a zis: „Tata, m-ai auzit cand te-am strigat?” Si el i-a zis: „Nu.”

„Frate,” a zis el, „m=ai auzit cand am strigat?” Si i-a zis: „Nu.”

Si atunci zice: „Dar, cum de ati oprit sania?”

La care fratele a zis: „S-a facut rece in spate.” Il tinea in spate (pe Ionatan) si cand a cazut de pe sanie, i s-a facut rece in spate.

Ce se intampla, Doamne, cu bisericile noastre de sunt reci?

Pai, tot cad oameni. Mai cade unul, mai cade altul.. si noi nu simtim.

In aceasta seara suntem aici ca sa spunem ca noi vrem sa fim ca Isus. Striga bartimeu: „Isuse, Fiul lui David, ai mila de mine.” Si toti ii ziceau: „Taci!” Si el mai tare striga. Hristos, in zarva aceea s-a oprit si s-a dus la El si a spus: „Ce vrei sa-ti fac?” A zis: „Da-mi ochi, ca vreau sa merg si eu la Ierusalim cu Tine la sarbatoare. Niciodata n-am vazut si n-am fost la sarbatoare.”

In aceasta seara, as vrea Isuse scump sa fiu ca Tine, in pribegia mea pe acest pamant. As vrea, in aceasta seara, sa fac ce a facut Isus, sa fiu prieten cu cei ce sunt prieteni cu Isus si nimic in plus sa nu fac decat ceea ce a spus Isus.

Din predica Noi vrem sa fim ca tine Isuse (VIDEO)

ADEVARUL.ro: VIDEO clip Protestul de la CLUJ – S-a cantat Maretul Har si Leaga-ne, Doamne, pe toti impreuna cu lanturi ce nu pot fi rupte…

PROTEST Barnevernet la Cluj Napoca #BODNARIU

Da, azi, la Cluj s-au cantat aceste cuvinte:

Este un singur Domn.
Este un singur Fiu.
Este un singur Duh,
Si, acela-i viu.

VEZI AICI – http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/protest-cluj-sotii-bodnariu via Credo TV

Solidaritate pentru Familia Bodnariu Marius, Ruth si copiii ! – M-apasă tot mai greu povara (Opreste, Doamne, incercarea)

Această prezentare necesită JavaScript.

Photos Cristina M.

1. M-apasă tot mai greu povara, şi gustul ei e prea amar
Căci simt în piept, cum suferinţa aprinde al durerii jar,
Privesc în zări şi în tăcere, aştept să-mi vină un răspuns
Căci Domne, Tu-mi cunoşti durerea, de Tine nu-i nimic ascuns!
.
R1: Opreşte, Doamne, încercarea, căci parcă jugul mi-e prea greu
Smerit te rog revarsă-Ţi mila, căci numai Tu-mi eşti Dumnezeu.
La Tine vin în ceasuri grele, Părinte şi Ocrotitor
Când îţi simţesc apropierea îmi este jugul mai uşor !
.
2. Nu am la Tine nici un merit, şi recunosc dreptatea Ta
Dar în genunchi te rog, ai milă şi îţi arată dragostea .
Îmi iartă tot trecutul Doamne , căci nu Ţi-a fost Ţie plăcut
Îţi mulţumesc pentru răbdarea ce pentru mine ai avut !
.
3. Opreşte-odată, Tu, furtuna ce sufletu-mi răscoleşte
Căci Tu ai fost dintotdeauna, Părintele ce mă iubeşte .
Tu nu mă vei lăsa de pradă atacurilor celui rău
Deşi nu-Ţi merit izbăvirea şi eu sunt un copil al Tău !
.
R2: Opreşte Doamne încercarea, căci parcă jugul mi-e prea greu
Smerit te rog revarsă-Ţi mila, căci numai Tu-mi eşti Dumnezeu.
Apleacă-Ţi azi te rog urechea la lăcrimatele-mi cuvinte
Şi de la tronul îndurării, ascultă ruga mea fierbinte
La Tine vin în ceasuri grele, Părinte şi Ocrotitor
Când îţi simţesc apropierea îmi este jugul mai uşor !

Versuri de Nicu Wagner, preluate de la Resurse Crestine

FLORIN IANOVICI – DA, DOAMNE – TURNEUL „ACUM E TIMPUL TAU !” PLOIESTI 2015

VIDEO by Prodocens Media

www.prodocensmedia.ro

Mai stai cu mine, Doamne… Valentin Popovici

Photo credit

Photo credit Ganduri Pentru Voi

Mai stai cu mine, Doamne, şi nu mă părăsi,
Eşti în pustia vieţii Izvor de ape vii!
În inima-mi slăbită de lupte şi furtuni
Mai toarnă iar senină o zare de minuni!

Mai dă-mi, o, Doamne, ceasuri de har strălucitor,
Ca şi demult, odată, pe muntele cu dor,
Când m-ai luat de mână, şi pasu-mi de copil
Urma întâia dată pe Calea Ta umil.

Mai lasă, Doamne, harul deschis şi-mbelşugat,
Să curgă peste mine ca-n locul minunat,
Unde din norul slavei Cuvântul Tău vorbea,
Iar robul Tău cu lacrimi stătea şi Te-asculta!

Mai ia nuiaua, Doamne, cu care m-ai lovit,
Să ştiu că eşti cu mine chiar dac-am rătăcit;
Căci nu e chin mai aspru decât să fiu pierdut,
Şi să nu-mi dai mustrarea şi dulcele-Ţi sărut.

Mai spune-mi, Doamne, iarăşi cuvintele de vis,
Că mă iubeşti într-una, şi ai un Paradis,
Unde la Tine-n slavă mă-aştepţi cu drag să vin,
Cu braţele deschise la Poarta de rubin.

Valentin Popovici

Florin Ianovici – Nicidecum sau faca-se voia Ta, Doamne? 23 Martie 2014

photo credit  agapegeek.com  ,Nicidecum, Doamne„, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată

Faptele Apostolilor 10:9-15

9 A doua zi, cînd erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s’a suit să se roage pe acoperişul casei, pela ceasul al şaselea. 10 L -a ajuns foamea, şi a vrut să mănînce. Pe cînd îi pregăteau mîncarea, a căzut într’o răpire sufletească. 11 A văzut cerul deschis, şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborîndu-se şi slobozindu-se în jos pe pămînt. 12 În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare de pe pămînt şi păsările cerului. 13 Şi un glas i -a zis: ,,Petre, scoală-te, taie şi mănîncă.„ 14 ,,Nicidecum, Doamne„, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată n’am mîncat ceva spurcat sau necurat.„ 15 Şi glasul i -a zis iarăş a doua oară: ,,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.„

Martie 2014 Ordinare pt. slujireUrmareste programul integral aici – http://www.bisericabetel.ro/live/ fa click pe Arhive, fa click pe Duminica, 23 Martie 2014 – Dimineata (In poza Alin Jivan cu sotia, Alex si sotia, Emil Mestereaga, Pastor Stefan Ivan, Pastor Florin Ianovici

Florin Ianovici la slujba de ordinare a doi slujitori, 23 Martie 2014:

In timp ce veneam spre biserica astazi, m-am gandit la un lucru care vreau sa-l impartasesc cu dvs. si care vreau sa-l pastrati. Am colindat si oriunde Dumnezeu m-a trimis, am ajuns. M-am dus, dar aici, in Biserica Betel, am gasit un lucru pe care-l spun de multe ori. Biserica Betel are o inima de mama. Si mi-as dori din toata inima, niciodata sa nu ne pierdem inima aceasta de mama. Azi dimineata, ma uitam la o fotografie care e din 2002. O fotografie in care sunt cu sotia, cu fratele Stefan, cu sora Gabriela, cu Marcut si Lidia; stam aici in stanga. La amvon, este fratele Tipei si fratele Emil Bulgar. M-am uitat, m-am uitat la mine si am zis: „Cine-o fi baietasul asta, care pare speriat? Stateam acolo pe un scaun si asa a inceput slujirea. De atunci si pana astazi, Betelul mi-a fost mama. Cate lucruri ne-ati ingaduit. In cate lucruri slabe ati avut rabdare cu noi. Daca astazi putem sa oferim ceva si daca astazi Dumnezeu se foloseste de noi, pentru zidirea si largirea imparatiei Lui, e pentru ca o inima de mama a stiut sa aiba rabdare cu noi.

Vedeti, iubitii Domnului, ca in primul rand, Dumnezeu foloseste aceeasi maniera pentru slujitorii Lui. Cine nu sta de vorba cu Dumnezeu in rugaciune, niciodata nu o sa poata sa inteleaga mare lucru din slujire. Biblia spune ca in momentul in care Petru a fost folosit de Dumnezeu si a inceput o lucrare exceptionala printre neamuri, pentru ca propriu zis, el a fost acela care s-a ridicat la Ierusalim si a zis: „Noi nu putem opri ceea ce Dumnezeu a inceput. Si cuvantul lui a avut o mare greutate. A inceput si va incepe mereu cu acelasi lucru: cu rugaciunea. Fara rugaciune, nici un slujitor a lui Dumnezeu nu poate sa primeasca nimic. Cititi cand Dumnezeu va da timp. Cititi, cat va permite mintea si sufletul vostru. Educati-va, desavarsiti-va, si fiti atenti la lucrurile dimprejur. Dar sa nu uitati niciodata ca ce aduce rugaciunea, nu poate sa va daruiasca nimeni. Lucrul acesta este valabil si pentru noi, dragii mei si am sa va spun un lucru in dimineata aceasta.

Oricine are nevoie de un cuvant de la Dumnezeu, oricine are nevoie de o revelatie de la Dumnezeu, sa nu uite niciodata, ca modul in care o primeste e rugaciunea. Acum, un al doilea lucru pe care vreau sa-l impartasesc este urmatorul. Sa stiti, iubitii Domnului, ca Dumnezeu niciodata n-are sa lucreze cu un om, decat in masura in care omul acela accepta din partea lui Dumnezeu un anumit tipar al vietii. Biblia spune ca Petru se ruga si i s-a facut foame. Si se pregatea sa inchida rugaciunea si sa mearga sa manance. Biblia spune ca exact in momentul cand i s-a facut foame, a cazut intr-o rapire sufleteasca. Niciodata, Dumnezeu, nu va lucra cu un slujitor, pana cand nu va intelege ca Dumnezeu il transforma si il schimba prin tot felul de necazuri si greutati. Niciodata, un slujitor, nu este credibil in ceea ce spune, niciodata, un slujitor, nu va putea sa fie un om a lui Dumnezeu, daca in viata lui nu  va lasa ca necazul, durerea, ingrijorarile, nelinistile, tot felul de lupte, sa-l schimbe, sa-l transforme si sa-l faca placut lui Dumnezeu.

Biblia spune in Evrei 16:36 ‘Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare; 37 au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferestrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi, – 38 ei, de cari lumea nu era vrednică-au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pămîntului.’ Nu stiu cati vor intelege, nu stiu cati sunt de acord cu lucrul acesta, dar Biblia nu poate fi negociata. Nimic nu s-a schimbat. Acelasi fel de a privi slujitorul il are Dumnezeu si acelasi mod de viata va exista in viata oricarui om care se pune la indemana lui Dumnezeu. Vor fi in viata voastra si veti simti atat de multe apasari.

Sunt asa de multe lupte, sunt asa de multe impotriviri. Nu aveti idee  la ce nivel se duce lupta aceasta, pentru ca in lupta, cand cade un slujitor, in momentul acela, Satana isi freaca mainile cu bucurie. De aceea, as vrea sa va spun un lucru.  Lasati ca tot ce este necazul si durere, zdrobindu-va sa creeze un untdelemn din voi, cu care sa puteti unge pe cei care sunt apasati in viata. Dumnezeu din cer va va vorbi in nevoile voastre. Dumnezeu din cer va va vorbi in necazurile voastre. Durerile voastre vor deveni un capital, dincolo de care sa puteti face voia lui Dumnezeu, dincolo de care sa puteti adresa poporului acesta un cuvant intelept. Dincolo de care sa puteti intelege ce inseamna durerea unui suflet. Dumnezeu sa va ajute, Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va dea putere.

Petru a facut un lucru, care, niciodata voi sa nu-l faceti. Sta Petru in fata lui Dumnezeu si cerul se deschide. Coboara acea vedenie de la Dumnezeu, cu fata aceea de masa, cu patru colturi. Dumnezeu ii spune in timpul rugaicunii: „Taie si mananca,” la care Petru ce raspunde? „”Niciodata.” Zice: „Nicidecum, Doamne!”  pentru ca el, niciodata, spune Cuvantul lui Dumnezeu in Faptele Apostolilor 10:14 ‘,,Nicidecum, Doamne„, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată n’am mîncat ceva spurcat sau necurat.`‘ Sa fiti atenti la ce va spun acum. Cuvantul ‘Doamne’ si cuvantul ‘nicidecum’, astea niciodata nu pot sa stea impreuna. Niciodata, cuvantul nicidecum si cuvantul Doamne, nu pot sa stea impreuna. Pentru ca, unde este cuvantul Doamne, va trebui intotdeauna sa spui: „Cum vrei Tu.”

Petru s-a ridicat si a zis: „Nicidecum, eu lucrul asta n-am sa-l fac.” Si era indreptatit, pentru ca dupa legea ceremoniala, dupa legea Vechi Testamentara, el nu trebuia sa manance lucruri necurate. Dar Dumnezeu din cer i-a dat o revelatie si i-a zis: „Fa lucrul acesta. Taie si mananca.” Era o pilda, era un simbol, a ceea ce avea sa fie lucrarea de a doua zi, lucrarea aceea in care el a mers in casa lui Corneliu (pentru cei ce nu stiu). El a zis: „Nicidecum, Doamne, n-am sa fac lucrul acesta.” Si eu vreau sa va spun un lucru, dragii mei. Cand Dumnezeu intra in viata unui om si il cheama in slujire, nicidecum nu se va mai intampla din ce crede el. Se va intampla, intotdeauna, ce vrea Dumnezeu. Tu ai dreptul sa spui: „Nicidecum.” Dar Dumnezeu, oricum, te poarta unde vrea El si Dumnezeu face ce voieste El. Si vreau sa ne rugam, ca Dumnezeu din ceruri, sa le dea acestor doi tineri intelepciune. Uitati-va cat sunt de grele vremurile si cat de dificil este astazisa stii sa stai in picioare. Sa nu spuneti dvs. ca slujirea de astazi e mai usoara decat slujirea de ieri. Nu-i mai usoara. E mai grea, pentru ca oamenii se izoleaza, pentru ca oamenii sunt usor de ranit, pentru ca oamenii sunt cu multa critica,  si atunci nu-i usor, in probleme ca aceasta, sa gasesti dreapta masura, sa gasesti intelepciunea, sa gasesti acea flexibilitate care sa nu insemne compromis. Sa gasesti acea dreapta masura, sa-L auzi pe cel de langa tine, sa-l intelegi pe cel de langa tine, sa nu-l incurajezi in slabiciunile lui, dar sa stii sa-l ridici si sa-l apropii de Domnul.

Fratii mei, surorile mele, cand stai de vorba cu Dumnezeu, tu sa nu spui niciodata: „Nicidecum.” Ci sa spui, intotdeauna: „Imediat si cum vrei Tu, Doamne.” Laudat sa fie Dumnezeu. Ma rog in dimineata aceasta, Dumnezeu sa va dea aceasta masura de intelepciune, sa puteti sa raspundeti lui Dumnezeu, potrivit cu planul Lui. Pentru ca, iubitii Domnului, as vrea sa va spun ca Dumnezeu are intotdeauna in viata Lui mai multe planuri.Eu am stat si mi-am gandit chiar in dimineata aceasta, cam ce mi-am inchipuit eu ca inseamna slujirea si ce-am vazut eu, astazi, ca inseamna slujirea? Si intre ceea ce mi-am inchipuit si ceea ce vad ca se intampla, e o mare diferenta. Stiti de ce? Pentru ca Dumnezeu are drumul Lui. Si Dumnezeu conduce lucrurile pe drumul Lui. Fratii mei: „Cand spuneti cuvantul ‘Doamne’, sa nu spuneti ‘nicidecum’. Ci sa spuneti intotdeaun: „Cum vrei Tu, Doamne.”

Domnul Isus Hristos, in gradina Ghetimani a zis: „N-as vrea sa beau din acest pahar, dar nu cum voiesc eu, ci cum voiesti Tu.” Asa sa se faca, cum voieste Dumnezeu.

Al doilea cuvant care nu trebuie sa apara niciodata, in viata unui slujitor, este ‘niciodata’. Cum adica, niciodata? Cat a durat ‘niciodata’ in viata lui Petru? „Niciodata, Doamne, n-am sa fac lucrul asta.” Si a doua zi era pe drum. A doua zi, pleca spre casa lui Corneliu. Stiti cat a durat niciodata? De azi, pana maine. El a zis: „Niciodata nu voi face lucrul asta,” si a doua zi era deja pe drum. De ce? Pentru ca Dumnezeu din cer, spune ca, intotdeauna, vremea in care Dumnezeu lucreaza este astazi. „Astazi, daca auzi glasul lui Dumnezeu, nu-ti impietri inima.” Dar, ce sa facem? Voia Lui. Dumnezeu sa ne ajute si Dumnezeu sa ne binecuvanteze. In dimineata aceasta, cuvantul deosebit care vreau sa-l impartasesc cu voi este sa nu spui cuvantul ‘nicidecum’ si ‘niciodata’.

Este foarte important inaintea lui Dumnezeu, sa nu devenim un produs de religie. Am observat de foarte multe ori ca oamenii, de regula, se ridica sa apere o religie. Voi sa va ridicati sa-L aparati pe Hristos. Nu ca ar avea nevoie Hristos de ajutorul nostru, dar noi nu suntem produsul unei religii, ci Biblia spune ca suntem rodul suferintei Lui. Sa predicati intotdeauna, nu contra altor religii. Sa nu va apucati de certuri desarte, care nu duc la nici o inaintare si nu aduc nici un folos. Voi sa-L propovaduiti pe Hristos. Pentru ca in toate, cel ce trebuie inaltat este Domnul Isus Hristos. Totdeauna, privirea trebuie sa fie spre Domnul Isus Hristos. N-am timp de lucrurile acestea. De-a ma certa cu unul si cu altul, pentru ca sunt prea plin de farmecul si frumusetea Domnului Isus Hristos. As vrea din toata inima, asta ma rog, Dumnezeu din ceruri sa va ajute sa fiti ancorati in El. Totdeauna sa propovaduiti pe Hristos, El este inceputul si sfarsitul. El este Alfa si Omega, El este Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii. El este intiparirea fiintei Tatalui. Cine L-a vazut pe Fiul, L-a vazut pe Tatal. Binecuvantat sa fie Numele Lui.

Toata slujirea voastra sa fie ancorata in Hristos. Tot ce faceti sa fie ancorat in Hristos. Dumnezeu sa va dea puterea, oridecateori sunteti chemati. Sa nu spuneti: „Niciodata.” Sa spuneti: „Acum.” Haideti sa ne rugam ca Dumnezeu sa-i binecuvanteze cu disponibilitate. Dumnezeu sa le dea foarte multa dragoste. E foarte mult de lucru in biserica. Dar Dumnezeu ne ajuta si ne bineucvanteaza si in Septembrie, Octombrie, vrem sa-i ajutam sa puna umarul la acest jug numit  ‘Slujirea in Casa lui Dumnezeu.’ Biserica aceasta are nevoie de foarte multi slujitori. Suntem prea putini astazi. Dar, Dumnezeu sa-i ridice, Dumnezeu sa-i creasca, Dumnezeu sa-i binecuvanteze. Cand vei pleca, astazi acasa si vei spune: „Doamne,” sau poate, „Dumnezeule,” sau vei spune, „Isus Hristos,” sa intelegi un lucru. Niciodata, lui Isus Hristos sa nu-i spui: „Nicidecum.” Si niciodata, lui Isus Hristos, sa nu-i spui: „Niciodata.” Ci sa spui intotdeauna: „Acum, aici si faca-se voia Ta.” Fiti oameni intelepti. Rugati-L pe Duhul Sfant sa lucreze la mintea voastra si la sufletul vostru, ca sa puteti face voia lui Dumnezeu.

Fratii mei, surorile mele, niciodata n-am vrea sa vedem la amvon, un om. Am vrea sa-L vedem pe Hristos. Ceea ce a nimicit intotdeauna lucrarea lui Dumnezeu a fost mandria omului. Petru s-a ridicat si a zis: „Nicidecum, niciodata.” Si s-a uitat spre el. Cand te uiti spre Hristos, nu poti rosti decat un singur cuvant: „Pot totul in Isus Hristos, care ma intareste. Nu voia mea, ci voia Ta. Laudat sa fie Domnul Dumnezeu.” Au fost asa de multe situatii.. Odata, tin minte, am fost in biroul Domnului Ministru Secretar de Stat. Si nu stiu daca ati intrat vreodata la Secretarul de Stat pentru Culte, poate daca accesati saitul, puteti vedea. Sunt ostentoase salile acelea, sunt asa de inalte, aurite, in stil retro, intr-un stil gotic. Sunt deadreptul impresionante. Am impresia ca factura este foarte mare, pentru ca si camerel sunt foarte inalte. Nu-i o mare intelepciune. Si eram cu Domnul Secretar de Stat, trecea printr-un moment dificil dansu. L-am vazut ca este abatut si ce pot eu sa daruiesc unui om? Ce as putea eu sa fac, eu, un om simplu? Atata, si am zis: „Domnul Ministru, dvs. ati avea nevoie de o rugaciune. Asa-i? Va vad abatut, va vad trist.” Stiam ca guvernul trece printr-o remaniere, si el a zis: „Da, Domnul Ianovici. O rugaciune mi-ar fi de ajutor.” Si a zis: „Rugati-va pentru mine.” Si am zis: „Domn Ministru, acum, nu cand plec afara. Daca imi permiteti, aici cum stam, inchidem ochii si permiteti-mi sa rostesc o rugaciune.” Sigur ca am pus tot focul inimii in rugaciunea aceea si cand s-a terminat rugaciunea am vazut ca Dumnezeu il atinsese. Dupa ce am iesit din birou m-am gandit asa cu emotie si chiar cu bucurie: „Dumnezeu m-a biencuvantat, ce rugaciune am facut, in biroul ministrului,” un pic asa… ala, a venit cu pana, sa ma gadile la fire.

photo credit www.niceartgallery.com

Si ma suna un frate si zice: „Frate, as vrea sa te invit sa vii intr-o evanghelizare.”
„Cand,” am intrebat eu.
Zice: „Diseara.”
Am stat putin pe ganduri si am zis: „Dar, ce te face asa, sa crezi ca as putea, de pe azi, pe azi s-ajung?”
„Pai, asa mi-a zis Domnul Dumnezeu, sa te sun.”
Am zis: „Dar, unde esti dumneata?”
Si mi-a rostit un cuvant. Nici n-am stiut daca e pe harta. N-am auzit in viata mea.
„Dar, ce este acolo,” l-am intrebat.
„Un sat.”
Am stat si m-am gandit un pic, ca prea pareau lucrurile intr-un fel in care  sa-ti dai seama ca e Domnul.
Si a zis: „Vi frate?”
Si am zis: „Da.”
N-am zis: „Nicidecum.” Nici n-am avut timp sa spun NU.
Si a zis: „La ora „” ne intalnim.”
Am apucat in masina, m-am dus. Nu era foarte departe, undeva la 80-90 de km.  Si am venit cu masina, mai sa-mi rup masina. Am urcat pe niste hartoape.
A zis: „Las-o frate aici in curte ca nu se urca pe asa ceva.”
Si am lasat masina si ne-am dus cu ce am gasit. Cand am ajuns in adunare, zice „Mergem in adunare.” Am intrat in adunare, o am si acuma zugravita in fata ochilor.

Dimineata am stat intre… era jilt, din ala de culoare rosie… Si acuma, am intrat, era pamant pe jos. N-avea podea. O singura fereastra, care nici nu se inchidea bine. Dar nici nu era nevoie, ca era o caldura. Un acordeon, care si ala era spart si canta un tanar, si vreo 40 de oameni.

M-am uitat si am zis: „Doamne, unde am ajuns eu aici? ” Si, sigur, am inceput sa predic cuvantul lui Dumnezeu. Dar eu nu pot sa va explic se s-a intamplat, pentru ca Dumnezeu nu vrea decat un singur lucru. Tu sa te duci in directia in care El vrea. Cand ajungi acolo, Dumnezeu isi face lucrarea.

Eu am inceput sa predic. Dar tin minte ca Dumnezeu a coborat cu putere. Cred ca unul dintre fratii din biserica, Cristi Fieraru, a fost cu mine. Si la un moment dat, am terminat predica, foarte repede. S-au si mirat fratii de ce am terminat asa de repede.

Si am facut o chemare de 40 de minute, la pocainta. Ce n-am stiut eu, este ca din cei 40 de insi care erau acolo, 36 de oameni erau neintorsi la Dumnezeu si s-au pocait 35. O singura femeie a rezistat si tin minte ca se tinea de banca si spunea: „Nu ies. Nu ies.” Duhul lui Dumnezeu a lucrat. Am plecat acasa  si de atunci incolo, imaginea asta imi staruie in minte.

Fratii mei, surorile mele, cand spui Isus Hristos, sa nu spui niciodata ‘nicidecum’ si sa nu spui niciodata ‘niciodata’. Ci sa spui: „Unde vrei Tu si cum vrei Tu.” Cand stau si magandesc la aceste doua amintiri, oamenii aceea care s-au intors la Dumnezeu , ma mangaie sufletul si ma gandesc: ce frumos stie sa lucreze Dumnezeu, numai noi sa ne lasam prelucrati de Dumnezeu. Dragii mei frati, va pretuiesc in Domnul. Sa fiti maleabili. Sa fiti oamenii care prin intelepciune sa fiti usor de induplecat. Sa fiti oameni atenti la soapta Duhului Sfant. Sa faceti ce va va spune Dumnezeu. Si cand Dumnezeu va spune: „Sa mergi incolo,” sa mergi incolo. Si totdeauna sa fi atent, pentru ca as dori din toata inima, atunci cand noi suntem in mana lui Dumnezeu, sa se vada Isus Hristos. Nu parerile omului, nu felul omului, ci sa strigam si noi ca oamenii aceia, ca si grecii, „Domnule, am vrea sa-L vedem pe Isus.”

Biserica Betel Bucuresti, Crangasi (23.03.2014)
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Nicidecum sau faca-se voia Ta, Doamne?
23 Martie 2014

Urmareste programul integral aici – http://www.bisericabetel.ro/live/ fa click pe Arhive, fa click pe Duminica, 23 Martie 2014 – Dimineata

Doamne, vorbeste-mi! Photo Illustration – Lord, please talk to me!

Cand nu primesti raspuns, cauta-L pe Dumnezeu in Biblie.

Cele 8 moduri prin care Dumnezeu ne vorbeste:

  1. In mod general, prin Cuvantul Sau. 2 Timotei 3:16 ‘Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire
  2. Prin Fiul Sau Isus Hristos. Evrei 1:1-2 ‘După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rînduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, 2 la sfîrşitul acestor zile, ne -a vorbit prin Fiul, pe care L -a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile.’
  3. Prin natura si Creatie. Romani 1:20 ‘În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, dela facerea lumii, cînd te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot desvinovăţi;
  4. Prin alti credinciosi. Iacov 3:17 ‘Înţelepciunea care vine de sus, este, întîi, curată, apoi pacinică, blîndă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică.
  5. Prin muzica. 2 Cronici 20 ‘Capitolul 20 aici‘ – 2 Cronici 20:21 ‘Apoi în învoire cu poporul, a numit nişte cîntăreţi cari, îmbrăcaţi cu podoabe sfinte, şi mergînd înaintea oştirii, lăudau pe Domnul şi ziceau: ,,Lăudaţi pe Domnul, căci îndurarea Lui ţine în veac!`.
  6. Prin diferite circumstante
  7. Prin Duhul Sfant. Ioan 14:14, ‘Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face‘  1 Corinteni 3:16 ‘Nu ştiţi că voi sînteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?
  8. Prin rugaciune. Romani 8:26-27 ‘Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuş Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite.
Photo credit

Photo credit Facebook

Google translate – Click Pentru Limba Romana 

The Ways in Which God Speaks to Us Today

by Rebecca Barlow Jordan via crosswalk.com

He conversed with Adam in the first garden. He told Noah to build an ark. He spoke to Moses in a burning bush. He promised Abraham a son. Paul heard His voice on the way to Damascus. But does God still speak to us today? If so, how? When? Where?

Often when people ask this question, they are talking about an audible voice. And God can do that. He can do anything He wants. He’s God. Why then, can’t I hear God speak to me audibly, someone might ask?

I can’t answer questions that the Bible does not make clear. And the way God works is one of those questions. I do think “hearing God speak” may mean different things to different people. To some, it may suggest, “I need answers for my life, or this particular crisis.” Another may say, “I’ve asked God for _________, but He never answers me.”

God treats each of us as unique children. None of us are cookie-cutter Christians. Because of that, God doesn’t “speak” the same way to all of us. However, here are eight ways God often uses to communicate with us.

8 Ways God Speaks to Us Today

1. Through His Word in general.

2 Timothy 3:16 says that all Scripture is “God-breathed.” His Word sometimes gives us a warning, a word of encouragement, or a lesson for life. It’s ”His-story”–written with love as God’s guide for life, “so that the man of God may be thoroughly equipped for every good work.”

That means God is whispering, and sometimes shouting, all through His Word, giving us instructions and principles for life. As we interpret Scripture by other Scripture, we avoid the false logic and misinterpretations that sneak into our world. If someone claims, “God told me to go kill my neighbor!” would you believe him? Of course not! God never violates His own Word or principles. That “voice” does not belong to God.

I needed help for raising my children. God “told” me about that in His Word, especially in proverbsMarriage difficulties? God spoke about that as well. Times when I was afraid? I “heard” Jesus’ words to His disciples as they feared for their lives one stormy night: “Peace, be still!” and it was as if God was speaking to me, too (Luke 8:23-25).

2.  Through His Son, Jesus Christ

The New Testament was the fulfillment of God’s special plan. It’s the gospel: the good news of Jesus Christ. “In the past God spoke to our forefathers through the prophets at many times and in various ways, but in these last days he has spoken to us by His Son, whom he appointed heir of all things, and through whom he made the universe” Hebrews 1:1-2, NIV).

Through the words of Jesus in Scripture, we can “hear” God’s heart and God’s voice–and know what God is truly like. These words were not written for a few, select individuals who could jump through the right spiritual hoops (“For God so loved the world…”). Someone in Africa, in Germany, in China, and in Alabama can “hear” Jesus’ voice by reading the same Bible.

Comparing us to sheep and He as the Shepherd, Jesus says inJohn 10:27, NKJV: “My sheep hear my voice, and I know them, and they follow me.” Why? Because the sheep know who He is. They belong to Him, and they recognize Him by the sound of His voice. And He’s the one who will always lovingly lead them on the right path–again and again.

3. Through Nature and God’s Creation

“For since the creation of the world God’s invisible qualities–his eternal power and divine nature–have been clearly seen, being understood from what has been made, so that men are without excuse ” Romans 1:20, NIV). Through the intricate details and magnificent beauty of all that God has made, we can “hear” His voice. How? By observing the ant’s strength to store up food all summer long, we learn about wisdom and industriousness. By studying the heavens, we understand more of God’s greatness. And through planting and growing a garden, we “hear” about miracles of death and rebirth. God designed–and spoke them all into existence.

4. Through Other Believers

God may use a friend, a teacher, a parent, or a preacher to convey His message of truth to us. Their words may come as a warning, a blessing, or as a prophetic truth about our lives.Whether we choose to hear it or ignore it, depends on us. Do their words line up with Scripture? Will God confirm or affirm that truth in us? “The wisdom that comes from heaven is first of all pure; then peace-loving, considerate, submissive, full of mercy and good fruit, impartial, and sincere” (James 3:17, NIV).

I’ve “heard” God speak to me numerous times through other people. A good friend once cautioned me about flirting with danger. Words from a speaker or Christian author have both challenged me and convicted me at times. And I’ve “heard” God talking to me through my own children as their pure and honest words cut clear to my heart and spirit, reminding me of God’s true priorities.

All these things may not sound to you like ways of ”hearing God’s voice,” but it’s possible to reduce God to our own image if we insist on Him acting or reacting a certain way. God is bigger than that. He once spoke through a donkey (Numbers 20:28). Why then, can’t He speak through anyone at anytime or in any way He wants to?

Bottom line is that if we are His children, God loves us unconditionally and will spare no expense to show us. Our part? Believe Him!

Hearing His “audible” voice would no doubt cinch His reality in an awesome way. But I’ve never heard God through an angel’s message. I have no taped recordings to tell you what God sounds like. But I have heard God “speak” through the above ways–and in a few more. Read on.

5. Through Music

Perhaps one of the ways I can sense God’s presence the most and “hear” His voice the best is when I am praising Him through music. Maybe it’s because in times of depression and difficult trials in the past, I would pour over David’s songs in Psalms, often singing them back to God with my own tunes. Praise brings me instantly to attention, like a sergeant’s command to his soldiers. The words and the notes bring a soothing comfort, excitement, and passion that open my ears and heart and lift my spirits immediately.

In 2 Chronicles 20, King Jehoshaphat faced a huge army of enemies who could have easily destroyed His people, but he did a strange thing. With a declaration that his eyes were on God, he sent in a choir of praise singers: “Jehoshaphat appointed men to sing to the LORD and to praise him for the splendor of his holiness as they went out at the head of the army, saying: ‘Give thanks to the LORD, for his love endures forever’” (2 Chronicles 20:21, NIV).

God “spoke” clearly. He released His power, and Jehoshaphat’s army defeated their enemies!

6.  Through Circumstances

When others claim to hear God through circumstances, I try to caution them to test their conclusions with other evidence. God is a Holy God, and often uses circumstances to get our attention. But He will usually confirm it in other ways.

This happened to us before my husband and I married. We were dating in high school and were both involved in what could have been a deadly accident, when a speeding pick-up hit our car broadside. Through that accident, my husband felt God had a special purpose for his life. Did he “hear” God’s literal “Yes?” No, but through much prayer, seeking God’s Word, and talking to others, he felt God’s confirmation. Several months later, he committed his life to full-time Christian service.

Someone once told me they just knew God was telling them it was okay to buy a brand-new pickup. They’d prayed about it, and circumstances confirmed it: the local car dealership had just the color and model they wanted. But there was one small problem they were neglecting. They couldn’t afford it on their income. And they ignored other red flags as well.

Through Moses, God used circumstances (plagues) to convince Egypt’s leader to release God’s people from slavery. But Pharaoh wouldn’t listen.

Sometimes God uses our circumstances to test our faith. We don’t always know how to interpret the things that happen to us. I recently took my first trip in an ambulance to the local ER–unfortunately as a patient. My pulse, along with my blood pressure, dropped dangerously low. For several minutes my world looked like a spinning photo negative. Scary, to say the least. Four hours of testing later found no cause as to why it happened. The doctor pronounced me healthy and sent me home, after encouraging me to get a follow-up–which I did. Nothing showed up.

I don’t know if God was speaking to me about something special, but the first thing I did was tell Him I was listening! If nothing else, life–and loved ones–suddenly became much more precious to me. One of the first things I usually ask God when circumstances change is: “God, is there something you want to teach me through this?” Yes, I know everything is “fodder” for writers. But I want to make it personal and learn the lesson first.

7.  Through His Spirit

I once heard someone teach about “minding the checks” in your spirit. Some may call it “God’s whispers,” while others say, “God’s still, small voice.” We are made in the image of God, and when we confess Jesus and follow Him as our Lord and Savior, His Spirit comes to live in us (John 14:171 Corinthians 3:16). God’s Spirit speaks to us through our conscience, helping to make the right decision. When we’re tempted, that same Spirit warns and nudges us to do the right thing.

As a writer, I depend on God’s Spirit to give me direction. There are times when ideas pop into my mind totally unexpectedly–and sometimes directly after a plea for help from God. The good ideas I credit to God, because after all, He is the source of every good and perfect gift. The others? They’re in file 13. Even the good ones need developing and rewriting, but that’s a different subject.

Why do you suppose ten people can “hear” a sermon, but each person will walk away with a different truth that applies to him? In some cases, the speaker never spoke what the people say they “heard.” Many times, that may be the result of God’s Spirit speaking a personal “Rhema,” a living, breathing word of truth to our spirits. It’s when Scripture comes alive to us–because it is truly “God-breathed.”

8.  Through Prayer

Each way I’ve shared that God may speak to us today meshes into the other. God often speaks to us through His Spirit, through prayer. We may not know how to pray, but God’s Word tells us His spirit makes intercession for us (Romans 8:26-27).

Often through a combination of fasting and prayer, our minds become clearer and our hearts are more sensitive to God. Again, we may not hear God’s literal voice, but His Spirit confirms a certain direction or answer for us. As the distractions fade, we can sense His leading in a new way. Sometimes while praying, God’s Spirit will remind us of a Scripture or a truth in His Word that we can directly apply to the situation.

Does that happen immediately? Not always. There have been occasions where I still had no clue what to do, but in faith I thanked God whenever and however He would answer. A day, a week, maybe even months pass. Then one day in the shower or on a walk, a thought comes–that gentle “whisper” that could only come from Him, accompanied by His peace.

You Are Unique

Does God speak to all of us the same way? No, we are all unique. Are these the only ways God speaks today? No. He’s a creative God. He speaks so many ways, including through miracles. In other countries where Christianity is taboo, God is also revealing Himself repeatedly through dreams. Report after report confirms that an unbeliever who has never heard of Jesus dreams of Him–but doesn’t know who the “man” is–or what the dream means. Then a messenger comes, shows a film about Jesus’ death and resurrection, and the one who has dreamed recognizes the man in his dream: It’s Jesus, the Son of God!

Remember One Truth

Regardless of the way God chooses to reveal Himself or “speak” to us today, remember one truth. He will never contradict His Word, and the message He gives will always bring glory to God. The Bible warns about adding anything to the already written, God-breathed Word of God, or accepting any other messenger who claims to be superior to Jesus (Revelation 22:18-19;2 Corinthians 11:4).

Mina Ianovici – AI MILĂ, DOAMNE, DE ROMÂNIA!

Romania Hai ridica-te Catalin CiuculescuPhoto –  Catalin Ciuculescu – Romania, hai ridica-te

Ne uităm cu toţii cu uimită durere spre ţara noastră şi vedem cum se alege praful de ea, în mâinile celor care i-au prins hăţurile.

Îmi pun întrebarea cum o fi corect să procedezi când cei care ţin frâiele ţării tale mint cu nonşalanţă? Ce trebuie să faci când vezi cât se fură în jurul tău, când oameni care teoretic trăiesc din salarii strâng averi uriaşe? Când legile ţării tale sunt date în aşa fel încât cel care trăieşte bine să trăiască şi mai bine, iar cel care trăieşte rău să trăiască şi mai rău? Ce trebuie să faci când vezi că, după ce s-a furat aproape tot de pe pământ, unii şi-au dat seama că se mai poate fura în continuare şi din pământ? Când ţara noastră, frumoasă, primeşte deşeurile chimice ale altor state, că aşa dictează unele interese?

Nu se mai fură pe ascuns, se fură pe faţă. Nu se mai minte cu jenă, se minte cu tupeu. O reţea uriaşă de neamuri, interese, cumetrii a pus stăpânire pe ţară. Îi vedem cum mint, cum se îmbogăţesc şi nu facem nimic. Când cineva atacă dreptul nostru, ne-am învăţat unii pe alţii să ducem un cadou. Nemţii fac reclamaţie. Noi nu avem la cine.

Se fură de la stat, adică de la noi toţi. Statul a ajuns cel mai prost proprietar din câţi există. Pierde în permanenţă, când cumpără ceva, cumpără la suprapreţ, mereu i se fură câte ceva şi nu zice nimic. Se vor înmulţi taxele. Bugetarii, săracii, pensionarii , cei cu întreprinderi mici vor scotoci prin buzunare să-şi plătescă dările către stat.

Dacă ne trezim peste 10 -15 ani şi ne vom urni să facem ceva, vom constata că tot ce a mai rămas din ţară sunt datoriile şi contractele pe termen lung, prin care alţii vor lua în continuare ce se mai poate lua.

Pentru ţărişoara noastră în care noi vom îmbătrâni, ne vom pensiona şi vom muri, în care vor trăi copiii noştri (că doar n-or emigra toţi) nu putem face nimic?

Într-o ţară prost condusă lucrurile funcţionează numai în mod aparent. Se fac mereu împrumuturi cu precădere de pe piaţa externă, dar despre scadenţă nu se spune nimic. Cum vor arăta vieţile noastre într-o ţară spoliată şi datoare, obligată să respecte contracte păguboase, care au fost semnate de cei dispuşi să îşi vândă ţara pentru a se îmbogăţi ei?

Mă întreb care e atitudinea corectă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor? Ce e drept să facem? Ştiu că trebuie să ne rugăm, dar dacă ne intră un hoţ în casă nu îl lăsăm în pace şi ne rugăm să nu ne ia nimic. Facem ceva. România e ţara noastră, a copiilor noşti, a nepoţilor noştri. Nu e drept să ajungem un popor de bătrâni singuri, fiindcă ceilalţi au plecat, că ţara lor nu le-a oferit nicio şansă. Trăim o aşa zisă democraţie. Tu eşti de acord cu ce se întâmplă în ţară? Oare nu mai e nimeni care ajungând la conducere să fie interesat de oameni? Voi vedeţi că noi nu ne mai acordăm nicio şansă? Cine credeţi că ne va ajuta? Cineva din afară? Nu vi se pare că avem o datorie şi faţă de ţară? Când o vom împlini?

Mina Ianovici

ROMANIAPhoto credit Stana Ioan

Marturie Cristian Florea la Emanuel Church of God, Pastor Lazar Gog (90 minute)

Cristian Florea :

„Asa cum a spus apostolul Pavel odinioara, putem sa spunem si noi preotii convertiti din Romania: Dar lucrurile care pentru mine erau castiguri (erau destul de multe castiguri la parohie) le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba inca, si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa-L castig pe Hristos si sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea, pe care mi-o da legea- legea noastra ortodoxa, canoanele sfintilor parinti, nu o neprihanire care ne vine din canoane, ci o neprihanire care se capata din credinta in jertfa Domnului Isus Hristos si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui. Si sa ma fac asemenea cu moartea Lui, ca sa ajung cu orice chip, daca voi putea la invierea din morti.”

Atunci cand eram cantaret in Biserica Ortodoxa in Aiud, jud, Alba, de unde sunt, imediat dupa revolutie, la noi in Romania s-a declarat, a doua zi dupa sarbatoarea inaltarii Domnului ca fiind ziua eroilor. Acolo la Aiud, veneau din toata tara oameni batrani, cu parul alb si care vorbeau cu totii aceeasi limba. Veneau pastori, preoti, episcopi, cardinali care vorbeau cu totii pe aceeasi limba si cu totii spuneau ca pentru credinta am suferit in inchisorile comuniste. Pentru credinta, am suferit la Aiud, la Sighet, la Pitesti, la canal si in alte locuri, dar prin credinta am invins sistemul comunist. Pentru credinta am ajuns in puscarie. Dar prin credinta, Dumnezeu a fost cu noi in subteran.

Cand auzeam pe oamenii acestia cum vorbeau, despre modul cum ia insotit Dumnezeu pe ei, acolo in inchisori, cand l-am auzit pe Richard Wurmbrand vorbind intr-un mod deosebit si pe sotia lui Sabina, cand l-am vazut pe Nicolaie Moldoveanu… Nu stiam cine sunt. Mai tarziu mi-am adus aminte figurile lor si am descoperit cine sunt oamenii acestia. Cand l-am auzit pe parintele Galeriu, care a suferit in inchisori, cand l-am auzit pe parintele Bartolomeu – Mitropolitul Clujului, Cardinalul Todea, de la Blaj, Pastori Baptisti, Penticostali, Adventisti, de toate culorile religioase care pentru credinta au suferit in inchisorile comuniste, auzindu-i ca prin credinta au invins greutatile care au fost acolo in inchisoare, chiar daca nu era obiceiul meu sa ma rog fara carte, atunci cand i-am auzit pe oamenii acestia, fiind cantaret bisericesc la 17 ani, am inceput sa ma rog fara carte si sa spun: Doamne, cand voi fi mai mare, atunci cand va trebui sa trec prin icercarile vietii, sigur nu voi ajunge in puscarie ca acum este democratie in Romania; daca va trebui sa trec prin incercarile vietii, as vrea sa imi dai si mie o astfel de credinta. Ca atunci cand voi trece prin icercari  sa am putere si sa depasesc. Si Tu sa fi cu mine in toate incercarile, asa cum ai fost cu oamenii acestia. M-am rugat lui Dumnezeu sa imi dea o astfel de credinta biruitoare.

Si Dumnezeu m-a ascultat, chiar daca nu la o clipa. Dupa mai bine de  10 ani, dar Dumnezeu asculta rugaciunile. Absolvind liceul in Aiud, m-am inscris la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, unde am reusit. Mi-am dorit sa merg la Facultatea de Teologie pentru ca in Sfanta Scriptura am citit despre oameni mari ai credintei si acum ii aveam si pe acesti oameni mari ai credintei noastre Romanesti, ca s-au intalnit cu Dumnezeu. Am zis: Asa cum in Vechiul Testament este scris ca atunci cand Marele Preot de la templul din Ierusalim intra odata pe an in altar, in Sfanta Sfintelor, acolo el se intalnea cu Dumnezeu, cred ca cel putin odata, daca voi fi preot in altar, ma voi intalni si eu cu Dumnezeu. Si cand ma voi intalni cu Dumnezeu, cum s-au intalnit si oameni acestia, cum s-au intalnit oamenii Scripturii, o sa-L intreb pe Dumnezeu tot ce ma intereseaza pe mine.

Cu gandul acesta, ca daca voi fi preot intr-o zi, ma voi intalni in altar cu Dumnezeu, m-am dus la Sibiu, am dat examen si am reusit. In cei 4 ani petrecuti in teologie la Sibiu am invatat foarte, foarte multa istorie a Bisericii Ortodoxe Romane. Apoi am invatat foarte multa muzica pentru ca atunci cand merge preotul la o parohie , oamenii nu intreaba: Cum a predicat parintele?  Ci lumea zice: Cum canta popa asta? Apoi am invatat patrologia si alte, alte lucruri. Am invatat foarte multa liturgica, cum sa slujim pe viitor ca preoti, am invatat tiparul sujbelor. Dupa patru ani de teologie, am studiat multa teologie si mult tipic, dar pentru inima, nimic.

O sa spuneti: Dar, nu a-ti studiat si Biblia? Nu a-ti avut ore de Vechiul si Noul Testament? Ba da. In cei 4 ani, 2 ani am avut cate o ora, doua, nu prea multa, o ora, doua maxim pe saptamana de studiu fie al Vechiului sau al Noului Testament si niciodata n-am studiat Biblia cu Biblia. Ci, intotdeauna am studiat Biblia cu traditia. Adica, Biblia trebuia sa se armonizeze cu traditia. Nu am vazut niciodata cum arata un studiu Biblic, noi viitorii conducatori spirituali ai poporului nostru Roman. Intotdeauna o studiam gasind in Vechiul sau Noul Testament argumente pentru traditie, argumente pentru sustinerea pururei feciorie a fecioarei Maria, argumente pentru sustinerea preotiei si ale altor dogme a bisericii noastre.

In anul 1998 am fost licentiat in teologie si am fost sfintit preot de catre Episcopul Andrei de la Alba Iulia si am primit o parohie, undeva in muntii apuseni. Aici m-am lovit dintr-o data de ceea ce nu vasusem in oras, m-am lovit de o realitate pe care nam cunoscut-o in oras si anume, obiceiurile si traditiile poporului nostru Roman, traditii pe care si le-au pastrat Romanii din mosi stramosi de mii de ani. La inmormantari, femeile cantau un cantec vechi- cum va trebui sa treaca sufletul prin vamile vazduhului, puneau bani intre degete ca sa aibe cu ce sa isi plateasca vamile, ca daca nu reuseste sa treaca pe meritele lui la vama,  atunci isi plateste cu bani vama. Apoi se punea o mana de mac in sicriu ca daca familia nu ii face mortului pomenile randuite, atunci Dumnezeu nu ii va deschide portile  si sufletul i se intoarce inapoi in trup si se transforma noasptea in strigoi. Obiceiuri si traditii ancestrale. Dar acum pot sa spun asupra lor ca sunt obiceiuri, credinte si traditii Babiloniene, suta la suta.

La o sedinta, preasfintitul ne-a intrebat pe noi tinerii preoti, cu ce probleme ne confruntam in parohiile noastre si cand m-am ridicat in picioare am zis: Eu ma confrunt cu problema unei traditii pe care nu o inteleg si despre care am citit in alte carti ca are radacini pagane. Nu gasesc traditiile acestea pe paginile Sfintelor Scripturi. Mi-a zis: Auzi Cristian, tu nu ai invatat la facultate ca sfintii parinti au increstinat paganismul, ca traditia pagana a fost inbisericita? Si astfel, avem o factura de traditie pagana, dar ea este inbisericita. Ea este increstinata. Atunci nu am avut pera multe argumente si am tacut din gura. Acum am si nu mai tac din gura. In timpul celor doi ani de slujire in muntii apuseni am avut o fetita caruia i-am pus numele „Anastasia” care in greceste inseamna inviere. Am zis eu ca preot: Nu stiu daca vom avea parte de inviere impreuna cu Hristos.. Aveam o vorba noi Ardelenii: Daca Dumnezeu dragutu o vrea, ‘om fi si noi pe-acolo, dar asta nu se stie. Numai Dumnezeu stie. Noi de unde sa stim? Si chiar daca eram preot nu aveam aceasta siguranta ca voi fi cu Domnul Isus Hristos la inviere. Si cum am citit de la apostolul Pavel, pentru El am lasat toate ca sa am si eu parte de inviere. Eram preot si nu stiam daca voi fi cu Domnul Isus  pe norii cerului si daca voi avea loc in Imparatia Lui; nu aveam siguranta.(Transcrierea de la inceput pana la minutul 14:00)

Ascultati mesajul aici:

Costache Ioanid recita poezii – inclusiv la a 25-a aniversare a fratelui Niculita Moldovan

sursa pozei www.romaniantimes.org click pt alte poezii

1.Un copil a fost odata
2.Un sfert de veac de vesnicie-poezie dedicata la aniversarea de 25 ani de casatorie a fratelui Niculita Moldovan
3.Un sunet de trompeta rasuna lin pe vint
4.Doamne, nu cumva sunt eu?
5.Un virf de lance pe Calvar
6.Un vierme mic

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari