Domnul, neprihănirea noastră ~ Charles Spurgeon

Un creștin va avea întotdeauna liniște, pace, fericire și bucurie gândindu-se la perfectă a lui Hristos. Cât de des sunt însă sfinții lui Dumnezeu triști și dezamăgiți! Nu cred că ar trebui să fie așa. Nu cred că ar fi așa dacă și-ar vedea perfecțiunea în Hristos. Unii vorbesc întotdeauna despre corupție, răutatea inimii și pornirea înnăscută către păcat. Aceste lucruri sunt adevărate, dar de ce să nu mergi un pas mai departe și să-ți amintești că ești „desăvârșit în Hristosˮ (Coloseni 1:28)?

Nu-i de mirare că cei care trăiesc în păcat sunt nefericiți, dar noi, pentru care „Isus Hristos a fost făcut neprihănireˮ trebuie să fim veseli. Chiar dacă nenorocirile mă asaltează și Satan mă atacă, chiar dacă mai sunt multe lucruri pe care trebuie să le experimentez înainte de a ajunge în ceruri, lucrurile acestea sunt făcute pentru mine în legământul divin al harului. Nimic nu lipsește în Domnul meu! Hristos a făcut totul! Pe cruce, El a spus „s-a sfârșit„ (Ioan 19:30), și dacă s-a sfârșit sunt desăvârșit în El și pot să mă bucur „cu o bucurie negrăită și strălucităˮ (1 Petru 1:8). „Nu având o neprihănire a mea, pe care o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credința în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu prin credințăˮ (Filipeni 3:9).

Nu vei găsi în partea aceasta a cerului un popor mai sfânt decât aceia care au primit în inimile lor doctrina neprihănirii lui Hristos. Când credinciosul spune „trăiesc numai prin Hristos. Mă încred în El ca să fiu mântuit și cred că, deși nevrednic, sunt salvat în Isusˮ, gândurile următoare se ridică ca un motiv de recunoștință: „să nu trăiesc eu pentru Hristos? Să nu-L iubesc și să nu-L slujesc, văzând că sunt salvat prin meritele Sale? „Dragostea lui Isus ne constrânge… pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei, ci pentru Isus Hristos, care a murit și a înviat pentru eiˮ (2 Corinteni 5:14-15). Dacă suntem salvați prin neprihănire atribuită, vom împărți neprihănire.

SURSA – Resurse Crestine

Florin Ianovici – Cand s-a departat Duhul Domnului – Biserica Agape Atena, Grecia 16 Martie 2013

PAGINA Florin Ianovici PREDICI

Vezi prima predica aici:

  1. Florin Ianovici – O gradina mai frumoasa ca a Edenului 14 Martie 2013
  2. Florin Ianovici – Casatoria si ce Invatam la Cruce 15 Martie 2013

Agape Atena

In saptamana de 10 Martie 2013 Pastorul Florin Ianovici a vizitat Biserica Agape din Atena, Grecia. Pastor principal al Bisericii este Dănuţ Samoilă, impreuna cu Colesniuc Petru. Vezi aici pagina Bisericii – http://agapeatena.gr/ (Fisierele audio sunt disponibile pe situl bisericii).

Textul 1 Samuel 16:14 Duhul Domnului S’a depărtat dela Saul

Aveti Duhul Sfant? Foarte bine!

  1. Iubiti-va fratii
  2. Iubiti-va aproapele
  3. Recunoaste-ti binele pe care Dumnezeu l-a facut
  4. Si nu conteaza prin cine lucreaza Dumnezeu

Cand ii spune Saul lui David, „Tu esti bun, eu sunt rau,” cumva cu capul in jos, ce inseamna asta? Inseamna ca vii la biserica, cunosti adevarul si n-ai putere sa-l traiesti. Pentru ca acesta este principalul simptom al departarii Duhului Sfant din viata ta. Vii la biserica, recunosti ca esti rau, recunosti ca esti pacatos, mai strivesti 2-3 lacrimi, juri inaintea Domnului ca nu mai faci ceea ce faci, si dupa aceea, te intorci la nenorocita ta de viata . Te intorci luni si stai in aceeasi mocirla, Marti mergi cu aceiasi prieteni, Miercuri deschizi acelasi computer, Joi stai iar si pierzi vremea si n-ai putere sa te schimbi. Fratii mei, surorile mele, va spun in numele lui Isus Hristos: Sa recunosti ca esti pacatos, sa recunosti ca esti rau nu e totul in viata. Sa recunosti si sa te schimbi, asta e totul in viata.

Transcrierea notitelor din predica continua sub video:

Iubitii Domnului, astazi am fost inre-un punct inalt al Atenei, sa vad ceea ce oamenii au facut. Si m-am uitat la cer si am bagat de seama un lucru- ca cerul nu-i pe petece. Nici Ortodox, nici Baptist. Asa de mult mi-as dori sa coboare cerul lui Dumnezeu in inima noastra. Dumnezeu nu ne imparte cum se impart oamenii. Dumnezeu stie daca suntem sau daca nu suntem oamenii lui Dumnezeu. De ce va spun lucrul asta, iubitii Domnului? Pentru ca exista un risc, de-a lungul vietii de credinta- riscul sa stii despre Dumnezeu, riscul sa cunosti despre Dumnezeu, riscul de a veni la biserica si totusi, intr-un mod paradoxal, sa nu te faci mai bun. Spunea ap. Pavel cu durere: V-ati strans la biserica, v-ati adunat si nu v-ati facut mai buni, ci v-ati facut mai rai. Nu vi se pare ca e o insulta, pe care Satana o arunca asupra bisericii si o palma, pe care ne-o da intunericul. Sa venim la biserica si sa plecam mai rai? Nu cunosc nici o alta ocara, pe care sa o arunce cel rau, mai mare decat aceea de a sta 3 ore pe un scaun la biserica si cand plec sa fiu mai rau. Nu-mi doresc nimic mai mult in aceasta seara, decat sa plecam de aici mai buni, mai curat sufleteste, mai sfinti, cu privirea atintita mai mult spre acela care merita, cu gandurile noastre patrunse de Dumnezeu si cu o orientare noua in viata.

Cand ne-am nascut, Dumnezeu s-a uitat la noi si a zis: Tu esti un vas. Biblia spune ca, inviata oameni nu pot fi decat de doua feluri: vase de cinste si vase de ocara. Noi, intotdeauana in viata credem ca staifu e tot- adica exteriorul vasului. Si tot incercam sa lucram la exteriorul vasului, sa fie cat mai bine impodobit, cat mai bine pictat. Daca am putea, sa-i punem cele mai frumaose etichete, snururi. Dumnezeu se uita si spune: Pe Mine nu ma impresioneaza ce face omul la exterior. Dumnezeu spune: Ceea ce defineste pe un om si ceea ce-l face sa fie vas de cinste sau vas de ocara nu este ceea ce la exterior are, ci ceea ce-l umple. Oricine ar veni sa va spuna ca voi sunteti liberi, noi nu suntem liberi.

Noi suntem intotdeauna umpluti de cineva, sau suntem umpluti de ceva. Avem doar libertatea sa alegem cine sau ce ne umple, ca dupa ce ne-a umplut, noi nu mai suntem liberi niciodata. Niciodata, Dumnezeu din cer n-are sa iti zica: Te fortez sa te umpli de cuvantul Meu. Dumnezeu este singurul care spune: „Dace vrea cineva sa vina dupa Mine, sa-si ia cruce si sa ma urmeze.” Domnul Dumnezeu vine la usa omului si bate si spune: „Iata, eu stau la usa si bat. Daca aude (cineva) glasul Meu si daca deschide (cineva), voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine.” Satana niciodata n-are sa faca lucrul asta. Satana este un rapitor si el totdeauna, cand tu nu esti umplut cu Dumnezeu, va veni sa umple spatiul gol cu el. Aceasta este viclenia celui rau. Cel rau, niciodata nu va spune: Eu vreau sa te umplu. Intotdeauna, orice spatiu gol ramane in noi, totdeauna va fi umplut de cel rau.

Cati dintre dumneavoastra a-ti vazut urmatorul lucru? A venit Satana la voi si a zis, „Eu sunt Satana. Vreau sa te trimit in iad. Pacatuieste si te voi trimite in iad.” A-ti avut vreo intalnire de asa gen vreodata? Nu. Dar, intotdeauna cand ajungem intr-un moment rau al vietii noastre, cel rau stie sa impacheteze lucrurile intr-un fel incat nu ne dam seama ca avem de a face cu cel rau. Intotdeauna, oamenii sunt framantati si spun asa: Pastore, cum pot eu fi sigur ca am Duhul Sfant? Si atunci, luam semnele din Biblie si spunem: Iata, cand ai Duhul Sfant, primul semn e ca vorbesti in limbi, apoi ai o bucurie cereasca, te lipesti de Dumnezeu, si doresti sa lucrezi pentru Dumnezeu… Dar eu, am venit in seara asta sa va pun o intrebare: Cum sa fii sigur ca nu mai ai Duhul Sfant. Nimeni nu-si pune intrebarea asta de bun simt: Cum poti sa fi sigur, pe Biblie, ca nu mai ai Duhul Sfant? Inca odata va spun ca nu doresc sa tocesc acest plus al scaunelor de la biserica. Doresc sa am un folos de la viata spirituala. Doresc sa fiu cu Domnul Dumnezeu in viata spirituala si Dumnezeu sa ne ajute. Poza mai jos via zionteacher.org

Sa va dau cateva exemple Biblice:

  • 2 Timotei 2:20 Într’o casă mare nu sînt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de pămînt. Unele sînt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele pentru o întrebuinţare de ocară. Deci, ceea ce te defineste este ceea ce te umple. Un vas de argint sau de ocara nu esti din cauza ca esti din portelan, cermaica sau lut simplu. Ci, ceea ce te umple, aceea te face de lut sau de ocara.
  • Matei 12:43  Duhul necurat, cînd a ieşit dintr’un om, umblă prin locuri fără apă, căutînd odihnă, şi n’o găseşte. 44 Atunci zice: ,,Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, cînd vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. 45 Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decît el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decît cea dintîi. In momentul cand Domnul Isus curateste inlauntrul nostru, duhul necurat, cand a iesit dintr-un om, umbla prin locuri fara apa, cautand odihna si n-o gaseste. Se intoarce inapoi cu alte 7 duhuri. De ce? Pentru ca nu e totul in viata sa fi curatit. Dumnezeu ne curateste si apoi vine Dumnezeu si spune: Dupa ce te-am curatit, tu trebuie sa vii si sa umpli viata aceasta a spiritului tau. Dumnezeu a scos tot gunoiul din noi, Dumnezeu a maturat tot aluatul din noi, Dumnezeu a facut curatenie in inima noastra. A scos afara tot ce era gresit si noi suntem mantuiti, fericiti si naivi. Si stam si asistam la propriul spectacol al mantuirii noastre, nestiind ca viata de credinta inseamna sa zidesti impreuna cu Dumnezeu. Sa aduni in fiecare zi, sa depozitezi in fiecare zi, sa strangi cuvantul in inima ta, pentru ca altminteri, de nu te umple Dumnezeu cu Cuvantul Lui, tu ramai un vas gol pe care-l va umple primul venit. Oameni buni, iubitii Domnului, in seara aceasta imi doresc din toata inima sa ne trezim si Dumnezeu sa ne faca atenti, sa ne trezim asupra faptului ca in viata, poti fi curatit de Dumnezeu, dar, daca nu esti un om care sa aduni impreuna cu Dumnezeu, vei risipi la un moment dat.

Cum stam noi cu Domnul Dumnezeu? 

Eu nu sunt impresionat de omul care se roaga si tremura peretii. Eu nu-s impresionat de omul care iese in fata cu o rugaciune. Ba, as putea spune ca sunt impresionat- la modul negativ. Cand toti se roaga la intensitate, tu te rogi peste. Poate ca esti un om care ai necazuri, poate esti un om care ai probleme, nu stiu- tu sti. Eu nu sunt impresionat de oamenii care canta neaparat in biserica si nu sunt poate impresionat de oamenii care varsa o lacrima in biserica. Eu sunt impresionat de oamenii care in viata, atunci cand oamenii cedeaza, ei raman in picioare. Cand toti ceilalti mint, ei sunt curati sufleteste si nu fac compromis. Pe mine ma impresioneaza omul, nu care neaparat vorbeste la biserica, ci care vorbeste limba lui Dumnezeu in toate zilele vietii lui. Sunt foarte impresionat de omul care are caracter, de omul care dovedeste ca nu are goluri launtrice. Eu sunt impresionat de omul care are acea legatura cu Dumnezeu, care se dovedeste in fiecare zi a vietii lui. Vine la biserica- si iertati-ma dragii mei, ascultati-ma ce va spun: Putem juca un rol, putem juca un rol pe care l-am invatat, putem spune: Sunt Penticostal si sa nu mai fi. Putem sa spunem: Sunt un credincios- si sa nu mai fi. Pentru ca ceea ce e important nu e inauntru, ce suntem in biserica, ci, in afara. Aici venim sa ne hranim, aici venim sa ne marturisim ca Isus Hristos este Domnul. Aici venim sa sarbatorim. Dar credinta noastra este acolo. Nu aici ma intereseaza sa fiu credincios, ci in afara. (19:00)

Biblia spune un verset care trebuie sa ne puna in garda, simplu, clar si la lumina zilei. Dumnezeu si Duhul Domnului s-a departat de Saul. Nu-i poveste, nu-i metafora, nu-i literatura, nu-i parere omeneasca. Clar si simplu: Duhul Domnului s-a uitat la Saul si a inceput sa faca pasi, sa dea inapoi. L-a lasat pe Saul cu ale lui si El a plecat de la el. Si acuma, as vrea sa facem aceasta verificare a fiintelor noastre, incepand cu mine. Eu sunt primul care ma cantaresc. (Poza – Caves where David fled from Saul- locurile unde David a fugit de Saul via www.wysinfo.com )

1 Samuel 16:22  Dupa ce David ajunge la Saul, Biblia spune ca facea o slujba. Si in 1 Samuel 16:23 spune: Şi cînd duhul trimes de Dumnezeu venea peste Saul, David lua arfa şi cînta cu mîna lui; Saul răsufla atunci mai uşor, se simţea uşurat, şi duhul cel rău pleca dela el. Cum spuneam, daca nu e Duhul Sfant vine un alt duh. Care este punctul? Saul a trimis dupa David si a zis: Sa vina la casa mea. Venea peste Saul o stare foarte rea, o stare de manie, o stare din aceasta in care nu mai avea control asupra lui, pentru ca, de cate ori un duh rau vine peste un om, primul lucru pe care omul il pierde este controlul lui si echilibrul lui launtric. Spune Biblia ca David lua atunci harfa si canta. Saul se uita la David, care canta  si acuma, uita-ti ce se intampla dupa acest eveniment.

1 Samuel 17:55 Cînd a văzut Saul pe David mergînd împotriva Filisteanului, a zis lui Abner, căpetenia oştirii: ,,Al cui fiu este tînărul acesta, Abner?„ Abner a răspuns: ,,Pe sufletul tău, împărate, că nu ştiu.` Spune Biblia ca are loc acest razboi cu filistenii, in care apare Goliat, merge imparatul, vine si David, care intre timp cat a fost razboiul s-a intors la oile tatalui lui si cand il vede imparatul, imparatul care se duse cu David atata vreme, intreaba: Al cui fiu este acesta?

Disparitia Duhului Sfant din viata noastra

Primul semn – nu mai stim cine ne sunt prietenii

Primul semn al disparitiei Duhului Sfant in viata noastra si a departarii Duhului Sfant si a lui Dumnezeu insusi e cand nu mai stim cine ne sunt prietenii. M-ati auzit tinerilor? De atatea ori mi-ati strapuns inima. In ziua in care a-ti spus: Frate, eu nu mai ma duc la biserica pentru ca aia din biserica sunt cum sunt si eu am prietenii mei. In ziua in care noi am ales tovarasia lumii, in locul tovarasiei fratilor nostri, in ziua in care am ales sa dam mana cu cei din afara si nu ne mai este draga biserica si partasia, nu mai vorbiti de Duhul Sfant, pentru ca acela este duhul lumii. Duhul lui Dumnezeu ne strange, Duhul lui Dumnezeu ne leaga, Duhul lui Dumnezeu ne pune impreuna. Duhul lui Dumnezeu iti face placere de mine si mie de tine. Duhul lui Dumnezeu ne duce laolalta pentru ca este duhul unitatii. In ziua in care ajungi sa faci comparatii, in ziua in care ajungi sa stai in afara bisericii, cine isi gaseste Duminica dimineata placerea sa bea cafele cu prietenii lui, in timp ce oamenii stau aici pe genunchi, omul acela nu marturiseste decat un singur lucru, ca Duhul Domnului  a facut pasi din viata lui.

Atatia oameni critica astazi biserica. Atat de multi oameni i-am vazut, vorbind cu usurinta si n-am inteles un lucru- ca in momentul cand vorbim cu usurinta despre aproapele nostru, despre cel care este spalat in sangele Domnului nostru Isus Hristos, despre cel ce este madular in biserica Lui, noi nu marturisim decat un singur lucru: Ca de noi s-a departat Duhul lui Dumnezeu. Am toata credinta, ca se afla astazi, in sala aici, oameni sfinti, curati, si care au venit pentru Dumnezeu. Nu mi-a trecut si nu-mi trece niciodata prin minte ca voi veniti la biserica pentru un alt scop, decat sa va intalniti cu Dumnezeul vostru. Rusine omului care judeca in felul acesta! Si el trebuie sa inteleaga, ca orice om care vine si are o privire banuitoare, orice om care sta pe scaun si judeca pe aproapele lui, nu marturiseste decat un singur lucru: Ca sa golit incetul cu incetul de Duhul lui Dumnezeu. Adu-ti aminte cand ai venit in Biserica. Adu-ti aminte cand ai cunoscut biserica celor intai nascuti in Domnul. Ce sentiment aveai? Oh Doamne, ce zambet, ce cantec! Ce lauda la adresa ta. Ce rugaciune! Ce oameni! Si ce s-a intamplat intre timp? Inima noastra s-a racit. Stiti de ce? Pentru ca Duhul lumii a venit si ne-a luat incetul cu incetul si ne-a furat. Ne gasim placeri vinovate, in locuri in care n-ar trebui sa ne gasim placerea. Avem discutii si avem partasii cu oameni care n-ar trebui sa avem. (25:00) (Photo via sfgate.com)

Intotdeauna exista o separare. Omul lui Dumnezeu isi gaseste placerea in oamenii lui Dumnezeu si in lucrurile lui Dumnezeu. Nu mai pot sta, nu mai pot barfi, nu mai pot gasi placere in ce spui tu, in nimicurile lumii acesteia. Nu mai am timp de asa ceva. Sunt contra cronometru. Omul lui Dumnezeu, care este umplut de Duhul lui Dumnezeu va gasi placere sa stea in casa copiilor lui Dumnezeu, va gasi placere sa aiba partasie cu ei. Va gasi placere sa stea langa cineva. Va privi cu ochi curati. Spune Biblia, pentru cel curat toate sunt curate si pentru cel murdar toate sunt murdare. Oameni buni, orice credincios, care Il are pe Duhul Sfant, va avea dragoste si placere fata de fratele si sora lui. Orice om, care este umplut de Duhul lui Dumnezeu va deschide bratele, nu va intoarce spatele. Orice om, care va avea Duhul lui Dumnezeu va avea un cuvant de mangaiere, nu va fi urzica! Noi nu suntem aricii lui Isus, suntem porumbeii Lui. Ajuta-ne Doamne!

Iubitii Domnului, in seara aceasta vreau sa-ti pui urmatoarea intrebare. Eu nu sunt un om naiv, stiu ca suntem nedesavarsiti. Stiu ca suntem uneori greoi la intelegere. Stiu uneori ca ne lipseste aceasta frumusete a trairii cu Dumnezeu. Stiu ca uneori am suparat pe cei din casa lui Dumnezeu. Stiu ca uneori am fost si eu suparat de catre ei. Dar, nici odata n-am sa spun ca e mai buna lumea decat cei pe care Hristos i-a rascumparat. Pentru ca asta imi spune Duhul Domnului, ca o oaie, chiar si beteaga, tot e mai buna ca si un caine mort. Te intreb in aceasta seara, tu cel ce vorbesti in alte limbi, tu cel ce te rogi cu putere, tu cel ce canti cu insufletire, ai ochi, sa spui in aceasta seara: Multumesc Doamne pentru  fratii si surorile din biserica. Multumesc pentru biserica Ta, pentru credinciosi, multumesc pentru cei care au venit la 6:30 sa descuie biserica. Multumesc pentru cei ce au venit azi dupa amiaza sa repete, s-au ridicat in picioare si au cantat. Multumesc Domnului pentru corul acesta ce mi-a imbogatit sufletul. Multumesc Doamne pentru scaunul acesta care nu m-a costat nimic pe mine. Multumesc pentru lumina asta de astazi. O Duhule Sfant, vino Doamne, pune stapanire pe mintea mea si fa-ma generos. Nu sarac, nu pungit, nu uscat, ca ala nu-i Duhul lui Hristos. Duhul lui Hristos te face sa fi ca un boier. Ai de unde sa dai, ca-i tata bogat. Pot sa-ti dau un cuvant bun, ca imi da Dumnezeu o multime. Pot sa fiu generos cu sufletul meu, ca Dumnezeu  l-a umplut. Marire lui Dumnezeu!

  • Vreau sa mai spun un lucru si Dumnezeu sa ne ajute sa-l intelegem in aceasta seara. O intrebare simpla: Aveti necazuri cu oamenii? Poate ca unii da, poate ca unii nu. Hai sa ne punem in aceasta seara, un pic, un termometru. Stiti ca Biblia spune ca in ultima parte a vietii lui, Solomon a fost tarat de iubiri straine? Adica, ce a facut Solomon? A inceput sa iubeasca ceea ce nu a putut sa iubeasca. S-a uitat si a zis, „Mai, si asta-i frumoasa. O iau. Si asta-i frumoasa. Si pe asta o iau.” Dar, Dumnezeu a zis, „Tu nu poti sa te amesteci, tu trebuie sa ramai ceea ce ai zis ca esti.” Si atunci Dumnezeu zice ca el a fost tarat de iubiri straine. Stiti care a fost reactia lui Dumnezeu?
  • 1 Imparati 11:4, 14 Cînd a îmbătrînit Solomon, nevestele i-au plecat inima spre alţi dumnezei; şi inima nu i -a fost în totul a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David – 14- Domnul a ridicat un vrăjmaş lui Solomon: pe Hadad, Edomitul, din neamul împărătesc al Edomului. Dumnezeu i-a zis, „Ti-e draga lumea? Foarte bine, ti-i dau cu toata inima, spala-te pe cap cu ei.” Si i-a ridicat un dusman, zice Biblia. O sa spuneti ca Dumnezeu s-a oprit aici.
  • 1 Imparati 11:23 Dumnezeu a ridicat un alt vrăjmaş lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise dela stăpînul său Hadadezer, împăratul din Ţoba I-a zis Dumnezeu: Te-ai pocait Solomon? La care Solomon a zis, „Tot mi-e draga lumea asta si fetele astea.” „Da,” zice Dumnezeu, „foarte bine.”
  • 1 Imparati 11:26 Şi Ieroboam, slujitorul lui Solomon, a ridicat mîna împotriva împăratului. El era fiul lui Nebat, Efratit din Ţereda, şi avea ca mamă pe o văduvă numită Ţerua Prieteni, uitati-va la mine. Ce vreti sa aveti in lumea asta? Parte de lume? Sau parte de Dumnezeu? Cine e prieten cu lumea, „Las ca ti-i dau,” zice Dumnezeu, „sa fi prieten cu ei, sa-i vezi cum sunt.” Ca poate voi nu mai stiti cum sunt oamenii lumii acesteia. Si hoti, si vicleni, si mincinosi. „Daca tot iti sunt dragi, ti-i dau sa le ai parte,” zice Dumnezeu, „pana la adanci batranete.”

Nu ne mai numaram binecuvantarile

(Photo via ourfamilyoffour.blogspot.com )

Eu in seara aceasta zic asa: Iarta-ma Doamne, ma pocaiesc si vreau Doamne sa-i iubesc pe cei ce sunt ai Tai si sa iubesc biserica. SI iarta-ma Doamne  si departeaza de la mine vrajmasi. Pune-ti intrebarile urmatoare: De ce am eu atatia dusmani? Dar, de ce s-au ridicat atatia impotriva mea? Din cauza neprihanirii sau fiindca ti-s dragi?

1 Samuel 18:7-8  Femeile cari cîntau îşi răspundeau unele altora, şi ziceau: ,,Saul a bătut miile lui, -iar David zecile lui de mii.„Saul s’a mîniat foarte tare, şi nu i -a plăcut vorba aceasta. El a zis: ,,Lui David îi dau zece mii şi mie-mi dau mii! Nu -i mai lipseşte decît împărăţia.` Cine erau femeile acelea care cantau? Mamele a caror fii nu mai murise pe campul de lupta. Si sotiile a caror soti nu mai murisera pe campul de lupta. Nu-i un lucru extraordinar? Un singur om s-a ridicat si a zis, „Ma duc eu la lupta si toata ostirea lui Israel s-a intors acasa neatinsa, nevatamata. Cine canta? Canta mama, canta fiica, canta sotia. Aleluia! Zi de sarbatoare in Israel. Ne intoarcem acasa din razboi fara raniti. Primul razboi in care nu moare nimeni, afara de dusmani. O biruinta! Stiti ce trebuia sa spuna Saul in ziua aceea? Un Aleluia! Slavit sa fie Dumnezeu. La care, Saul se uita si spune: Cum adica? S-a maniat. Cum adica, a dat Dumnezeu izbavire prin altul? E altul mai important decat mine?

Credem ca Dumnezeu lucreaza doar prin noi, sau doar prin unii

Nu conteaza prin cine lucreaza Dumnezeu. Daca lucreaza printr-un copilas si la poezia lui, Dumnezeu aduce cercetare in biserica, sa spunem, „Laudat sa fie Dumnezeu!” Noi nu am venit la biserica sa ni se puna medalii in piept, noi n-am venit la biserica sa fim decorati. Am venit la biserica sa putem impodobi si sa putem sarbatori pe Dumnezeu si sa putem spune, „Doamne, lucreaza tu.” Nu mai recunosti binele. Fratii mei, avem o memorie blestemata. De ce spun asta? In fiecare zi Dumnezeu ne-a pus painea pe masa. In fiecare zi Dumnezeu ne-a ajutat intr-un fel sau altul. Si ni se intampla si noua un necaz. Cand ni se intampla un necaz, nu ne mai amintim de loc de binele care l-a facut Dumnezeu, dar numai necazul ala ni-l amintim si nu mai iesim din el.

Biserica asta te-a binecuvantat. Te-ai imbracat in alb, te-ai botezat, ai primit hrana. Si te-a jignit unul. Nu mai sti nimic decat jignirea aia. De ce? Memorie blestemata. Dar, adu-ti aminte de toate binefacerile Domnului. Vreau sa va spun un lucru frumos in aceasta seara. Stiti ce I-a spus Domnul Isus Hristos lui Petru dupa ce a pescuit? Zice, „Petru, numara pestii.” Dar, asa o sarcina ciudata. Am stat si m-am intrebat: Cum de pe Petru l-a pus sa numere pestii? Au fost 153 de pesti mari. De ce spune Biblia ca au fost 153 de pesti mari? Pentru ca in Marea Tiberiada era numai plevusca. A aruncat navodul, la porunca Domnului si nu era decat plevusca. In Marea Tiberiada atata era pestele. Petru i-a numarat toti cei 153 de pesti mari. Cand voi va treziti dimineata, va aduceti aminte de tot ceea ce trebuie sa faceti. Probleme pana peste cap. Cand te uiti, deja te intuneci. Nut-i gasesti papucii, baia e ocupata. Dupa care primesti un mesaj si gata esti, esti copt. Satana ti-a stricat toata ziua. Ce sa mai stai tu in genunchi: Doamne iti multumesc…. dulceata diminetii- s-a dus toata.

Dar, ce trebuie sa facem noi? Oameni buni, va treziti dimineata si spuneti asa: Una bucata trup sanatos. Amin! Slava Domnului. Am dormit azi noapte 2 ore, 3 ore, 5 ore… Slava Domnului. Ma cobor dintr-un pat care este al meu, nu-i cu chirie. Slava Domnului! Pot sa beau o cafea. Marit sa fie Dumnezeu! Am un acoperis deasupra capului… Numarati-va binecuvantarile.  Am copii sanatosi. Stiti cum se intampla? Vine Satana de dimineata si vrea sa puna mana pe tine. Numarati ca Petru pestii si cand ajungi la 153, Satana e in afara orasului (Atenei). Dar, nemultumirea, cartirea- Asta-i cantare, asta-i predica, asta-i Biserica? Vine Satana si zice: „Noi doi, parteneri.” E simplu, oameni buni. Duhul Sfant al lui Dumnezeu te invata sa numeri binecuvantarile. Duhul Sfant al lui Dumnezeu te invata sa fi bucuros. Laudat sa fie Dumnezeu pentru tot.

Cand in biserica se intampla ceva care nu merge bine, dar, nu ma tem si nici nu ma supar. Stiti de ce? Pana la urma este biserica lui Dumnezeu. El o tine in picioare. Nu ma supar pentru ca asta m-a invatat Duhul lui Dumnezeu, sa fiu multumitor. Sunt multumitor pentru fiecare, sunt multumitor si pentru ala care nu-i multumitor, pentru ca ma invata sa fiu multumitor cu mine. (43:30)

  1. 1 Samuel 24:17 Şi Saul a zis lui David: ,,Tu eşti mai bun decît mine; căci tu mi-ai făcut… bine, iar eu ţi-am făcut rău. 
  2. 1 Samuel 26:21 Saul a zis: ,,Am păcătuit; întoarce-te, fiul meu David, căci nu-ţi voi mai face rău, fiindcă în ziua aceasta viaţa mea a fost scumpă înaintea ta. Am lucrat ca un nebun, şi am făcut o mare greşală.„ 

Acestea sunt doua pasaje, la o distanta cronologica de 3 luni. Saul, imparatul, il fugarea pe David si vroia sa-i ia viata. La care spunea Biblia, ca el a ajuns in pestera Ein Gedi, unde s-a culcat la intrare. Iar, David era in spate si in momentul cand Saul a adormit. David putea sa-l omoare, ca avea tot dreptul. Dar, a taiat coltul hainei si a plecat si a strigat la Saul, spunandu-i ce putea sa-i fi facut. Apoi, Saul ii raspunde in vers. 17. Zice, „Am inteles ca tu esti bun si eu sunt rau.” La trei luni de zile il gasim din nou pe Saul, pe cai, fugarindu-l pe acelasi David. De data asta, David i-a luat ulciorul si sulita, cand s-a coborat un somn peste el. La care iarasi zice Saul: Vad acuma lamurit ca eu sunt rau si tu esti bun si ca Dumnezeu imi arata lucrul asta.” Dupa asta, Saul iarasi a inceput sa-l fugareasca, pana ce David a fugit la Filisteni. (Poza via tjgilliam.net)

Oamnei buni. Venim la biserica si Duhul Sfant al lui Dumnezeu lucreaza. Stiti cum lucreaza? Imi dovedeste pacatosenia si imi dovedeste rautatea. Si-mi dovedeste micimea, si importanta. Stiti care este cea mai importanta slujba a lui Dumnezeu in seara asta? Sa-ti dovedeasca cine esti tu si sa-ti arate cine este El. Sa ne aduca Duhul lui Dumnezeu la adevar pentru ca Duhul Sfant este Duhul Adevarului. Si Duhul lui Dumnezeu vine si iti spune adevarul. Ce esti tu, cum esti tu, cum sunt gandurile tale si ale mele.

Cand ii spune Saul lui David, „Tu esti bun, eu sunt rau,” cumva cu capul in jos, ce inseamna asta? Inseamna ca vii la biserica, cunosti adevarul si n-ai putere sa-l traiesti. Pentru ca acesta este principalul simtom al departarii Duhului Sfant din viata ta. Vii la biserica, recunosti ca esti rau, recunosti ca esti pacatos, mai strivesti 2-3 lacrimi, juri inaintea Domnului ca nu mai faci ceea ce faci, si dupa aceea, te intorci la nenorocita ta de viata . Te intorci luni si stai in aceeasi mocirla, Marti mergi cu aceiasi prieteni, Miercuri deschizi acelasi computer, Joi stai iar si pierzi vremea si n-ai putere sa te schimbi. Fratii mei, surorile mele, va spun in numele lui Isus Hristos: Sa recunosti ca esti pacatos, sa recunosti ca esti rau nu e totul in viata. Sa recunosti si sa te schimbi, asta e totul in viata.

Nelu Brie – Sfinţire sau Pierzare – Biserica Betania Chicago 10 Martie 2013

PAGINA Nelu Brie MESAJE/PREDICI aici

Brie Betania

Evrei 12:14  Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.

In acest pasaj scurt, identific cel putin 4 lucruri extrem de importante fiecare.

  1. O promisiune – Mai intai, in acest cuvant este vorba de o promisiune. Promisiunea este reprezentata prin cuvintele „va vedea pe Domnul”. Copiii lui Dumnezeu au in ei asteptarea si speranta ca va veni o zi cand Il vor vedea pe Domnul. Domnul Isus a spus, „Ferice de cei cu inima curata, ca ei Il vor vedea pe Dumnezeu.”
  2. Un pericol – Un al doilea aspect pe care-l identific in acest pasaj este „un pericol”. Pericolul este reprezentat de cuvintele „nu va vedea pe Domnul”. Exista riscul sa pierzi mantuirea. Exista riscul sa te straduiesti, sa te silesti, sa iti doresti sa vezi fata lui Dumnezeu si cine stie din ce considerente, care apar pe parcurs, aceasta asteptare sa fie inselata si sa te gasesti in pericolul de a nu-L vedea pe Dumnezeu.
  3. Un avertisment – Aspectul al treilea este representat de un avertisment. Avertismentul este marcat de cuvintele  „fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.” E un avertizment solemn, care trebuie sa rasune in inima fiecarui credincios.
  4. O porunca- in final, gasim in acest pasaj o porunca. Porunca este reprezentata de cuvintele „Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.”

Fratii mei, ne dorim cu totii sa fim salvati. Ne dorim sa fim mantuiti. In acest scop am crezut, ne-am pocait, ne-am botezat, ne straduim sa slujim lui Dumnezeu, fiecare cum putem mai bine. Dar, va rog sa observam impreuna, ca exista mereu riscul  de a pierde tinta si de a ajunge in nefericita stare  de a ramane nemantuiti. Cuvantul lui Dumnezeu aseaza vederea fetei lui Dumnezeu la sfarsitul alergarii noastre. Este ca si cum ar fi imaginata aici intalnirea cu Dumnezeu, cu fata lui Dumnezeu si noi ne gasim deocamdata, in acest moment si stadiu al vietii noastre (departe). Inca n-am ajuns acolo. Pana acolo avem un drum. Iar pe drumul spre acolo si pana acolo suntem chemati sa traim in curatie si sfintire. Altfel nu-L vom vedea pe Domnul. Dati-mi voie sa va intreb: Exista oare posiilitatea ca cineva sa vina la biserica si totusi sa nu urmareasca sfintirea? Este posibil ca cineva sa cante cantarile Domnului si totusi sa nu urmareasca sfintirea? Este posibil ca cineva sa se roage lui Dumnezeu si cu toate acestea sa nu urmareasca sfintirea? Dragii mei, este posibil.

Cum este chiar posibil sa predici cuvantul lui Dumnezeu, sa inveti pe oameni ce sa faca, chiar in urmarirea sfintirii si totusi tu sa ramai in afara si sa nu urmaresti sfintirea. Oamenii care se gasesc in aceasta categorie sunt oameni pentru care exercitarea acestor lucrari duhovnicesti  sunt facute cu foarte putin folos. Iar, daca vor ajuta la ceva, vor ajuta ca pe lumea de dincolo sa primeasca de la Dumnezeu o osanda si mai mare. Pentru ca au stiut si n-au facut. Problema mantuirii sufletului nostru este una dintre problemele cele mai serioase care exista in univers. Spre rezolvarea ei, Domnul Isus S-a adus pe Sine ca jertfa. Numele Lui sa fie binecuvantat in veci. Iar dupa ce a realizat aceasta lucrare imensa, aseaza in fata noastra raspunderile pe care le avem ca sa putem ajunge la mantuirea noastra. Dintre aceste raspunderi, una cu care vom incepe sa vorbim chiar in aceasta seara este umblarea in sfintire. (19:08)

Suntem chemati sa traim in sfintire. Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul. Scriptura spune, voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra. 1 Tesaloniceni 4:3. Strigarea Vechiului Testament este „Caci Eu Domnul sunt sfant, de aceea si voi sa fiti sfinti.” Intrebarea care se ridica este intrebarea: Cum poate cineva sa fie sfant intr-o lume atat de corupta, ca aceea in care traim noi? Cum poate cineva sa-si pastreze constiinta treaza si pe cursul alergarii sale spre mantuire sa se sfinteasca de la o zi la alta, tot mai mult si cand va ajunge la capat, sa  fie onorat de Dumnezeu cu onoarea de a fi lasat sa vada fata lui Dumnezeu? Fratii mei, exista doua posibilitati si acest lucru trebuie sa fie limpede in fiecare inima.

  1. Fie ne straduim sa traim in sfintire si ca rezultat vom vedea fata lui Dumnezeu
  2. Fie ne lenevim a ne sfintii si ca rezultat vom avea pierzarea

Nu se are in vedere fata omului si nici slujba pe care omul o face. Daca am crezut, ne-am pocait, ne-am botezat, ne mai ramane in fata acest deziderat: Trairea in sfintire, urmarirea sfintirii. Daca ne vom sfinti, sfarsitul alergarii noastre va insemna mantuire. Daca nu ne vom sfintii, sfarsitul alergarii noastre va insemna pierzare. De aceeae mesajul din aceasta seara l-am intitulat „Sfintire sau pierzare?” Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom pune in evidenta 5 adevaruri foarte simple. Adevaruri, de care, daca vom tine seama, ele vor avea prin Duhul lui Dumnezeu forta sa ne tina constiinta treaza si pana la batranete- pentru cei care inca n-am ajuns.

1. Dumnezeu ma vede

surveillance cameraDe fiecare data cand suntem pusi in fata unei decizii, a unei infaptuiri, a unei reactii, trebuie sa ne aducem aminte ca Dumnezeu este in cer, ca priveste pe pamant si vede in detaliu tot ceea ce fii oamenilor savarsesc. Prima data, acest adevar, ca Dumnezeu vede totul a fost cunoscut si marturisit de o femeie necajita. Numele ei este Agar. Ea a spus, „Tu esti Dumnezeu care ma vede”. Iov, in cartea sa, marturisea cuvintele ca Dumnezeu priveste din inaltimea cerurilor, vede purtarea tuturor, pasii fiecaruia. In Psalmul 33:13 avem cuvintele „Domnul priveşte din înălţimea cerurilor, şi vede pe toţi fiii oamenilor. 14 Din locaşul locuinţei Lui, El priveşte pe toţi locuitorii pămîntului. 15 El le întocmeşte inima la toţi, şi ia aminte la toate faptele lor.” Asa este Dumnezeu. Dumnezeu ne vede purtarea, alergarea, infaptuirea. Dumnezeu vede faptele pe care le savarsim si le cantareste. El vede ceea ce facem in ascuns.  Spre exemplu, in cartea profetului Ieremia 23:24 este scris: „ Poate cineva să stea într’un loc ascuns fără să -l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile şi pămîntul? zice Domnul.” Dumnezeu vede greselile si pacatele pe cae oamenii le savarsesc in timpul vietii lor. Ieremia 16:17 „Căci ochii Mei sînt cu luare aminte la toate căile lor; ele nu sînt ascunse înaintea Feţii Mele, şi nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele.” Dragul meu, trebuie sa fi constient, ca in suveranitatea Sa, Dumnezeu are puterea sa te priveasca si sa te vada in fiecare detaliu al vietii tale. El vede ce facem in ascuns. Isus a spus, „Tatal vostru care este in ceruri vede in ascuns.” Dumnezeu ne vede in alunecarile, in greselile noastre. Cand Petru se lepada de Domnul Isus, Evanghelia dupa Luca ne spune ca de-o data a cantat cocosul. Si can cocosul a cantat, constiinta lui Petru s-a trezit si instinctual s-a intors cu privirea spre Domnul Isus. Stiti ce facea Domnul Isus? Scriptura spune ca Isus se uita tinta la Petru. La urmarit de la inceput pana la sfarsit. S-a uitat la el cu o atentie sporita- tinta. Si a vazut absolut totul. Asa se uita Dumnezeu la fiecare dintre noi.

Nimic nu este ascuns. El ne vede pe strada, ne vede si acasa. Ne vede intre oameni, dar ne vede si in intimitatea noastra. Ne vede la locul de munca, la biserica, si mai mult, Dumnezeu priveste in interiorul nostru. Ne vede sentimentele, gandurile, intentiile, motivatiile, absolut totul este descoperit inaintea lui Dumnezeu. Noi oamenii nu putem vedea ce gandesc ceilalti. Spunea odata Spurgeon, ca daca Dumnezeu ne-ar fi facut o feeastra in frunte, prin care semenii sa ne poata vedea gandurile, ne-am fi cumparat cu totii sepci si am fi stat cu ele trase pe ochi. Dumnezeu insa, priveste in adancul fiecaruia si vede absolut totul. Totul este gol si descoperit inaintea Sa, numele Lui sa fie binecuvantat. El ne vede in detaliile marunte ale vietiiPe Natanael l-a castigat cu o vorba: „Te-am vazut cand erai sub smochin”. Dar, va intreba cineva: Ce are de a face adevarul „Dumnezeu ma vede” cu sfintirea?

Avem in Isaia 66:1 un pasaj extrem de graitor, „,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pămîntul este aşternutul picioarelor Mele! Ce casă aţi putea voi să-Mi zidiţi, şi ce loc Mi-aţi putea voi da ca locuinţă?” Cuvantul lui Dumnezeu declara ca Dumnezeu sta pe scaunul Sau de domnie in cer si pamantul este asternutul picioarelor Sale. Cerul este scaunul de domnie si pamantul asternutul picioarelor Sale- te rog sa ai in ochi aceasta imagine. Dragul meu, viata mea si viata ta se misca sub privirile autoritare, suverane si iubitoare a lui Dumnezeu. Culmea este, ca unii, si chiar dintre noi s-ar putea sa fie, tocmai sub privirile lui Dumnezeu, la picioarele Sale, in apropierea Sa isi permit sa traiasca pacatuind. Comit, fac alegeri care Il intristeaza pe Dumnezeu. E usor sa cazi in asemenea slabiciune, cand pierzi din vedere ca Dumnezeu e pe scaunul Lui de domnie si te vede. Te observa in tot ce faci.

Unii, in impietrirea inimii lor, merg pana acolo ca neaga existenta lui Dumnezeu, chiar la picioarele Sale. Eu as zice ca acestia sunt ca furnicile din poveste, care urcau de zori pe picoarele unor elefanti si discutau intre ele filozofie, daca in lume exista sau nu elefanti. Fratii mei, Dumnezeu vede totul. Inaintea Sa, totul este gol si descoperit. In umblarea ta spre mantuire, te rog sa ai in ochi aceasta perspectiva: Dumnezeu ma vede. Ce are de a face adevarul „Dumnezeu ma vede” cu trairea in sfintire? Va rog sa va imaginati, ca in biserica dumneavoastra, prin consimtamantul unanim, s-ar lua decizia ca dupa o planificare, fiecare membru al bisericii ar fi urmarit, filmat, fotografiat, inregistrat timp de o saptamana si Duminica, la sfarsitul saptamanii, se proiecteaza, in fata tuturor tot ce a facut el mai rau. Imaginati-va ca ar fi asa o biserica si ar fi a dumenavoastra. Te rog sa te gandesti la urmatoarea intrebare: Cum ai trai in saptamana in care ti-ar veni randul? Cum te-ai comporta? Nu exista nici o biserica, si nici nu va fi, si nici nu trebuie sa fie o asemenea biserica in care sa se ia asemenea decizii. Dar, ascultati-ma bine, ochiul lui Dumnezeu asa ne urmareste, asa ne consemenaza, asa ne inregistreaza, tot ce se savarseste si va veni ceasul cand se va proiecta public.

La un asemenea gand tulburator, trebuie sa iei bine aminte si sa realizezi ca Dumnezeu te vede in singuratatea ta si in viata ta publica, in dormitorul tau si in baia ta tinere. Fi sfant si curat. De oameni te poti ascunde, de Dumnezeu nu, niciodata, niciodata. Constiinta sa vibreze in tine la gandul ca Dumnezeu te vede. Ca tot ce faci este descoeprit inaintea Sa. 

2. Ingerii lui Dumnezeu ne văd

Biblia vorbeste despre fiinte spirituale, create de Dumnezeu, fiinte care le numeste sfanta Scriptura ingeri. Despre aceste fiinte spirituale, epistola catre Evrei 1:14 spune „Nu sînt oare toţi duhuri slujitoare trimese să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mîntuirea?” Iata ce definitie da Dumnezeu ingerilor. Cati ingeri sunt in cer? Cine i-a numarat? Dar, iata ce spune acest cuvant. Toti acesti ingeri, duhuri slujitoare, sunt trimise de Dumnezeu. sa ser veasca, sa slujeasca, sa protejeze, sa apere, sa insoteasca, sa binecuvanteze, sa serveasca celor care vor mosteni mantuirea. Vestea pe care o citim in acest pasaj este ca Dumnezeu  goleste cerul Sau de ingeri si ii trimite, umpland cu ei pamantul, ca sa serveasca pe cei care mostenesc mantuirea. Si atunci te intreb: Ingerii te vad?

angelSuntem o priveliste pentru ingeri. Asa spune apostolul, Biserica lui Dumnezeu este o priveliste pentru ingeri. Acesti ingeri, in Psalmul 34:7 este scris Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El, şi -i scapă din primejdie.” Iar in Psalmul 91:11 Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale.” Eu am copilarit undeva, intr-un sat din judetul Bihor. Vara mergeam descult pe strada. Si in alergarea noastra de copii, cand dadeam odata cu varful piciorului descult, asa intr-o piatra, te durea asa de tare, mai ca nu trecea vara si inca nu ne tamaduiam, fiindca tot picam, asa, una dupa alta. Dar, mai tare decat lovitura asta la picior, este cand in cadere te duci cu capul in fata intre pietrele dinaintea ta. Ceea ce citesc eu in acest pasaj, ca Dumnezeu te va pazi, sa nu-ti lovesti piciorul este ca Dumnezeu ne protejeaza prin ingeri, chiar in detaliile mici ale vietii noastre. E lucru mic sa-ti lovesti piciorul, lucru mare e sa scapi capul in cadere. Ingerii lui Dumnezeu vegheaza asupra noastra, chiar si in aceste mici, marunte detalii. Sunt cu noi, slavit sa fie Domnul!

Iacov a avut o vedenie asupra acestei perspective, adormind in singuratate, in pustiu. Dumnezeu i-a dat un vis in care a vazut cerul deschis si o scara, coborata din cer pana pe pamant. Pe scara aceasta, ingerii lui Dumnezeu urcau si coborau. Unde locuiesc ingerii? In cer, asa spune Scriptura, ca sunt in cer. Dar, observati, va rog, ce zice profetul, ce spune Moise in Geneza- urcau si coborau. I cer ajung dupa ce se duc de pe pamant. Si apoi revin. Urcau si coborau, ca-s trimisi de Dumnezeu sa faca o slujba pentru tine si pentru mine. Sunt in casa ta, in masina ta, la locul tau de munca, prezenti cu noi in biserica. Si poate si de aceea spune Pavel ca femeia, din pricina ingerilor sa aiba pe cap un semn al stapanirii ei. Iata dar, cum ingerii lui Dumnezeu sunt atat de legati de viata noastra, prezenti cu noi.

Mi-amintesc o imprejurare in care impartaseam cu Laura, cu sotia, in familia noastra, pe marginea acestui adevar biblic, care mie imi umplea inima de bucurie si ma incanta. Uneori sunt asa, mai teoritician in ceea ce spun, in schimb, sotia mea este foarte pargmatica. S-a uitat la mine si mi-a spus, „Nelu, ce vrei sa spui? Uite acolo, fotoliu ala este liber. Vrei sa spui ca in clipa asta, nevazut, poate sta pe fotoliu un inger?” M-am infiorat. Realizam, de acum, in chip fizic, material, ca e posibil ca in casa noastra , sa fie un inger al lui Dumnezeu pe care noi nu-l vedem, de a carei prezenta nu suntem constienti si apoi mai vorbim noi, asa in casa, ca nu ne aude nimeni. Nu-s fratii, nu-s surorile de care ne-am rusina sa ne auda ce spunem. Dar, acel inger al lui Dumnezeu este prezent acolo, martor la tot ceea ce faci. N-ar trebui oare ca intelegerea acestui adevar sa te faca sa vibrezi sa te temi sa faci ceva ce este impotriva lui Dumnezeu, cand un asemenea inger sfant te vede si esti o priveliste pentru el?

As vrea sa va intreb: Este cineva printre noi care a vazut vre-odata ingeri? Sa nu va grabiti sa spuneti: Nu. Ca s-ar putea sa fi vazut ingeri si dumneavoastra sa fi crezut ca sunt oameni. De cele mai multe ori, ingerii sunt prezente spirituale invizibile. Dar, uneori, Dumnezeu aseaza ca ei sa se arate in chip omenesc. Scriptura Vechi Testamentara si Nou Testamentara ne incredinteaza cu privire la veridicitatea aceastui adevar. Cuvantul lui Dumnezeu, in Vechiul testament, ne spune ca s-au dus ingeri in Sodoma si Lot a socotit ca sunt niste straini, pe car i-a primit in casa sa ca musafiri. Citim ca si in Noul Testament, ingerii s-au aratat in forma omeneasca. Ce au vazut apostolii cand a inviat Domnul nostru Isus? Un inger, cu care l-au incurcat cu un tinerel. Iar in epistola catre Evrei 13 este scris sa nu dati uitarii primirea de oaspeti, caci unii prin ea, au gazduit fara sa stie, ingeri. Fratii mei, ingerii lui Dumnezeu apar in perimetrul vietii noastre, sunt langa noi. Uneori, poate consideram ca sunt niste straini, eu am inteles ca este intotdeauna important sa te porti frumos cu un strain, la gandul ca ar putea sa fie un inger. Cateodata vin la biserica si noi credem ca sunt prieteni. Dar daca sunt ingeri? Din acest motiv trebuie sa luam seama la prietenii care vin la biserica, pentru ca ar putea sa fie un inger. In umblarea noastra in sfintire sa tinem cont si de acest adevar: Ingerii ne vad.

3. Faptele noastre raman

Ceea ce noi infaptuim se consemneaza inaintea lui Dumnezeu, se inregistreaza si ramane in fata lui Dumnezeu pentru totdeauna. Biblia ne arata ca in cer exista o carte, care se numeste Cartea Faptelor. In aceasta carte, se consemneaza tot ceea ce infaptuim fiecare dintre noi, in fiecare zi. Cartea Apocalips, capitolul 20 ne incredinteaza ca asa stau lucrurile. Credeti dumneavoastra ca tot ceea ce seavarsim se consemenaza inaintea lui Dumnezeu, toate faptele noastre? Cand se consemenaza oare? Desi nu este scris clar in Scriptura, imi inchipui ca Dumnezeu a delegat, asa un inger, care are misiunea sa scrie totul. Sa consemneze totul. Efectiv, sta la 2 metrii in spatele tau si inregistreaza absolut totul si in cartea lui Dumnezeu, aceste lucruri raman scrise. In ziua judecatii cartea se va deschide. Si oamenii, potrivit Scripturilor, vor fi judecati dupa faptele care se vor gasi scrise in acea carte.

La gandul ca tot ceea ce faci se consemneaza in cartea lui Dumnezeu, ar trebui sa tremure inima in tine cand savarsesti un pacat, sau la gandul ca ai putea savarsi un pacat. Eu am intalnit odata un om tare slobod la gura. Vorbea si nimeni nu-l putea domoli. Iar, dupa ce vorbea nici nu mai vroia sa recunoasca ce a zis. Si pentru ca era o situatie tare sensibila, am luat un casetofon, am pus pe masa si am spus: Tot ce spui se inregistreaza. Acum spune. Stiti ce cuminte a vorbit? Foarte cuminte a vorbit. Fratii mei, ceea ce noi vorbim, ceea ce infaptuim ramane. Eu cred ca faptele pe cale le rostim, faptele pe care le infaptuim, hotararile noastre, tot ce facem noi se constituie intr-un mesaj care e ca atunci cand strigi in padure. Merge asa un ecou, dar ecoul in padure se pierde dupa cateva momente. Pe cand, in prezenta lui Dumnezeu, faptele noastre raman si comunica si reverbereaza printre stele, prin univers, printre galaxii. Se ridica pana la Dumnezeu, ca asa scrie in Biblie. Raman, toate raman. Pai, ar trebui sa te ingrozesti la gandul ca te ispiteste diavolul sa te uiti la pornografie, si neatent, nevegheator fiind cedezi la ispita, si ceea ce faci tu se constituie intr-un mesaj care merge la Dumnezeu pentru veci. Ar trebui sa tremure inima in tine, ca spunand o minciuna, facand o fapta necinstita, vorbind de rau pe un frate sau pe o sora, purtand o dusmanie  sau cine stie cate alte lucruri. Ce sa mai vorbim de adulter, sau de alte grozavii pe care oamenii le fac in vremea aceasta? Toate astea raman, oameni buni. Ingroziti-va la gandul ca prin infaptuire produceti ceva ce ramane in veac si vi le pune Dumnezeu sub ochi la judecata. Si vai si amar e. Si botezul facut in apa si cainta aia, ce o fost, si cand am venit la adunare nu o sa ne fie bun de nimic atunci, daca la judecata ne vom infatisa cu pacate de care n-am primit iertare. Lucrurile stau intr-un mod, cat se poate de serios.

Brie,Marian Betania Chicago

Am ceva sa impartasesc celor mai tineri. Sper ca ma vor auzi. Imagineaza-ti ca esti in camera ta. Calculatorul iti este deschis- computerul. In fata ta este monitorul. Ti-ai pus castile pe urechi. Deodata, amintirea unor vechi pacate starnesc pofta in tine si iti vine sa te duci spre pornografie. Ispita este atat de puternica incat cedezi. Dai click, mergi de colo incolo. Nici nu auzi cand din spatele tau se deschide usa camerei. Incet, incet, in spatele tau vine o persoana. Tu nu sti ca e acolo. Nu-l vezi, nu-l auzi. Dar pentru cateva secunde se uita si el. Si deodata simti asa, o mana pe umar te prinde. Si cand te intorci, e tata. Ce ai simti? Ferice de cei prinsi. Unii sunteti destul de smecheri, sa nu va prinda nimeni. Ferice de cei prinsi. Imagineaza-ti ca Domnul Isus sta in spatele tau si vede. Ingerii trimisi de Dumnezeu sa te protejeze impreajma si vad. Ce faci se consemenaza.  Pai, intelegand acest adevar, ar trebui sa fi un om lipsit de minte sanatoasa, de intelepciune (ca) sa cedezi unei asemenea ispite, comitand o fapta cu asemenea implicatii.

Faptele noastre raman. Habacuc 2:9 „Vai de cel ce strînge cîştiguri nelegiuite pentru casa lui, ca să-şi aşeze apoi cuibul într’un loc înalt, şi să scape din mîna nenorocirii! 10 Ruşinea casei tale ţi-ai croit, nimicind o mulţime de popoare, şi împotriva ta însuţi ai păcătuit. 11 Căci piatra din mijlocul zidului strigă, şi lemnul care leagă grinda îi răspunde.”  Despre ce e vorba? E vorba de un om corupt, care prin jaf si prin fapte de hotie si-a insusit pe nedrept tot felul de obiecte: caramizi, lemne, si asa mai departe, si cu ele si-a construit o casa. Fericit, bucuros, sta si doarme in casa sa. Si in timp ce doarme, caramida, care nu-i a lui, dar care sta in zidul casei lui, striga de acolo: Uite-l cum doarme. Vai de el, vai de el! Grinda de dincolo zice, „Vai de el, nici eu nu-s a lui, uite unde m-a pus. Vai de el, vai de el.  De ar sti ce-l asteapta, n-ar dormi un ceas. Vai de el.”

Cand am citit aceste cuvinte, inima mea a inceput sa fie tulburata, tulburata. Am mers la biblioteca si atentia mea a fost atrasa de cateva carti, (deci ceea ce va spun e adevarul) de cateva carti pe care le aveam in biblioteca luate cu imprumut. Niciodata nu mi-am propus sa le fur. Dar de cateva luni bune erau la mine acasa si nu erau ale mele. Le-am ales, le-am pus de o parte. M-am dus apoi la locul in care imi tin cd’urile. Alt teanc, alte pacate. In cutia cu scule am gasit o unelta pe care un prieten a adus-o ca sa ne rezolve o treaba pe acolo. El a uitat sa o ia, eu am uitat sa io duc si uite asa. Si aia striga de acolo. Dupa ce le-am strans, le-am impartit la propietarii lor, m-am dus la biserica si am zis, „Fratii mei, iata cum mi-a vorbit Domnul.” Ca sa nu va spun, ca dupa ce am vorbit treaba cu cartile, sa vedeti cate carti au venit acasa. Carti care si eu le-am dat altora. La incheierea slujbei, dand mana cu fratii, unul dintre frati si prieteni imi spune, „Nelu, tie ti-a fost usor cu niste amarate de carti. Dar ce ma fac eu cu sculele acelea de cateva mii de dolari?” I-am spus, „Dragul meu, e simplu. Sfintire sau pierzare? Alegeti.”

Sfintirea, fratii mei, trairea in curatie, este ceva practic. Nu merge ca facem niste lucruri in ascuns si pentru ca oamenii nu stiu, reusim sa ne pastram mai departe imaginea si reputatia de oameni cinstiti. Ca Dumnezeu vede mizeria care s-a ascuns in inima noastra si ne va pune sub ochi in ceasul de apoi. Exista o veste buna pe care o cred cu toata inima. Cred ca Dumnezeu deschide, inainte de judecata, cartea faptelor. Cand un om e strapuns in inima, e indurerat pentru pacatele pe care le-a savarsit, se marturiseste de ele inaintea lui Dumnezeu, se pocaieste de ele, in indurarea Sa, Dumnezeu merge la cartea aia din cer cu faptele si o deschide. Si in spatiile unde sunt scrise, pe paragrafele unde e scris tot ce a pacatuit, acolo, Dumnezeu acopera cu jertfa, cu sangele sfant al Domnului Isus. Pacatele-s iertate, acoperite. Unul dupa altul, pagina dupa pagina, zile dupa zile. Domnul Isus acopera cu sangele Sau pacatele si raman spatii libere. Cand in ziua judecatii se va redschide cartea, ea va fi plina cu spatii libere, marturia unor pacate vechi, dar si slava a jertfei lui Isus.

Viziunea pe care orice om credincios ar trebui sa o aiba, din aceasta perspectiva este ca in cartea vietii sale sa fie nevoie sa se acopere cat mai putin si sa traim in sfintire si curatie. Doamne ajuta.

4. Diavolul ne ispiteste la pacat

Sfanta Scriptura vorbeste despre aceasta fiinta spirituala, dusman al lui Dumnezeu si de al nostru. Care prin demonii sai, sau in mod direct, ne ispiteste mereu, profitand de slabiciunile firii noastre pamantesti, ca sa ne faca sa pacatuim impotriva lui Dumnezeu si in felul acesta sa fim sub osanda si sa ne pierdem rasplatirea si mantuirea. El se apropie de oameni in chip foarte viclean. Si din nefericire, are chiar in noi, in fiecare dintre noi, unul dintre cei mai de nadejde aliati. Aliatul se numeste firea pamanteasca. Fire pamanteasca, care este cu totul impotriva sufletului si duhului nostru si aliata cu diavolul. Fire pamanteasca ce are niste madulare, niste membre,  infioratoare: Curvia, preacurvia, necuratia, patima, pofta rea, lacomia de avere si altele, pe care Cuvantul lui Dumnezeu le descrie cu detaliu. Astea sunt in firea noastra pamanteasca. Cel rau se apropie de oameni, se apropie de noi si in contextul nevegherii noastre, a slabiciunii noastre ne provoaca.

Aduceti-va aminte va intr-o zi, i-a venit regelui David o ideie. Ideia sa numere poporul. Atat a fost entuziasmat de acea ideie ca nimeni nu l-a putut opri, nestiind ca ideia vine de la diavolul. Pana si firescul general Ioab a stiut ca nu-i bine, si David nu. Ispita a fost masiva. Diavolul ne va ispiti si pe noi, intr-un fel sau altul. L-a ispitit si pe Domnul nostru Isus. I-a ispitit si pe apostolii Domnului nostru Isus. Ceea ce trebuie sa sti este ca atunci cand esti provocat sa faci un pacat, sa actionezi intr-un anumit fel care nu-i placut lui Dumnezeu, adu-ti aminte: Cel rau e in spatele cortinei si te provoaca. Nu-i fa jocul. Nu te lasa atras.

Daca ti se pare ca sotia ta nu mai este frumoasa, adu-ti aminte, diavolul te ispiteste.  Ar trebui sa te uiti in oglinda si tu, sa te trezesti. Sau sotul nu mai este nu stiu cum. Alt barbat e mai frumos, e mai atent. Sau tineri necasatoriti care merg in pacat ca si asa se iubesc. Ispita, care este justificata prin tot felul de explicatii umaniste. Diavolul ispiteste. Fi atent si constient ca Satan e un strateg de mana intai. Nenorocirea si pierzarea de peste 10 ani, sau peste 5 ani ti-o planifica de acum, pas cu pas. Fi atent. Sfintire sau pierzare? M-a intrebat cineva: Dar, ce are de a face adevarul „diavolul ma ispiteste” cu sfintirea?

Imi amintesc, eram proaspat intors la credinta, undeva prin anul 1991, impreuna cu tatal meu, care nu era intors la credinta, am avut o experienta cu tatal meu care trebuie consemnata. El nu era inca botezat. Ne-am dus sa lucram undeva, la padure, la tara cu caii si cu uneltele pe care le aveam. Dar s-a intamplat ceva. Caii au tras o sperietura zdravana, au inceput sa alerge de nu i-a mai putut nimeni controla. A fost o paguba, s-au distrus uneltele acelea cu care lucram noi. Tarziu, seara, acasa, am ajuns cu treaba nefacuta, cu lucrurile pierdute, cu timpul pierdut, frustrati… Tatal meu, care are acasa un atelier, s-a dus in atelier ca sa repare ce se mai poate repara. A luat aparatul de sudura si incerca sa repare un lant care se rupsese. N-a reusit. Dupa cateva incercari, a abandonat. A luat cele doua bucati de lant si le-a pus pe un cui care era batut pe un stalp, acolo. N-a mers el prea mult si lantul a cazut in urma lui. Eu eram pe aproape. Cand lantul a cazut, tata s-a intors catre stalp, a vazut lantul jos si a zis urmatoarele cuvinte: Satana, Satana, toata ziua astazi te-ai tinut de urma mea ca sa ma enervezi. Mi-ai speriat caii, mi-ai stricat caruta, mi s-a rupt lantul, nu m-ai lasat sa-l sudez si ai tras de el ca sa ma superi. A incheiat zicand, „Dar numai de ciuda ta, nu ma enervez.” Am plecat in casa si s-a culcat. Eu am ramas sa ridic lantul.

Desi nu era botezat in apa, a inteles una dintre cele mai simple adevaruri, si semnificative, cand e vorba de autocontrol. E un demon care poate sta in spatele provocarilor care ti se fac. Nu-i fa jocul. Fi istet. Photo via www.theinspiredday.com

5. Impotrivirea cu legamant

Ca unii care stim ca Dumnezeu ne vede, ca ingerii ne vad, ca ce facem ramane, si ca diavolul ne provoaca la pacat, vom lua o decizie solemna: Crap in patru, dar nu pacatuiesc. Nu ma las. Ard, ma usuc, ma inec dar nu pacatuiesc. Scot ochiul din cap daca nu vrea sa ma asculte. Oare ce sa fi zis Isus, literal? Eu zic ca literal. Dar, vai de mine, ca asa ceva nu-i de facut. Daca nu-i de facut, atunci abtinete. Impotrivirea cu legamant- pana la sange. Era un barbat, un om al lui Dumnezeu, un om cu care s-a laudat Dumnezeu in cer. Neprihanit ca el nu era in generatia sa. Si cu toate acestea, din cand in cand, ceva in firea lui se ridica, intr-un mod intunecos, punea stapanire pe instincturi, pe simturi si voia sa-i controlzeze ochii, ca sa se uite dupa femei. Numele lui este Iov. Era batran. Copiii lui erau mari. Nu era un adolescent, nu era un tanar neinsurat, era un barbat inaintat, trecut, copiii lui erau mari si asezati la casele lor. Ispita venea. Dragii mei, firea pamanteasca nu imbatraneste. Nu, nu. Ea ramane viguroasa si tanara si de nu o tii sub control, iti face cele mai neplacute surprize. Iov a rezolvat problema intr-un fel sugestiv si inspirator si pentru noi. El a zis: Am facut legamant cu ochii mei. El a luat o hotarare tare si in baza acestei hotarari s-a angajat cu juramant, cu legamant, cu contract intre el si Dumnezeu, ca el nu va pacatui, uitandu-se cum nu trebuie cu ochii.

Apostolul Pavel a spus, „Dupa cum odinioarav-ati facut madularele voastre roabe ale necuratiei si ale faradelegii, asa ca savarsati faradelegea, tot asa, acum trebuie sa va faceti madularele voastre roabe ale neprihanirii, ca sa ajungeti  la sfintirea voastra. Sfintire sau pierzare? Te chem in aceasta seara sa iei o hotarare foarte importanta. Fiinta ta, ia-o in mod sitematic, de la cel mai inalt fir de par de pe cap si pana in talpa picioarelor. Segment cu segment , centimetru patrat cu centimetru patrat, madular cu madular, consacra-ti fiinta intreaga lui Dumnezeu. Ochii sunt a lui Hristos, mana este a lui Hristos. Gura si urechea sunt ale lui Hristos. Si nu iti vei permite niciodata sa faci, din madularele tale, care le-ai dat lui Hristos unelte cu care se comite pacat. Inima ta, emotiile tale, gandurile tale, constiinta ta, motivatiile cele mai adanci, vointa, toate le aduci pe altar si le pui in fata lui Hristos cu un legamant. Doamne Isuse, al Tau sunt- trup, suflet, duh. Ma angajez, ma pun in legamantul de sfintire si pentru vecii vecilor iti apartin. Leaga-ma de altar Doamne. Este legamantul de sfintire care trebuie sa il ia fiecare dintre noi si in baza acestui legamant ne angajam sa slujim lui Dumnezeu, toata, toata, toata viata.

O intrebare: Ce vei face? Va invit sa facem cateva lucruri practice. In primul rand, luati va rog o bucata de hartie si pe bucata aceea de hartie, scrieti: Sfintire sau pierzare. Scrieti asa:

  1. Domnul ma vede
  2. Ingerii ma vad
  3. Faptele mele raman
  4. Diavolul ma ispiteste
  5. Dar, eu ma imoptrivesc cu legamant

Mergeti acasa, transcrieti informatia pe ceva lipicios si lipiti-o pe coltul televizorului. Daca nu a-ti renuntat si-l aveti in casa dumneavoastra, nici o problema. Stapaniti-l. Dar, daca-l ai in dormitor, scoate-l urgent afara. Iti va strica familia. Sti bine de cate ori te-ai culcat cu nevasta pentru ca ai vrut sa te uiti mai departe. Scoate-l afara. Iar daca cineva e mai puternic decat mine- eu l-am pus pe balcon, intr-o patura. Cineva ma intreba, „Frate Nelu, tu ai televizor?” „Am, cum sa nu?” „Te uiti la el?” De cate ori ma duceam sa intind haine sau sa rezolv ceva, il vedeam. „Ma uit, sigur.” Daca sunteti mai tari decat mine, puneti-l in sufragerie, intr-o camera in care nu doarme nimeni. Trairea in sfintire este serioasa, fratii mei. In zonele in care va simtiti slabi, vulnerabili, puneti acestea sub ochii dumneavoastra.

In urma cu ceva timp, unul dintre fratii diaconi din biserica noastra m-a invitat la el acasa ca sa rezolvam niste probleme. Lucru a fost de asa fel incat a trebuit sa intram in camera baiatului, care avea vreo 14 ani. Cu coada ochiului am vazut calculatorul. Pe coltul calculatorului era lipit un biletel pe care scria: Domnul ma vede, ingerii ma vad, faptele raman, ma impotrivesc cu legamant- cel cu ‘Satana ma ispiteste’ nu-l spusesem atunci. Atata mi-a fost de drag de acel baiat. Am zis, tanarul asta-i serios. Acuma este student anul I la Institutul Teologic. Un om care s-a dedicat lui Dumnezeu. Viitorul va pune in evidenta seriozitatea lui. Ce vei face? Cine dintre noi ia decizia sa-si conduca viata, folosind aceste principii? Nu va grabiti sa dati raspuns. Si Dumnezeu si oamenii s-au saturat de raspuns superficial. Sa fie un raspuns care se naste din inima si adus si udat cu rugaciune si apoi, intarit de Duhul Sfant sa-l pui in practica. Ai vrea sa faci asa? Dumnezeu sa ne ajute. Amin.

Marturie Cristian Florea la Emanuel Church of God, Pastor Lazar Gog (90 minute)

Cristian Florea :

„Asa cum a spus apostolul Pavel odinioara, putem sa spunem si noi preotii convertiti din Romania: Dar lucrurile care pentru mine erau castiguri (erau destul de multe castiguri la parohie) le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba inca, si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa-L castig pe Hristos si sa fiu gasit in El, nu avand o neprihanire a mea, pe care mi-o da legea- legea noastra ortodoxa, canoanele sfintilor parinti, nu o neprihanire care ne vine din canoane, ci o neprihanire care se capata din credinta in jertfa Domnului Isus Hristos si sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui. Si sa ma fac asemenea cu moartea Lui, ca sa ajung cu orice chip, daca voi putea la invierea din morti.”

Atunci cand eram cantaret in Biserica Ortodoxa in Aiud, jud, Alba, de unde sunt, imediat dupa revolutie, la noi in Romania s-a declarat, a doua zi dupa sarbatoarea inaltarii Domnului ca fiind ziua eroilor. Acolo la Aiud, veneau din toata tara oameni batrani, cu parul alb si care vorbeau cu totii aceeasi limba. Veneau pastori, preoti, episcopi, cardinali care vorbeau cu totii pe aceeasi limba si cu totii spuneau ca pentru credinta am suferit in inchisorile comuniste. Pentru credinta, am suferit la Aiud, la Sighet, la Pitesti, la canal si in alte locuri, dar prin credinta am invins sistemul comunist. Pentru credinta am ajuns in puscarie. Dar prin credinta, Dumnezeu a fost cu noi in subteran.

Cand auzeam pe oamenii acestia cum vorbeau, despre modul cum ia insotit Dumnezeu pe ei, acolo in inchisori, cand l-am auzit pe Richard Wurmbrand vorbind intr-un mod deosebit si pe sotia lui Sabina, cand l-am vazut pe Nicolaie Moldoveanu… Nu stiam cine sunt. Mai tarziu mi-am adus aminte figurile lor si am descoperit cine sunt oamenii acestia. Cand l-am auzit pe parintele Galeriu, care a suferit in inchisori, cand l-am auzit pe parintele Bartolomeu – Mitropolitul Clujului, Cardinalul Todea, de la Blaj, Pastori Baptisti, Penticostali, Adventisti, de toate culorile religioase care pentru credinta au suferit in inchisorile comuniste, auzindu-i ca prin credinta au invins greutatile care au fost acolo in inchisoare, chiar daca nu era obiceiul meu sa ma rog fara carte, atunci cand i-am auzit pe oamenii acestia, fiind cantaret bisericesc la 17 ani, am inceput sa ma rog fara carte si sa spun: Doamne, cand voi fi mai mare, atunci cand va trebui sa trec prin icercarile vietii, sigur nu voi ajunge in puscarie ca acum este democratie in Romania; daca va trebui sa trec prin incercarile vietii, as vrea sa imi dai si mie o astfel de credinta. Ca atunci cand voi trece prin icercari  sa am putere si sa depasesc. Si Tu sa fi cu mine in toate incercarile, asa cum ai fost cu oamenii acestia. M-am rugat lui Dumnezeu sa imi dea o astfel de credinta biruitoare.

Si Dumnezeu m-a ascultat, chiar daca nu la o clipa. Dupa mai bine de  10 ani, dar Dumnezeu asculta rugaciunile. Absolvind liceul in Aiud, m-am inscris la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, unde am reusit. Mi-am dorit sa merg la Facultatea de Teologie pentru ca in Sfanta Scriptura am citit despre oameni mari ai credintei si acum ii aveam si pe acesti oameni mari ai credintei noastre Romanesti, ca s-au intalnit cu Dumnezeu. Am zis: Asa cum in Vechiul Testament este scris ca atunci cand Marele Preot de la templul din Ierusalim intra odata pe an in altar, in Sfanta Sfintelor, acolo el se intalnea cu Dumnezeu, cred ca cel putin odata, daca voi fi preot in altar, ma voi intalni si eu cu Dumnezeu. Si cand ma voi intalni cu Dumnezeu, cum s-au intalnit si oameni acestia, cum s-au intalnit oamenii Scripturii, o sa-L intreb pe Dumnezeu tot ce ma intereseaza pe mine.

Cu gandul acesta, ca daca voi fi preot intr-o zi, ma voi intalni in altar cu Dumnezeu, m-am dus la Sibiu, am dat examen si am reusit. In cei 4 ani petrecuti in teologie la Sibiu am invatat foarte, foarte multa istorie a Bisericii Ortodoxe Romane. Apoi am invatat foarte multa muzica pentru ca atunci cand merge preotul la o parohie , oamenii nu intreaba: Cum a predicat parintele?  Ci lumea zice: Cum canta popa asta? Apoi am invatat patrologia si alte, alte lucruri. Am invatat foarte multa liturgica, cum sa slujim pe viitor ca preoti, am invatat tiparul sujbelor. Dupa patru ani de teologie, am studiat multa teologie si mult tipic, dar pentru inima, nimic.

O sa spuneti: Dar, nu a-ti studiat si Biblia? Nu a-ti avut ore de Vechiul si Noul Testament? Ba da. In cei 4 ani, 2 ani am avut cate o ora, doua, nu prea multa, o ora, doua maxim pe saptamana de studiu fie al Vechiului sau al Noului Testament si niciodata n-am studiat Biblia cu Biblia. Ci, intotdeauna am studiat Biblia cu traditia. Adica, Biblia trebuia sa se armonizeze cu traditia. Nu am vazut niciodata cum arata un studiu Biblic, noi viitorii conducatori spirituali ai poporului nostru Roman. Intotdeauna o studiam gasind in Vechiul sau Noul Testament argumente pentru traditie, argumente pentru sustinerea pururei feciorie a fecioarei Maria, argumente pentru sustinerea preotiei si ale altor dogme a bisericii noastre.

In anul 1998 am fost licentiat in teologie si am fost sfintit preot de catre Episcopul Andrei de la Alba Iulia si am primit o parohie, undeva in muntii apuseni. Aici m-am lovit dintr-o data de ceea ce nu vasusem in oras, m-am lovit de o realitate pe care nam cunoscut-o in oras si anume, obiceiurile si traditiile poporului nostru Roman, traditii pe care si le-au pastrat Romanii din mosi stramosi de mii de ani. La inmormantari, femeile cantau un cantec vechi- cum va trebui sa treaca sufletul prin vamile vazduhului, puneau bani intre degete ca sa aibe cu ce sa isi plateasca vamile, ca daca nu reuseste sa treaca pe meritele lui la vama,  atunci isi plateste cu bani vama. Apoi se punea o mana de mac in sicriu ca daca familia nu ii face mortului pomenile randuite, atunci Dumnezeu nu ii va deschide portile  si sufletul i se intoarce inapoi in trup si se transforma noasptea in strigoi. Obiceiuri si traditii ancestrale. Dar acum pot sa spun asupra lor ca sunt obiceiuri, credinte si traditii Babiloniene, suta la suta.

La o sedinta, preasfintitul ne-a intrebat pe noi tinerii preoti, cu ce probleme ne confruntam in parohiile noastre si cand m-am ridicat in picioare am zis: Eu ma confrunt cu problema unei traditii pe care nu o inteleg si despre care am citit in alte carti ca are radacini pagane. Nu gasesc traditiile acestea pe paginile Sfintelor Scripturi. Mi-a zis: Auzi Cristian, tu nu ai invatat la facultate ca sfintii parinti au increstinat paganismul, ca traditia pagana a fost inbisericita? Si astfel, avem o factura de traditie pagana, dar ea este inbisericita. Ea este increstinata. Atunci nu am avut pera multe argumente si am tacut din gura. Acum am si nu mai tac din gura. In timpul celor doi ani de slujire in muntii apuseni am avut o fetita caruia i-am pus numele „Anastasia” care in greceste inseamna inviere. Am zis eu ca preot: Nu stiu daca vom avea parte de inviere impreuna cu Hristos.. Aveam o vorba noi Ardelenii: Daca Dumnezeu dragutu o vrea, ‘om fi si noi pe-acolo, dar asta nu se stie. Numai Dumnezeu stie. Noi de unde sa stim? Si chiar daca eram preot nu aveam aceasta siguranta ca voi fi cu Domnul Isus Hristos la inviere. Si cum am citit de la apostolul Pavel, pentru El am lasat toate ca sa am si eu parte de inviere. Eram preot si nu stiam daca voi fi cu Domnul Isus  pe norii cerului si daca voi avea loc in Imparatia Lui; nu aveam siguranta.(Transcrierea de la inceput pana la minutul 14:00)

Ascultati mesajul aici:

Gabi Zagrean – Intre crapatura stancii si coapsele Lui Dumnezeu

…Citeodata spunem,”Doamne nu putem sa ne schimbam, suntem asa cum Tu ne-ai facut!” si il blamam pe Dumnezeu.

Ieremia 13:1-11,15,16,17

1,,Aşa mi -a vorbit Domnul: ,Du-te de cumpără-ţi un brîu de in, şi pune -l în jurul coapselor tale; dar să nu -l moi în apă!`

2Am cumpărat brîul, după porunca Domnului, şi l-am pus în jurul coapselor mele.

3Apoi Cuvîntul Domnului mi -a vorbit a doua oară, astfel:

4,Ia brîul, pe care l-ai cumpărat, şi pe care l-ai pus în jurul coapselor tale, scoală-te, du-te la Eufrat, şi ascunde -l acolo în crăpătura unei stînci.`

5M’am dus, şi l-am ascuns la Eufrat, cum îmi poruncise Domnul.

6După mai multe zile, Domnul mi -a zis: ,Scoală-te, du-te la Eufrat, şi ia de acolo brîul, pe care-ţi poruncisem să -l ascunzi acolo!`

7M’am dus la Eufrat, am săpat, şi am luat brîul din locul în care -l ascunsesem; dar iată că brîul era stricat şi nu mai era bun de nimic.

8Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

9,Aşa vorbeşte Domnul: ,Aşa voi nimici mîndria lui Iuda şi mîndria peste măsură de mare a Ierusalimului.

10Poporul acesta este un popor rău: nu vrea să asculte cuvintele Mele, urmează pornirile inimii lui, şi merge după alţi dumnezei, ca să le slujească şi să se închine înaintea lor; de aceea va ajunge întocmai ca brîul acesta, care nu mai este bun de nimic!

11Căci, cum se lipeşte brîul de coapsele unui om, aşa Îmi lipisem Eu toată casa lui Israel şi toată casa lui Iuda, zice Domnul, ca să fie poporul Meu, Numele Meu, lauda Mea şi slava Mea; dar nu M’au ascultat.

15,,Ascultaţi şi luaţi aminte! Nu fiţi mîndri, căci Domnul vorbeşte!

16Daţi slavă Domnului, Dumnezeului vostru, pînă nu vine întunerecul, pînă nu vi se lovesc picioarele de munţii nopţii! Veţi aştepta lumina, dar El o va preface în umbra morţii, şi o va preface în negură adîncă.

17Iar dacă nu vreţi să ascultaţi, voi plînge în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrămi, pentrucă turma Domnului va fi dusă în robie.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Gabi Zagrean – Intre crapatura stancii si coap…, posted with vodpod

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari