Conferinta John Piper la Bucuresti – Sesiunea – Suprematia lui Dumnezeu in rugaciune cu Daniel Grigoriciuc

Published on Jun 11, 2012 by  Puterea Rugaciunii 46 – Suprematia lui Dumnezeu in rugaciune – Seminar Daniel Grigoriciuc (Prebiter Crestin dupa Evanghelie) de la Conferinta organizata de Alianta Evanghelica (compusa din Biserici Baptiste, Penticostale si Crestini dupa Evanghelie) cu ocazia conferintei John Piper – Dumnezeu este Evanghelia 3-5 Mai, 2012.

Suveranitatea lui Dumnezeu si Rugaciune

Seminarul incepe la minutul 3:00

Astazi vreau sa va vorbesc despre un subiect delicat, controversat, dar pe de alta parte foarte practic si Iacov 5:13-18:  13 Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage! Este vreunul cu inimă bună? Să cînte cîntări de laudă! 14 Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe presbiterii (Sau: bătrîni.). Bisericii; şi să se roage pentru el, după ce -l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. 15 Rugăciunea făcută cu credinţă va mîntui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşa; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.16 Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.17 Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi; şi s’a rugat cu stăruinţă să nu ploaie, şi n’a plouat deloc în ţară trei ani şi şase luni.18 Apoi s’a rugat din nou, şi cerul a dat ploaie, şi pămîntul şi -a dat rodul.

Ora de rugaciune in bisericile noastre- cele mai neglijate servicii?

Este rugaciunea o practica de a vorbi cu peretii? Sau avem un Dumnezeu care ne asculta? Unii vad in Dumnezeu o persoana distanta, retrasa, transcendenta, un Dumnezeu ascuns undeva in ceruri unde isi vede de treaba Lui care a pornit ceasul istoriei si este indiferent fata de problemele care se intampla pe pamant. Oamenii acestia considera ca a te ruga este cel mult o autosugestionare. Daca rugaciunea in sine nu schimba lucrurile, trebuie sa spunem ca si in biserica exista oameni care desi nu au imbratisat acest concept teologic, in practica, ei sunt niste deisti, semi deisti. Ei spun: Nu prea are rost sa ne omoram cu rugaciunea. Acuma, sa va intreb. Nu-i asa in bisericile noastre cele mai neglijate servicii?   Cele consacrate rugaciunii?

AStazi vrem sa vedem de ce este important sa ne rugam. De ce rugaciunea nu este un timp pierdut. De ce nu vorbim cu peretii. Ci cu un Dumnezeu care este interesat de fiecare dintre noi.Sunt cateva intrebari majore pe care trebuie sa ni le punem in momentul acesta.

  1. In primul rand, daca stim ca Dumnezeu este neschimbator, si ca are un plan, pe care l-a intocmit inainte de intocmirea lumii, ce rost isi au rugaciunile noastre?  Nu cumva totul este in van.
  2. Daca El stie totul, in conformitate cu cuvintele Domnului Isus Hristos din predica de pe munte: „Tatal vostru stie mai dinainte de ce aveti trebuinta”, ce rost are ca eu sa-i spun asa lucruri lui Dumnezeu?
  3. Daca noi neglijam rugaciunea, este cumva afectata implinirea planului divin?

Cu siguranta, nu sunt doar acestea intrebari care se pot pune vis a vis de relatia intre suveranitatea lui Dumnezeu si rugaciune. Acestea sunt cateva intrebari mai importante.

Partea 1-a

Dintre primii crestini, primul care a scris ceva referitor la acest subiect a fost Origen si el spunea in felul urmator: In primul rand, daca Dumnezeu stie ce va fi si ce trebuie sa se intample in viitor, rugaciunea este zadarnica. In al doilea rand, daca totul  se petrece dupa voia lui Dumnezeu si daca ceea ce voieste El este stabilit si nimic din ceea ce doreste El nu poate fi schimbat, atunci rugaciunea este zadarnica. Filozoful Kant a etichetat ca o iluzie absurda si plina de si plina de trufie, faptul de a crede ca rugaciunea cumva poate schimba planurile lui Dumnezeu.

Daca ne gandim la Calvinism si nu ma gandesc la Calvinismul moderat, ci la cel extrem sau radical, Calvinismul a mutat efectul rugaciunii  de pe Dumnezeu pe om si acestia spun in felul urmator: Dumnezeu nu se schimba, dar oml se schimba prin intermediul rugaciunii pe care o rosteste. De pilda, Jonathan Edwards spunea, ” Nu avem cum sa credem ca Dumnezeu e miscat sau induplecat de rugaciunile noastre. Totusi Calvin, in Institutele sale scrie, „E de-a dreptul absurd sa-i sfatuiesti pe oameni sa renunte la rugaciune pretinzand ca providenta divina care vegheaza mereu asupra universului e in zadar asaltata de implorarile noastre.

Iata ca e dificil ca sa gasim o solutie simplista la o problema atata de complexa. Vedem ca au existat oameni care s-au pronuntat fie ca in favoarea ideii ca rugaciunea n-are nici un rost, iar altii au zis ca daca Dumnezeu o porunceste, trebuie ca rugaciunea sa aiba o anumita eficienta. Astazi vom privi in Scriptura impreuna si il vom asculta pe Iacov. Iacov este o voce autorizata in ce priveste rugaciunea. Si stiti de ce?

Iacov nu vorbea din teorie, ci din practica. In Vers. 16 spune: „Mare putere are rugaciunea fierbinte a celui neprihanit”. Iacov foloseste un exemplu din Vechiul Testament, ofera aplicatii pentru credinciosii carora era adresata aceasta epistola, iar noi astazi vom extrage cateva invataturi cu privire la „Un Dumnezeu care este deasupra tuturor lucrurilor, care controleaza totul, care a planuit totul si rugaciunile noastre.

Ce inseamna- Rugaciunea are mare putere?

Scrie ca „Mare putere are rugaciunea”. Dati-mi voie sa spun ce nu inseamna. Rugaciunea nu inseamna ca are mare putere daca este facuta cu multi decibeli. Nu inseamna ca nu ar putea fi. Stiti ca Domnul Isus Hristos, asa cum il prezinta epistola  lasata evreilor, in timpul vietii Sale pamantesti cum se ruga? Cu strigate mari si cu lacrimi. Spunea Psalmistul: „Cand striga un nenorocit, Domnul aude”. Avem multe evidente in Scriptura ca au fost oameni care au strigat catre Dumnezeu. Dar, nu inseamna in mod automat ca aceea este rugaciunea care primeste raspuns sau ca aceea e rugaciunea puternica.

Privind in textul acesta, ne dam seama ca atunci cand Ilie s-a rugat, el nu a strigat cum au facut proorocii lui Baal. El s-a rugat simplu si Dumnezeu l-a ascultat. Stim ca o femeie s-a rugat, doar buzele si le-a miscat si totusi a fost ascultata. E vorba de Ana.

1. Un Dumnezeu puternic

  • Puterea rugaciunii depinde de puterea lui Dumnezeu. Dumnezeu este puternic, omul este slab. Textul acesta spune ca Ilie a fost un om supus acelorasi slabiciuni ca si noi si s-a rugat. Stiti ce a fost important? Catre cine a fost adresata rugaciunea. Nu omul este inaltat atunci cand vin raspunsuri la rugaciune, ci Dumnezeul care raspunde rugaciunii. Eu cred ca exista anumiti oameni care sunt importanti in ochii lui Dumnezeu. Cand a inceput sa se roage Daniel, din prima zi a zis Dumnezeu ca i-a dat raspuns. Daniel a fost numit om preaiubit si scump. Dumnezeu a considerat ca trebuie sa dea raspuns unor oameni, dar nu prin aceasta intelegem ca rugaciunea are putere. Rugaciunea are eficienta si primeste raspuns  datorita faptului ca Dumnezeu este puternic. Pentru om, cea mai umilitoare activitate religioasa este rugaciunea pentru ca in rugaciune recunoastem ca suntem totalmente dependenti de Dumnezeu. De aceea, oamenii increzatori de ei insusi nu se roaga. Considera ca n-au nevoie. Se descurca fara Dumnezeu. Dar, omul care realizeaza ca nu poate fara Dumnezeu, se agata de Dumnezeu. „Cum se uita ochii robului la mana stapanului, asa ne uitam noi la  Tine Doamne”. Asa ne uitam la Dumnezeu. Omul este mic in rugaciune, iar Dumnezeu este inaltat. Cand omul primeste raspuns la rugaciune il proslaveste pe Dumnezeu. De aceea, un om puternic in rugaciune este legat de Dumnezeul cel atotputernic. Nu omul este cheia, ci Dumnezeu. Secretul consta in adresarea rugaciunii unui Dumnezeu puternic. Noi nu putem sa explicam intru totul cum este Dumnezeu. Dumnezeu este incomprehensibil, nu poate fi cuprins cu mintea omeneasca. Dar, tocmai pentru faptul acesta, ca este inaltat, El are putere.
  • De aceea, Domnul Isus spunea: La Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta.
  • Iar, Dumnezeu l-a intrebat pe Avram: Este ceva prea greu pentru Domnul? deoarece sotia lui Sara a ras in momentul in care Dumnezeu a zis ca va avea un fiu, in ciuda varstei inaintata.
  • Iov spune: Stiu ca Tu poti totul.
  • Ieremia declara: Tu ai facut cerurile si pamantul cu puterea ta cea mare si cu bratul tau intins; nimic nu este de mirat din partea Ta; esti Dumnezeul cel mare la sfat si puternic la fapta.
  • Un Dumnezeu suveran, atotputernic poate sa raspunda la rugaciune. Fara El, noi am putea sa facem intalniri de tot felul, nopti de rugaciune. Daca n-ar fi un Dumnezeu care sa raspunda, toate acestea ar fi un zero.

2. Un Dumnezeu preocupat de fiintele umane

  • Dumnezeu este puternic, dar nu este doar puternic. El este un Dumnezeu sensibil, empatic, un Dumnezeu caruia ii pasa de noi. El nu este ca un monarh rece, distant, plasat undeva in ceruri– noi, aici pe pamant, nebatem cu capul si incercam sa rezolvam problemele noastre de unii singuri- e un Dumnezeu care se numeste Tatal nostru. Noi ne rugam si spunem in conformitate cum Hristos i-a invatat pe ucenici: Tatal nostru, care esti in ceruri… si prezentam lucrurile noastre marunte din viata noastra si inseamna asta ca Dumnezeu priveste la viata noastra si se ingrijeste de noi.
  • Vedeti Ilie, intr-o perioada de criza, de seceta este ajutat de Dumnezeu prin intermediul unor corbi care ii duceau mancare. Cand a secat paraul, ii spune: Muta-te in alta parte. Si o vaduva impreuna cu fiul ei sunt hraniti intr-un mod miraculos cu ceva faina si putin ulei de un Dumnezeu care priveste din ceruri la fiecare detaliu din viata noastra si la care ii pasa.
  • Deci, Dumnezeul nostru nu e doar un Dumnezeu puternic ci este si un Dumnezeu interesat de fiintele noastre. E un Dumnezeu bun. Bolnavii din textul lui Iacov sunt indemnati sa caute vindecare pentru trupurile si pentru sufletele lor la acest Dumnezeu. Asta inseamna ca Dumnezeu nu este dezinteresat de noi, ci are in atentia Lui viata noastra cu toate detaliile.

3. Un Dumnezeu care are putere/autoritate in numele Sau

  • Rugaciunea pentru bolnavi, asociata cu acea practica de ungere cu untdelemn, trebuia sa fie facuta in numele Domnului. Nu exista nimic special intr-un lichid pe care il pui pe capul cuiva, de pilda; nu este nimic special i rugaciune daca nu este facuta in numele Domnului. Rugaciunea in sine nu are valoare daca nu este facuta in baza creditului pe care Il are Hristos in fata tronului lui Dumnezeu. Noi nu venim prin noi insine in fata lui Dumnezeu. Daca am veni prin noi insine, n-am fi primiti. Este cineva care are trecere inaintea lui Dumnezeu si acesta este Isus Hristos. De aceea noi ne rugam in numele Lui. De aceea noi suntem primiti, altfel Dumnezeu nu s-ar uita la noi.
  • Este interesant ca noi, atunci cand ne rugam in calitatea de copii ai lui Dumnezeu, noi nu suntem singuri. Ne rugam Tatalui, i =n numele Fiului, si ne rugam in sau prin Duhul Sfant. Noi suntem incapabili. In Romani 8:26 spune ca „nu stim sa ne rugam si totusi Duhul ne ajuta in slabiciunea noastra”. Noi ne rugam in baza autoritatii Domnului Isus Hristos si Dumnezeu din ceruri ne spune cum sa ne rugam si Duhul mijloceste in noi cu suspine negraite.
  • Nu a-ti avut experienta aceasta sa va asezati la rugaciune si sa nu stiti ce sa va rugati?

Partea 2-a

John Piper – Dumnezeu este Evanghelia Mesaj 3 – Ce fel de viata produce trairea in puterea Evangheliei?

  1. VIDEO – Mesajul de Duminica seara – NU-TI IROSI VIATA – la Sala Palatului aici 
  2. VIDEO – Mesaul 1 Dumnezeu este Evanghelia – Dumnezeu este cel mai proslavit (preamarit) in noi atunci cand noi suntem cei mai satisfacuti in El (Predica transcrisa + video)
  3. CARTEA GRATUITA ONLINE – Dumnezeu este Evanghelia de John Piper – Cartea se poate citi online la Desiring God Romania

Incepe cu o mica recapitulare:

Teza mea ca „Dumnezeu este Evanghelia” inseamna ca cel mai inalt, cel mai sublim, cel mai grozav bine din vestea buna a Evangheliei este Dumnezeu insusi. 1 Petru 3:18 ne apune ca „Hristos a suferit in locul nostru , El cel neprihanit, in locul nostru acelor nelegiuiti, ca sa ne aduca la Dumnezeu. Toate celelalte realizari ale Evangheliei au scopul acesta de a ne aduce inspre si langa Dumnezeu. Uniunea noastra cu Hristos, iertarea pacatelor, indreptatirea prin credinta, indepartarea maniei lui Dumnezeu  si primirea vietii vesnice, toate aceste realizari ale Evangheliei ne aduc de fapt la DumnezeuAsta inseamna ca Evanghelia realizeaza doua lucruri foarte importante. Evanghelia realizeaza bucuria noastra vesnica si deasemenea realizeaza reflectarea slavei lui Dumnezeu. In Psalmul 16:11 spune ca „inaintea lui Dumnezeu sunt bucurii depline si la dreapta Lui sunt desfatari vesnice. Si daca Evanghelia ne aduce la Dumnezeu asta inseamna ca Evanghelia ne aduce in bucurie deplinasi vesnica”. Iar in Filipeni 1:20-21 am invata ca Dumnezeu e cel mai glorifica in fiinta noastra atunci cand noi suntem cei mai impliniti in El. Asa ca Evanghelia, nu numai ca ne aduce noua satisfactie deplina, ci ea ne arata slava, gloria lui Dumnezeu.

Ce inseamna a trai Evanghelia

A trai prin puterea Evangheliei, inseamna a experimenta o satisfactie, o implinire profunda adanca si deplina in Dumnezeu. Datorita Evangheliei Il cunoastem pe Dumnezeu insusi. Si datorita Evangheliei noi avem pace cu Dumnezeu. Dumnezeu devine comoara naostra suprema. Toate acestea sunt realizate prin Domnul Isus Hristos. In sesiunea de intrebari si raspunsuri de aseara am incercat sa clarific pentru toata lumea ca nici unul dintre noi inca n-am ajuns desavarsiti. Adeseori, bucuria noastra in Dumnezeu este oarecum slaba, este amenintata din multe parti. Am scris o carte dedicata acestui subiect: Cum sa te lupti pentru bucurie. Bucuria noastra in Dumnezeu este o lupta zilnica. In fiecare zi Il urmam pe Dumnezeu prin mijloacele pe care harul ni le pune la dizpozitie. Asa ca Romani 5:2 ne spune ca noi ne bucuram in nadejdeaslavei lui Dumnezeu. Felul in care vedem, sau ne imaginam noi slava lui Dumnezeu acum este o un hotar incetosat.

In Evanghelie am vazut unele sclipiri ale slavei lui Dumnezeu, dar n-am observat-o inca pe deplin. Asa ca bucuria noastra de acum nu este ceea ce va fi candva. Noi am gustat deja ca Dumnezeu este bun, stim unde sa gasim acea fantana a fericirii, a bucuriei iar Duhul Sfant ne aduce din nou si din nou la acea fantana. Asa ca ultima intrebare pe care vreau sa o pun astazi este urmatoarea: Ce fel de viata produce trairea in puterea Evangheliei? Daca zi de zi ai urmarit sa iti gasesti fericirea si implinirea in Dumnezeu, cum ar arata viata ta? Ce fel de viata ai trai pe pamantul acesta, daca intr-adevar ai trai in puterea Evangheliei? Daca deja ai gustat bunatatea lui Dumnezeu si ai nadejdea asta puternica a slavei vesnice a lui Dumnezeu?

Published on May 8, 2012 by  PARTEA 1-a

Traind Evanghelia = o viata a unei dragoste jertfitoare pentru cei din jur

Raspunsul meu este urmatorul: Viata ce rezulta din toate aceste realitati este o viata a unei dragoste jertfitoare pentru cei din jur. Asta as vrea sa va arat astazi, in mesajul meu. Dumnezeu este proslavit in noi atunci cand noi suntem multumiti in El. Dar faptul ca tu esti satisfacut in Dumnezeu nu este vizibil lumii care te inconjoara. Dumnezeu nu intentioneaza ca slava Lui sa fie invizibila. Dumnezeu vrea sa umple bisericile voastre si Dumnezeu vrea sa umple Romania intreaga cu oameni care reflecta gloria Lui.  Dumnezeu vrea ca slava Lui sa fie cunoscuta, vizibila, apreciata si insusita de catre cei care o vad. Si Dumnezeu vrea ca prin ceea ce a-ti primit aici si ceea ce aveti in inimile voastre, voi sa atingeti si sa influentati vietile a mii de oameni.

Dumnezeu s-a descoperit pe El insusi mai mult in zilele acestea ca acum plecand de aici sa fi un instrument al puterii Sale. Eu cred ca Dumnezeu vrea sa foloseasca bisericile din Romania ca instrumente de avansare a Evanghelia si in alte tari ale Europei.  Europei i s-a dus vestea in intreaga lume ca este un continent post crestin, un continent care  s-a secularizat. Dumnezeu are manifestari ale puterii si ale slavei Sale in Asia, in Africa, in America de Sud. Si multi oameni cred ca Dumnezeu a parasit Europa si isi indreapta activitatile Sale spre alte continente. Dar eu nu as vrea sa credeti aceasta afirmatie. As vrea sa credeti caci cu sute de ani in urma lucruri uluitoare s-au intamplat din punct de vedere religios in Europa, si se pot intampla din nou.

As vrea sa reimbratisati Evanghelia si sa va ganditi la ea ca fiind puterea lui Dumnezeu de a transforma Europa. Vreau sa reafirm inca odata ca daca Il iei pe Dumnezeu in inima ta ca fiind esenta Evangheliei, asta te va imputernici sa ai impact si influenta asupra multor vieti. Atunci cand voi veti fi pe deplin satisfacuti in Dumnezeu, vietile voastre vor deveni manifestari vizibile ale slavei si a dragostei lui Dumnezeu. Ceea ce vreau sa demonstrez cu Scriptura in aceasta zi este ca delectarea noastra in Dumnezeu, bucuria noastra in El produce dragoste pentru altii.

Published on May 8, 2012 by  PARTEA 2

Bucurie in prigoana

Matei 5:11-16,44 – 11 Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! 12 Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi. 13 Voi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.14 Voi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă. 15 Şi oamenii n’aprind lumina ca s’o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri. 44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc.

Lucrul acesta parca ne izbeste in figura. Bucurati-va si veseliti-va atunci cand sunteti prigoniti. E foarte ciudat. Majoritatea dintre noi ne maniem atunci cand oamenii se poarta nedrept cu noi. Nu ne bucuram atunci cand oamenii se poarta urat cu noi. Si asta este unul dintre motivele pentru care lumea care ne inconjoara nu vede pe Dumnezeu in viata noastra. „Bucurati-va si veseliti-va pentru ca mare este rasplata voastra in ceruri”. In prezenta lui Dumnezeu sunt bucurii depline si la dreapta Lui sunt desfatari vesnice. Asta este esenta rasplatirilor pe care le vom primi in cer. In cer vom fi in prezenta lui Dumnezeu. In cer vom avea bucurie deplina. In cer ne vom bucura de desfatari vesnice. Si Domnul Isus spune: O astfel de speranta trebuie sa te faca sa te bucuri chiar si in persecutie, in prigoana.

44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc. Acuma intrebarea mea este: A te ruga pentru cei ce te prigonesc sau de a te bucura atunci cand esti prigonit? Eu cred ca este mult mai greu sa te bucuri atunci cand esti prigonit decat sa te rogi pentru cei care te prigonesc. Ne putem imagina ca scrasnim din dinti si cu un exercitiu puternic de vointa poti sa te rogi cumva pentru cei ce te prigonesc. Te poti forta pe tine insuti sa faci aceasta. Dar nu te poti forta sa te bucuri. Aia este o lucrare miraculoasa. Aia e o lucrare a Duhului Sfant. Roada Duhului Sfant este bucuria, chiar in mijlocul prigoanei. Deci, daca asta se poate intampla, deci miracolul de a te bucura in prigoana, atunci lucruri mai simplu se poate intampla, sa iubesti si sa te rogi pentru dusmanii tai.

Daca Dumnezeu este cu adevarat Evanghelia pentru tine, daca iti gasesti deplina satisfactie in El, atunci vei putea sa-ti iubesti dusmanii, pentru ca a-ti iubi vrasmasii este revarsarea a unei inimi prea plina de bucurie in Dumnezeu.

Dar acum ne punem intrebarea ce reprezinta atunci sarea si lumina din versetele 13 pana la 16? Vreau sa tineti cont de faptul ca legatura intre versetele 11,12 si 13-16 ne va da raspunsul la intrebarea noastra?  1Voi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni. 14 Voi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă. 15 Şi oamenii n’aprind lumina ca s’o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. 16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri. 

Haideti sa ansamblam gandurile acestea.

  1. Bucurati-va cand sunteti prigoniti pentru numele Meu. De ce? Pentru ca mare va fi rasplatirea ta in prezenta ui Dumnezeu. Si
  2. bucurandu-te in Dumnezeu, exprimand asta prin dragoste fata de cei ce te prigonesc, tu devi o sare si o lumina.

Sarea = bucuria in prigoana

Ce credeti voi ca reprezinta sarea si lumina in aceste versete? Ce anume din crestinism, ce anume din viata noastra de crestin ii face pe oameni ca vazand, gustand acelea sa zica, Wow, aceasta face viata voastra diferita, da gust si sens vietii.  In contextul nostru eu cred ca raspunsul este urmatorul: Ceea ce da gust vietii crestinului si este o marturie pentru ceilalti, este bucuria lui chiar in mijlocul necazurilor. Iar lumea nu poate intelege asa ceva. Lumea se bucura atunci cand lucrurile merg bine si lumea ii priveste pe acesti crestini care se bucura chiar si atunci cand sunt prigoniti. Si asta le da un gust bun, ceva care le face placere.

Va aduceti aminte de 1 Petru 3:15? Fiti gata intotdeauna sa dati un raspuns atunci cand cei din jur va vor intreba, „Care este motivul nadejdii voastre? Ce i-ar face pe oameni sa te intrebe care-i motivul sperantei din tine? Faptul ca ei vad ca in mijlocul prigoanei tu esti fericit, esti bucuros si asta inseamna ca tu ai o speranta in altceva, in ce ei nu au. Noi ne bucuram cand lucrurile merg bine. Dar voi (crestinii) va bucurati chiar si in prigoana. Ce anume va face e voi sa va purtati asa?

Lumina = faptele noastre bune

Ce este lumina? „Voi sunteti lumina lumii”. El ne spune in vers. 16: „Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor ca ei sa vada faptele voastre bune”. Pai, care sunt faptele bune? Sunt faptele bune care rezulta dintr-o dragoste jertfitoare pentru cei care te prigonesc. Lumina asta e atat de stralucitoare incat lumea nu o poate intelege. Cand crestinii sunt atat de satisfacuti in Dumnezeu incat pot sa se bucure chiar si in mijlocul necazurilor si a prigoanei, asta este insusi lumina slavei lui Dumnezeu care patrunde si strafulgereaza lumea noastra. Si Domnul Isus spune, cand oamenii vor vedea asa ceva, ei vor proslavi pe Tata; vostru care este in ceruri. Nu exista alta explicatie de ce crestinii pot sa se bucure in mijlocul prigoanei, decat faptul ca ei deja au gustat slava Lui Dumnezeu. De fapt tot ce vam spus in aceste zile trebuie sa rezultein viata de zi cu zi din dragostea noastra pentru cei din jur.

Crestinii se deosebesc de Musulmanii radicali. Musulmanii radicali omoara oameni ca sa ajunga in paradis. Dar, crestinii mor pentru altii ca sa ajunga in paradis. Noi ii iubim pe dusmanii nostri. Suntem gata sa ne dam viata pentru ei. Si nu o facem asa morocanosi, ci o facem cu bucurie. Asta este o minune pe care lumea, oamenii din jur nu o pot intelege. Romania are nevoie sa vada acest lucru. Si nu doar Romania, dar intreaga Europa are nevoie sa vada aceasta dragoste pentru dusmani.

Dar acum as vrea sa ne verificam in scrierile Apostolului Pavel, sa vedem daca suntem pe calea corecta. 2 Corinteni 8. As vrea sa aflu de la Apostolul Pavel daca droagostea este un raspuns al prea plinului bucuriei in Hristos. Oare chiar atunci cand suntem bucurosi, satisfacuti in Dumnezeu, oare chiar produce asta dragoste pentru cei din jur, in mijlocul prigoanei. As vrea sa va prezint putin contextul acestor versete 1-3. Pavel le scrie credinciosilor din Corint, Corintul fiind un oras in sudul Greciei, provincia Ahai. Pavel le povesteste acestor crestini ce s-a intamplat atunci cand Evanghelia a patruns in Macedonia, unde sunt orasele Filipi si Tesalonica. Si Pavel foloseste experienta Macedonienilor ca un exemplu care sa-i starneasca, sa-i inflacareze pe Corinteni. Poate ne-ar ajuta sa privim vers. 8. „Nu spun lucrul acesta ca sa va dau o porunca ci pentru ravna altora si ca sa pun la incercare curatia dragostei voastre.

Motivul pentru care am citit vers.  8 este pentru ca aici apare cuvantul dragoste. Pavel zice: Vreau ca si dragostea voastra sa fie curata; asta inseamna ca tocmai ce a descris cu privire la experienta Macedonienilor este o dovada a dragostei lor. Si acum ne intoarcem la vers. 1-3 si citim o descriere a dragostei manifestate.  Fraţilor, voim să vă aducem la cunoştinţă harul, pe care l -a dat Dumnezeu în Bisericile Macedoniei. În mijlocul multelor necazuri prin cari au trecut, bucuria lor peste măsură de mare şi sărăcia lor lucie, au dat naştere la un belşug de dărnicie din partea lor. Vă mărturisesc că au dat de bună voie, după puterea lor, şi chiar peste puterile lor. Sa incercam toti impreuna sa gasim o definitie a dragostei in vers. 1-3.

  1. Harul lui Dumnezeu vine prin Evanghelie in biserici– Primul lucru care se intampla este ca harul lui Dumnezeu se manifesta in acele biserici.(vezi v 1). Lucrurile care aveau sa se intample in acele biserici n-au fost o intentie omeneasca, ci acelea au venit in mod miraculos, prin harul lui Dumnezeu si e uluitor ce s-a intamplat in acele biserici.
  2. Raspunsul credinciosilor a fost o dragoste care da peste- Iata ce s-a intamplat. In mijlocul multor necazuri prin care au trecut, bucuria lor, peste masura de mare, adica in acele necazuri, bucuria lor era abundenta. Deci, harul sa coborat de la Dumnezeu iar bucuria a crescut, s-a inaltat in sus. Asta se intampla cand Evanghelia intra in inima ta. Intelegi, cand Dumnezeu este Evanghelia si cand prezenta Lui sunt desfatari vesnice si atunci inima ta este plina pana la revarsare de bucuria aceastei Evanghelie. Vers. 2 spune ca bucuria lor a fost peste masura de mare s-au abundenta. Pana acum doua lucruri. Harul lui Dumnezeu a venit prin Evanghelie in biserica, iar raspunsul credinciosilor a fost o bucurie care da peste. Care a fost insa efectul acestor lucruri in viata lor?
  3. Bucuria lor se revarsa in generozitate- Acestea au dat nastere la un belsug de darnicie din partea lor. Dragostea lor s-a manifestat printr-o generozitate radicala fata de toti ceilalti.
  4. Saracia si necazul nu au plecat (disparut) de acolo– Avem insa un al patrulea lucru pe care avem sa il identificam. Vers. 2 Acum, oamenii acestia care au primit Evanghelia sunt in mijlocul necazului. Lucrurile nu incep sa mearga mai bine pentru acesti convertiti, ci lucrurile merg mai rau. In al doilea rand vedem saracia lucie. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu pot sa suport Evanghelia prosperitatii. Evanghelia prosperitatii vine si le spune oamenilor, „Vei scapa de necazuri, vei scapa de saracie”. Dar, textul acesta ne spune ca Evanghelia harului lui Dumnezeu produce o bucurie abundenta in mijlocul necazului si a saraciei. Daca scapi de saracie nu mai ai nevoie de Duhul Sfant ca sa te bucuri. Daca scapi de prigoana si de necazuri n-ai nevoie de Duhul Sfant ca sa te bucuri. Dar daca vrei sa ai bucurie in mijlocul necazului si a foametei trebuie sa aibe loc un miracol. Si asta este Evanghelia pe care va chem sa o predicati in Romania. Oamenii trebuie sa se bcuure in Dumnezeu, nu in lucruri

Pe baza acestor 3 versete am putea sa gasim o definite a dragostei? Tineti cont ca Pavel in v. 8 spune „vreau ca dragostea voastra sa fie curata si sincera ca a Macedonienilor. Deci, vers 1-3 descriu dragostea adevarata. Si Pavel vrea ca acea dragoste adevarata sa se manifeste si in Corint. Si eu as vrea ca dragostea adevarat sa se manifeste in Bucuresti. Care este ea? Iata efortul meu de a veni cu o definitie pe baza acestor 3 versete.

Dragostea este revarsarea bucuriei in Dumnezeu care implineste nevoile altora. (min. 38 of 70)

 

VIDEO – John Piper la Bucuresti – Sesiunile Dumnezeu este Evanghelia – Dumnezeu este cel mai proslavit (preamarit) in noi atunci cand noi suntem cei mai satisfacuti in El

faceti click pe imagine pentru album foto de la http://www.radiofiladelfia.ro

VIDEO – Mesajul de Duminica seara – NU-TI IROSI VIATA – aici

Dumnezeu este gata sa faca absolut tot ceea ce trebuie facut ca noi sa fim satisfacuti de dragostea Lui

…asta ne spune ca este un act mai mare ca in dragostea lui Isus fata de Lazar sa il lase sa moara, ca apoi sa il invieze din morti, decat daca ar fi venit si l-ar fi vindecat fara sa moara. Definitia care eu o dau dragostei lui Dumnezeu: Dragostea lui Dumnezeu este aceia dedicare divina, prin care Dumnezeu este gata sa faca absolut tot ce trebuie sa fie facut ca noi sa vedem si sa experimentam slava lui. Cu alte cuvinte, Dumnezeu este gata sa faca absolut tot ceea ce trebuie facut ca noi sa fim satisfacuti de dragostea Lui. Lucrul acesta, vreau acum sa-l confirm in mesajul din seara aceasta.

2 Corinteni 5:14-15 14 Căci dragostea lui Hristos ne strânge; fiindcă socotim că, dacă Unul singur a murit pentru toţi, toţi deci au murit.15 Şi El a murit pentru toţi, pentru ca cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru Cel ce a murit şi a înviat pentru ei.

Primul lucru la care face referire Pavel este la dragostea lui Hristos si cred ca se refera la dragostea care ne-o poarta Hristos noua, nu dragostea ce i-o purtam noi Lui. Dragostea lui Hristos pentru noi este cea care ne controleaza. Pavel descrie dragostea lui Hristos in faptul ca El a murit pentru noi. Apoi, continua Pavel si ne spune de ce a murit Hristos pentru noi. El a murit pentru noi ca noi sa nu mai traim pentru noi insine, ci sa traim pentru El.

Ce inseamna sa traiesti pentru Hristos?

Dar veti spune: „Ce inseamna sa traiesti pentru Hristos?”  Nu inseamna sa traim int asa fel sa Il ajutam pe El ca si cum ar avea anumite nevoi. In Sine insusi, Hristos este pe deplin suficient in tot ce are. In momentul in care traiesti pentru Hristos nu Il ajuti pe El, nu implinesti nevoile Lui. Cand traiesti pentru Hristos il pui pe El intr-o lumina favorabila, arati slava Lui, Il prezinti pe El. Sa asamblam tot ce am spus pana aici.

  • Dragostea lui Hristos Il face pe El sa isi dea viata pentru noi.
  • Scopul pentru care El a murit in locul nostru este ca noi, la randul nostru sa traim pentru El, adica sa Il reflectam pe El.
  • Asta inseamna ca dragostea lui Hristos, Il face pe El sa ne aduca pe noi in acea postura din care sa Il admiram pe El si din care sa Il prezentam pe El in mod deosebit.

Ca sa simtiti pe deplin puterea acestei afirmatii, trebuie sa o punem in contrast cu ceea ce lumea de obicei gandeste  cu privire la aceasta dragoste. In ochii lumii, dragostea lui Hristos este ceva deosebit pentru ca pune valoarea si accentul pe mine, ma face pe mine sa cresc. Lumea considera, sau simte dragostea atunci cand tu o lauzi, atunci cand tu o inalti, atunci cand tu o prezinti deosebit. Daca eu as fi o persoana lumeasca, fireasca, modul in care mi-ati putea demonstra dragostea ar fi sa ma laudati, sa ma ridicati in slavi.

Pentru crestin insa, dragostea lui Hristos este atat de mare pentru ca ea ma ajuta pe mine sa Il laud si sa-L proslavesc pe Hristos. Hristos ma iubeste, facand tot ce trebuie facut ca eu la randul meu sa Il slavesc, sa-L proslavesc pe El. Pentru un om obisnuit, un om din lume, cea mai puternica temelie a bucuriei este propria persoana. Pentru crestin insa, cea mai statornica temelie a bucuriei este Isus Hristos.

Dragostea lui Dumnezeu pentru mine este in mod radical centrata in Dumnezeu

Deci, iata cum definesc eu „dragostea lui Dumnezeu„: Dedicarea lui Dumnezeu de a face absolut tot ceea ce trebuie facut, pentru a-si mari slava Lui pentru bucuria mea in veci. Insa, problema aceasta este ca pare sa Il faca pe Dumnezeu un tip egoist si indragostit de Sine insusi si multi oameni se poticnesc atunci cand sunt confruntati cu aceasta perspectiva a dragostei divine. Deci, sa clarific inca odata definitia: Dragostea lui Dumnezeu este dedicarea Lui de a face tot ceea ce trebuie facut, ca eu sa-L slvaesc, sa-L glorific pe El.

Dragostea lui Dumnezeu pentru mine este in mod radical centrata in Dumnezeu. Dragostea lui Dumnezeu pentru mine Il face pe El sa se inalte pe Sine. Tot ceea ce face Dumnezeu, inclusiv dragostea Lui pentru mine, Il inalta, Il preamareste pe El. Dumnezeu tot isi cheama oamenii Lui, isi cheama poporul sa-L laude, sa-L proslaveasca. Asta depune o enorma problema.

Multi oameni se poticnesc in asta.

 Multi oameni se poticnesc in asta. As vrea sa va dau cateva ilustratii a unor oameni care s-au poticnit in aceasta. Dar inainte de a va da aceste ilustratii as vrea sa demonstrez mai profund, din Scriptura, intocmai ceea ce am afirmat. Asa ca vom petrece cateva minute in a recapitula in mod istoric, planul de mantuire si a vedea la fiecare pas ca scopul lui Dumnezeu a fost ca El sa fie

Partea 1 (vezi Pt. 2 mai jos)

Sase etape ale istoriei rascumpararii noastre dovedesc ca Dumnezeu este motivat sa isi proslaveasca Numele Sau si slava Lui.

Voi evidentia pentru dumneavoastra sase etape ale istoriei rascumpararii noastre. In fiecare din aceste etape, Dumnezeu este motivat sa isi proslaveasca Numele Sau si slava Lui.

  1. Vom merge inca dinainte de crearea universului in existenta vesnica a Lui Dumnezeu. Vorbim aici despre predestinare. Efeseni 1:5-6 – ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale 6 spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui., traducerea literala e „spre lauda slavei harului Său”. De ce Dumnezeu i-a predestinat pe cresstini spre infiere? Raspuns: „spre lauda slavei harului Său”. Dumnezeu te-a ales pe tine sa fi copilul Sau pentru ca harul Sau sa fie slavit. Vedeti cat de centrata in Dumnezeu este mantuirea noastra? Tu ai fost infiat pentru slava lui  Dumnezeu. Asta-i primul pas, predestinare.
  2. Pasul doi: Creatia. Isaia 43:6-7 –  Voi zice miazănoaptei: „Dă încoace!”, şi miazăzilei: „Nu opri”, ci adu-Mi fiii din ţările depărtate şi fiicele de la marginea pământului: 7 pe toţi cei ce poartă Numele Meu şi pe care i-am făcut spre slava Mea, pe care i-am întocmit şi i-am alcătuit.” – Cand spune ca Dumnezeu ne-a creat pentru slava Lui asta nu insemneaza ca Dumnezeu ne-a creat ca noi sa ii crestem slava. Nu-L poti face pe Dumnezeu sa fie mai glorios decat este deja. Cand spune ca ne-a creat pentru slava Lui inseamna ca ne-a creat sa reflectam slava Lui, ca sa laudam gloria Lui.
  3. Pasul trei: Intrupare. Luca 2:10-14 – Dar îngerul le -a zis: ,,Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:11 astăzi în cetatea lui David, vi s’a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.12 Iată semnul, după care -L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într’o iesle.„13 Şi deodată, împreună cu îngerul s’a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd:14 ,,Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.` Ingerii anunta intruparea lui Isus. Dumnezeu vine in lume pentru a mantui pacatosii.  Si ce sarbatoresc ingerii? Slava lui Dumnezeu! Ingerii nu spun: „Slava voua, oamenilor, iata cata valoare este in voi.” Cand Dumnezeu se coboara in lume pentru a-i mantui pe cei pacatosi, ingerii salta in cantari de bucurie si spun: „Slava lui Dumnezeu!” Scopul intruparii este sa aduca glorie, slava lui Dumnezeu. Da, Dumnezeu doreste sa ma salveze. Dar Dumnezeu vrea sa ma mantuiasca, cu scopul final ca eu sa-L proslavesc pe El. Deci, chiar si in intrupare, Dumnezeu este centrat in Sine insusi.
  4. Al patrulea pas- Ispasirea. Romani 3:25-26 –  Pe El Dumnezeu L -a rînduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sîngele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea în delungei răbdări a lui Dumnezeu;26 pentruca, în vremea de acum, să-Şi arate neprihănirea Lui în aşa fel în cît, să fie neprihănit, şi totuş să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus. Cred ca versetul acesta este unul din cele mai importante din Scriptura. De ce a murit Hristos? Prin sangele Lui, El a facut ispasire inaintea lui Dumnezeu. Cuvantul ispasire inseamna ca Hristos a satisfacut cerintele lui Dumnezeu, aplanând astfel mania Lui, astfel incat sa nu mai fim sub osanda si pedeapsa. De ce insa a trebuit sa moara Hristos pentru a indeplini aceasta dorinta? Pentru ca voia sa demonstreze neprihanirea lui Dumnezeu. Dar, oare de ce are nevoie neprihanirea lui Dumnezeu sa fie demonstrata?  Scrie caci in indelunga Lui rabdare, Dumnezeu a trecut cu vederea pacatele de mai de mult. De exemplu: Atunci cand David a pacatuit, a comis adulterul cu Batseba, Dumnezeu nu la pedepsit omorandu-l si incredintandu-l in iad. David s-a pocait, a plans inaintea lui Dumnezeu si citim cuvintele lui in Psalmul 51 si Dumnezeu i-a iertat pacatul. Asa! Dintr-o data! Imaginati-va acum ca a-ti fi mama Batsebei sau esti tatal lui Urie si imparatul ti-a luat fica sau pe nevasta fiului tau si s-a culcat cu ea. Dupa care mai si face aranjamente ca Urie sa fie ucis in lupta. Si Dumnezeu vine si spune: „Te iert”. Tot ceea ce este in tine s-ar revolta si ai spune: „Nu, nu este drept!” De aceea a trebuit sa moara Hristos. Mii si mii de pacate Dumnezeu le-a trecut cu vederea. Chiar acum, Dumnezeu trece cu vederea pacatele tale. Mania lui Dumnezeu este satisfacuta  in asa fel ca noi sa nu simtim focul al maniei si a pedepsei Lui. Cum am putea sa socotim dreptate faptul ca Dumnezeu trece cu vederea pacatul nepedepsit? Pai, Dumnezeu nu-l lasa sa treaca nepedepsit. Ci, Dumnezeu Il ofera pe insusi Fiul Sau ca o jertfa de ispasire pentru pacat. De ce? Ca sa demonstreze si sa clarifice pentru totdeauna neprihanirea lui Dumnezeu. In punctul central al mantuirii noastre, Dumnezeu se indreptateste pe Sine insusi. Chiar si crucea, rastignirea este un eveniment, in mod radical centrat in Dumnezeu.
  5. Pasul cinci: Sfintirea. De ce isi sfinteste Dumnezeu poporul? Filipeni 1:9-11 este rugaciunea lui Pavel, facuta inaintea lui Dumnezeu pentru sfintirea Filipenilor: Filipeni 1:9-11- Şi mă rog ca dragostea voastră să crească tot mai mult în cunoştinţă şi orice pricepere,10 ca să deosebiţi lucrurile alese, pentruca să fiţi curaţi şi să nu vă poticniţi pînă în ziua venirii lui Hristos,11 plini de roada neprihănirii, prin Isus Hristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu. Pavel se roaga lui Dumnezeu ca dragostea si cunostinta Filipenilor sa creasca tot mai mult pentru ca ei sa fie plini de roada neprihanirii, care (roada) vine prin Isus Hristos si acum fraza cheie: spre lauda si slava lui Dumnezeu. Ganditi-va un pic la aceasta. (1) Doamne te rog sa lucrezi in Filipeni (2) ca ei sa traiasca in asa fel incat (3) sa te glorifice pe Tine. Pavel ii cere lui Dumnezeu sa lucreze intr-un mod centrat in Dumnezeu, in Sine insusi. „Fa-i Doamne pe Filipeni sa traiasca pentru slava Ta.”
  6. Pasul sase: Glorificarea noastra finala2 Tesaloniceni 1: 9-10 – Ei vor avea ca pedeapsă o perzare vecinică, dela faţa Domnului şi dela slava puterii Lui,10 cînd va veni, în ziua aceea, ca să fie proslăvit în sfinţii Săi, şi privit cu uimire în toţi ceice vor fi crezut; căci voi aţi crezut mărturisirea făcută de noi înaintea voastră. Ei se refera la necredinciosi. La finalul istoriei cand Domnul Isus va reveni, motivul pentru care se va reintoarce Domnul Isus este dat in versetul 10 si este prezentat in doua moduri diferite. El vine ca sa fie proslavit in sfintii Sai si vine ca sa fie privit cu uimire in toti cei ce au crezut. Daca ar fi sa Il intrebi pe Domnul Isus: „Doamne, de ce te mai intorci?” Isus ti-ar raspunde: „Vin inapoi ca sa fiu proslavit. Vin ca oamenii Mei credinciosi sa ma priveasca cu uimire. Eu urmaresc slava Mea”, ti-ar raspunde Isus.

Prin aceste sase etape ale istoriei mantuirii, concluzia mea este ca Dumnezeu face absolut tot ceea ce face pentru ca El insusi sa fie proslavit. Spuneam insa ca aceasta cauzeaza o problema enorma pentru multi oameni, cum ar fi de exemplu:

Multi oameni se poticnesc in asta. Trei exemple:

1) Michael Krauss – Acesta este un articol din ziarul Londonez – Vremea Ziarul Financiar (London Financial Times), Michael Krauss scrie acest articol. Am sa citesc primul paragraf, in felul cum omul acesta se poticneste in adevarul care intocmai vi l-am descris.

„Inchinarea este un aspect al vietii religioase care intotdeauna mi-a fost greu sa-l inteleg. Sa zicem ca ne-am imagina un Dumnezeu atotputernic, care intr-o buna zi vrea sa creeze ceva pe langa Sine, in afara Sa. De ce s-ar astepta El ca noi sa Il slavim pentru asta? N-am cerut noi sa fim creati, vietile noastre sunt adeseori tulburate; stim ca tiranii acestei lumi, despoti, ei sunt plini de mandrie si cere sa fie laudati si preamariti. Dar un Dumnezeu care este perfect din punct de vedere moral n-ar avea astfel de defecte de caracter. Si atunci de ce se pun toti oamenii acestia pe genunchi in fiecare Duminica?”

Michael Krauss nu vrea sa aiba nimic de a face cu Dumnezeul care tocmai vi l-am descris. Dupa parerea Lui, un astfel de Dumnezeu  nu este altceva decat un megaloman. Un alt exemplu:

2) Erik Reece este un istoric American (University of Kentucky) si a scris o carte intitulata „O Evanghelie Americana” si in cartea lui citeaza Matei 10:34. Domnul Isus spunea acolo: „Oricine iubeste pe mama sa sau pe tatal sau mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine”. Acest istoric spune:

„Cine este egoist, egomaniac Isus ca sa rosteasca aceste cuvinte?”

El aude cuvintele Domnului Isus: Trebuie sa ma iubesti pe Mine mai mult decat iti iubesti parintii”, si Erik Reese se intreaba: Ce ne-ar motiva sa iubim o astfel de persoana? Daca Isus este o persoana atat de concentrata asupra Sa insusi, asa cum am descris eu mai de vreme, Erik Reese nu vrea sa aiba nimic de a face cu El.

3) Brad Pitt – Va mai dau inca un exemplu. Poate ca a-ti auzit de actorul American Brad Pitt. Iata ce spune el:

„Nu inteleg ideea aceasta, a unui Dumnezeu care spune omului: Trebuie sa ma recunosti pe Mine in caile tale, un Dumnezeu care sa spuna, sa-ti ceara sa spui: Tu esti cel mai bun. Si daca vei spune asta, Iti voi da viata vesnica. Un Dumnezeu care imi spune: Daca nu crezi ca Eu sunt cel mai bun, nu vei primi fericirea vesnica”. Si apoi adauga Brad Pitt: „Pare ca totul sa fie centrat in propria persoana, in egoism si eu nu-L pot vedea sau intelege pe Dumnezeu actionand pe baza egoismului.”

Cu cateva saptamani in urma m-am intalnit cu teologul (specialist in Noul Testament) Don Carson (D.A. Carson) si spune el ca a remarcat o diferenta extraordinara, in studentii carora le vorbeste astazi, comparativ cu cei carora s-a adresat cu vreo 30 de ani in urma. Cu 30 de ani in urma, atunci cand tinea prelegeri in fata studentilor, intrebarile lor erau de natura istorica, de exemplu: Cum poti dovedi ca Isus chiar a inviat din morti? Insa, spune el, acum obiectiunile si intrebarile studentilor sunt de ordin moral: Cum poti sa te inchini si sa slavesti un Dumnezeu atat de centrat in Sine?

Dumnezeul pe care eu vi L-am descris in aceasta seara prin Scriptura, este o piatra de poticnire pentru multi oameni. Si atunci, hai sa punem si noi intrebarea. De ce totusi, Dumnezeu nu este un Dumnezeu centrat in Sine. Retineti felul in care am descris dragostea Lui. Dragostea lui Dumnezeu se demonstreaza in faptul ca Dumnezeu este gata sa faca tot ceea ce trebuie pentru ca tu sa vezi, sa cunosti slava Lui si sa te bucuri de ea o vesnicie intreaga. Lucrul acesta l-am vazut in numeroase pasaje. Raspunsul meu ar fi urmatorul: Motivul pentru care Dumnezeu nu poate fi socotit ca un egomaniac este ca prin asta demonstreaza dragoste. Cand Dumnezeu se inalta pe Sine, pentru bucuria ta, Dumnezeu de fapt te iubeste pe tine. Vreau sa spun lucrul acesta in doua moduri diferite:

  • Cand Dumnezeu isi preamareste slava Lui, El de fapt preamareste ceva ce pe noi ne satisface. Inimile noastre au fost create sa se bucure in Domnul. A-L cunoaste pe Dumnezeu, a trai cu El, a avea experienta cu Dumnezeu este punctul culminant al trairilor noastre si al satisfactiei umane. Deci, in fiecare instanta in care Dumnezeu isi preamareste slava Lui, El o face ca noi sa fim tot mai satisfacuti in El si de El. Asta inseamna ca El ne iubeste pe noi. Acesta nu este un egoism, ci este dragoste. Daca Dumnezeu are o valoare infinita, ce altceva mai bun ne-ar putea da Dumnezeu decat pe Sine insusi? Vreau sa reafirm lucrul acesta in alt mod:
  • Atunci cand Dumnezeu cauta sa puna in noi bucuria slavei Lui, Dumnezeu de fapt cauta acele lucruri care Il proslavesc, Il preamaresc pe El.

Propozitia care probabil este cea mai proeminenta in teologia mea este urmatoarea:

  Dumnezeu este cel mai proslavit (preamarit) in noi atunci cand noi suntem cei mai satisfacuti in El 

Acum, fiecare va trebui sa decideti in inima voastra daca afirmatia mea este adevarata si va reprezinta. Atunci cand crezi ca afirmatia aceasta este adevarata, se va schimba totul! Si o voi spune din nou: Dumnezeu este cel mai preamarit in mine, atunci cand eu sunt cel mai satisfacut in El. Acuma punem intrebarea: O astfel de ideie este Biblica? Sau am inventat-o eu, asa? Sau, poate o gasim in Biblie. Sa mergem la Filipeni 1:20-21-

In pasajul acesta cautam un suport Biblic pentru afirmatia care intocmai am facut-o-  Dumnezeu este cel mai proslavit in mine, atunci cand eu sunt cel mai satisfacut in El. Dar va trebui sa citim cu mare atentie aceste cuvinte. Filipeni 1:20-21– 20 Mă aştept şi nădăjduiesc cu tărie că nu voi fi dat de ruşine cu nimic; ci că acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslăvit cu îndrăsneală în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea.21 Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un cîştig. Nu stiu cum as putea accenta suficient de mult, cat de important este pasajul acesta pentru viata mea. Daca m-ati intreba: Frate care este versetul care iti sumeaza scopul dumneavoastra in viata, versetul acesta vi l-as da.

Nu ne spune oare versetul 20 pentru ce traia Pavel? Zice el: „Nadajduiesc cu toata taria ca Hristos va fi proslavit in viata mea. Si fie ca traiesc, fie ca mor, vreau ca Hristos sa fie proslavit  in trupul meu”. Intrebarea care se pune: Cum crede Pavel ca Hristos va fi proslavit prin moartea Sa? Stiu ca Pavel spune „atat in viata, cat si in moarte” dar sa ne concentram putin, ce se intampla daca Pavel ar fi sa moara? Deci, sa citim asa: „Vreau ca Hristos sa fie proslavit in trupul meu cand voi muri.” Cum va fi prezentat Hristos, in toata maretia Lui, in momentul in care Pavel moare? Si el, in verserul 21 ne da raspunsul la aceasta intrebare. „Caci pentru mine a trai este Hristos, si a muri este un castig”.

Haideti sa punem laolalta cele doua jumatati care alcatuiesc moartea:  „Dorinta mea cea mai mare este ca Hristos sa fie glorificat in mine, prin moartea mea, deoarece pentru mine a muri este un castig”. Ma opresc aici si va las sa intoarceti rotitele gandirii. „Vreau ca Hristos sa fie preamarit in moartea mea, si va fi preamarit, pentru ca atunci cand mor, eu de fapt intru in posesia castigului”.

Cum poate moartea sa fie un castig?

Raspunsul vine in versetul 23. „Dorinta mea este sa ma mut (prin moarte) si sa fiu cu Hristos, caci ar fi cu mult mai bine”. A muri este un castig pentru Pavel pentru ca in moarte ajunge sa fie impreuna cu Hristos, si a fi cu Hristos este mai bine decat a fi in viata. Hai sa gandim putin lucrul acesta. Atunci cand mori, pierzi tot ceea ce a insemnat existenta ta. Iti pierzi trupul, sotul sau sotia, prietenii. Daca esti necasatorit, nu vei mai ajunge niciodata sa mai te casatoresti, nu vei mai ajunge sa te bucuri de pensie. Toate le lasi aici, le pierzi cand mori si in schimb primesti doar un lucru- pe Isus. Si atunci cand Pavel da tot ceea ce are in lumea aceasta si Il primeste in schimb pe Isus, el zice: Asta-i castig!

Haideti sa reasamblam impreuna toate bucatile astea de informatie, incercand sa gasim fundamentul Biblic al afirmatiei pe care am facut-o ca: Dumnezeu  este cel mai preamarit in mine, atunci cand eu sunt cel mai satisfacut in El. Observati cele doua jumatati in versetul 20 si 21? In versetul 20, Pavel spune ca „Dorinta mea este ca prin moartea mea, Hristos sa fie preamarit”. Si in versetul 21 Pavel spune – „Cand voi muri, asta va fi o satisfactie absoluta pentru mine”. In masura in care Pavel este satisfacut, desfatat in Hristos prin moartea lui, in masura aceea Hristos este glorificat in trupul sau.

Deci, aceste versete 21,22 si 23 luate impreuna, dau un fundament Biblic afirmatiei pe care am facut-o ca „Hristos si Dumnezeu este cel mai preamarit in mine, atunci cand eu sunt cel mai satisfacut in El. Si voi spune ca lucrul acesta este realmente clar in suferintele si moartea noastra.

Revin acum la definitia pe care am dat-o dragostei. Dumnezeu ne iubeste si dragostea Lui pentru noi se concretizeaza in faptul ca Dumnezeu face tot ceea ce trebuie facut ca eu, un pacatos vinovat sa inteleg si sa ma bucur vesnic de slava Lui. Asta nu este megalomanie. Asta este dragoste. Am fost creati sa ne desfatam in Dumnezeu. Si atunci cand Dumnezeu ne ofera bucurie in El, Dumnezeu ne iubeste. Dar in acelasi timp, iubindu-ne, Dumnezeu se preamareste pe Sine pentru ca bucuria mea in El demonstreaza cat de maret este El. Si toti stiti ca lucrul acesta este adevarat in vietile voastre. Lucrurile care te entuziasmeaza cel mai mult, alea sunt pretioase, valoroase. Cand oamenii te vad incantat de ceva, stiu ca pretuiesti acel lucru. Modul in care Il poti glorifica pe Dumnezeu este sa fi incantat de El, sa fi satisfacut de El.

„Dumnezeu este Evanghelia”

Daca oameni te vor vedea asa plictisit de Dumnezeu si straduindu-te sa traiesti cumva pentru El, ei nu vor intelege ca Dumnezeu este chiar atat de maret. Inca un lucru care vreau sa fac in mesajul meu. Atunci cand spun ca Dumnezeu este gata sa faca tot ceea ce trebuie facut ca sa ma duca pe mine sa ma bucur vesnic de slava Lui, prin aceasta eu fac referire la Evanghelie. Ce a trebuit sa faca Dumnezeu, pentru ca pacatosul de John Piper sa se bucure de Dumnezeu o vesnicie intreaga?

Cinci lucruri pe care a trebuit sa le faca Dumnezeu. Acesta este modul meu de a asuma esenta Evangheliei, asa cum a fost ea inteleasa in modul traditional. Conferinta noastra are ca tema faptul ca „Dumnezeu este Evanghelia”. Dar prin aceasta, nu vreau sa contrazic sau sa minimizez intelegerea traditionala Biblica a Evangheliei. Ceea ce vreau sa spun este ca la modul traditional de a intelege Evanghelia in mod Biblic, trebuie sa mai adaugi ca „Totul este pentru slava lui Dumnezeu”. Asa ca vreau sa va strang pe toti in modul traditional de a intelege si de a prezenta Evanghelia. Sper ca putem cu totii sa cadem de acord acestor 5 pasi care compune Evanghelia. Pentru fiecare va voi da un verset sau doua.

  1. Mai intai, Evanghelia este un plan. Cel mai important verset din Noul Testament care defineste in felul acesta Evanghelia este 1 Corinteni 15:3 – „V-am invatat,” zice Pavel, „inainte de toate, asa cum am primit si eu Evanghelia, ca Hristos a murit pentru pacatele noastre, dupa Scripturi.” Cu sute de ani inainte de a muri Hristos, proorocii au scris despre aceasta pentru ca a facut parte din planul lui Dumnezeu. Cand citesti Isaia 53, pasaj scris cu 700 de ani inainte de Hristos, iti dai seama ca Dumnezeu a avut in plan ca Isus sa moara, ceea ce inseamna ca Evanghelia nu este un plan de rezerva, un plan secundar, o interventie mai tarziu in istorie, dupa ce s-au intamplat la niste lucruri neprevazute. Ci, din vesnicia trecuta, Dumnezeu a planificat ca la un moment dat, Fiul Sau va muri pentru omenire. Primul pas al Evangheliei e faptul ca Evanghelia e un plan.
  2. Cel de al doilea element este faptul ca Evanghelia este un eveniment. Este o intimplare care a avut loc istoric. Revenim la versetul 3: „V-am invatat, inainte de toate asa cum am primit si eu, ca Hristos a murit”. Daca vine cineva ca sa va prezinte o Evanghelie vine cu o contradictie evenimentelor istorice, sa nu-i credeti. Daca Hristos n-a murit, istoric, si n-a inviat, istoric, atunci noi suntem tot morti in pacate.
  3. In al treilea rand, Evanghelia este un rezultat al mortii. Evanghelia reprezinta realizarile  mortii Domnului Isus. As vrea sa facem o distinctie clara. Anumite lucruri s-au realizat in moartea lui Hristos, pe care nu le avem noi pana nu avem credinta. Voi vorbi despre efectele mortii lui Hristos, ca fiind niste lucruri deja realizate, din punct de vedere istoric, lucruri pe care noi insa ne insusim numai atunci cand avem credinta.VIDEO se termina aici si continua in partea 2 – (1) Primul lucru, el a tras asupra Sa mania lui Dumnezeu. Galateni 3:13 – „Hristos ne -a răscumpărat din blestemul Legii, făcîndu-Se blestem pentru noi, -fiindcă este scris: ,,Blestemat e oricine este atîrnat pe lemn”. Cand Hristos a murit, asupra mea atarna un blestem si blestemul acela avea sa cada asupra mea, osandindu-ma sau avea sa cada asupra Lui, osandindu-L pe El. Si Biblia ne spune ca Hristos a devenit blestem pentru mine. Primul rezultat al mortii Domnului Isus Hristos este acela ca El a absorbit mania lui Dumnezeu ca eu sa nu trebuiasca sa o experimentez. (2) Al doilea lucru, Hristos a platit pentru pacatele mele. 1 Petru 2:24 – El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn. Pacatele mele care erau asupra mea si erau ca sa ma zdrobeasca, dar Dumnezeu l-a oferit pe Hristos ca EL sa preia pacatele si sa le poarte El. In felul acesta pacatele sunt platite si vinovatia noastra este inlaturata. (3) A treia realizareAtunci cand Hristos a murit, El a indeplinit o neprihanire perfecta, pe care Dumnezeu acum mi-o poate credita mie. Romani 5:19 – „Caci dupa cum neascultarea unui singur om”, si se refera la Adam, „cei multi au fost facuti pacatosi, tot asa, prin ascultarea unui singur om”, adica Hristos, „cei multi vor fi facuti neprihaniti”. Aceasta este doctrina justificarii, a indreptatirii. Atunci cand Adam a pacatuit, noi toti am fost socotiti pacatosi in Adam. Atunci cand Hristos a fost ascultator perfect, pana la capat, toti cei ce sunt in Hristos sunt socotiti de Dumnezeu ca fiind perfect neprihaniti. Aceasta afirmatie, pur si simplu ne ia respiratia, este atat de minunata. Dumnezeul nostru este infinit de sfant. El este infinit de neprihanit. El nu isi compromite niciodata standardul perfectiunii. Daca vrei sa intri in prezenta Lui, trebuie sa fi perfect si nimeni nu este perfect, decat unul singur. Iar in El, perfectiunea Lui ne este creditata noua. Toate acestea au fost realizate pentru noi in moartea si invierea Domnului Isus. (4) Cand a murit si a inviat din nou, Domnul Isus ne-a oferit viata vesnica. Romani 6:23 – Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa vecinică în Isus Hristos, Domnul nostru. Cand Hristos a purtat pacatele noastre si a murit si a inviat din morti, El de fapt a cucerit, a biruit moartea pentru ca toti cei ce vor fi gasiti in El, sa aiba viata vesnica. Acestea sunt cele 4 realizari ale Evangheliei.
  4. Evanghelia este o oferta gratuita. Intrebarea este, daca Hristos a realizat toate acestea, eu cum pot beneficia? Daca aceste lucruri au fost realizate istoric, mai de mult, cum mi le pot insusi? Iar daca raspunsul la aceasta intrebare ar fi: Trebuie sa te straduiesti pentru asta; atunci nu am mai avea o Evanghelie. Dar, in loc sa beneficiem de acestea prin eforturile proprii, Dumnezeu de fapt ne spune: Ti-o ofer gratuit. Doar trebuie sa ai incredere in Mine. „Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.” Si tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se numeasca copii ai lui Dumnezeu”. Sunt atatea religii pe fata pamantului care spun ca trebuie sa te straduiesti, sa faci eforturi ca sa fi acceptat primit de Dumnezeu. Dar elementul distinctiv al crestinismului este acela ca Hristos a facut tot ce trebuia facut, in locul nostru. Si modul in care ne insusim, beneficiem de tot ce El a facut pentru noi este printr-o oferta gratuita. Este un dar al lui Dumnezeu.
  5. Al cincilea element: Evanghelia este o aplicare pe care Duhul Sfant o face a acelor realizari in viata noastra. Cand iti pui credinta in Isus Hristos, acele realizari devin ale tale. Cateva din ele as vrea sa vi le numar, cateva aplicari ale mortii Domnului Isus Hristos care ti se crediteaza tie prin credinta. (1) Tu esti unit cu Hristos. Prin credinta, noi intram intr-o comuniune cu Isus Hristos, intr-asa fel incat lucrurile care Il descriu pe El, acum ne descriu si pe noi. „In Isus Hristos, toti sunteti copii ai lui Dumnezeu, prin credinta”. Observati cele doua expresii: In Hristos < > prin credinta. Este de o importanta capitala sa intelegem cum suntem noi uniti cu Hristos. Raspunsul este ca – Duhul lui Dumnezeu este cel care misca inima noastra, care aprinde in noi credinta si aceasta este cea care ne uneste cu Hristos. (2)O a doua aplicatie este iertarea pacatelor. Dupa cum observam mai devreme, Domnul Isus a realizat iertarea pacatelor in moartea Sa, dar acum tu poti primi aceasta iertare. Faptele Apostolilor 10:43 – Toţi proorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El, capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor. (3)Al treilea punct – Noi suntem socotiti neprihaniti in Hristos. La cruce, Domnul Isus a realizat acea ascultare perfecta. Acum, in momentul care eu cred in Hristos, ascultarea Lui desavarsita imi este aplicata mie. Noi suntem justificati prin credinta, fara faptele legii. Hristos a indeplinit pe deplin legea. Iar acum , acea implinire desavarsita a legii este trecuta in contul meu ca si cum eu as fi implinit toata legea. (4)Un al patrulea element – Primim viata vesnica. In momentul in care Hristos a murit, El a obtinut pentru credinciosi viata vesnica, dar cand crezi in El, atunci tu primesti viata vesnica. Ioan 3:15 – „pentruca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică„.

De obicei, prezentarea si intelegerea traditionala a Evangheliei se opreste aici

si Evanghelia este glorioasa, este minunata! NImic din ceea ce va spun eu nu incearca sa minimizeze Evanghelia, asa cum am prezentat-o pana aici. Dar inca nu am spus nimic despre ceea ce este cel mai inalt, cel mai sublim, cel mai grozav bine din Vestea Buna. Sunt unit cu Hristos. Pacatele imi sunt iertate. Sunt socotit neprihanit in Hristos. Voi trai o viata vesnica.

Dar, unde-i Dumnezeu ?

Tinta Evangheliei este sa ma indrepte pe mine sa imi gasesc deplina satisfactie in Dumnezeu. 1 Petru 3:18 – Hristos, de asemenea, a suferit o data pentru pacate, El, Cel neprihanit, pentru cei nelegiuiti, ca sa ne aduca la Dumnezeu. El a fost omorit in trup, dar a fost inviat in duh, Unul din versetele mele favorite din intreaga Scriptura este Psalmul 16:11 –  Îmi vei arăta cărarea vieţii; înaintea Feţei Tale sînt bucurii nespuse, şi desfătări vecinice în dreapta Ta. Evanghelia este Dumnezeu facand tot ceea ce trebuie facut ca sa ma aduca pe mine la Psalmul 16:11. Eu sunt un pacatos. Eu nu merit sa fiu fericit. Merit sa sufar. Merit sa fiu pedepsit. As vrea sa fiu fericit o vesnicie intreaga si Dumnezeu spune: înaintea Feţei Mele sînt bucurii nespuse, şi desfătări vecinice în dreapta Mea Dar eu ca pacatos, nu ma pot bucura de El. De cat daca Dumnezeu ma iubeste atat de mult incat este gata sa faca tot ce  trebuie facut ca si eu sa ajung acolo. Si intocmai asta a facut Dumnezeu cand l-a trimis pe Hristos sa moara si sa invieze.

Dar nu vom intelege niciodata, binele cel mai inalt si cel mai sublim al Evangheliei pana nu vom intelege Psalmul 16:11. Ai grija sa observi si sa-ti insusesti cele doua dimensiuni infinite ale bucuriei prezentata in Ps. 16:11. Bucurii nespuse, depline spune Psalmistul ca este in prezenta lui Dumnezeu. Nimic nu poate fi mai plin decat plinatatea. Si la dreapta Sa sunt desfătări vecinice. Nimic nu poate fi mai lung decat vesnicia. Eu va fac urmatoarea provocare: Daca veti gasi o religie care sa va ajute sa descoperiti o bucurie mai mult decat „plina” si mai lunga decat „vesnicia”, duceti-va la religia aceea. Pentru ca nimic nu poate fi mai deplin decat bucuria deplina. Si nimic nu poate sa dureze mai mult decat fericirea vesnica. Iar acestea le gasesti intr-un singur loc. In Dumnezeu insusi. De aceea spun ca Dumnezeu este Evanghelia.

Published on May 8, 2012 by 

Dumnezeu este Evanghelia de John Piper – Cartea se poate citi online la Desiring God Romania

*Primul video de la Conferinta aici – John Piper, mesajul „Nu-ti irosi viata” din Sala Palatului, Bucuresti

S-a anuntat la Conferinta care se desfasoara live, in momentul de fata, caci cartea „Dumnezeu este Evanghelia” a fost adaugata la situl Ro.DesiringGod.org unde se poate descarca in format pdf. aici

Dumnezeu este Evanghelia

Meditaţii asupra dragostei lui Dumnezeu care s-a dăruit pe Sine

Saturată cu Scriptura, centrată pe cruce şi absolut încântătoare, cartea aceasta ne potoleşte foamea adâncă a sufletului. Ea atinge esenţa fiinţei noastre, locul din care transformarea noastră îşi ia puterea în fiecare zi. Ne face să-L dorim cu ardoare pe Cristos şi ne deschide ochii ca să-I vedem frumuseţea.Piper scrie pentru sufletul însetat care se întoarce gol şi deznădăjduit de la mirajul metodologiei. El ne invită să ne oprim şi să bem dintr-un izvor mai adânc. „Şi viaţa veşnică este aceasta:”, a zis Isus, „să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Cristos, pe care L-ai trimis Tu.” Aceasta face din Evanghelie, şi din această carte, o veste bună.

În parteneriat cu Editura Făclia.

John Piper la Bucuresti 3-6 Mai,2012 Conferinta Biblica: Dumnezeu este Evanghelia

sursa situl nou http://johnpiper.ro/

Citind blogul Romania Evanghelica, am aflat de anuntul din Argesul Evanghelic ca John Piper va fi invitatul principal la o conferinta in Bucuresti pe data de 3-6 Mai, 2012 la Crystal Palace Ballrooms. In acelasi timp s-a lansat blogul http://www.johnpiper.ro unde speram pe viitor sa gasim tot mai multe resurse traduse si subtitrate in Limba Romana.

Al doilea eveniment la care va participa John Piper va fi  Duminică, 6 Mai, 2012 la Sala Palatului între orele 18:00-20:00 la care subiectul va fi cartea sa „NU-ȚI IROSI VIAȚA„.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari