Cum face față Biserica din Egipt atentatelor recente de Florii?

În două atacuri separate, SIIL-ul a ucis aproape 50 de oameni și a rănit peste o sută. Am discutat despre cum reușesc creștinii din Egipt să facă față ultimului atac, dar și persecuției de secole, cu Dick Brogden, un lider creștin din Cairo.

Nu e ceva nou pentru comunitatea creștină. Cum reușesc ei să reacționeze potrivit Bibliei?

Biserica din Egipt e una deosebită, în sensul că ei au o istorie întreagă de persecuții. Ei suferă din secolul al XIV-lea, și chiar dinainte, din timpul lui Dioclețian. E vorba de două milenii de persecuție.

Ce e remarcabil și biblic legat de reacția creștinilor egipteni e că ei nu au răspuns cu mânie și nici n-au pus mâna pe arme. Începând cu liderii Bisericii Copte, cu toții au întors și obrazul celălalt, demonstrând caracterul lui Hristos. Ei au spus că sunt gata să sufere de dragul lui Hristos. Chiar dacă a fost greu, îi lăudăm pe frații și surorile noastre din această țară, pentru demnitatea, răbdarea și harul de care au dat dovadă în perioadele de suferință.

Dick, spune-ne cum se pot ruga creștinii din alte părți pentru creștinii din Egipt?

Rugați-vă ca Biserica din Egipt nu doar să supraviețuiască acestor atacuri, ci să aibă, har, favoare și curaj să-și deschidă gura și să împărtășească musulmanilor din restul țării motivul pentru care avem speranță.

În mijlocul acestor tragedii, noi nu suntem luați prin surprindere. Noi credem în înviere. Credem că, în final, Domnul va face ca totul să fie bine. Asta se va întâmpla la întoarcerea lui Isus.Până atunci, rugați-vă ca Biserica din Egipt nu doar să absoarbă greutățile, ci să proclame activ musulmanilor nădejdea mântuirii lor, că, prin Isus, toate lucrurile s-au îndreptat.
Stire difuzata in emisiunea Jerusalem Dateline 175 – 22 aprilie 2017. Ultimele stiri crestine: http://alfaomega.tv/stiri

Reclame

Florii, biruinta si contraste – Lazar Gog

Florii, biruinta si contraste – Lazar Gog

Nelu Brie – Vremea Cercetarilor- Florii

Luca 19:41-44

Cînd S’a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,42 şi a zis: ,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.

43 Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:44 te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n’ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.„

VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu 13.04.2014

Predica incepe la minutul 73:00 sau 01:13:50

Lazar Gog – Revelatii inainte de cruce

Matei 21:1-9
Cînd s’au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici,
2 şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine.
3 Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.„
4 Dar toate aceste lucruri s’au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:
5 ,,Spuneţi fiicei Sionului: ,Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mînzul unei măgăriţe.„
6 Ucenicii s’au dus, şi au făcut cum le poruncise Isus.
7 Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra.
8 Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum.
9 Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: ,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!„

Lazar Gog: Asa dupa cum stim, astazi este o sarbatoare speciala. Este sarbatoare cu care se incepe ceea ce este numit Saptamana Mare- Sarbatoarea intrarii triunfale a Mantuitorului nostru Isus Hristos in Ierusalim. In vorbirea populara romaneasca este Sarbatoarea Floriilor. In vorbirea populara engleza este Palm Sunday. Este populara pentru ca, avand in vedere felul de manifestare al primirii lui Isus Hristos in Ierusalim, a fost interpretat in cultura acestor doua popoare, cum am spus, la romani si englezi, si sarbatoarea a primit denumirea respectiva. Cum va vorbeam in alte ocazii, nu toate titlurile , denumirile sarbatorilor, pe care noi le avem in limba romana sunt neaparat o teologie biblica, in sensul ca au o expresie biblica corecta. Dar aia nu insemenaza ca teologia este incorecta. Caz in discutie este sarbatoarea penticostala a coborarii Duhului Sfant. Sarbatoarea, in limba romana este numita Rusaliile. Deci nu este un termen biblic, chiar daca avem titluri in Scriptura, puse acolo, Rusaliile, este un titlu pus e cei ce au editat Scriptura, nu este in textul sfintelor Scripturi. In limba romana, asa s-a impamantenit terminologia. Iar, sarbatoarea cea mai mare inainte de Paste, care este nasterea Mantuitorului nostru Isus Hristos nu are, deasemenea, o denumire biblica, din Biblie; este numita sarbatoarea Craciunului in termeni populari. Craciun este un termen popular, al carui origine este practic necunoscuta. Interpretarea cea mai plauzibila ar fi ca vine de la,… pentru limba romana si maghiara (cred), vine de la expresia latina cohoratio, care inseamneaza ‘sa sarbatorim impreuna’. Si de aici s-a facut Craciun- cohoratio- haideti sa laudam impreuna. Pentru ca, la Craciun, cand s-a nascut Mantuitorul Isus Hristos a fost un prilej de lauda, de adorare.

Sarbatoarea de astazi, Floriile, intrarea triumfala a lui Isus Hristos in Ierusalim este o sarbatoare importanta pentru toti cei 4 evanghelisti, pentru ca fiecare din ei mentioneaza evenimetul: Matei 21:1-17; Marcu 11:1-18; Luca 19:29-48; Ioan 12:12-19. Si pentru ca aceste venimente le repetam anual, de multe ori se pune aceasta intrebare: Ce putem sa mai vorbim despre ele? Oh, sa nu-si faca nimeni probleme. Este Cuvantul lui Dumnezeu si Cuvantul lui Dumnezeu este ca un ocean. Nu se termina niciodata, de aceea, invataturile din Cuvantul lui Dumnezeu, chiar din evenimente care le repetam in fiecare an, invatatura din aceste evenimente trebuie sa fie profunda.

In aceasta dimineata, ne vom uita la 4 adevaruri mari, care rezulta din aceasta mare sarbatoare a intrarii triumfale a mantuitorului nostru Isus Hristos in Ierusalim. Si voi prezenta aceste 4 adevaruri sub prisma unui mesaj pe care l-am ntitulat: Revelatii inainte de cruce. 6:22 La aceasta zi, potrivit textului pe care l-am citit si celorlalte texte paralele, Mantuitorul nostru, Isus Hristos, prin cei 4 evanghelisti, ne prezinta 4 adevaruri, 4 revelatii, 4 descoperiri divine legate de viata lui Isus Hristos, legate de noi, oamenii, legate de planul lui Dumnezeu, legate de ceea ce da particularitate Mantuitorului nostru  Isus Hristos, dumnezeirii in general, si vietii poporului lui Dumnezeu, in mod special. Si prima revelatie, primul mare adevar care ne este prezentat in acest pasaj, este acesta:

1. Isus este Imparat

crownUitati-va ce spune Cuvantul Domnului in Matei 21:1-2 – Cînd s’au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici, şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine.

Spune aceasta ca Isus este Imparat? Foarte mult. Vrea sa spuna 3 aspecte distincte, legate de Imparatia Domnului nostru Isus Hristos. Primul: Isus nu este un imparat oarecare. El este un imparat cu autoritate. In aceste doua versete, observati autoritatea lui Isus Hristos. Se vede in 3 cuvinte: „Duceti-va”, ‘dezlegati-l” si „aduceti-l”. 8El nu are nicio rezerva cand spune aceste lucruri.  Este o porunca absoluta: „Te duci, dezlegi si aduci.” Un imparat se caracterizeaza prin aceasta: cuvantul lui se executa. Cuvantul lui se implineste. Dar, nu numai ca e un imparat cu autoritate.

A doua distinctie este ca e un imparat dupa Scripturi. Matei 21:2,4,5.  şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine…….. Dar toate aceste lucruri s’au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: ,,Spuneţi fiicei Sionului: ,Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mînzul unei măgăriţe.„ El este un Imparat dupa Scripturi. Si aceasta este foarte important pentru ca foarte multi  imparati care au trait pe pamant si care mai sunt si astazi, nu sunt imparati legitimi. Unii au ajuns imparati prin uzurpare, lovituri de stat, prin crima, si de obicei stim foarte bine din istorie, va uitati si in istoria biblica, in special in regatul de nord, in regatul lui Israel. Cand cineva ajungea imparat, primul lucru pe care-l lua era o masura de binefacere pentru  regatul peste care domnea? Nu. Care era masura? Sa omoare pe toti urmasii imparatului de dinainte. Sa-i nimiceasca pe toti. Pentru ca, sa nu fie cumva vreunul care sa aiba pretentie la tronul pe care tocmai a pus mana.

Si de aceea este exrem de important sa vedem ca Isus Hristos este un imparat dupa Scripturi. Despre El s-a vorbit in Biblie ca va fi imparat intr-o maniera aparte. Si daca este dupa Scripturi, este un imparat drept. Este un imparat adevarat. Este un imparat sfant, este un imparat deosebit de oricine care a trait vreodata pe pamant. Psalmul 2 spune foarte bine lucrul  acesta. Spune: „Pentruce se întărîtă nemulţumirile, şi pentruce cugetă popoarele lucruri deşerte? Pentru ca pe impratul acesta, pe Isus Hristos, nu observati dvs. in societatea noastra? Nu a fost numai pe timpul inceputului bisericii primare. N-a fost numai in timpul inchizitiei, N-a fost numai in timpul comunismului. Este si acuma, in asa zisul timp al democratiei. Cine este scos si se fac eforturi sa fie scos din scoli, din procuratura, din viata oamenilor? Cine este scos? Mahomed? Sa nu cumva sa vorbesti de el, ca deja-i scandal in toata lumea si se scumpeste petrolul. Poti sa vorbesti de Isus Hristos, poti sa-L blamezi pentru ca si daca-L blamezi, acesta este dreptul la expresie. E dreptul la libera expresie, amendament constitutional. Isus Hristos este un imparat dupa Biblie. Este un imparat care are o pozitie extraordinara. In Psalmul 2 spune: Pentruce se întărîtă nemulţumirile, şi pentruce cugetă popoarele lucruri deşerte?” Au un singur scop si spun: Haidem sa rupem lanturile acestuia. Si spune Cuvantul Domnului mai departe, Dumnezeu din ceruri rade de ei si spune:

6 ,,Totuş, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfînt.„
7 ,,Eu voi vesti hotărîrea Lui,„ -zice Unsul-,,Domnul Mi -a zis: ,Tu eşti Fiul Meu! Astăzi Te-am născut.
8 Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire, şi marginile pămîntului în stăpînire!
9 Tu le vei zdrobi cu un toiag de fer, şi le vei sfărîma ca pe vasul unui olar.`
10 Acum dar, împăraţi, purtaţi-vă cu înţelepciune! Luaţi învăţătură, judecătorii pămîntului!
11 Slujiţi Domnului cu frică, şi bucuraţi-vă, tremurînd.

Un Imparat dupa Cuvant. Apoi, este a treia dimensiune a acestui imparat: Este un Imparat recunoscut si ascultat. In vers. 9 spune: 9 Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: ,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!„ Luca 19:38 este acelas lucru. Marcu 11 este probabil cel mai direct pasaj din aceasta sarbatoare, pentru ca in Marcu 11 ni se spune ca El este recunoscut si in Israel in timpul acela, in ziua aceea ca Imparat. Marcu 11:9-10-  Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus, strigau: ,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului! 10 Binecuvîntată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!` Deci este o imparatie legitima. Domnul Dumnezeu a promis prin profeti ca va stabili o imparatie, imparatia lui David, o va intari pe vecie, si din aceasta imparatie se va naste un imparat. Este vorba de Mantuitorul Isus Hristos pe care-L celebram si astazi, , a carui imparatie si domnie nu va avea niciodata sfarsit.

Deci, prima revelatie este aceasta: Isus Hristos este Imparat. A doua revelatie dina ceasta zi de sarbatoare este o revelatie cu privire la starea omenirii.

2. Starea omenirii

Uitati-va ce spune din nou vers. 2 – 2 şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine. V-am vorbit si cu alte ocazii si va reamintesc din nou, pentru ca este bine sa tinem minte aceste lucruri. Dumnezeu, cand a revelat prin profetii Sai, adevarul despre omenire, starea in care a ajuns omenirea prin pacat. Nu ne-a magulit de loc. Si uns dintre cele mai nemagulitoare asemanari pe care Domnul o face omului este ca se aseamana foarte bine cu un magarus. Asa-i ca nu ne place? Doamne fereste. Uitati ce spune Cuvantul Domnului in Exod 34:19-20 – 19 Orice întîi născut este al Meu, chiar orice întîi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi. (Este pentru mine o taina pe cine pune Domnul si pe cine pune prima data). 20 Să răscumperi cu un miel pe întîiul născut al măgăriţei; iar dacă nu -l răscumperi, să -i frîngi gîtul. Să răscumperi pe orice întîi născut al fiilor tăi; şi să nu te înfăţişezi cu mînile goale înaintea Mea. In acelasi verset, in acelas pasaj trebuie rascumparat magarusul si omul. 

Omenirea este legata – Faptul ca in aceasta sarbatoare, magarusul este amintit, prin aceasta, Dumnezeu vrea sa ne reveleze Isus Hristos, inainte de cruce, starea omenirii. Si care este aceasta stare a omenirii? Omenirea arata in primul rand: legata. Ca si acesti doi magarusi. Este legata de pacat, este legata de neputinta. Este legata de traditii, este legata de ambitii. Este legata de incapatanare, ca spuneti-mi daca mai este cineva la fel de incapatanat ca un magarus. Ca omul. Suntem incapatanati pana ne plictisim. Omenirea este legata de obiceiuri. Nu observati dvs. ca daca-i spui unui om sa se pocaiasca, spune: „Lasa-ma in pace, ca eu sunt bine in credinta mea.” 18 De ce? Pentru ca este legat. Este legat de traditia, de obiceiul, de incredintarea pe care o are.

Omenirea are vointa neinduplecata – A doua stare o omenirii- Nu numai ca este legata; are vointa neinduplecata.  Prin faptul ca Scriptura foloseste, in aceasta zi, si zice: „Vei gasi acolo si un magarus cu mama lui- toata lumea stie acest adevar- daca vrea cineva sa incerce sa calareasca pe un manz de magarus sau pe un cal care n-a fost incalecat niciodata,  sa nu-si inchipuie ca are un lucru usor de facut. Este foarte greu sa indupleci un cal si un magarus, ca sa te asculte si pana la urma sa accepte ca trebuie sa poata sa fie folosit pentru tractiune sau pentru calarie. Este foarte greu. Trebuie sa-i rupi vointa; sa-i zdrobesti vointa. Omenirea are o vointa neinduplecata la Cuvantul lui Dumnezeu. Aceasta este starea ei. Si atunci, Cuvantul Domnului spune ca cel de-al treilea aspect legat de starea omenirii, pe langa ca e legata, pe langa ca are vointa neinduplecata:

Omenirea nu are alta sansa sa se rascumpere, decat numai daca este adusa la Isus Hristos. „Aduceti-l la Mine.” Nu este posibilitate sa scapi de patimi. Nu exista posibilitate sa scapi de obiceiuri. Nu exista posibilitate sa scapi de orice legatura  care te tine, practic, departe de Dumnezeu, decat una singura: Isus Hristos. El iti poate indupleca vointa, ca sa-L asculti, Acest magarus n-a facut mofturi. A acceptat ca Isus Hristos sa-l foloseasca si sa intre calare pe magarus, dupa cum intrau imparatii lui Israel la incoronare. I-a induplecat vointa. Exact acelasi lucru trebuie sa se intample si cu noi, pentru acei dintre dvs. care probabil traiti din traditii. Traiti dupa obiceiuri si aveti aceasta scuza, sa spunem asa, mereu: „Mie sa nu-mi spui de pocainta, mie sa nu-mi spui sa ma intorc la Dumnezeu. Eu sunt crestin din mos stramos.” Mi-aduc aminte ce spune Cuvantul lui Dumnezeu prin sf. ap. Petru. Spune in felul urmator: „Caci stiti foarte bine ce-ati mostenit de la parintii vostri; altceva decat chefuri, betii si destrabalari. Ajunge ca in trecut ati facut aceste lucruri.” Cine te poate scapa de ele? Este unul singur, este Isus Hristos. Cum? Prin spalarea cu sangele Lui de pe cruce. El iti schimba mintea, iti schimba vointa si te indupleca la neprihanire. Te indupleca la o viata noua. Starea omenirii este aceasta: Este legata, este incapatanata, si are nevoie de aducere la Isus Hristos.

Si apoi, tot in acest aspect al starii omenirii, prin faptul ca acesti doi magarusi sunt folositi in istoria lui Isus Hristos, as vrea sa va spun ca este o prevestire, o profetie legata de Imparatia de 1000 de ani, este o prevestire a mileniului. De ce? Observati ca magarusii acestia doi asculta, se supun Domnului Isus Hristos. Ori, unul din aspectele fundamentale ale Imparatiei de 1000 de ani, frati si surori, este ca Domnul Isus Hristos, care va fi imparatul intregului pamant, in perioada aceea de timp, Domnul Isus Hristos va readuce pe pamant situatia, starea din Eden, cand omul si animalele vor convietui impreuna. Iar animalele, pentru ca au si ele o forma rudimentara de suflet, animalele vor recunoaste pe Dumnezeu si vor recunaoste autoritatea omului si se vor supune lui Dumnezeu si omului. Uitati ce spune Cuvantul Domnului in aceasta privinta. Deci, nu numai cum au facut acesti magarusi, s-au supus la ceea ce Domnul Isus le-a cerut, uitati-va ce spune Cuvantul lui Dumnezeu  in profetia lui Isaia, cap. 11:6-9-

Atunci lupul va locui împreună cu mielul, şi pardosul se va culca împreună cu iedul; viţelul, puiul de leu, şi vitele îngrăşate, vor fi împreună, şi le va mîna un copilaş; vaca şi ursoaica vor paşte la un loc, şi puii lor se vor culca împreună. Leul va mînca paie ca boul, pruncul de ţîţă se va juca la gura bortei năpîrcii, şi copilul înţărcat va băga mîna în vizunia basilicului. Nu se va face nici un rău şi nici o pagubă pe tot muntele Meu cel sfînt; căci pămîntul va fi plin de cunoştinţa Domnului, ca fundul mării de apele cari -l acopăr.

Marit sa fie Domnul; timpuri glorioase si acestea se vad intr-o istorie pe care o citim, poate in fuga, si nu ne dam seama, tocmai in istoria aceasta a intrarii lui Isus si in folosirea in istorie a celor doi magarusi.

Photo credit mbbcintl.com

3. Isus este divin

Probabil ca cei mai multi dintre noi n-am observat lucrul acesta, unii poate chiar pana astazi, si anume. Uitati-va ce spune Cuvantul Domnului in Matei 21:3 Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.„(24) Nicaieri in Evanghelie, pana in punctul acesta, Isus Hristos nu spune despre Sine ca este Domnul. Nicaieri. Au spus altii, dar n-a spus El. A spus Petru: „Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui Prea Inalt. Au venit magii si s-au inchinat, pastorii. „Astazi vi s-a nascut un Mantuitor,” au spus ingerii. Isus n-a spus niciodata: „Eu sunt Mesia, Eu sunt Domnul,” pana in punctul acesta, pana in ziua aceasta. Acum face aceasta revelatie finala. Daca va va intreba cineva ceva. „Daca va va intreba cineva ceva, spuneti ca DOMNUL,” si in limba ebraica e: „spuneti ca Yahweh”. O, daca se foloseste aceasta expresie, este condamnare la moarte, pentru ca acuma incepe Saptamana Mare, condamnarea Lui la moarte. De ce L-au condamnat la moarte? Pentru ca L-au mai intrebat odata: Esti tu Fiul lui Dumnezeu?” Si ce a raspuns? „Sunt.” Iar cand au scris pe cruce, as vrea sa stiti si acest adevar, sa va aduceti aminte de el: Isus, Nazarineanul. Regele Iudeilor. Cand au scris pe cruce aceasta acuzatie, au scris-o cu litere grecesti, latinesti si evreiesti. Ei, cu litere evreiesti: Isus, Nazarineanul, Regele Iudeilor. Sau scris numai primele litere la fiecare. Cand s-a scris in limba ebraica, cu litere ebraice, stiti ce scria pe cruce? Yahweh. Iehova. Cand au vazut pe scrie pe cruce, ce-au zis? Sa stearga ce scrie acolo, pentru ca i-a deranjat, pai, cum? L-am rastignit pe Yahweh? Pe Iehova? Pe Domnul? De aceea au cerut sa stearga. Si ce le-a spus Pilat? Ce-i scris e scris. Isus Hristos este Domnul!Este Dumnezeu. Iehova. Yahweh. Este prima data cand face aceasta revelatie. Si El este Domnul.

As vrea sa va dau cel putin 4 argumente ca El este Domnul:

  1. 1. El este Domnul pentru ca este recunoscut de Tatal ceresc in aceasta pozitie. Luca 9:35. La schimbarea la fata este Tatal ceresc, cel care vorbeste, in auzul lui Ioan, Petru si Iacob: „Acesta este Fiul Meu.” Este o confirmare divina.
  2. Isus Hristos este Domnul pentru ca are autoritatea absoluta asupra diavolului. Un lucru, care mie imi place foarte mult sa-l citesc mereu si sa-l aud mereu: Prima Evanghelie care a fost scrisa, dintre cele 4, este Evanghelia dupa Marcu. Si Marcu cand isi incepe Evanghelia, uitati cu ce incepe Marcu din primul capitol: Marcu 1:24- ,,Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfîntul lui Dumnezeu!` Este o alta expresie, similara cu: Esti Mesia, Hristosul. Pentru ca Mesia insemneaza imputernicitul lui Dumnezeu; Hristosul, unsul lui Dumnezeu. Iar Matei 8:29- Şi iată că au început să strige: ,,Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?` Vreau sa incurajez biserica, ca avem putere sa stam in picioare. Avem putere, nu prin noi insine, avem putere prin Cel ce traieste in noi, prin Domnul, prin Isus Hristos. Si as vrea sa incurajez biserica, daca asta este crezul diavolului, atunci, hai sa-l chinuim inainte de vreme, nu sa ne chinuiasca el pe noi. Wake up! (Sa ne trezim) Ca tot spunem: Satana m-a pus. Diavolul m-a ispitit. Ai putere asupra lui. Chinuieste-l tu, nu lasa sa te chinuiasca el, pentru ca in tine traieste Domnul Dumnezeu. 
  3. Isus Hristos a inviat din morti. Si Biblia este plina in aceasta privinta.
  4. In scurta vreme se va vedea in tot universul ca acesta este adevarul. Lucrul acesta nu place sa se citeasca in societatea contemporana si in tot timpul existentei omenirii, dar ce citim acuma din Filipeni 2:9-11 este cuvantul care, cel putin in timpul mileniului, omenirea il va cunoaste si dupa aceea se intra in eternitate si nu vor mai fi probleme contra acestei invataturi. Filipeni 2:9-11-  Deaceea şi Dumnezeu L -a înălţat nespus de mult, şi I -a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume; 10 pentruca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pămînt şi de supt pămînt, 11 şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul. Yahweh=Domnul, egal cu Tatal ceresc, egal cu Duhul Sfant. Glorie Domnului! Asteptam ziua aceea, orice limba sa marturiseasca. Dar, pana atunci, tine minte. Prima data in istoria biblica, cand Isus Hristos, in timpul vietii lui pamantesti foloseste aceasta expresie, cu privire la Sine, n-a spus: „Mergeti si spuneti ca Isus din Nazaret cere lucrul acesta.” Ci a spus: „Mergeti si spuneti ca DOMNUL are nevoie.” A folosit numele suprem. Si apoi l-a folosit in evenimentul urmator  in Gradina Ghetimani, pentru ca in gradina Ghetimani, cand au venit sa-l aresteze, l-au intrebat: „Pe cine cautati?” Si ce-au raspuns ei? „Pe Isus din Nazaret.” Ce le-a raspuns Isus? „Eu sunt.” Al doilea nume a lui Yahweh este ‘Eu sunt’. El nu a zis: „Identificati-ma pe mine, ci si-a spus din nou numele „Eu sunt”. Dar, la auzul numelui lui Dumnezeu, cand au spus „Eu sunt”, ce s-a intamplat cu cei ce au vrut sa-L aresteze? Au cazut in lesin. N-au putut sa-L aresteze, pentru ca nimeni nu poate sa-L aresteze pe Domnul. Nimeni n-a putut sa-L crucifice pe Domnul. Aduceti-va aminte: El este Domnul. Acela care spunea in Ioan 10:17-18 –  17 Tatăl Mă iubeşte, pentrucă Îmi dau viaţa, ca iarăş s’o iau. 18 Nimeni nu Mi -o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s’o dau, şi am putere s’o iau iarăş: aceasta este porunca, pe care am primit -o dela Tatăl Meu.`Aici trebuie sa vedeti puterea Domnului Isus, nu in povestile populare pe Discovery Channel si History Channel. Aici este Dumnezeirea Lui. El este Domnul. N-a putut nimeni sa-L aresteze. N-a putut nimeni sa-L crucifice. El n-a murit pentru ca Romanii L-au crucificat si evreii L-au vandut. „Am putere s-o dau si am putere s-o iau…” De ce? Pentru ca El este Domnul! El este viata! El este Dumnezeu! Glorie Lui! Sa iubim acest DOMN!

4. Autoritatea lui Isus

Photo credit bereanhomechurch.org

Veti zice: N-ati spus ca Isus e Imparat? Imparatul n-are autoritate? Da, asa este. Imparatul are autoritate; dar, este vorba despre alta autoritate. Autoritatea lui Dumnezeu nu sta numai in puterea Lui nespus de mare, numita Atotputernicie. Nu. Dumnezeu in autoritatea Lui si in Atotputernicia Lui poate sa faca tot ce vrea, spune sfanta Scriptura, si in cer si pe pamant. Are puterea aceasta, cum am auzit si pe copii aici, citand din cuvintele Domnului Isus, din Matei 28:18- „Toata puterea mi-a fost data, in cer si pe pamant.” Asa este. Insa, as vrea sa stiti ca autoritatea lui Dumnezeu, pe langa atotputernicia Lui sta in caracterul lui Dumnezeu- si anume, acea latura din caracter, numita Sfintenie.

Aceasta autoritate se vede in textul nostru din Matei 21:12-14- 12 Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei, 13 şi le -a zis: ,,Este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.„ 14 Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat. In ceea ce se numea Curtea Neamurilor in Templu, marele preot Ana, daca va uitati in istorie si cercetati istoria iudaica, in curtea templului, marele preot, Ana, a deschis un business (afacere) de schimbari de bani. Adica, veneau evreii din Dacia, veneau evreii din Grecia, si fiecare venea cu banul lui. Si atunci, trebuia sa aduca jertfa la templu, sa plateasca jertfa si ce faceau? Schimbau banii. Era o zugrumare. Era o asuprire a evreilor, ca se asupreau unul pe altul cand veneau din alta parte, pentru ca rata de schimb era favorabila marelui preot Ana si a conditiilor lui. Nu putea sa vina cu vitelul in spate din Mesopotamia pana la Ierusalim, ca sa aduca jertfa. Si atunci, aveau acolo vite. Cumparau vita, cumparau mielul, cumparau vitelul, cumparau porumbeii, cumparau turturelele si nu le sacrificau. Dupa ce spuneau, da-le la preot sa le sacrifice, le puneau inapoi in cusca si le vindeau de cateva sute de ori in timpul sarbatorilor. Business profitabil. Asta inseamna desacralizarea Templului. Iar Domnul este puternic, este autoritar. Nu numai in Atotputernicia Lui, El este autoritar prin caracterul Lui, prin sfintenia Lui.

Natura lui Dumnezeu este sfanta. Aceasta ii deranjeaza pe oameni. Marcu 6:20 – 20 căci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea, şi, cînd îl auzea, de multe ori sta în cumpănă, neştiind ce să facă; şi -l asculta cu plăcere. Irod, acest dement in haina regala, criminal notoriu, si-a omorat 3 sotii, si-a omorat copiii si de aceea, aduceti-va aminte, era expresia la Roma, in curtea Cezarului. Imi cer scuze, dar asta este istorie si trebuie sa fie cunoscuta. Spunea Cezarul Roman: In Iudeia este mai de folos sa fii un porc la curtea lui Irod, decat sa fii copilul lui, sau sotia lui. Ca porcu e considerat necurat si nu se ating de el. Dar de copii, de sotii, de prieteni, de ministri lui, de cate ori ii vine, ii omoara, pentru ca este gelos si este dement. Dar se temea de Ioan, fiindca il stia om neprihanit si sfant. Si Ioan era in puscarie, in puscaria lui (Irod). Dar se temea de el. Irod se temea de el, pentru ca autoritatea Domnului sta in caracterul Lui, in sfintenia Lui. Sfintenia Lui este natura Lui. 

Apoi, sfintenia Lui, autoritatea aceasta este standardul pe care Dumnezeu il cere in biserica si in poporul Sau. Psalmul 93:5- Mărturiile Tale sînt cu totul adevărate; sfinţenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru tot timpul cît vor ţinea vremurile. Marturiile Tale = Cuvantul Tau este cu totul adevarat. Si sfintenia ca fi podoaba casei Domnului cat vor tinea vremurile. Comunistii s-au temut de biserica pentru ca biserica era sfanta. De aia s-au temut. Si toti calaii, ca Hitler, ca Napoleon, ca Stalin, ca Lenin, ca Cezarii Romani, toti s-au temut de biserica pentru ca au vazut  ca biserica este sfanta si ca are caracter; iar ei n-au caracter.  Este exact ce spune Isus Hristos cu alte cuvinte: „Oamenii vor fii vinovati, nu pentru ca n-au iesit din lumea lor, ci pentru ca au refuzat sa-L primeasca pe singurul Fiu a lui Dumnezeu, pe Domnul.” Si aceasta insemneaza ca n-au vrut sa vina la lumina, spune Isus Hristos in Ioan 3. N-au vrut sa vina la lumina, ca sa nu li se vada faptele.  Si, oridecateori biserica straluceste in sfintenie, sfintenia ei face pe cei din jur incomozi. Cand vii la Casa Domnului si esti nemantuit si auzi acest adevar, te deranjeaza, pentru ca te simti incomod in lumina Cuvantului lui Dumnezeu. 

Este puterea lui Dumnezeu, este sfintenia Lui, este caracterul Lui care ma face, te face, sa te vezi asa cum esti; sa ma vad asa cum sunt. Natura lui Dumnezeu este sfanta. Standardul lui Dumnezeu este sfintenia. Si apoi, ascunderea fetei lui Dumnezeu se datoreaza lipsei de sfintenie. Daca nu poti sa-L vezi pe Domnul, si daca zice cineva, cum a zis primul om care a zburat in cosmos, Iuri Gagarin, din Uniunea Sovietica in competitie cu Americanii- cine-i primul care zboara in cosmos? Iuri Gagarin a fost primul om care a zburat in cosmos si s-a invartit in jurul pamantului cu racheta Soyuz de cateva ori. A venit pe pamant si daca mai tineti minte ce scria in istorie, zice: „Am fost pana in cer si m-am plimbat de cateva ori si nu L-am gasit pe Dumnezeu nicaieri. Si intr-o zi, Iuri Gagarin s-a urcat intr-un avion si avionul s-a prabusit cu el. Probabil s-a intalnit cu degetul lui DumnezeuN-a mai apucat s-ajunga in cer si nici n-a trebuit pentru ca nesfintenia, lipsa vietii sfinte iti ascunde fata lui Dumnezeu. Dar daca traiesti o viata sfanta, dupa caracterul lui Dumnezei, cum zice: „Fiti sfinti, caci eu sunt sfant,” atunci Il vezi pe Dumnezeu intr-un copil, Il vezi pe Dumnezeu intr-un batran, Il vezi pe Dumnezeu in firul de iarba, Il vezi pe Dumnezeu in structura omului, Il vezi pe Dumnezeu in toate lucrurile. Pentru ca este imposibil sa nu-L vezi. Cand n-ai sfintenia lui Dumnezeu in tine, ai ajuns evolutionist. Vorbesti de toate lucrurile pe care Biblia le numeste pe nedrept numite stiinta, numai ca sa fii orbit si sa nu poti sa-ti dai seama ca este unul singur care a putut sa spuna: „Eu sunt DOMNUL.” Si acesta este Isus Hristos. Deci, in aceasta zi de sarbatoare, cel putin 4 adevaruri mari:

  1. Isus este Imparat
  2. Starea omenirii
  3. Isus este divin
  4. Autoritatea lui Isus

VIDEO by Emanuel Church Anaheim

 

Luni – Florin Ianovici

Photo credit www.uckg.ie

Luni

Cine nu hraneste pe cel flamand e condamnat sa se usuce. Isus e inca flamand! 

E o dimineata cand vrea sa fiu smochinul care hraneste trecatorii dar mai ales pe Mantuitorul care asteapta: rugaciunea, multumirea, cantarea de lauda pentru El si fapta milei!

Cuvantul credintei poate fi: rodeste mai departe sau in veac sa nu mai dea rod din tine! Cuvantul credintei poate fi apa pentru radacina ta sau foc mistuitor care sa lase scrum in urma.

Eu vreau sa rodesc! 

Intre micul dejun copios a lui Caiafa si foamea lui Hristos, aleg sa merg cu Hristos!

PAGINA Florin Ianovici PREDICI aici

Nelu Brie – Vremea Cercetarilor (Florii 2014)

Luca 19:41-44

Cînd S’a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,42 şi a zis: ,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.

43 Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:44 te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n’ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.„

VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu 13.04.2014

Predica incepe la minutul 73:00 sau 01:13:50

Marius Birgean – Intrebari din ziua de Florii 2014

photo credit www.morethings.com

Marcu 11:1-11
Cînd s’au apropiat de Ierusalim, şi au fost lîngă Betfaghe şi Betania, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,
2 şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n’a încălecat încă nici un om; deslegaţi -l şi aduceţi-Mi -l.
3 Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce faceţi lucrul acesta?` să răspundeţi: ,Domnul are trebuinţă de el. Şi îndată îl va trimete înapoi aici.„
4 Ucenicii s’au dus, au găsit măgăruşul legat afară lîngă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au deslegat.
5 Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis: ,,Ce faceţi? De ce deslegaţi măgăruşul acesta?„
6 Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Şi i-au lăsat să plece.
7 Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el, şi Isus a încălecat pe el.
8 Mulţi oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri, pe cari le tăiaseră depe cîmp.
9 Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus, strigau: ,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului!
10 Binecuvîntată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!„
11 Isus a intrat în Ierusalim, şi S’a dus în Templu. Dupăce S’a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.

Biserica Emanuel Timisoara 13 Aprilie 2014
VIDEO by Emanuel Tm
Predica incepe la minutul 69 sau 01:09:00

 

INTRAREA TRIUMFALA – de Valentin Popovici

photo credit globible.com

VALENTIN POPOVICI

Demult, când regele călare suia-n alaiuri triumfale,
Venea pe calul alb ca lâna, înconjurat de osanale!
…Dar într-o zi de primăvară Slăvitul Împărat divin,
lată-L că vine în cetate, smerit, călare pe-un asin.

Şi altădată toţi boierii cu sare aşteptau şi pâine
La poartă pe-mpărat, spunându-i: Bine-ai venit la noi, stăpâne!
…Dar când Isus veni-n cetate, din dealurile măslinii,
S-au bucurat numai săracii, şi-n jurul Lui numai copii.

În vremuri vechi de mare fală, când regele venea acasă,
Era-n cetatea lui de scaun o sărbătoare luminoasă.
…Dar când Isus intra pe poartă, în loc să fie-ncoronat,
Vrăjmaşii numărau arginţii, să fie prins şi condamnat.

Cu flori alaiul şi mulţimea mergeau spre casa-mpărătească,
Şi-acolo totul era gata, pe împărat ca să-l primească.
…Dar când Isus păşi în Templu, înconjurat de ucenici,
În Casa Lui erau tâlharii, şi-a trebuit să ia un bici.

Iar regele primea ‘nainte o cheie grea, cheia cetăţii,
Ca semn că e stăpân de-acuma, şi are sabia dreptăţii.
…Dar preoţii cei mai de seamă, iată-i vorbind cu gând viclean:
„Isus vrea să ne strice Legea… Să piară-acest Galileean!”

Via Valeria I. FB

Florin Ianovici – Timpul potrivit pentru Osana

E un timp potrivit pentru fiecare dintre noi sa spunem: „Osana. Binecuvantat sa fie Cel ce vine in Numele Domnlui.” Observati ca pana s-a rostit cuvantul ‘Osana’, preotii cei mai de seama, Carturarii, Fariseii, n-au fost deranjati. In momentul, insa, in care s-au rostit aceste cuvinte, „Osana”, au fost deranjati. Si imediat s-au intors si au venit la Domnul Isus Hristos si au zis: „Cearta-ti ucenicii.” Nu numai ca cuvantul ‘cearta-i’ inseamna ‘opreste-i’. Dar, dupa ce-i opriti, sa-i si certi, pentru ca au gresit. In ce sens gresisera? De ce dintre toate cuvintele rostite in intampinarea Domnului Isus Hristos, cel mai tare a deranjat cuvantul ‘Osana’? Iar mesajul de astazi, tocmai la aceasta se refera, ca e timpul potrivit pentru Osana.

De ce, oare, dintre toate cuvintele rostite, acesta a deranjat cel mai mult? Pentru ca acest cuvant, extrem de pretios, se traduce in felul urmator. De fapt, traducerea cuvantului Osana, lasand la o parte etimologia cuvantului cu care probabil nu are sens sa va impovarez, se gaseste in Psalmul 118:25. Acolo este traducerea cuvantului Osana. Si acolo, Domnul spune asa, ca Osana inseamna: Doamne, ajuta; Doamne da izbanda. Ei s-au intors catre Domnul Isus Hristos si au zis: „Doamne ajuta! Doamne da izbanda.”

Biserica Betel Bucuresti, Crangasi (13.04.2014)
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro
Predica incepe la minutul 11:00

PAGINA Florin Ianovici PREDICI

Cristian Barbosu – Sarbatoarea Floriilor si Plansul Ierusalimului

Această prezentare necesită JavaScript.

Sarbatoarea Floriilor 2012 Biserica Metanoia

Pagina – Predici Cristian Barbosu aici

Pagina – Vasile Oprea cantari

Cantari Vasile Oprea

Vladimir Pustan – Florii – Cand Isus intra in Templu

PAGINA Vladimir Pustan PREDICI aici

pustan prologos.ro 09

Matei 21:12-16 –  Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei, 13 şi le -a zis: ,,Este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.„ 14 Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat. 15 Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd: ,,Osana, Fiul lui David!„ s’au umplut de mînie. 16 Şi I-au zis: ,,Auzi ce zic aceştia?„ ,,Da,„ le -a răspuns Isus. ,,Oare n’aţi citit niciodată cuvintele acestea: ,Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?

Avem o gramada de bucurii in bisericile noastre, dar pacat ca Domnul nu e si El prezent. Avem comitete, preoti, pastori, turle multe, biserici finantate cu banii statului. Nu stiu la cate minute se inchide cate o biserica si se inchide o scoala. Incet, incet vom fi o tara plina de biserici goale. Vom fi o tara plina de preoti, de pastori care o sa pastoreasca banci, ziduri, cate un clopot pentru ca incet cu incet Dumnezeu isi ia valiza si se muta din bisericile noastre, pentru ca bisericile, o mare parte dintre ele au uitat un lucru esential: ca nu zidurile compun o biserica, ci oamenii. Am reusit performanta negativa sa facem din biserica lui Hristos o pestera de talhari. Un loc in care ne expunem muschii, hainele, in care ne aratam cine suntem si in care consideram ca numai noi avem monopolul adevarat al mantuirii sau noi detinem adevarul suprem.

Nu stiu ce s-a intamplat in templul acela pana nu a intrat Isus. Oricum, Dumnezeu plecase de acolo. Pe vremea lui Ieremia le-a spus ca a plecat de aici. Deci era oricum cateva sute de ani de cand Hristos nu mai era in templu, numai lor li se parea ca este Dumnezeu acolo, este Duhul Sfant acolo. Isus Hristos a venit in locul in care nu se mai intampla nimic, decat afaceri. Spune ca erau acolo schimbatori de bani, schimbatori de idei probabil, oameni care-si dadeau cu presupusul, care aveau indemnuri, care vroiau sa cante acolo, Isus Hristos intra in templu si lucrurile, dintr-o data incep sa se schimbe. Se manie Domnul, incepe sa dea in stanga si in dreapta. Va dati seama ca daca L-am fi vazut am fi zis, „Omul acesta manios nu poate sa fie Mesia.” N-am fi crezut asta. Adica, nu era nici spiritual corest, nici politic corect. A facut totul in mod incorect in seara aceea, dar lucrurile au inceput sa se schimbe. Era ziua de Florii.

E o amorteala in sufletele noastre. Coabitam cu sarpele care sta in noi, firea veche si parca nu se intampla nimic. Stiti? Nici intr-un suflet nu se intampla nimic; Satana zice, „Dormi,” iti canta incet, are fluier, te adoarme complect si spune, „Totu-i bine.” Adica, fara nici o zdruncinatura te vei duce spre iad, anesteziat gata. In momentul cand intra Isus Hristos in templul vietii noastre, pentru ca noi suntem templul Duhului Sfant, suntem si noi un templu, plin cu vanzatori obraznici. In clipa in care intra Isus Hristos in templul vietii noastre lucrurile incep sa se schimbe dramatic in viata noastra. Pana atunci nu avem treaba. Dar in momentul acesta intervine ceva. Si atunci cand Isus Hristos intra in templul vietii noastre, El da afara raul. Intotdeauna, cand Hristos intra intr-o persoana, El da afara raul din persoana respectiva, din templul acesta care suntem noi, pentru ca raul nu poate sa stea in inima in care sta Isus. Cum poate coabita Dumnezeu si diavolul in aceeasi inima? Nu poate.

Dumnezeu a plecat pe vremea lui Ieremia. Si-a luat bagajul si a plecat. Cine a intrat in Templu? Diavolul, din moment ce faceau schimburi acolo, se minteau unul pe altul. Era diavolul prezent. Cand Dumnezeu pleaca nu exista vid. Locul acela se umple de Satan. Dar cand Hristos vine, Dumnezeu a venit dupa sute de ani si a intrat in Templu, unde era stapan diavolul. Raul, in momentul acela, Satana a trebuit sa plece afara.

(1) Cand Dumnezeu intra itr-un  templu da afara raul 

Luca 11:24-26 – Duhul necurat, cînd iese afară dintr’un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Fiindcă n’o găseşte, zice: ,Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.` 25 Şi cînd vine, o găseşte măturată şi împodobită. 26 Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decît el; intră împreună în casă, se aşează în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi. A dat afara raul, dar raul a venit si s-a uitat pe usa, „Cum e casa?” „Goala.” Daca e goala, nici n-a intrat, a fluierat dupa altii. A-ti inteles ideea? Daca nu o umpleti cu Hristos- am avut ideea sa dam afara raul din viata noastra, uitand ca e periculoasa o casa goala, intotdeauna, daca nu ti-o umpli cu Hristos. Ori Dumnezeu, ori diavolul. Ori binele, ori raul. Ori adevarul, ori minciuna. Nu se poate vid. In Luca 4 spune ca in sinagoga din Capernaum era un om cu un duh necurat. Era liniste in sinagoga, diavolu statea linistit si asculta predici. Rezista 30 de ani Satana intr-un om, sa asculte predici, sa mearga in biserica, sa fie bisericos. Noi nu vorbim de Satana decat de locuri in care el se duce- cum ar fi discoteci, baruri, crasme… acolo noi stim ca sta diavolul.

Trebuie sa intelegeti un lucru: diavolul e atat de siret ca poate sa stea in biserica. El poate sa reziste enorm de mult in aceasta cultura spirituala slabuta. Sa germineze in locul acesta. Ce s-a intamplat in omul acela? Satana era in el linistit. Dar a venit intr-o zi Hristos si a predicat cum n-au predicat ei pana atunci. Ca unul care avea putere. Si Satana a inceput sa tipe din omul acela,” De ce ai venit sa ne prapadesti?” Spune cuvantul ca Isus a vorbit cu diavolul si l-a dat afara din sinagoga si a pastrat omul. Hristos dadea afara dracul si pastra omul. Noi ildam si pe om afara, ca sa fim siguri. Aici e marea naostra problema. Nu reusim performanta aceasta sa intelegem ca noi nu avem voie sa judecam un om, ci pacatul din el. Voi judecati omul la gramada, uitand cat de important este sa intelegeti ca Dumnezeu va vrea altfel. Vreau sa intelegeti. Nu psihologii, nu psihiatrii, nu psianalistii pot sa faca ceva. Nu exorcistii pot sa faca ceva pentru un om, ci Hristos, ci Dumnezeu.

„Linia de demarcatie intre Dumnezeu si Satana, intre rau si bine este in inima noastra,” zicea Soljeniten, „si care dintre voi a-ti vrea sa-si distruga o bucata de inima?” Extraordinar. Care dintre voi vrea sa-si faca praf jumatatea lor de inima in care e rau? Ce am inteles noi de aici? Aici in inima e raul. Nu-l mai cautati in afara. Nu-i Dumnezeu rau, nu-i Dumnezeu slab, dar El se confrunta cu o problema. Inima mea, inima ta e nespus de rea si inselatoare. De ce cantam noi in rugaciune si in cantare: Inima mea, inima mea, Tu s-o curatesti Isuse, sa intri-n ea ca este a Ta, daor Tu o cunosti Isuse. Aici e o problema. In momentul in care zici, „Doamne, vino-n inima mea,” tu chiar esti dispus ca Isus sa vina sa faca curatenie? Problema (cu raul) e aici in noi. Nu la Dumnezeu trebuie cautata vina, ci in noi. Cine vrea sa-si distruga o jumate de inima si sa o dea lui Isus Hristos? Eu si tu trebuie sa o facem ca sa fie toata a Lui. Dumnezeu nu are nevoie de procentele noastre. Cand Dumnezeu intra in viata cuiva- da afara raul. Nu mai exista rau acolo. Exista doar bine, seninatate, iarba verde, cer albastru.

(2) Cand Dumnezeu intra intr-un templu, El aduce dorinta rugaciunii

Vers. 13 ,,Este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Asa trebuie sa fie casa noastra, viata noastra- o casa a rugaciunii. Pentru ca de multe ori suntem prea ocupati sa ne rugam, de aceea numaram falimentele in viata, unul dupa altul. Azi am cazut acolo, azi am dat cu capul de grinda aialalta… si Biblia ne spune noua: Rugati-va neincetat. Filipeni 4:6-7 – Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţămiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gîndurile în Hristos Isus. Rugativa neincetat ca doar asa va veti putea pazi inimile si gandurile in Isus Hristos, asa vor fi biruitoare. In momentul cand un om se intalneste cu Dumnezeu, cu Isus Hristos, in clipa aceea dorinta lui este sa nu mai aiba rau in viata lui, sa dea Hristos afara raul si sa se poata ruga dupa aia. Rugaciunea nu-i o modalitate usoara de a obtine ce dorim. Ci este singura modalitate de a deveni ceea ce Dumnezeu vrea sa devenim. Adica, eu nu ma rog ca Dumnezeu sa-mi dea repede ceea ce eu doresc. Ci este singura modalitate rugaciunea de a fi ceea ce trebuie sa fiu. Adica un om sfant.

Rugaciunea nu e o datorie, ci un privilegiu. Stai de vorba cu Tata, stai de vorba cu Isus Hristos. Nu oricine poate sta de vorba cu El. Ca El nu asculta pe cei mandrii. Celor smeriti le da har. Cand omul lucreaza, omul lucreaza. Dar cand tu te rogi, omul se roaga, Dumnezeu lucreaza. Rugaciunea nu este doar atunci cand avem nevoie de Dumnezeu.

(3) Cand Dumnezeu intra intr-o casa, El aduce vindecare

Vers. 14 14 Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat. N-aveau voie sa vina orbii si schiopii in templu, dar nu aveau voie nici vanzatorii sa vina, nici schimbatorii de bani, nici afaceristii. Cand au vazut orbii si schiopii ca s-au dat afara aia, au zis, „Inseamna ca a ramas loc liber, inseamna ca e loc pentru noi.” Si Hristos ce a facut in biserica? I-a vindecat, pentru ca aici (in biserica) este si un loc al vindecarii. Stiti cum e si cu vindecarea? Ne-o dorim atat de mult vindecarea asta fizica. De multe ori ne-o dorim mai mult ca pe cea sufleteasca si asta e o problema grava, pentru ca tinem mai mult la trupul acesta decat la sufletul nostru. Noi cerem de atatea ori, „Doamne, fa o minune cu trupul acesta.” Si face Dumnezeu. Pentru ce, apoi ca sa mergem in iad cu el sanatos? Nu vi se pare ciudat ca Dumnezeu zice, „Sufletul este important pentru voi.” Daca ne vindeca Dumnezeu, slavit sa fie El. Daca trebuie sa fac insulina, slavit sa fie El. Ca va garantez ca e mai bine sa faceti insulina in brat, decat in suflet. Cata vreme sufletul e bun, trupul sa fie bucati. Sufletul conteaza pentru ca sufletul este vesnic, nu trupul.  Hristos a venit in lumea noastra, in primul rand sa vindece sufletele si apoi trupurile. El face ce vrea El. Vindecarea finala a trupului nostru, acuma prins de boala, va fi acolo sus in cer cand vom primi trupuri de slava.

(4) Cand Dumnezeu intra intr-un templu, El aduce dorinta laudei

Vers. 15-16 – 15 Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd: ,,Osana, Fiul lui David!„ s’au umplut de mînie. 16 Şi I-au zis: ,,Auzi ce zic aceştia?„ ,,Da,„ le -a răspuns Isus. ,,Oare n’aţi citit niciodată cuvintele acestea: ,Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug? Un om, in care a intrat Dumnezeu si a dat afara raul, care se roaga, in care a produs Dumnezeu vindecare, omul acesta ce zice? „Te laud, ca sunt o faptura minunata, Doamne! Te laud ca esti un Dumnezeu mare! Te laud ca esti un Dumnezeu bun!” Mereu suntem nemultumiti. Mereu il facem pe Dumnezeu responsabil de tot ce ni se intampla in viata, de toate handicapurile noastre, de toate slabiciunile noastre.

Suntem ca si barbatul acela care 2 saptamani a stat in coma. Sotia tot langa el, zi si noapte. El in continu in coma, n-a mai zis nici un doctor ca se mai trezeste. Dupa doua saptamani de zile a deschis ochii. A vrut sa si manance. Se uita la nevasta si zice- asta e caz real. Se uita la nevasta si zice, „Ce sotie minunata am.” Mai sta putin, „Dar, stii la ce ma gandesc eu? Mi-aduc aminte ca atunci cand am ramas fara serviciu, tu ai fost langa mine. Extraordinar. Tu, cand am ramas fara serviciu ai fost acolo langa mine. Cand am fost bolnav prima data, cand mi-am taiat degetele cu firezul, tu ai fost langa mine. Atunci cand am ramas fara casa ca am facut eu nebunia aia in banca si am ramas fara casa, tu ai fost langa mine. Acuma, cand am fost in coma, doua saptamani de zile, tu ai fost langa mine. Stii ce concluzie trag eu,” zice sotul? „Ce,” zice sotia. „Ca tu imi aduci mie ghinion.” Astia-s oamenii in fond si la urma urmei. Mereu nemultumiti, mereu Dumnezeu a fost langa noi si parca ne aduce ghinion. Asa imi spunea o sora la o alta biserica, „Frate, de cand m-am pocait numai rau imi merge.” Parca Dumnezeu e de vina. Am zis, „Bucura-te ca la cei mai multi le merge bine.” Ca nu este mai mare necaz decat sa te lase Dumnezeu in voia mintii tale, ca sa poti dupa aceea sa mergi, sa fii talpa la iad. Este vremea sa intelegeti ca trebuie sa fim multumiti. Din toata inima noastra. Si apoi, dupa multumiri trebuie sa fie lauda si lauda trebuie sa fie inaintea multumirii pentru ca scrie: Intrati cu laude in curtile Lui si pe portile Lui sa intrati cu strigate de biruinta.

Unii oameni se schimba atunci cand vad lumina, adica cartea asta (Biblia). Altii oameni se schimba cand simt caldura. Dar sa fie Dumnezeu acolo. Evrei 13;15 Prin El, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică, rodul buzelor cari mărturisesc Numele Lui. Prin El, prin Isus Hristos pentru ca omul in care a intrat Hristos, omul acela il lauda pe Dumnezeu, omul acela se roaga, omul acela este vindecat, omul acela nu mai are rau pentru ca l-a dat Dumnezeu afara din el. In 1 Corinteni 10:31 scrie Deci, fie că mîncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu. Aici e raspunsul la toate intrebarile noastre.

„Pastore, ma pot duce la discoteca?” „Sigur, linistit. Daca acolo poti sa strigi tare: Slava Domnului, uite ce oameni minunati.” „Pot sa vad filmul asta?” „Sigur. Nici o problema nu e daca poti sa zici: Slava lui Isus. O ce film bun.” Daca nu se bat cu sange peste tot ca la macelarie. Daca nu poti zice, taciNu te du ca nu e bine. Amin Orice faceti sa faceti spre slava lui Dumnezeu.

Vladimir Pustan – Nu pierdeti Regele! (Florii 2013)

VEZI PAGINA Vladimir Pustan PREDICI aici

Vladimir Pustan Predica din Joia Mare – Paste 2013

pustan prologos.ro 09

Luca 19:28-40 – După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim. 29 Cînd S’a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi, 30 şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n’a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l. 31 Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa: ,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.„ 32 Ceice fuseseră trimeşi, s’au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus. 33 Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis: ,,Pentruce deslegaţi măgăruşul?„ 34 Ei au răspuns: ,,Domnul are trebuinţă de el.„35 Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra. 36 Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum. 37 Şi cînd S’a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră. 38 Ei ziceau: ,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!„ 39 Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: ,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!„ 40 Şi El a răspuns: ,,Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.``(Photo via www.douglasassemblyofgod.com )

In sah, poti sa pierzi orice piesa, dar cand ai pierdut regele, ai pierdut. Isus Hristos, Regele lumii si a universului acesta, a intrat in urma cu 2000 de ani in Ierusalim si ei L-au pierdut. Au pierdut exact Regele. Au ramas cu caii, au ramas cu nebunii… 70 de ani mai tarziu aveau sa fie facuti una cu pamantul. Dupa aceia, au avut sa cunoasca ce inseamna pogromurile, crematoriile, imprastierea in lume, durerea, singuratatea, pentru ca n-au cunoscut vremea cand Mesia a venit in mijlocul lor. Probabil ca L-am fi ratat si noi, pentru ca nu gandim altfel decat evreii. Ma refer din punct de vedere spiritual. Dar vreau sa intelegeti ca nici mintea noastra nu ar fi suportat ideea a unui imparat, a unui rege calare pe un magarus, smerit. Nici mintea noastra nu ar fi suportat ideea unui imparat, a unui rege imbracat in hainele obisnuite. Sa stiti ca nu era elegant Hristos cand a intrat in Ierusalim. De atatea ori S-a culcat in aceleasi haine in care a stat. N-a avut nici macar un pat. Spune Biblia ca vulpile erau mai binecuvantate decat El, pentru ca aveau vizuini.

Nu a intrat elegant in Ierusalim, nu a intrat inconjurat de oameni deosebiti. Din ucenici, o parte dintre ei castigau daca prindeau cate un peste. Si noi probabil ca L-am fi ratat. Ar veni, ar trece pe langa baruri si ar  vorbi ba cu unul, ba cu altul. nu ar veni in bisericile noastre. Nici noi nu L-am crede. N-ar veni in bisericile noastre, adica cum, noi am facut sala asta si nu vine Isus in ea? Si mintea noastra ar refuza de atatea ori. Aveti grija ca puteti pierde Regele, de-atatea biserici de cate avem. Confesiuni, atatea activitati cate le facem. Atatea probleme cate avem cu caii, putem pierde Regele. Va puteti pierde sanatatea, puteti pierde bani in banca, puteti sa va pierdeti casele, puteti sa va pierdeti pe cei dragi de langa dumneavoastra- inca mai exista speranta! Cand a-ti pierdut Regele, a-ti pierdut totul.

Nu pierdeti Regele. Vreau sa va spun ca nu de El tine, ci de voi, pentru ca El isi doreste sa intre in fiecare viata. El isi doreste sa ramana acolo si sa traiasca acolo. El a spus, „Eu am dorit mult sa mananc pastele acesta cu voi.” Ar trebui sa ne dorim si noi asta. Nu pierdeti Regele. Nu pierdeti oportunitatea, in primul rand, ca sa intelegeti ce inseamna sa pierzi Regele. Din lucruri marunte il pierdeti pe Regele. Putini zic, „Doamne, vreau sa Te pierd.” Dar, il pierdeti daca nu sunteti atenti cu niste lucruri marunte, niste detalii. Si diavolul sta ascuns in sertare, in lucruri marunte ale vietii noastre si Dumnezeu sta in lucrurile ascunse ale vietii noastre. Pierderea lui Dumnezeu se face cu primele lucruri care ni le permitem in viata- maruntisuri. Dumnezeu se pierde treptat. Exact asa, ca si cum L-ai pune in dulap, si dupa luni de zile ai deschide dulapul si ai vedea ca nu-i mai acolo. Dar ai fost constient ca era acolo. Nu stiu, asta este un lucru de care mi-e frica sa spun de atatea ori. Aveti grija. Nu tragediile mari spirituale distrug un om, ci lucrurile marunte.

(1) Nu pierdeti oportunitatea de a darui Regelui

Luca 19:31-34 – 31 Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa: ,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.„ 32 Ceice fuseseră trimeşi, s’au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus. 33 Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis: ,,Pentruce deslegaţi măgăruşul?„ 34 Ei au răspuns: ,,Domnul are trebuinţă de el.„ Vi se pare explicatie coerenta? Nu. Trebuia mai multa. Putea spune ca nu-l da magarusul. Putea zice, „E al meu si fac ce vreau cu El. Nu ma intereseaza pe mine regele vostru.”  Hristos trebuia sa implineasca o proorocie ca Mesia sa intre calare pe un magarus. Tinea de un magarus si de o inima de om. Ceea ce este superb este ca de atunci, de 2000 de ani, gestul acelui om, tacerea lui… „Va trebuie magarusul? Luati-l Domnule.” Tacerea aceasta a lui este pomenita de 2000 de ani la fiecare sarbatoare de Florii. Nu stiu numele acela pentru ca cei mai multi oameni ai lui Dumnezeu, nu le stim numele cand fac un bine. Dar ii stie Dumnezeu. Cert este ca a avut o singura data oportunitatea de a darui Regelui si a daruit Regelui. Magarusul lui a devenit limuzina de lux pentru lege. Aici e vorba de un mic cadou, ca magarusul e un magarus pana la urma. Dar, e vorba de un mare sacrificiu, pentru ca nu conteaza cat dai, ci cat iti ramane dupa ce dai.

(2) Nu pierdeti oportunitatea de a sluji Regelui

Luca 19:35 Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra. Drumul era greu, magarusul tanar… Nu pierdeti ocazia de a sluji Domnului pentru ca de multe ori ni se aseaza poveri in spate si cartim, „E prea greu pentru noi. Tot noi…” Cateodata Isus Hristos ne pune inca o povara pe spate. Inca ceva de care trebuie sa avem grija. Inca un batran, inca o problema care ne apasa. De atatea ori trebuie sa facem ceva pentru Dumnezeu si zicem, „Inca o povara in plus.” N-am dori ca cineva sa ne aseze ceva pe spate. „Domnule, sunt atatia care pot purta poverile mai bine ca mine.” As vrea sa intelegeti un lucru: Ziua cea mare nu e ziua de Florii, nici ziua de Pasti. Ziua cea mare, pentru tine si pentru mine este ziua in care slujesti Regelui. Aceasta este ziua cea mare. Eu nu stiu ce a mai facut magarusul dupa aceea, dar ceea ce stim este ca in ziua aceea, el L-a purtat pe Rege. A fost cantaret a unei singure arii, dar ce arie. Ce opera! Odata a slujit in viata, dar ce slujire. Ca Anania, proorocul acela pe care Domnul L-a trimis la Pavel. O singura data L-a trimis, „Du-te pe strada dreapta, pune-ti mainile peste orbul si el v-a trebui sa fie un mare slujitor, prooroceste ceva.” Ce slujire a facut Anania. O singura slujire. Nu pierdeti ocazia sa slujiti pe Regele. (Photo below via searchforbibletruths.blogspot.com)

(3) Nu pierdeti ocazia sa laudati Regele

36 Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum. 37 Şi cînd S’a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră. 38 Ei ziceau: ,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!` 39 Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: ,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!„ 40 Şi El a răspuns: ,,Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.` M-am gandit la preoti, ca n-au facut-o ei, dar au criticat pe cei ce au facut-o. Si stiti la ce concluzie am ajuns? Cand nu faci, critici pe cel ce face. Hristos zice ca daca vor tacea ei vor striga pietrele. Dar vai de noiin ziua aceea. Daca noi nu-L laudam pe EL din toata inima noastra, in fiecare zi avem posibilitatea aceasta sa-L laudam pe Regele nostru, sa-I  multumim pentru toate binecuvantarile care ni le-a daruit. Sa-L laudam pentru ceea ce este El. Ii multumim ca ne-a daruit atatea lucruri minunate: pe Hristos, ne-a dat paine, ne-a dat apa, ne-a dat sanatate, ne da atatea lucruri si sa-L laudam pentru ca e Dumnezeul atotputernic, sfant, glorios, mare, Dumnezeul viu, Dumnezeu care ne poarta zilnic si vesnic in carul lui de biruinta. Spune Biblia: Multumiti-I si laudati-L pe Rege. Nu veniti in biserica si pierdeti ocazia laudei Regelui. Laudati-L dimineata, laudati-L la amiaz, laudati-L seara. Nu-L furati de slava ce o merita.

Dumnezeu are doua feluri de slava: Slava care o are El in El si slava care I se atribuie. Trebuie sa-L laudam pe El. Am invatat ca trebuie sa-I multumim de dimineata. Ne-am rugat pentru ce am cerut si in curand Il vom lauda. Nu am pierdut ocazia aceasta, pentru ca daca pierzi ocazia sa-L lauzi Regele, sa-I spui un multumesc, e o problema. Si lauda trebuie sa fie din inima noastra ca sa nu ajungem sub blestemul  pe care Dumnezeu Il spune in Isaia: Poporul acesta ma cinsteste cu buzele dar inima Lui este departe de Mine. Noi trebuie sa-L laudam pe Dumnezeu si cu buzele noastre, dar lauda buzelor noastre trebuie sa fie pornita din inima noastra. Eroul nostru e viu! A castigat toate bataliile si noi tacem. Serviciile noastre trebuie sa fie pline de bucuria lui Dumnezeu pentru ca Isus Hristos este viu. Hristos a murit, dar a inviat. Slavit sa fie El! Nu pierdeti ocazia sa laudati Regele.

(4) Nu pierdeti oportunitatea de a primi Regele in inima

pentru ca s-ar putea sa-L pierdeti complect pe El. vers. 41 Cînd S’a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea, 4şi a zis: ,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi. 43 Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile: 44 te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n’ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.`` Isus Hristos I-a vizitat pentru ultima data si ei L-au respins. Nu pierdeti oportunitatea de a-L primi pe Regele ca poate fi ultima data, si pierdeti sansa asta. Hristos a plans in ziua aceea. Hristos a plans pentru ei. Ei nu L-au primit pe Rege si plang de 2000 de ani evreii. Daca vei renunta intr-o zi sa plangi cand Dumnezeu te cerceteaza, o sa plangi dupa aceea tot restul vietii tale si nu o sa te mai auda nimeni, niciodata. O, Ierusalime! Am venit la tine si nu M-ai bagat in seama. De ani de zile stai in rascruci de drumuri si nu te pocaiesti. De ani de zile mai astepti ceva si poate ca-i ultima data cand Regele intra in viata ta. Vrea sa intre in viata ta. Poate ca de maine vine doar condamnarea Lui, doar judecata. Dupa ce Hristos te viziteaza nu vei mai fi niciodata acelasi. Doar ii deschizi usa. Dupa ce Hristos te cerceteaza, te viziteaza, El nu intra unde e inchisa usa. Cand Hristos te viziteaza viata ta nu va mai fi aceeasi. Vei avea pace, vei avea mantuire, dintr-o data, cand Hristos te viziteaza, cerul e albastru, iarba-i verde, totul e frumos. Era pe cruce Domnul Isus, cu doi talhari, unul pe stanga, unul pe dreapta. Spune sfanta Scriptura ca un talhar s-a lasat vizitat de Hristos si celalalt nu s-a lasat vizitat de Hristos. Doi talhari. Toata eternitatea ta depinde de ce parte de cruce vrei sa atarni.

Vladimir Pustan – De ce a intrat Isus in Ierusalim?

Isus Hristos iubeste oamenii si vrea sa ne vada mintuiti. Nu vrea sa ne vada fugind in stinga si in dreapta ca bezmetici fara un scop in viata, mergind dimineata la servici, cautind o bucata de piine, incercind sa ne facem un rost in viata si ce fericit murim noi cind stim ca am facut o casa sau am lasat nenorocitul acela de apartament la copii nostri. Ne-am implint destinul. Destinul tau nu e sa faci un apartament la copii tai. Destinul tau nu e nici sa faci pe copii acestia si sa le porti de grija pina la sfirsit. Asta e obligatia ta de mama si de tata. Destinul tau nu se sfirseste cind pleci de pe pamintul acesta. Destinul tau e in cer impreuna cu Isus Hristos.

Nu lasa pe diavolul sa-si bata joc de viata ta, prinzindu-te cu capul tot in pamintul acesta, „Uite, mai ia si de aicea ceva, mai ia si bogatie, mai ia si din lume, mai ia si distractie ca esti tinara, ca esti tinar. Fa-ti de cap acuma.” Va veni o vreme in care vor trece toate si functia, si diploma si tineretea. Va trece si sanatatea asta pe care o ai. Mai ramine Isus Hristos intr-o zi: El te iubeste! Te iubeste ascum esti tu: Asa nenorocita si slaba si nevrednica cum esti, cu gura iute cu mintea de multe ori tulburata cu tot felul de ginduri. Te iubeste Hristos si daca ti-ai distrus ochii in calculator si nu mai ai privirea pura. Te iubeste Isus Hristos indiferent de ce ai fi facut pentru ca a spus Isus Hristos acelei femei: „Daca nu te osindeste nimeni, nici Eu nu te osindesc”.

Dar exista o singura conditie in iertarea lui Isus Hristos: „Du-te! Te iert, dar sa nu mai faci!”

Nu ne putem permite fratilor, indiferent din ce biserica veniti ca sa ne facem acuma curat de Pasti, in viata noastra dupa care de Luni sa o luam de la capat iara. Nu putem cu aceiasi gura cu care cintam azi laude lui Dumnezeu, miine sa mintim. Nu putem cu acelasi trup care spunem ca e templul Duhului Sfint astazi sa-l dam lui Dumnezeu si miine curviei. Nu putem sa traim cum vrem noi. Noi avem un Dumnezeu care ne-a facut si ne poarta de grija. Pentru fiecare pacat pe care l-am facut eu Dumnezeul nostru plinge cind il fac. Intristam fata lui Dumnezeu atunci cind facem vreun pacat. Tot timpul ne gindim: Oare nu ne vede cineva? Politia, pasrintii? Uitati-va in sus ca pe El il doare cel mai tare pacatul tau.

Eu poate nu-l stiu. Spunea fratele Traian Dorz: Hristos e acel ce mustra vina pentru pacatul tau ascuns. La oameni poti a nu raspunde dar lui Hristos vei da raspuns. El a venit sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut. El porunceste oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca ca El a hotarit o zi in care va judeca lumea aceasta. Isus Hristos te iubeste. Daca nu te ubeste mama ta sau tatal tau, Isus Hristos te iubeste.

 Citeste mai departe – notite din predica- sub acest video:

Vreau sa ma intorc la marele moment ce s-a petrecut in urma cu 2000 de ani, Duminica in care Isus Hristos, calare pe un magarus a intrat in Ierusalim. A fost cea mai puternica saptamina din istoria universului, cea mai incarcata de semnificatii. A fost o saptamina de foc pentru Domnul nostru si la propriu si la figurat. Mergea pe un drum, la capatul caruia Il astepta un botez al sufeintei. Mergea pe un drum la capatul caruia Il astepta paharul pe care trebuia sa Il bea, un pahar al suferintei exceptionale. E greu ca sa suferi cind esti vinovat, si cind esti vinovat. Dar cind esti nevinovat e cu atit mai mare durerea. E greu sa suferi pentru tine, dar cind trebuie sa suferi pentru altii cu atit mai grea este durerea.

In urma cu 2000 de ani, pentru ortodoxi, penticostali, baptisti, crestini dupa evanghelie, sau adevntisti si catolici, in urma cu 2000 de ani a venit cineva care a impartit lumea si istoria in doua. Care a impartit universul si timpul in doua, si vesnicia.

Pina la Isus Hristos toate lucrurile erau in ceata

A venit Domnul si a limpezit lucrurile. Domnul nu mai are gri. Domnul are negru si alb. Culorile sunt clare. Este o delimitare puternica in ceea ce vedem. Noi ne impartim dupa culte, Hristos ne imparte dupa roade. 

In urma cu 2000 de ani a intrat in Ierusalim calare pe magarus. M-au intrebat copii, de ce a intrat in Ierusalim daca stia ca va trebui sa moara? De aceea, pentru ca stia ca va trebui sa moara.

A spus evanghelistul Luca ca sa indreptar hotarit cu fata spre Ierusalim. Trecusera pina atunci toate amaraciunile peste El. Pentru pacatul meu trebuia sa mor eu. Dar Isus Hristos a hotarit, Dumnezeu in mare dragoste ca sa moara Domnul nostru pentru mine si pentru tine. Acesta era planul lui Isus Hristos, sa-L nasca pe Isus Hristos in pintecele unei fecioare, sa traiasca printre noi timp de 30 de ani. La 30 de ani isi incepe activitatea si timp de 3 1/2 ani sa predice, sa faca bine, sa vindece bolnavii, sa scoale mortii din mormant. Timp de 3 1/2 ani sa vesteasca o imparatie si sa spuna oamenilor acelasi lucru: „Pocaiti-va ca Imparatia cerurilor este aproape”.  Timp de 3 1/2 ani a fost ascultat si inteles, sau mai putin ascultat si inteles.

La 3 1/2 ani, in ultima saptamina a vietii Sale  pamantesti, in trupul acesta de carne, ca a fost si Dumnezeu si om, s-a dus calare pe un magarus si a intrat in Ierusalim.

De ce a intrat Isus Hristos in Ierusalim? 

De ce s-a dus acolo, in cetatea aceia pentru ca cetatea aceia nu l-a primit niciodata. De ce s-a dus acolo unde a fost ridiculizat mereu? Unde a fost batjocorit? De ce s-a dus in locul acela unde stia e avea sa I se intimple? Este usor sa te duci si sa predici sau sa slujesti pe Dumnezeul tau intr-o biserica sau intr-un oras in care oamenii te accepta. Este usor sa stai intr-o familie unde esti bine primit. Isus Hristos a intrat in Ierusalimul care nu la acceptat niciodata. N-avea sa Il accepte nici in saptamina aceia.

Au venit oamenii si au aruncat haine, si flori au aruncat si crengi au aruncat si au strigat Osana. Asta nu e inchinare? Ba da, este inchinare. O sa vedeti bisericile noastre pline in saptamina care vine, dar numai in saptamina care vine pentru ca dupa ce se termina postul acesta Duminica vor incepe discotecile Pastelui. Va incepe din nou deslegarea la bautura ca pina acuma bautura e legata. Trebuie sa mintim mai putin lunile acestea ca ne vom duce la spovedanie. Trebuie sa facem fapte mai bune chiar daca dati drumul la televizor sa vedeti stirile, cam cu aceiasi bucurie ca si acum ne ucidem parintii, cu aceiasi bucurie ca pina acuma copii nostri sunt ucisi pe mesele doctorilor. Cu aceiasi bucurie ca pina acum circiumile si discotecile sunt pline. Cu aceiasi bucurie ca pina acuma ne cautam parintii si dupa ce ii gasim ii ducem in azile.

Parca nu exista sarbatori. Undeva sunt mai importante magazinele sa le golim, frigiderele sa le umplem cu burti cu tot. Imi veti spune: „Nu-i sarbatoare? Poporul nu se pregateste de sarbatoare? Ne-am cumparat pantofi n saptamina aceasta ca sa avem ce imbraca pe noi. Ne schimbam hainele, garderoba ca sa fie frumos in ziua de Pasti. Bisericile sa fie pline in ziua de Pasti, dar si ele sa fie noi si le-am renovat. Caselle noastre vor fi varuite, geamurile vopsite”

(1) Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca iubeste oamenii nu pietrele

„SI NOI TOT VECHI!”  Tot aceiasi oameni, ni nu ne schimbam. Avem un popor care trebuie sa inteleaga un lucru: Isus Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca a avut niste scopuri. – Sa moara? Da, il stim cu totii. Dar au mai fost acolo niste scopuri pentru care Isus Hristos a intrat in Ierusalim. El acolo a intrat si s-a dus in cetatea aceasta pentru ca iubea oamenii si nu pietrele.

Cind au ajuns in Ierusalim au venit ucenicii si au spus „Doamne, daca vrei sa vizitezi ceva, uite Templul. Seara a inceput Isus sa plinga. S-a uitat la Templu si a zis: „O Ierusalime, Ierusalime… va veni timpul cind din Templul acesta nu va ramine piatra pe piatra… pentru ca nu ti-ai cunoscut vemea cercetarii tale. Daca mergeti in partea Ardealului de unde sunt eu sa vedeti ce biserici mari avem… si goale. Au inceput sa se goleasca bisericile. Sunt mai goale ca oricind, se umple la evenimente mari. Dumnezeu a plecat din multe. Dumnezeu nu mai era in Templul din Ierusalim. Dumnezeu a plecat de multi ani, Dumnezeu nu iubeste pietrele. Este bine ca avem Biserici, dar Dumnezeu iubeste oameni.

Stiti de ce a plins Isus Hristos in Ierusalim? El nu plingea decit la mort. A plins cind a fost la Lazar acasa si la vazut mort. El nu plinge decit acolo unde este moarte, moarte spirituala si acolo era moarte spirituala. Acolo Il cinsteau pe Dumnezeu numai cu buzele si inima lor era departe de Domnul. Pe cine vrem sa mintim noi popor Roman? Credem ca daca avem o religie Penticostala sau  Baptista sau Ortodoxa, religia aceasta intr-o zi o sa ne mintuiasca pe noi? Sa nu uitati un lucru. Indiferent din ce Biserica vii, tu trebuie sa intelegi ca Isus Hristos este singurul care poate sa iti schimbe viata.

Cind mi-am reparat casa, n-am avut unde sa stau si am stat doua saptamini cu sotia mea in garaj, dar n-am devenit masina. Faptul ca purncii mei se duc la scoala nu inseamna ca si invata bine. Faptul ca ne ducem in Biserici nu inseamna ca suntem bisericosi. Nu inseamna ca suntem copii ai lui Dumnezeu. Ani de zile am crescut intr-o biserica in care abia asteptam sa se termine programul. Tot ma gindeam, „Oare mai au smecherii astia de batrins sa predice mult?” Ma gindeam de cite ori sa ies pe program afara. Ii spun la mama ca ma doare burta, ca ma doare capul. Ma plictiseau toti, cu cintari, cu predici, cu tot. De la 9 la 2 ma tineau, 7 predici.

Abia am asteptat sa fiu mare ca sa nu ma mai bata mama ca pe tatal meu nu-l interesa de Dumnezeu de fel. Am stat linga mama in biserica pina nu m-a mai putut bate si dupa aceia m-am dus direct in lume. De ce? Pentru ca abia am asteptat sa fug din biserica aceia. Asa am crescut, o generatie nedusa la Biserica. Multi din voi stiti care v-ati nascut de prin ’67, generatie cu cheie la git. N-am avut noi treaba cu Dumnezeu, noi am venit cu Darwin. Mama noastra a fost o maimuta paroasa, un chimpanzee, asa ne-au invatat la scoala. Nu este Dumnezeu, ne-a spus. Stati linistiti, lucrati acolo mai departe, nu priviti voi spre cer, priviti numai aici pe pamint.

Domnule Pastor, eu sunt pacatos in seara aceasta. Eu am venit in Casa de Cultura a Sindicatelor (Targu-Jiu), dar nu stiu daca Dumnezeu ma iubeste pe mine. Ba da te iubeste. Hristos iubeste oamenii, nu pietrele.

 

Curatirea templului

Isus a curatit templul, a fost murdar templul, au venit afaceristii si cind s-a dus a doua oara nici nu a mai intrat in Templu, a intrat doar in curtea Templului la a doua curatire. Stiti de ce? Dumnezeu nu intra in toate Bisericile. Dumnezeu nu intra numai acolo unde este cautat si asteptat, unde oamenii sunt sfinti, unde oamenii stiu ca au sanse. Domnule Pastor, eu am facut avort; ma mai poate ierta Isus Hristos? Daca nu poate sa ierte atunci e un dumnezeu slab si nu merita sa slujim unui dumnezeu care nu poate. Dumnezeul nostru poate sa ierte pacatele. Dumnezeu s-a intilnit prin Isus cu o femeie prinsa cind savirsea preacurvia si au zis oamenii: Ucideti-o, dupa legea noastra trebuie omorata cu pietre. A spus Isus Hristos: „Sigur, o ucidem cu pietre. Care n-are pacat sa o omoare primul.” Si vreau sa va vad, care sunteti in stare astazi, aici impreuna cu mine sa luam piatra de jos.

Isus Hristos iubeste oamenii si vrea sa ne vada mintuiti. Nu vrea sa ne vada fugind in stinga si in dreapta ca bezmetici fara un scop in viata, mergind dimineata la servici, cautind o bucata de piine, incercind sa ne facem un rost in viata si ce fericit murim noi cind stim ca am facut o casa sau am lasat nenorocitul acela de apartament la copii nostri. Ne-am implint destinul. Destinul tau nu e sa faci un apartament la copii tai. Destinul tau nu e nici sa faci pe copii acestia si sa le porti de grija pina la sfirsit. Asta e obligatia ta de mama si de tata. Destinul tau nu se sfirseste cind pleci de pe pamintul acesta. Destinul tau e in cer impreuna cu Isus Hristos.

Nu lasa pe diavolul sa-si bata joc de viata ta, prinzindu-te cu capul tot in pamintul acesta, „Uite, mai ia si de aicea ceva, mai ia si bogatie, mai ia si din lume, mai ia si distractie ca esti tinara, ca esti tinar. Fa-ti de cap acuma.” Va veni o vreme in care vor trece toate si functia, si diploma si tineretea. Va trece si sanatatea asta pe care o ai. Mai ramine Isus Hristos intr-o zi: El te iubeste! Te iubeste ascum esti tu: Asa nenorocita si slaba si nevrednica cum esti, cu gura iute cu mintea de multe ori tulburata cu tot felul de ginduri. Te iubeste Hristos si daca ti-ai distrus ochii in calculator si nu mai ai privirea pura. Te iubeste Isus Hristos indiferent de ce ai fi facut pentru ca a spus Isus Hristos acelei femei: „Daca nu te osindeste nimeni, nici Eu nu te osindesc”.

Dar exista o singura conditie in iertarea lui Isus Hristos: „Du-te! Te iert, dar sa nu mai faci!”  Nu ne putem permite fratilor, indiferent din ce biserica veniti ca sa ne facem acuma curat de Pasti, in viata noastra dupa care de Luni sa o luam de la capat iara. Nu putem cu aceiasi gura cu care cintam azi laude lui Dumnezeu, miine sa mintim. Nu putem cu acelasi trup care spunem ca e templul Duhului Sfint astazi sa-l dam lui Dumnezeu si miine curviei. Nu putem sa traim cum vrem noi. Noi avem un Dumnezeu care ne-a facut si ne poarta de grija. Pentru fiecare pacat pe care l-am facut eu Dumnezeul nostru plinge cind il fac. Intristam fata lui Dumnezeu atunci cind facem vreun pacat. Tot timpul ne gindim: Oare nu ne vede cineva? Politia, pasrintii? Uitati-va in sus ca pe El il doare cel mai tare pacatul tau.

Eu poate nu-l stiu. Spunea fratele Traian Dorz: Hristos e acel ce mustra vina pentru pacatul tau ascuns. La oameni poti a nu raspunde dar lui Hristos vei da raspuns. El a venit sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut. El porunceste oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca pentru ca El a hotarit o zi in care va judeca lumea aceasta. Isus Hristos te iubeste. Daca nu te ubeste mama ta sau tatal tau, Isus Hristos te iubeste.

La minutul 15 Pastorul Pustan povesteste despre o fata lasat sa moara dupa ce a nascut-o mama ei.

In aceasta seara vreau sa-ti spun ca poate nu te iubesc parintii, nu te iubeste sotul. Poate aceste cuvinte care ti le-a spus pina acum, cuvinte frumoase s-au transformat in cuvinte jignitoare. A ajuns sa-ti spuna cuvinte care n-ai fi crezut atunci cind erai mireasa, ca ti le poate spune. Poate au ajuns sa-ti spuna cuvinte parintii tai care nu se pot spune: Ma prostule… Aud pe multi: Domnule Pastor am un gunoier, un bou va iesi din copilul asta… Astea sint alintari de parinti pentru copii lor. Sau ca sa va spun in terminologie Biblica: Blesteme. Astea se numesc blestemele parintilor pentru copii lor.

In loc sa intelegem ca Domnul Isus Hristos ne-a daruit aceste cuvinte ca sa le folosim cu dragoste, cuvinte frumoase. Poate ca nu te mai iubeste nimeni pe pamintul acesta. Nu-i nimic. E greu. Te iubeste Hristos.

Mesajul lui Isus de Florii a fost acesta: O Ierusalime, nu mai puneti pret pe ziduri ca intr-o zi zidurile astea se vor sparge. Voi sunteti templul Duhului Sfint. De aici incolo Templul Duhului Sfint este templul in care Duhul lui Dumnezeu sta, intr-un trup, intr-un suflet.

Tissot – The accursed fig tree

(2) Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca dorea roade si nu frunze

Matei 21:18-20 18 Dimineața, când s-a întors din nou în oraș, era flămând. 19 În drum a văzut un smochin și s-a dus la el, dar n-a găsit decât frunze. Atunci i-a zis: „Niciodată să nu mai rodești!” Și deodată smochinul s-a uscat. 20 Ucenicii s-au mirat când au văzut acest lucru și L-au întrebat: „Cum de s-a uscat smochinul atât de repede?”  Era frumos smochinul. Avea niste frunze, crengi, era falnic. Stateau pasarelel in el, cintau pe crengi. Dar atunci cind a venit Hristos sa manince ceva de la El a zis, Nu.

Atunci cind te planteaza Hristos e vremea sa rodesti cind vrea El. Isus vea de la noi sa rodim, nu frunze. Ii vezi pe oameni ca merg cu Biblia sub brat, aranjati, cinta frumos. Te duci in casa lor, tablouri, cruci la git, in urechi. Suntem pe dinafara, chiar crestini. Ale noastre surori se imbraca frumos, cite o cirpa pe cap, dar uitati-va si la televizor si talibanii isi imbraca femeile bine dar nu cred in Domnul. Noi cind ne uitam la om zicem: Asta-i bogat, asta-i serios, asta-i religios. Uita-te la el cum arata. Uita-te ca se duc la biserica dar de obicei Dumnezeu nu se uita la exteriorul nostru ci la interiorul nostru.

„Uita-te la mine. Te-ai nascut in mijlocul unui popor crestin ortodox. Asa spui tu, sau penticostal, sau baptist. Apoi sa stii ca Dumnezeu are de la tine foarte multe pretentii. Tu nu esti un tufis cu spini. Tu nu stai ca aceia care stau nenorociti prin pomi, prin Africa care nu au auzit niciodata de Dumnezeu. Dumnezeu a investit enorm de mult in tine. Suntem o generatie privilegiata. Ce avem noi niciodata nu au mai avut. Avem mijloace. Daca nu putem merge la biserica, vine biserica la noi in casa. Ne vin predici in fiecare zi, cintari. Cunoastem, avem intelepciune, avem carti. Avem preoti si pastori pregatiti in facultati. Suntem smochini si suntem creati cu un singur scop: sa rodim.

Imi vei spune: Nu pot Domnul Pastor. Poti! Trebuie sa poti. De ce va spun asta? Am inceput in ultimul timp sa nu mai rodim. Cunoastem multe si spune sfintul apostol Iacob ca a cunoaste si nu implini este moarte.

Crestinismul in primul rind inseamna actiune. Inima schimbata indeamna sa fie actiune. Spune-ti o vorba buna, zimbiti, ajutati. Sa nu treaca o zi si sa nu faci un bine. Ma rog pentru asta. Doamne ajuta poporului acesta sa faca roade. Noi ne impartim dupa culte, Hristos ne imparte dupa roada. El se uita la inima noastra si spune: Da seamana cu Mine si sa nu uitati un lucru: Tot ce faceti pentru Isus Hristos va raminea. Noi nu ne putem permite sa fim niste spectatori, niste someri spirituali, sa stam cu minile incrucisate si sa zicem: E treaba statului sa o faca. E treaba noastra.

Multi uita ca in ziua Floriilor Isus a sfirsit ziua blestemind (smochinul) si grozav lucru este sa cazi in mina Dumnezeului celui viu

(3) Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca dorea credinta adevarata

A spus Isus: Daca bobul de griu nu moare, nu poate sa aduca roada. Dar, daca moare, aduce roada multa. Hristos are nevoie sa )ne) vada oameni roditori. Multi crestini prea iubesc viata aceasta de aceia nu rodesc, pentru ca n-am invatat sa murim. Nu veti cunoaste adevarata bucuria pina nu veti smulge un suflet din iad. „Domnule, am vrea sa vedem pe Isus”> Dincolo de culte, dincolo de biserici, dincolo de predici si de toate celelalte, oamenii vor sa-L vada pe Isus Hristos, sa-L vada in mine si in tine.  Sa-L vada in viata mea, si-n trairea mea, si-n credinta mea. Sa nu ma laud ca fac ceva pentru Domnul pentru ca daca sunt ceva e pentru ca El mi-a dat puterea sa fiu.

Conclude incepind cu minutul 35 – merita sa fie ascultat sfirsitul predicii din gura Pastorului Pustan!

Vladimir Pustan – Intrarea Domnului Isus in Ierusalim

Luca 19:29-48 

29Cînd S’a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi, 30şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n’a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l. 31Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa: ,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.„

32Ceice fuseseră trimeşi, s’au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus. 33Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis: ,,Pentruce deslegaţi măgăruşul?„34Ei au răspuns: ,,Domnul are trebuinţă de el.„

35Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.

36Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.37Şi cînd S’a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră. 38Ei ziceau: ,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!„

39Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: ,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!„

40Şi El a răspuns: ,,Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.„

41Cînd S’a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea, 42şi a zis: ,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.43Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile: 44te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n’ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.„

45În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el. 46Şi le -a zis: ,,Este scris: ,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.„

47Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare; 48dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

Nelu Brie – 7 Motive Pentru Rugaciune – Biserica Betel Stanton California 24 Martie 2013

VEZI PAGINA Nelu Brie PREDICI aici

Multumiri Bisericii Betel pentru video. Pastorul Nelu Brie- predica de la Serviciul din 24 martie, 2013 la Bethel Romanian Pentecostal Church in Stanton California, unde este Pastor Nelu Prunean. Websitul bisericii este http://www.labethel.com unde puteti urmari programul intreg.
Nelu Brie BRPC martie 2013

In ziua in care Domnul Isus a intrat in Ierusalim s-a dus in templu. Si printre cele mai semnificative si importante lucruri pe care le-a avut in vedere si pe care le-a savarsit a fost sa restaureze templul lui Dumnezeu in raport cu rugaciunea. Domnul Isus a spus, „Casa Mea se va numi o casa de rugaciune”. Avand in vedere toate acestea, am pe inima sa impartasim in aceasta dimineata despre rugaciune. Ori de cate ori venim in casa lui Dumnezeu trebuie sa ne rugam. Noi, in casa lui Dumnezeu cantam, propovaduim Cuvantul, facem poate repetiti, studiu biblic, cate alte activitati,  si toate acestea sunt bune si sunt spre slava lui Dumnezeu. Dar, sa nu uitam, in casa de rugaciune trebuie intotdeauna sa ne rugam. Orice facem, trebuie sa incepem cu rugaciune. Sa ne asezam cu rugaciune la picioarele Domnului nostru Isus.

Dupa invatatura sfintelor Scripturi, rugaciunea este una dintre componentele esentiale ale vietii de credinta. Domnul Isus, sfanta Scriptura, dar si Mantuitorul nostru in cateva imprejurari, il compara pe omul credincios cu un copac. Metafora copacului reflecta viata de credinta. Spre exemplu: In Psalmul 1 este scris ca cel neprihanit este ca un pom sadit langa un izvor de apa. Sanatatea unui copac depinde de sanatatea radacinilor sale. Cu cat radacinile sunt mai sanatoase si mai adanc infipte in pamant, cu atat copacul acela este mai viguros, mai sanatos si mai pregatit, sa faca fata intemperiilor pe care le aduce vremea. Daca radacina copacului este scoasa la lumina, copacul acela isi pierde sanatatea. Secretul sanatatii, radacinii copacului consta in faptul ca ea trebuie sa fie nevazuta, sa fie ascunsa. Cand iese la vedere s-a dus cu copacul acela.

In viata crestinului sunt cateva lucruri care crestinul trebuie sa le faca in ascuns. Trebuie sa le fereasca de vederea celorlalti. Isus a vorbit despre darnicia care trebuie facuta in ascuns. A vorbit despre postul care trebuie facut in ascuns. Si a vorbit despre rugaciune, care de asemenea trebuie sa fie facuta in ascuns. Cu siguranta, ca dumneavoastra ca oameni ai lui Dumnezeu iubiti rugaciunea si va rugati lui Dumnezeu. In dimineata aceasta vreau sa ne apropiem de o intrebare foarte importanta. Intrebare, cu care e posibil ca fiecare dintre noi am fost confruntati, si anume, intrebarea: De ce trebuie sa ne rugam? Daca Dumnezeu este suveran si atotputernic si tot ceea ce voieste sa faca, El face, atunci eu de ce trebuie sa ma mai rog? Daca Dumnezeu stie mai dinainte de ce am eu trebuinta si imi da, atunci de ce trebuie sa ma mai rog? Care este ratiunea si sensul rugaciunii?

Sigur ca, privita problema din aceasta perspectiva, cineva ar putea sa spuna: Dumnezeu face tot ce vrea. Si daca face tot ce vrea, nu atarna nici de cine cauta, nici de cine alearga, nici de cine vrea, ci de Dumnezeu, Atunci, de ce trebuie sa ma mai rog? Intrebarea aceasta are un raspuns in sfanta Scriptura. Noi trebuie sa ne rugam, oamenii lui Dumnezeu sunt chemati sa fie oameni ai rugaciunii. Rugaciunea este voia lui Dumnezeu pentru noi. Rugaciunea este lasata de Dumnezeu pentru noi sa fie o arma puternica, pusa la indemana celor credinciosi. O arma prin care capatam semnificatie in lumea spirituala, in viata traita cu Dumnezeu si de asemenea raporturile noastre cu ceilalti oameni. Trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu.

Omul credincios se roaga lui Dumnezeu si rugandu-se lui Dumnezeu, el devine si mai credincios. Rugaciunea trebuie facuta cu multa hotarare inaintea Domnului Isus si trebuie sa fim deplin incredintati ca prin harul Sau, Dumnezeu ne asculta rugaciunea. Mergand cu raspunsul la intrebarea ‘de ce trebuie sa ne rugam’, mesajul acesta este impartit in doua:

  1. In prima parte ne vom referi la 3 principii pentru viata, foarte importante. Principii care fac sensul rugaciunii, care dau semnificatie rugaciunii. Principii care subliniaza locul rugaciunii in lucrarea lui Dumnezeu si in Imparatia lui Dumnezeu.
  2. In partea doua a mesajului vom vorbi despre semnificatia rugaciunii in patru directii diferite. Directii care subliniaza inca odata raspunsul la intrebarea ‘de ce trebuie sa ma rog’.

Cele 7 motive pentru care trebuie sa ne rugam (Vezi notitele sub video:

Pastor Nelu Brie visiting Bethel Romanian Pentecostal Church in Stanton California. See our website, http://www.labethel.com, for the full service. VEZI SERVICIUL INTEGRAL aici www.labethel.com

1. Principiul razboiului spiritual

Biblia ne invata ca lumea in care traim este o lume foarte complexa. Este o lume mult mai complexa decat ceea ce vedem cu ochii de carne. Aceasta lume in care traim este o lume in care se suprapune viata materiala cu cea spirituala, existenta materiala cu existenta spirituala. Nu sunt doar oameni, ci sunt si ingeri, sunt si demoni. O lume in care aceste realitati se intrepatrund, se intersecteaza. Cararile oamenilor se intalnesc cu cararile ingerilor si chiar cu cararile demonilor. O lume in care se gaseste un conflict major, o lupta spirituala intensa. Vorba lui Pavel, „Noi n-avem de luptat impotriva carnii si a sangelui,” adica n-avem de luptat cu oamenii. Ci lupta noastra este o lupta impotriva duhurilor rautatii, care sunt in locurile ceresti. In contextul acestui razboi spiritual, rugaciunea de mijlocire are o semnificatie majora. Rugaciunea este lasata de Dumnezeu sa fie o arma de aparare si de lovire, in acest razboi spiritual. Prin rugaciune ne impotrivim diavolului, prin rugaciune invingem intarituri. Dam la o parte impotriviri, sunt dezlegate lanturi.

Dumnezeu a lasat ca rugaciunea sa fie o arma in contextul razboiului spiritual. Noi nu trebuie sa pierdem din vedere existenta acestui razboi spiritual. Este un razboi care ne afecteaza familiile, ne afecteaza biserica, ne afecteaza viata de zi cu zi. O, daca am vedea noi doar o clipa, daca am privi printr-o fereastra deschisa de Dumnezeu lumea spirituala, ca sa vedem ce se intampla, care sunt conspiratiile, care sunt uneltirile pe care cel rau le face, planurile pe care le indreapta impotriva noastra. Daca am vedea ce importanta are o rugaciune adusa cu credinta in economia acelui razboi. Cum Dumnezeu a trimis ingeri sa ne protejeze, ca sa ne inconjoare si cum prin rugaciunile noastre imputernicim, dezlegam puterile lui Dumnezeu ca sa nimiceasca uneltirile celui rau. Daca am vedea toate acestea, niciodata nu am mai pune intrebarea ‘de ce trebuie sa ma rog’. Pentru ca vom sti de ce trebuie sa ne rugam. Rugaciunea este o arma prin care biruim in contextul razboiului spiritual. De aceea, daca cineva se roaga lui Dumnezeu si a obosit in rugaciune, intotdeauna in lupta se oboseste. Ia-ti curaj, roaga-te mai departe, Dumnezeu iti va da biruinta.

2. Principiul ‘lucratori impreuna cu Dumnezeu’

1 Corinteni 3:9  Căci noi sîntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Dumnezeu ne-a facut chemarea sa fim parte cu El in lucrare. In aceasta chemare facuta de Dumnezeu, noi avem multe responsabilitati. Responsabilitatea de a propovadui Cuvantul lui Dumnezeu, responsabilitatea de a fi aproape de semenii nostri, sa le ingrijim nevoile pe care le observam si multe alte responsabilitati. Dar, exista o zona foarte importanta care se leaga de rugaciune. Principiul ‘lucratori impreuna cu Dumnezeu’ subliniaza adevarul ca anumite lucruri se vor intampla, doar daca cineva se roaga. Domnul Isus a spus, „Cereti si vi se va da”. Iar in alta parte Scriptura spune, „Nu aveti pentru ca nu cereti”. Sau nu se intampla pentru ca cineva nu se roaga. Principiul ‘lucratori impreuna cu Dumnezeu’ subliniaza ca in suveranitatea Sa, Dumnezeu a hotarat ca anumite lucruri sa se intample in lume, sa se realizeze, in masura in care cineva se roaga. Biblia vorbeste despre suveranitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu face tot ce vrea El sa faca. Nimeni nu se poate impotrivi suveranitatii lui Dumnezeu.

Cineva va putea sa spuna: Da, dar daca Dumnezeu este suveran si face tot ce vrea, atunci de ce sa ma mai rog? Trebuie sa stim ca in suveranitatea Sa, Dumnezeu a hotarat ca anumite lucruri sa se intample pentru ca El vrea sa se intample. Si orice am face noi, acele lucruri se vor intampla. Spre exemplu: Dumnezeu a hotarat ca toti mortii sa invie. Acuma, daca noi ne-am unii in rugaciune si cu post, sa cerem lui Dumnezeu ca mortii sa nu invie, credeti ca ne va asculta cineva? Si daca toti credinciosi de pe toata planeta s-ar strange la rugaciune si post, sa ceara de la Dumnezeu ca invierea sa nu fie, inviere tot va fi, ca Dumnezeu a hoatarat sa fie si aici nu-i loc de schimbare, nici de mutare. Dumnezeu a decis si se va face.

Pe de alta parte, tot in suveranitatea Sa, Dumnezeu a decis ca alte lucruri sa se intample, daca cineva se roaga. Si aici este principiul ‘lucratori impreuna cu Dumnezeu’. Tot bunatatea lui Dumnezeu, tot puterea Sa si suveranitatea Sa a lasat asa sa fie. Si cu atat este mai luminoasa suveranitatea lui Dumnezeu, cu cat El lucreaza prin rugaciunile noastre. Cu atat ea este mai slavita, cu cat pune in evidenta si contributia rugaciunilor noastre. Vazuta din aceasta perspectiva, rugaciunea este un instrument lasat celui credincios de Dumnezeu, instrument prin intermediul caruia evenimentele se schimba, imprejurarile se schimba, vremurile chiar, oamenii se pot schimba, un instrument prin care daca lucrezi, dupa ce lucrezi, nimic nu mai ramane ca inainte. Rugaciunea are putere.

Rugaciunea nu trebuie sa fie vazut ca o simpatie cu cel care trece prin necaz. Un frate are necaz, ti-e mila de el si il bati politicos pe umar, spunandu-i, „Ma rog pentru tine”. Rugaciunea nu este incurajarea celui care trece prin necaz, desi comporta si aceasta latura. Rugaciunea este o arma puternica, data de Dumnezeu, arma prin care patrundem in lumea spirituala si acolo in lumea spirituala, hotaram prin rugaciune ce urmeaza sa se intample. Rugaciunea este o asemenea arma. Noi devenim parteneri cu Dumnezeu in determinarea acelor schimbari: vindecarea unui bolnav, trezirea spirituala a unui popor, rezolvarea unei situatii imposibile, implinirea unei nevoi. Asa trebuie privita si inteleasa rugaciunea. In ziua de Florii, Domnul Isus a spus ca in casa Sa va fi o casa de rugaciune. Aceasta declaratie: Casa Mea, casa de rugaciune- trebuie inteleasa si in acest context- instrument prin care evenimentele se schimba. Intelegand valoarea acestui adevar biblic, in biserica in care slujesc,noi de multe ori ne strangem la nopti de veghe. Ne adunam in posturi, post de 21 de zile, post de 40 de zile, planificati pe familie. Intram hotarat in rugaciune pentru obiective foarte specifice, concrete. Unii dintre noi ne descurajam. Ne rugam si vedem ca nu se intampla nimic. In razboiul acela spiritual, in care stai singur in spartura, si nu ai putut impinge mai incolo, imagineaza-ti ce s-ar fi intamplat  daca nu statea-i in spartura. Rugaciunea are putere si trebuie sa fim perseverenti.

3. Principiul preotiei universale

Potrivit sfintei Scripturi, Dumnezeu s-a uitat la oameni si a ales dintre oameni niste alesi ai Sai, pe care i-a chemat sa fie preoti ai Sai. In vechime, semintia lui Levi, din neamul lui Aron, a fost ales ca sa fie preot pentru Dumnezeu. Acesti oameni aveau responsabilitatea de a se infatisa inaintea lui Dumnezeu sa se roage. Si Dumnezeu, care i-a ales sa fie preoti a facut un legamant cu ei, in baza caruia Dumnezeu s-a angajat ca ori de cate ori acesti preoti alesi care se roaga, Dumnezeu ii asculta. Oamenii astia nu se amestecau intr-o treaba care nu ii privea. Ei faceau ceea ce au fost chemati sa faca si Dumnezeu care s-a angajat cu legamant ca-i asculta, ii asculta. Odata, unul a vrut si el sa fie preot. Regele Ozia si stiti ce s-a intamplat. Nimeni nu-si poate lua singur cinstea de a fi preot.

Vestea buna este ca in legamantul cel nou, Dumnezeu nu mai alege un neam, o familie si urmasii acelei familii, ci Dumnezeu alege o biserica. Si nu doar barbatii din biserica, ci si femeile din biserica. Dumnezeu alege oameni carora le-a dat mandatul rugaciunii. Te-a ales, si ti-a facut un legamant ca te asculta. De aceea si surorile se pot ruga si Dumnezeu le asculta. Dumnezeu ne asculta din cauza unui principiu: Ne-a ales sa fim mijlocitori. Intelegerea statutului pe care-l ai, ai fost ales de Dumnezeu, Dumnezeu a facut cu tine un legamant. S-a angaja ca daca te rogi te asculta. In momentul in care tu intri in rugaciune, tu nu esti ca unul din afara, care n-are nici o treaba. Ci intri in mandatul pentru care ai fost ales. Te rogi ca unul caruia Dumnezeu i-a deschis usa de trecere spre El. Cand intelegem aceste legi ale imparatiei lui Dumnezeu, atunci rugaciunea este pentru mine o misiune. Slujesc lui Dumnezeu prin rugaciune.

Unii se intreaba: Oare eu ce sa fac pentru imparatia lui Dumnezeu? Sigur ca exista un component al slujirii care vine pe darurile specifice pe care Dumnezeu ni le-a dat. Dar, dincolo de aceste daruri specifice exista o lucrare extrem de importanta: mijlocirea in rugaciune. (23:00)

Cele patru directii spre care se misca rugaciunea

Aceste directii pot fi comparate cu o linie care merge pe verticala. Sus este Dumnezeu- spre care se indreapta rugaciunile noastre. Dar, rugaciunea in economia ei comporta nu doar pe Dumnezeu, inspre care trimitem rugaciunea. Ci mai este ceva, este si diavolul care-ti opreste rugaciunile (se impotriveste rugaciunii). Dumnezeu este inaltat spre cele mai inalte slavi. Diavolul este in adancime. Dumnezeu si cel rau- ei sunt angajati in raport cu rugaciunile noastre. Pe orizontala, sunt eu intr-o parte in care ma rog, si in cealalta parte, obiectivul pentru care ma rog, persoana, sau problema pentru care ma rog. Rugaciunea loveste, are efect, in toate aceste 4 directii.

1. Raportul rugaciunii cu mijlocitorul

Cand noi ne rugam la Dumnezeu, rugaciunea pe care o aducem are efect si asupra noastra. Chiar daca te rogi pentru altii, chiar daca mijlocesti pentru probleme care sunt in afara interesului tau imediat, rugaciunea are un efect si asupra ta. Se intoarce spre tine. Omul credincios se roaga lui Dumnezeu. Si in timp ce se roaga lui Dumnezeu, peste el vine prezenta lui Dumnezeu, Duhul lui Dumnezeu. Eu ma rog pentru un bolnav, cer vindecarea lui. Dar, cand ma rog pentru un bolnav, peste mine vine Duhul lui Dumnezeu, prezenta lui Dumnezeu. Aici este o vorba pe care am mai spus-o. Cel credincios se roaga si rugandu-se devine mai credincios. Eu ma rog, Dumnezeu ma asculta si cel credincios se face mai credincios. Si pentru ca e credincios, se roaga mai departe si se face mai credincios. Si rugandu-se, rugandu-se (pentru ca acuma e mai credincios decat atunci) trebuie sa se roage mai mult. Asta-l face si mai credincios si aici este efectul asupra sa. Rugaciunea te pune in fata unor experiente cu Dumnezeu, care-ti intaresc inima.

Aud pe unii spunand, „Eu n-am vazut lucrari a lui Dumnezeu mari”. Pai, prin asta tu de fapt declari ca nu te rogi. „Eu n=am vazut  minuni”. Pai nu te rogi. „N-am vazut raspunsuri mari, nu stiu, aud pe altii spunand”. Inseamna ca nu te rogi bine sau intens. Sau ceva nu e i regula, acolo in rugaciunea ta. Si ar fi un alt subiect: Piedicile in fata rugaciunii. Rugaciunea se intoarce spre tine. Aici functioneaza principiu: Dati si vi se va da”.

Cel care se roaga, constientizeaza dependenta sa de Dumnezeu. El realizeaza ca tot ceea ce se intampla este sub mana lui Dumnezeu si ca el depinde de Dumnezeu. Problema care o aduce depinde de Dumnezeu. Realizeaza suveranitatea lui Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu, implicarea lui Dumnezeu in viata. Realizeaza ca Dumnezeu este suveran si ca El are un plan. Si in timp ce te rogi, incepi sa te luminezi mai mult si sa intelegi planul lui Dumnezeu pentru problema pentru care te rogi. Oh, ce binecuvantata este rugaciunea pentru sufletul care se roaga. Sa fie limpede: Secretul oricarei caderi de la credinta este parasirea rugaciunii. Primul lucru pe care-l abandoneaza cel care cade de la credinta este odaita. De acolo incepe caderea. Diavolului nu-i este frica de predicile noastre, nici de cantarile noastre. A auzit el discursuri mai faimoase decat ce suntem noi in stare sa spunem, si cantece mai frumoase decat ceea ce stim noi sa cantam. Insa ceea ce il tulbura si il sperie e rugaciunea noastra. Si va face tot ce-i sta in putere sa se opuna. Razboiul spiritual, lucrator impreuna cu Dumnezeu si preot- realizezi?

Scrie in Biblie ca noi toti am fost chemati sa fim pietre vii si cand zicem noi toti- zicem si barbati si femei. Asta nu inseamna ca trebuie sa ordinam femeile sau sa le punem sa predica. Trebuie sa facem clar gandul acesta. Dar, surori si frati suntem alesi de Dumnezeu, chemati de Dumnezeu sa fim mijlocitori. Asta-i statutul pe care ti la dat Dumnezeu. Ti-a pus in mana o arma, rugaciunea si te cheama sa fi lucrator impreuna cu El. Si stam de multe ori nepasatori. Sau, mai aud pe altii spunand, „Nu te amesteca in probleme din astea, nu te ruga ca patesti ca feciorii lui Sceva. Stiti cine pateste ca feciorii lui Sceva cand se roaga? Cine e frate cu ei. Dar cine e frate cu Pavel nu pateste asa. Prin faptul ca te temi, marturisesti ca esti frate cu feciorii lui Sceva. (Citeste aici pasajul din Faptele Apostolilor 19:11-17 despre fii lui Sceva) Tu nu te teme, e o conspiratie venita din partea celui rau, care cauta sa ne intimideze. Nu te ruga tu pentru cel bolnav. Te imbolnavesti si tu de boala lui. Nu te ruga tu pentru cel stapanit de duhuri, vin peste tine. Parca de asta ne-am teme noi. Frati si surori, Toate aceste descurajari trebuie sa cada in plan secundar. Copiii lui Dumnezeu trebuie sa fie plini de Duhul Sfant, sa traiasca langa Dumnezeu adevarul credintei, sa inteleaga puterea rugaciunii si cu hotarare sa se avante in acest razboi, stiind ca Domnul este cu ei. Rugaciunea, asa dar are efect asupra noastra care mijlocim.

2. Rugaciunea are raport si cu vrajmasul sufletelor noastre.

Cuvantul lui Dumnezeu ne arata ca cel rau conspira, racneste ca un leu si cauta pe cine sa inghita. Si daca este sa ne gandim doar la aceasta imagine- racneste ca un leu- ce credeti ca se intampla? Cand leul se apropie de o turma si racneste si incepe turma aceea sa o ia la fuga, cine ramane in urma? Cei slabi. Si se avanta asupra celor slabi. Daca te temi de racnetele lui si o iei la fuga, raman in urma cei slabi si sunt in primejdie si ii pui in primejdie. Da, uitati-va va rog la turmele acelea mari in Africa, uneori racneste leul si cum cei puternici se pun in randul din fata si cei slabi iezi, sau vitei, sunt pusi la centru. Si cei puternici fac cerc- ce mai face leul? Impotriviti-va lui tari in credinta si el va fugi de la voi. Cateodata trebuie sa ne impotrivim cu puterea bivolului si mai mult, cu puterea Duhului. Asa trebuie sa vedem rugaciunea: O arma cu care ne impotrivim celui rau. Rugaciunea are efect in acest context.

Daniel s-a infatisat inaintea lui Dumnezeu cu o cauza foarte grea. Era in robie, natiunea era in robie. Ierusalimul si templul era daramat. Intrebarea lui a fost: Ce loc mai ocupa poporul Israel in planul lui Dumnezeu? Mai are Dumnezeu ceva pentru acest popor? Spune el: Trei saptamani am fost in jale. Mi-am intors fata spre Dumnezeu sa-L caut cu rugaicuni si post. Dupa trei saptamani, in care s-a rugat intenssi a postit, Domnul a facut ca la el sa vina un inger. Siti ce a spus ingerul? „Daniele, om preaiubit si scump. Rugaciunea ta a fost ascultata din prima zi in care ti-ai pus pe inima sa Il cauti pe Dumnezeu. ” Nu ar fi putut zice Daniel, „Drag inger, da ce-ai facut pana acum? Daca in urma cu 3 saptamani, cand m-am rugat prima data m-a ascultat Dumnezeu si tot atunci a dat raspunsul, si raspunsul l-a pus in mana ta ca sa vi cu el la mine. Ce-ai facut trei saptamani? Tu sti cat de greu mi-a fost? Era cat pe aici sa imi pierd curajul si sa nu ma mai rog. Trei saptamani. Esti de vina sfant inger. Ce ai facut 3 saptamani? Ca zicem noi, „De ce intarzie rapsunsul?”

Daniel nu a apucat sa intrebe sau sa zica ceva ca ingerul i-a si explicat secretul intarzierii. „Cum m-am apropiat de tine (Daniel), de teritoriul in care locuiesti, un demon, printul imparatiei Persiei mi-a stat impotriva. O capetenie, care avea in subordinea sa armate de duhuri demonice pe care le tinea acolo si in acea impotrivire, nu m-a lasat sa vin la tine. Dar un arhanghel mi-a sarit in ajutor, pazitorul fratilor tai.” Acuma, intreb eu: Arhanghelul acela de ce s-a avantat in razboi? Ca sa privim spre lumea spirituala. Arhanghelul era trimis acolo cu o misiune: Protejezi ramasita asta din robie. Si cand Daniel s-a rugat, ingerul acela si cu toti care i-a avut in armata lui au tabarat acolo ca sa protejeze si sa deschida drumul. Trei saptamani de lupta spirituala. Si dupa trei saptamani, si eu as indrazni sa spun- ‘in functie de intensitatea cu care s-a rugat’ Daniel- tot mai aproape, si tot mai aproape si tot mai aproape a fost biruinta, pana cand impotrivirea s-a rupt. Roaga-te, roaga-te cu mare indrazneala. Dumnezeu asculta rugaciunea aceluia care mijloceste. Puterea vrajitoriei poate sa fie rupta asa. Legaturile pacatului pot fi rupte asa. Dependente de alcool, de tigari, de droguri, sau alte dependente in viata copiilor tai pot fi rupte asa. Roaga-te. Este arma cea mai eficienta si simpla. Nu-ti trebuie sa sti multa teologie ca sa o poti folosi si nici crestere spirituala nu stiu cat, ca sa poti sa o folosesti. E pusa la indemana pruncilor lui Hristos si a celor mai maturi din biserica lui Hristos pe care ii are. Si se foloseste cu credinta. (35)

3. Rugaciunea are raport cu obiectul mijlocirii

In raport cu mine, rugaciunea ma face mai credincios si ma face sa inteleg voia lui Dumnezeu pentru problema respectiva, in raport cu vrajmasul sufletelor noastre ii blocheaza accesul si ii taie puterea si il dezarmeaza efectiv si problema aceea este rezolvata, iar in raport cu obiectul mijlocirii, rugaciunea aduce binecuvantarea lui Dumnezeu si raspunsul lui Dumnezeu pentru ceea ce ni cerem. Mijlocitorul se identifica cu problema, cauza pentru care se roaga. Te doare, de aceea te rogi. Si cand te rogi te doare mai tare. Te impovareaza problema fratelui tau. Eu nu vorbesc despre rugaciunea in care-I trimitem text message lui Dumnezeu. Vorba fratelui Zaharia Bica din Cluj: Numai dam binete lui Dumnezeu. Rugaciunea asta nu impovareaza pe nimeni. E vorba de mersul in odaita, e vorba de adancire in rugaciune si rugaciunea o vad ca si o nuca de aia verde. Si cine nu a vazut nuca zice, „Ia sa vad ce gust are. Am auzit ca tare buna e nuca.” Si musca din coaja aia verde. Vai amara e. Si da ca asta e rugaciune, sa se roage altii, mie nu mai imi trebuie. Va spun, „Nu te lasa, da-i mai adanc. Miezul e mai incolo”. Pentru ca te crede e perseverent si mai roade in amaraciunea asta de impotrivire si se asteapta la miez. Si cand miez, ii coaja aia tare. Exista o bariera, bariera aia daca o treci, ai ajuns la miez. Observ uneori ca imi trebuie si 40 de minute sa ajung acolo, ca sa pot sa simt povara. Si simtind povara, ca sa pot sa spun, „Doamne, stiu ca am capatat trecere”. Mut-o, rezolv-o. Intelegi cauza, esti prins in problema aceea.

Daniel s-a identificat pe sine cu poporul Israel. Dar, aduceti-va aminte de Moise. Dumnezeu era manios si a spus lui Moise, „Da-te la o parte si voi nimic acest popor. Din tine voi face un neam mare. Planul pe care-l am il voi duce la implinire cu tine. La care Moise s-a pus in fata. El se identifica cu problema si a spus, ‘Doamne, daca astazi cineva moare, mor eu primul. Dar, gandeste-te bine, daca nimicesti acest poporse va spune despre tine ca n-ai putut sa-i duci in tara promisa si Te-ai scapat de ei pedepsindu-i.” Ce indrazneala, ce argument. Si daca Dumnezeu ar fi spus, „Nu-Mi pasa de slava Mea si nici nu-Mi pasa de ce zic paganii aia, da-te la o parte, vreau sa-i nimicesc”. Moise L-a intampinat pe Dumnezeu cu alt argument, „Doamne sfinte, daca cineva trebuie sa moara astazi, incepi cu mine, dar acest popor scapa. Dumnezeu a spus, „Asa sa fie”.

Rugaciunea te face sa fi una, sa simti povara. Fratii mei, stiti de ce nu simtim cu biserica? Pentru ca nu ne rugam pentru biserica. Stiti de ce nu simtim cu slujitorii lui Dumnezeu? Pentru ca nu ne rugam pentru ei. Suntem consumatori slujirii lor, dar nu sustinatorii lor. Si de aia nu ne doare. Nu se poate sa nu te doara pentru acela pentru care te rogi. Nu se poate sa nu simti povara aceluia pentru care te rogi. Vezi cum rugaciunea te leaga de problema aia? Si asta este una dintre marile realizari. Si mai e ceva. Legandu-te incepi sa lucrezi pentru rezolvarea acelor probleme.

Principiul – Roaga-te si apoi lucreaza Daca, spre exemplu, te rogi pentru unitatea bisericii- noi am avut la Sibiu o situatie foarte interesanta (apropo despre razboiul spiritual). Facand o investigatie in atmosfera rugaciunii, a cercetarii istoriei bisericii noastre, am observat ceva. In cicluri de cate 10 ani, biserica a trecut prin framantari grozave. Anii ’70 au fost ani de mare framantare, de tulburari. Au trecut anii cum au trecut, au venit 1980, tulburari si mai mari. Au trecut anii cum au trecut, in anii ’90 au fost tulburari mari de tot. Au venit anii 2000, ce tulburari au fost atunci, pe alea le-am prins si eu. Le cunosc bine, prin experienta. Si acuma, prin anii 2007, in consiliul bisericii noastre, am zis noi, „Fratilor, vine anul 2010. Ce facem? Stam cu mana in san si asteptam ca cel rau sa semene motivul, sa caute instrumentele si sa creeze atmosfera. Si apoi sa fie de-o data ruptura si dezbinare si cearta si iar agitatie. Nu! Ne punem in post, ne punem in rugaciune, cerem lui Dumnezeu protectie. Cerem sa binecuvanteze Dumnezeu unitatea bisericii.

Si acum te intreb, „Cand te rogi pentru unitatea bisericii, poti tu lupta la dezbinarea ei? Nu e fatarnicie mai mare decat sa te rogi pentru unitatea bisericii si sa o tulburi dupa aia. Pai, cine tulbura biserica lui Dumnezeu, ala nu se roaga pentru biserica lui Dumnezeu. Astea se contrazic. Daca tu te rogi pentru biserica lui Dumnezeu, tu lucrezi pentru biserica lui Dumnezeu. Daca cer binecuvantare pentru biserica, eu sunt binecuvantare pentru biserica. Cer unitate pentru biserica, eu sunt unitate pentru biserica. Si mai e ceva. Dumnezeu da biruinta acolo. Peste ce poti tu, Dumnezeu da biruinta.

Si aici avem, in Cuvantul lui Dumnezeu, o situatie foarte, foarte graitoare. Multe altele, dar ma refer doar la una. Exodul 17 ne relateaza ca poporul Israel a trecut prin pustiu. In drumul lui spre Canaan, a ajuns in pustiu si urma sa treaca prin teritoriile Amalecitilor. Amalecitii nu au vrut sa-i lase sa  treaca si a pornit razboi. Moise a organizat armata, in fruntea ei a pus pe Iosua. Iar, El urma sa se duca pe un munte si sa se roage. Batalia urma sa aiba loc in vale, si el s-a suit pe deal, desupra, ca sa se roage. Acuma, cineva ar fi zis, „Nu-i vreme de rugaciune acuma. Acuma trebuie lucrat. Scuze spirituale pentru frica de razboi. Moise, insa, care intelegea cat de importanta este mijlocirea, pana si in ducerea unei lupte, ca cea din vale, s-a suit pe munte. S-a insotit cu doi preoti tineri. Isis ridica toiagul si se ruga. Cand tinea toiagul ridicat, acolo in vale, Iosua si armatele evreilor erau mai puternice. Dar, obosea si isi lasa mana jos. Si cand isi lasa mana jos, evreii in vale erau mai slabi. Dupa ce se odihnea un pic, iar ridica mana. Iar o cobora. De cate ori o fi facut asa Moise, pana ce cei doi preoti tineri si-au dat seama ca vitejia lui Iosua din vale tine de cum sta mana lui Moise? Cand si-au dat seama care-i legatura dintre cele doua, pe Moise l-au pus pe o piatra, unul s-a pus in stanga lui, altul in dreapta lui. I-au ridicat mainile sus, toiagul lui Dumnezeu acolo si asa l-au tinut pana seara. Si mijlocitorii au nevoie de sustinere.

Daca observati in adunarea dumenavoastra, un barbat sau o femeie, sau mai multi, care au la Dumnezeu trecere, puneti-va in jurul lor si sustineti-i. Timpul a trecut, biruinta a fost mare. Imaginati-va cand au plecat seara acasa. Birutitori. S-au intalnit cu nevestele lor, cu pruncii lor, „Cum a fost la lupta?” Si s-au laudat ostenii, „Ai vazut cum m-am invartit atunci, cum m-am aplecat, cum am lovit? Cum a fost incursiunea aia, invaluirea aia?” Si se laudau cu vitejiile lor. Cam ca predicatorii fara minte, cu predicile lor, fara sa stie ca soarta razboiului s-a hotarat pe munte, acolo in rugaciune.

De ce sa ne rugam? Numai astea, intelegandu-le, ce ne deschidem si adevarul luuminos, zis de Isus, „Casa Mea va fi o casa de rugaciune”.

4. Rugaciunea in raport cu Dumnezeu

Dincolo de faptul ca rugaciunea este o jertfa placuta lui Dumnezeu, scrie in Biblie ca acolo, asa sunt imaginate rugaciunile sfintilor, ca o tamaie care se ridica in prezenta lui Dumnezeu. Il bucura rugaciunea. Si il bucura rugaciunea pentru ca oamenii pe care ia rascumparat au inteles cine sunt: Preoti pentru Dumnezeu, au inteles ca sunt intr-un razboi spiritual si au primit mandatul sa fie lucratori impreuna cu Dumnezeu. Se impotrivesc cu hotarare diavolului. Se lipesc pe problemele pe care le doresc rezolvate. Constientizeaza dependenta lor de Dumnezeu si se fac mai credinciosi prin rugaciune. Si prin aceasta, o jertfa placuta lui Dumnezeu se face. In acest context, rugaciunea capata si valenta de induplecare al milei lui Dumnezeu. Dumnezeu lucreaza pentru cauza aceea.

Amintiti-va de mijlocirea din rugaciunea lui Avram pentru Sodoma si Gomora. Ce frumusete de rugaciune. Ce incantare, ce politete. Uneori, in rugaciunile noastre, ar trebui sa invatam politetea, evlavia, frica de Dumnezeu. Eu bag de seama, fratii mei dragi, noi avem o problema. Sentimentul fricii de Dumnezeu in biserici incepe sa plece. Constientizarea faptului ca e casa lui Dumnezeu,  ca acolo e slava lui Dumnezeu si ca acolo trebuie sa intri cu frica si cu cutremur, asta incepe sa plece. Pierderea sentimentului prezentei lui Dumnezeu in casa lui Dumnezeu. Si aduceti-va aminte ce a facut Isus de Florii. A restaurat casa lui Dumnezeu si a zis, „Asta-i casa de rugaciune, nu casa de divertisment. Rugaciunea reconditioneaza, reaseaza in mintea noastra sensul casei lui Dumnezeu.

Rugaciunea indupleca mila lui Dumnezeu. Si pe de alta parte, prelungeste harul lui Dumnezeu pentru o persoana sau pentru un popor. Din perspectiva harului dat de Dumnezeu unui om, viata sa este despartita in doua segmente. La un punct harul se sfarseste. El continua sa traiasca, dar nu e har. Tot in ziua de Florii s-a spus si despre acest adevar, „De ai fi cunoscut tu vremea cercetarii tale”.  Exista o vreme a cercetarii, o vreme in care Dumnezeu sta aproape, de cei care sunt tematori de Dumnezeu. O vreme in care e cercetat omul, spre pocainta. Dupa aceea, urmeaza o alta vreme. Vine o vreme de impietrire. Acuma, intrebarea este: Ce are de a face rugaciunea cu acest plan al lui Dumnezeu? Cu harul pe care-l da?

Eu cred, ca atunci cand mijlocim prin rugaciune pentru cineva, Dumnezeu poate prelungi vremea harului. E biblic? Pilda cu smochinul. Il caut de rod si n-are. „Taie-l,” a zis stapanul. Atunci a mijlocit, a intervenit gradinarul si a zis, „Mai lasa-l si anul asta.” Si l-a lasat. In aceasta zona, rugaciunea de mijlocire are efecte. Dumneavoastra ca parinti , care aveti copii care nu-s introsi la credinta, , sau sotii, sau soti, care nu-s introsi la credinta, prin rugaciunile dumneavoastra, asigurati ca Dumnezeu  sa-i cerceteze mai departe. Trebuie sa ne rugam, pentru ca in felul acesta vine de la Dumnezeu indurare peste oameni, peste lume.

O experienta reala cu rugaciune

Vreau sa va impartasesc o experienta a rugaciunii, din care se desprinde o mare invatatura. Acolo, in partile noastre la Sibiu, in urma cu cativa ani, eram implicat in slujirea unei biserici, biserica din localitatea Sura Mare, si impreuna cu fratii ne-am tot gandit: Ce am putea noi sa facem pentru imparatia lui Dumnezeu mai mult? Ne-am hotarat ca ar trebui sa ducem evanghelia intr-o localitate invecinata, in localitate in care nu era biserica, de nici un fel. In localitatea aceea, ortodoxi si cu greco-catolicii s-au batut intre ei pentru cladirea bisericii din sat, si un om si-a pierdut viata in luptele alea. Ne-am zis, „Acolo ne ducem sa semanam evanghelia Domnului Isus. Dar, dupa ce ne-am dus prin sat, am vizitat satul, am stat de vorba cu cativa oameni, ne-am dat seama care este atmosfera, ne-am rugat mergand pe strazi, la fiecare pas. Am strabatut tot satul, cerand binecuvantarea lui Dumnezeu si deschiderea evangheliei acolo.

Ne-am dat seama ca aveam nevoie de o casa. O casa in care sa incepem adunarea. Ne-am rugat, am mers a biserica din Sura Mare si fratii din consiliul bisericii ne-au sfatuit ce sa facem. (Pe) noi ce studiam pe vremea aceea cuvantul despre rugaciune. Si atunci s-a nascut intre noi ideea, „De ce n-am aplicat ceea ce am invatat?” Sa ne rugam Domnului concret. De multe ori necredinta noastra se ascunde in spatele rugaciunilor generale. Orice ar face Dumnezeu ca raspuns la rugaciunile alea, noi tot nu vedem nimic. Ca sunt atat de generale ca nici Dumnezeu nu stie ce sa faca ca raspuns. (Acuma, a-ti inteles dumenavoastra formularea mea).

Atat de generale sunt (rugaciunile), incat necredinta noastra e mascata. Spre exemplu: „Doamne, noi stim ca tu poti vindeca bolnavii!”  Asta-i rugaciune pentru bolnavi? Asta este o declaratie teologica. Nu rugaciune. Sau, „Doamne, daca este voia Ta, vindeca.” Asta nu e rugaciune. Mai taci. Asta este marturisirea unui principiu, care si el are sens de invatatura biblica. Rugaciunea are alte carari. Nu vorbe inaltatoare, frumos formulate, ca in spatele lor sa stau in siguranta, „N-o vrut Domnul.” Intelegeti? Rugaciunea este concreta.

Si, in aceasta latura a rugaciunii, cu fratii de acolo, am zis, „Domnul Dumnezeu sa ne binecuvanteze si (1) sa ne dea in localitatea aceasta o casa.” Am cerut casa sa fie in centrul satului, ca sa fie usor de venit la ea. Prima conditie- la rugaciunea concreta. (2) Am cerut sa fie a unui om cu nume bun. Nu ne ducem noi in casa unui om care are o faima din aia de rea reputatie, ca nu mai vine nimeni acolo. Sa fe de nume bun. Cineva a zis, dar aici prin partile noastre, daca zici ca stai in casa in care se face si biserica, nu mai vine lumea la adunare. Atunci am zis, „(3)- sa fie si goala”. Cineva a zis, „dar cum stam cu banii? N-avem bani de inchiriat asemenea casa”. Am zis, „(4) Sa ne-o dea Dumnezeu fara bani”. Si cand vrem sa incepem lucrarea? In trei saptamani. Conditiile astea le-am pus Domnului Isus. Ne-am rugat si am postit. Dumnezeu e pentru noi in experientele noastre, cat ii permitem sa fie.

In timpul celor 3 saptamani s-a intamplat o situatie. Am primit un telefon din partea unui domn, Domnul Mates. „Domnul Brie?” „Da.” „Nu va suparati, nu ma cunoasteti, nu va cunosc. Ma gasesc intr-o situatie de stramtorare. Reprezint o asociatie, am primit un TIR din Germania, incarcat cu tot felul de bunuri pentru oameni necajiti si n-am unde le descarca. Masina trebuie sa plece. Am auzit ca dumneta ai avea ceva spatii cu care ai putea sa ne ajuti.” Am zis, „Cum sa nu?” Am simtit in inima, pe omul acesta trebuie sa-l ajutam imediat. Si l-am ajutat, Am gasit 15 baieti si repede i-am rezolvat treaba. A fost foarte bucuros. S-a pus problema, in timp ce eu rezolvam lucrurile acestea, ne-a intrebat el, „Cat ne costa?” „Nu va costa nimic, Domnule. Dorim sa facem o binefacere. Si dumneavoastra faceti binefacere”.

Foarte bucuros si incantat de ce se intampla, imi zice el, „Stiti unde ar trebui sa mergeti dumneavoastra si sa predicati? Ca va vad oamenii asa, si aici, baietii astia vorbesc numai despre Dumnezeu.”  In satul pentru care ne rugam noi. Eu am tresarit. Zic eu, ne-am duce, numai ca suntem in cautarea unei case acolo. „Oh,” zice, „asta cautati? Am eu o casa in Hamba, e goala, nu sta nimeni in ea. E langa posta, in centrul satului.” Cand am auzit am zis, „Aleluia”. Dar, vreau sa vad cum merge. Imi spuse-se ca e directorul scolii, treaba cu numele bun. Neamt, si directorul scolii. Nu se putea nume mai bun in imprejurarea aceea. „Domnule profesor, dar trebuie sa ne intelegem cu banii. La care zice el, „Cat ma costat pe mine, ca tin aici produsele astea? Atata va costa si pe voi. Luati-o pe de gratis. Daca vreti, de maine puteti merge sa o amenajati si sa intrati in ea cat mai iute.” Cand s-au terminat acele trei saptamani, noi inauguram lucrul Domnului in casa aceea. Legile rugaciunii, surori si frati. Dumnezeu asculta rugaciunea. Slavit sa fie numele Lui. Trebuie s ane incurajam si sa ne rugam Domnului cu credinta.Sa ne rugam Domnului cu toata inima si cu toata indrazneala, ca El ne asculta. Si cu atat mai mult ne asculta, cand ne rugam impreuna.  „Casa Mea va fi o casa de rugaciune”. Amin.

Vladimir Pustan – Cea mai puternica saptamana din istoria universului

VEZI PAGINA Vladimir Pustan PREDICI aici

Pustan Targu Jiu

Intrarea lui Isus in Ierusalim (Targu Jiu)

Cel mai mare eveniment s-a petrecut acum 2000 de ani, cand Isus Hristos a intrat calare pe un magarus in Ierusalim. A fost cea mai puternica saptamana in istoria universului, cea mai incarcata de semnificatie istoria universului. A fost o saptamana de foc pentru Domnul nostru si la propriu si la figurat. Mergea pe un drum, la capatul caruia il astepta un botez al suferintei. Mergea pe un drum la capatul cui il astepta paharul care trebuia sa-l bea. Un pahar al suferintei exceptional. E greu ca sa suferi cand esti vinovat, e foarte greu si cand esti vinovat. Dar, cand esti nevinovat e cu atat mai mare durerea. E greu sa suferi pentru tine, dar cand trebuie sa suferi pentru altii, cu atat mai grea este durerea.

In urma cu 2000 de ani, pentru ortodoxi, penticostali, baptisti si crestini dupa evanghelie si adevntisti sau catolici, in urma cu 2000 de ani a venit cineva care a impartit lumea in doua. Care a impartit istoria si universul in doua.  Timpul si vesnicia le-a impartit in doua. Pana la Isus Hristos toate lucrurile erau in ceata. A venit Domnul si a limpezit lucrurile. Domnul nu mai are gri. Domnul are negru si are alb. Culorile sunt clare. Este o delimitare puternica in ceea ce vedem. Noi ne impartim dupa culte, Hristos ne imparte dupa roada. In urma cu 2000 de ani a intrat in Ierusalim, calare pe un magarus. M-au intrebat copii de ce a intrat in Ierusalim, daca a stiut ca o sa moara. De aceea. Pentru ca a stiut ca o sa moara.

Spune evanghelistul Luca ca s-a indreptat hotarat cu fata spre Ierusalim. Trecuse-ra pana atunci toate amaraciunile peste El. Pentru pacatul meu trebuia sa mor eu. Dar, Dumnezeu a hotarat, in marea dragoste ca Isus Hristos sa moara in locul nostru, pentru mine si pentru tine. Si acesta era planul lui Dumnezeu: Sa-L nasca pe Isus Hristos in pantecele unei fecioare , sa traiasca printre noi timp de 30 de ani, la 30 de ani sa-Si inceapa activitatea, timp de 3 1/2 ani sa predice, sa faca bine, sa vindece bolnavii, sa scoale mortii din mormant, timp de 3 1/2 ani sa vesteasca o imparatie si sa le spuna oamenilor acelasi lucru. Pocaiti-va ca imparatia cerurilor este aproape. Timp de 3 1/2 ani a fost ascultat, sau ascultat mai putin. La 3 1/2 ani, in ultima saptaman a vietii Sale pamantesti, in trupul acesta de carne, ca a fost si Dumnezeu si om, s-a dus calare pe un magarus, si-a intrat in Ierusalim.

Jesus jerusalem entry art

De ce a intrat Isus Hristos in Ierusalim?

De ce s-a dus acolo, in cetatea aceea, ca acolo nu L-au primit niciodata? De ce s-a dus acolo unde a fost ridiculizat mereu? De ce s-a dus in locul acela, unde stia ce era sa i se intample? Este usor sa te duci si sa slujesti intr-o biserica unde oamenii te accepta, intr-un oras in care te acepta. Este usor sa stai intr-o familie in care esti bine primit. Ei bine, Isus Hristos a intrat in Ierusalimul care nu l-a acceptat niciodata. N-avea sa-L accepte nici in saptamana aceea. Imi veti spune, „Dar, au venit oamenii si au aruncat haine si flori si crengi au aruncat, si-au strigat Osana, au strigat „Mantuieste acum, Doamne”. Asta nu e inchinare? Da, este inchinare. El acolo a intrat, pentru ca iubea oamenii si nu pietrile.

Seara Isus a inceput sa planga. S-a uitat la templu si a zis: Ierusalime, Ierusalime… dar nu pentru tine am intrat eu, pentru templul asta de pietre, pentru ca eu nu iubesc pietrele, eu iubesc oamenii. Va veni o vreme cand in templul asta nu va ramanea piatra pe piatra. NImic nu va mai ramanea Ierusalime aici, pentru ca n-ai cunoscut vremea cercetarii tale. Dumnezeu nu mai era in templul din Ierusalim, plecase de mult. Dumnezeu nu iubeste pietre, Dumnezeu iubeste oameni. Stiti de ce a plans Isus Hristos de Ierusalim? El nu plangea decat la mort. A plans cand a mai fost la Lazar acasa si la vazut mort. El nu plange decat acolo unde-i moarte, moarte spirituala. Acolo era moarte spirituala. Acolo il cinsteau pe Dumnezeu numai cu buzele si inima lor era departe de Domnul.(9:00 mai sunt 47 de min. din predica)

Vasile Oprea Cantari

  1. Thumbnail<br /> 4:46 Vasile Oprea – Inima mea
  2. Thumbnail<br /> 5:56 Vasile Oprea Cintari
  3. Thumbnail<br /> 4:07Vasile Oprea – Hai lupta frate
  4. Thumbnail<br /> 4:51 Vasile Oprea – Vrednic este Mielul
  5. Thumbnail<br /> 4:20 Vasile Oprea – Tu esti cel mai minunat
  6. Thumbnail<br /><br /><br /> 57:07 Vasile Oprea – Cum si de ce m-am pocait

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari