„Intre Scriptura si ziar” – Iulia & Dan Calinescu – 40 de zile si nopti pentru viata

familia-calinescu-4-de-zile-si-de-nopti-pentru-viata

Vorbim despre alegeri care ne afecteaza: transgenerationale. Putin dintre noi se gandesc, probabil tara asta poarta un blestem, un blestem al sangelui care striga din pamant. Din anii ’50, ’60, incoace, s-au numarat vreo 22 de milioane de avorturi. Problema mea si a unor prieteni care sunt matematicieni de profesie este ca aceasta cifra este mult, mult redusa. De fapt, avem mult mai multe avorturi. Probabil putem vorbi despre o cifra de peste 30-35 de milioane de avorturi de atunci incoace. Este o povara imensa si ne miram de blestemul care este peste tara. Probabil, trebuie sa ne cerem iertare lui Dumnezeu si trebuie sa venim cu ispasire inaintea Lui, ispasire in post si rugaciune. […]

Am vrea sa discutam acum inaintea Postului Mare si am vrea sa continuam apoi sa ne rugam si sa facem campanie Pro-viata. Pentru aceasta am invitat in emisiunea noastra „Intre Scriptura si Ziar” familia Calinescu.

Reclame

„Intre Scriptura si ziar” – Ghita Mocan – Poemele tatalui

ghita-mocan-intre-scriptura-si-ziar-poemele-tatalui

Marius Cruceru: ….. Sa ne restauram perspectiva uitandu-ne in Sfintele Scripturi. Il am din nou invitat in aceasta zi pe pastorul Ghita Mocan. As vrea sa ne indreptam pornind de la ultimele declaratii ale oamenilor politici, de la ultimele probleme aparute in presa scrisa si presa audio/video si anume despre FAMILIA TRADITIONALA, relatiile normale in familie. Ce inseamna o familie traditionala?

Ghita Mocan: O familie traditionala, cred ca isi gaseste imaginea si argumentul in prima carte a Bibliei. Cred ca nu e intamplator ca revelatia Scripturii, canonul Scripturii incepe cu Geneza, o carte a familiilor. Mereu m-am intors si eu in aceste ultime zile, ultimele saptamani, cel putin mental  si uneori in discursurile mele la ideea de familie din Geneza, acolo unde exista parinti, exista bunici, unde este o relatie interesanta, patriarhala, sigur, asa cum era epoca. Intre tata si fiu, in transmiterea binecuvantarii, in care tot mai putini cred. In relatia bazata pe ascultare, pe respect, pe cultivarea valorilor, pe o anumita promovare a valorilor, inclusiv familiale, de clan poate, de la o generatie la alta. Un transfer natural de la o generatie la alta, intr-o familie heterosexuala care poate sa procreeze si unde parintii aceia din acea vreme, patriarhii, au inteles ca trebuie sa-i dai mai mult decat o caza, in cazul acela un cort. Mai mult decat sa-i pui in mana o meserie, sa-i creezi oarecum un context multumitor de viata, sa-i oferi o relatie educationala, mai mult decat o relatie biologica.

Ce mi se pare interesant este ca traim vremuri atat de zdruncinate incat pana si relatia biologica este pusa in discutie, incat fiziologia relatiei a ajuns sa fie in prim planul dezbaterii- problema homosexualitatii, problema incestului discutata in tarile civilizate ale Europei. Ne-am dus mult, asta e senzatia mea, spre fiziologie. Suntem ecologisti. Suntem orientati spre trup. Suntem atenti cum ii hranim pe copii, sa-i crestem sanatosi din punct de vedere fizic. Sa le oferim recreatie. Sa le oferim sisteme de invatamant cat mai eficiente. Aproape toate acestea parca le facem fugind de propria noastra responsabilitate, cea educationala.

Marius Cruceru: Nu numai Geneza, cum ati amintit, dar continua acest fir rosu in Exod, in Levitic, in Deuteronom. Acolo este o realitate multigenerationala si transgenerationala. Sunt valori care se transmit dintr-o generatie in alta. Vorbim despre familie, vorbim despre familii disfunctionale, familii formate din parinti singuri. Mame singure, tati singuri care isi cresc copiii din diverse motive. Ce sanse are o asemenea familie disfunctionala sa realizeze totusi obiectivul educatiei despre care vorbeati? Eu provin dintr-o asemenea familie. Mama ne-a crescut singuri si cred ca a facut o slujba peste puterile ei, destul de buna pana la un moment dat. Ati avut pentru o scurta perioada dvs. propria experienta.

Ghita Mocan: Cu asta doream sa incep. Exista in viata mea, cum stiti, un intermezzo intre doua mariaje. Intre 2005 si 2008 am trait experienta familiei monoparentala. Sotia mea a decedat in 2005 si pana m-am recasatorit, i-am crescut pe cei doi copii singur. E cumva, spun la propriu ca nu recomand. Asta se intampla. Dar, ce bine ca dupa acea perioada de trei ani, aprox., s-a sfarsit pentru ca nu numai ca nu am putut sa fiu mama pentru copii, deci, nu numai ca nu am putut sa fiu mama, frate Marius, n-am reusit sa fiu uneori nici tata. Pentru ca incepi sa le faci pe amandoua si te trezesti la un moment dat ca ai frustrarea ca n-ai reusit sa faci nici una, nici alta. In acest context, recomand recasatoria. Sigur, nu in orice timp, nu cu orice persoana. Sigur, nu ne pripim. Sigur, nu ne lasam oarecum impulsionati in ideea de recasatorie doar de aspectul trupesc, fizic. Dar, cu bagare de seama, cu calauzirea lui Dumnezeu, recomand ca pe cat posibil copiii sa fie crescuti de ambii parinti.

Marius Cruceru: Cunoscandu-va familia, este o familie pe care as putea-o exemplifica drept model si faceti o slujba, cel putin cat se vede din afara, excelenta ca parinti. Parintii fiind, copii rezultati din prima casatorie, s-au adaptat foarte bine la noul context. Din aceste presiuni, din necaz, din suferinta prin care ati trecut, din experienta pastorala, din lecturi, a rezultat o carte. Aceasta carte se numeste ‘Poemele Tatalui”.

O discutie foarte educativa continua…

Sa-i iubim sau nu pe musulmani?

Marius Cruceru, Ghita Mocan Intre Scriptura si Ziar Credo TV

Marius Cruceru, Ghita Mocan Intre Scriptura si Ziar Credo TV

„Intre Scriptura si ziar” – Pastor Ghita Mocan’

Sa-i iubim sau nu pe musulmani?

Marius Cruceru: Avem doua categorii la extrema pendulului: ultra-pacifistii si ultra-justitiarii. Ultra-pacifistii se exprima in felul urmator: „Nu trebuie sa avem niciun fel de reactie fata de agresiunea ISIS. Dumnezeu, in suveranitatea Lui, va avea grija de ei. Dumnezeu ii va opri. Noi trebuie doar sa-i iubim. Noi trebuie sa-i acceptam, sa-i evnaghelizam  eventual. Sa stam ca niste oi care sunt duse la taiere.” A doua pozitie este: „Treziti-va europeni. Este ultima sansa. Veti fi inghititi. Valurile  de emigratie care au venit si vor veni aduc tot mai multi teroristi, tot mai multi agresori. Este o conspiratie secreta a muslimilor care invelesc in imigratie pasnica un val de armate teroriste care ne vor distruge setingul cultural. Pastor Ghita Mocan, cum raspundem pastoral, biblic, teologic, celor doua extreme ale pendulului?

Ghita Mocan: Evenimentele care vin peste noi ca un tavalug, nu fac altceva decat sa ne provoace intr-atat de mult, incat cu multa usurinta, dar in acelasi timp in mod pagubos, ne ducem fie spre o extrema, fie spre cealalta. Probabil ca din punct de vedere conceptual, toate aceste  evenimente care au, iata, o nota de violenta uneori absolut terifianta, ne provoaca sa luam atitudini absolut radicale. Ne imping spre un radicalism care din pacate nu este evanghelic…..

Ca sa raspund, o mica introducere pe doua paliere. Biblia, mai ales Vechiul Testament, este o carte in care gasim, mai ales in continutul ei destul de multa violenta. Confruntari armate, confruntari om la om. Gasim un tip de comportament care apare in miniatura, in paradigma acolo si care se reiau ca variatiuni pe aceeasi tema de-a lungul istoriei crestinismului si a lumii. Apoi, in sinul crestinismului istoric vorbind, au existat violente de-a lungul secolelor in fiecare secol, de altfel, de care ar trebui sa ne fie jena. Ar trebui sa ne fie rusine. Ca sa nu mai spunem ca incepand din secolul VII de la aparitia Islamului, intre crestinism si Islam s-au purtat mereu razboi, mai mult sau mai putin vizibil. In orice caz, au fost teritorii castigate, recastigate. Au fost spatii de lupta ideologica sau cu arma. Doar ca acum noi, noua ne este dat sa privim spre aceasta batalie, care de fapt reia o tema mai vechesi o duce insa mult mai departe. Intr-adevar, mult mai departe.

Marius Cruceru: Dace ne uitam asa cum ati invocat prin Scripturi, de la Cain si Abel, de la prima crima pana in Apocalipsa, tot sirul rosu al Scripturii, istoria binecuvantarii, asa cum ii place fratelui Beni Faragau sa spuna: „Istoria binecuvintarii este calauzita de un fir rosu al binecuvintarii lui Dumnezeu, dar si o dira rosie de sange. Avem tot felul de confruntari si unii ar spune, sustinatorii razboiului sfant crestin, care au argumente istorice si teologice la Augustin. Augustin scrie pagini absolut superbe si bine argumentate despre necesitatea razboiului, despre utilitatea razboiului. Despre utilitatea razboiului ca un rau mai mic. Acestia spun: avem un Dumnezeu razboinic. Avem un Dumnezeu care isi pune ingerii sa lupte pana in Apocalipsa. Si vedem in Daniel, vedem in Apocalipsa razboaie care se desfasoara deasupra capetelor noastre, razboaie in lumea spirituala, asa cum vedem, razboaie in care Dumnezeu iese la lupta. Avem un Dumnezeu care isi sfatuieste soldatii spre genocid, spune lui Iosua sa-si curete Canaanul. Cum reactionam, avand aceste modele in minte, aceasta paradigma rezidenta, a unui Dumnezeu razboinic? Cum reactionam si cum raspundem acum cand, iata, evenimentele din Franta ne infioara si ne dau emotia aceea in stomac de dorinta, de razbunare, dorinta de a raspunde.

Ghita Mocan: As incepe raspunsul de la coada. Si as spune  ca prima reactie care o creaza violenta, aproape ca un automatism emotional, este dorinta aceasta, setea de razbunare. Da, sunt de acord ca exista multa tensionare pana in ultima carte a Bibliei. E mai usor fiind suprotabila violenta din Biblie decat violenta de la Paris pentru ca e oarecum mai departe de noi si este destul de departatat in timp si nu punem atata pasiune. Insa, nicaieri in Scriptura, Dumnezeu nu incurajeaza razbunarea. Adica, violenta din Biblie nu este rodul unei razbunari, ci mai degraba a  providentei. Ori, diferenta aceasta, desi pare de nuanta, ea este fundamentala. Daca prima reactie pe care o avem la violenta este razbunarea, ar trebui mai degraba sa ne intrebam de unde vine acea reactie. In mod cert, nu din Duhul lui Dumnezeu. In mod cert, nu din iubirea crestina, inteleasa in sens Nou Testamental in limbajul Domnului Isus, in invatatura Domnului Isus si apoi perpetuata de apostoli. In mod cert, din spiritul acela sau din instinctul acela profund firesc al nostru, sunt reactii viscerale, sunt reactii puternic emotionale. De obicei, si in viata de zi cu zi, cele mai multe greseli le facem pe fond emotional. Ma gandesc ca aceeasi paradigma ar trebui sa o aplicam si dincoace. (notite din primele 9 minute, mai sunt aprox 40 de minute din discutie)

Intre Scriptura si ziar, Marius Cruceru, Ghita Mocan, Credo TV Decembrie 2015

Sa-i iubim sau nu pe musulmani? Ep. 26

VIDEO by Credo TV

„Intre Scriptura si ziar” Ep. 17 – Viorel Dejeu (despre cancer)

Intre Scriptura si ziar, interviu cu Viorel Dejeu realizar de Marius Cruceru.

Ce inseamna asta, ca textul din Biblie este un text revelat, inspirat? Beni Faragau

Beni Faragau "Intre Scriptura si Ziar" Photo captura CredoTV

Beni Faragau „Intre Scriptura si Ziar” Photo captura CredoTV

Istoria Binecuvantarii este o carare prin Scriptura.

Beni Faragau: Deci, Toată* Scriptura este insuflată de Dumnezeu [si aici citez] şi de folos** ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, (2 Timotei 3:16) Daca iau Biblia, trebuie sa tin cont de doi autori. Este autorul divin care supervizeaza intreaga Scriptura. Acuma, e un lucru stiut ca Biblia este o biblioteca, practic. 40 de autori, 3 limbi diferite, pe 3 continente diferite, de-a lungul 1.600 de ani. Sa tii in armonie o astfel de colectie de texte, ca sa poti spune „Dumnezeu nu se contrazice”, trebuie sa existe o minte deasupra mintilor pe care Dumnezeu le-a folosit. Eu nu cred ca oamenii sau scriitorii au fost masini de scris. Ci, eu cred ca personalitatea lor a ramas, dar, Dumnezeu a insuflat  adevarurile, lor. Le-a dat harul sa aiba acces la fantana intelepciunii lui Dumnezeu si  in felul asta e o diversitate de texte inaintea ta, guvernate, intr-un fel, de mintea suverana a lui Dumnezeu care da armonie intregii Scripturi. (8:56)

Acuma, daca ma leg doar de textul pe care l-ai citat: „sa nu fierbi iedul in laptele mamei lui”, nici unl dintre noi nu il luam in mod mecanic, sa-l tranlsatam in relatia si realitatea zilelor noastre. Si atunci, ma intorc inapoi in vremea respectiva si aici, contextul istoric este foarte important. Si trebuie sa inteleg framantarile religioase ale vremii respective. Care sunt conotatiile religioase ale unui astfel de gest? In mod evident, lucrurile s-au schimbat de atunci si pana acuma. Dar, principiul il pot si eu translata la mine. Pentru ca, fara sa intru in foarte multe discutii, as putea spune: idolatria din vremea respectiva impingea pe oameni la tot felul de ritualuri, prin care ei isi manifestau increderea in divinitatile vremurilor respective. Ce-mi spune Dumnezeu, simplu, este: Pune-ti increderea in Mine. Principiul acesta, ‘renunta la dumnezeii veacului in care traiesti si pune-ti increderea in Mine. Asta este un element care-l pot translata.

Se spune ca Biblia are un singur inteles, dar o mie de aplicatii. Intelesul trebuie sa mi-l dea contextul in care gasesc textul. Si aici intra toate contextele pe care le-am amintit. Si cel literal si cel istoric, si cel teologic. Dar, aplicatiile pot fii foarte diferite. Un principiu, il pot aplica in diverse forme. Depinde de situatia in care ma aflu, locul in care ma aflu.

MC: Deci, avem de-a face cu un text foarte complex. Divino-uman, spune-ti. Cu un autor divin, unic, care  are un fir rosu din Geneza pana in Apocalipsa. 40 de autori si aici este evident, citind Scriptura in original, vezi diferenta de stil, de personalitate. Uneori, ceea ce noi am spune ‘erori’ de retorica sau de gramatica sau forme ciudate gramaticale, auto divin- autor uman, un fir rosu… ce este Istoria Binecuvantarii? Ati cautat de-a lungul zecilor de ani  si zecilor de carti pe care le-ati scris si de asta stam de vorba acum, pentru telespectatorii nostri, care nu va cunosc, trebuie sa mentionez faptul ca la aceasta emisiune sunt invitati experti  intr-un anumit domeniu, care au expertiza si experienta. Cartile din spate, zeci de ani de studii, numai eu va stiu de aproape 30 de ani, facand acelasi lucru. Ati ajuns la un concept: Istoria Binecuvantarii. Ce ne puteti spune pe scurt, dupa acesti zeci de ani, ramanand si facand acest aluat, care s-a copt deja in jurul conceptului ‘Istoria Binecuvantarii’, ce ne puteti spune in cateva cuvinte despre ce ati observat in acest fir rosu? (11:40)

Beni Faragau: Da-mi voie sa plec de la framantarile mele cu multi, multi ani inainte. Lucrand cu studentii, suntem in Cluj, un centru universitar. Ei vin si pleaca. Noi stam a o imensa usa rotativa si mi-am pus o intrebare simpla, plecata de la propriile mele framantari: cum poti aseza baza cea mai larga in timpul cel mai scurt in viata unui om? Daca i-au mijloacele revelatiei, plec de la faptul ca Dumnezeu s-a revelat in constiinta noastra, in istorie, S-a revelat in Fiul Sau, in Isus Hristos, in Scriptura, cred ca Scriptura ramane sursa primara a revelatiei. Pacatul a afectat toate lucrurile. Nici pe Hristos nu-L inteleg, altfel. Si El S-a legitimat prin Scriptura.

Daca i-au Scriptura, pentru ca despre ea vorbim, am 66 de carti inaintea mea. Este extrem de complexa. Imi trebuie 80 de ore sa o citesc de la un capat la celalalt cu voce tare. Dar sa ma descur in impaienjenisul de forme literare si de contexte istorice diferite? Si de aici a plecat intrebarea. Acum, Domnul Isus Hristos insusi spune: Şi viaţa veşnică este aceasta Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. – Ioan 17:3 Daca iau Biblia in mana si vreau sa ajut pe cineva, intrebarea pe care am pus-o devine practica si relevanta: cum asez in timpul cel mai scurt, baza cea mai larga in cunoasterea lui Dumnezeu? Este suficient sa iei Biblia in mana si sa vezi ca are doua parti: Vechiul si Noul Testament. 39 de carti. Este suficient sa te uiti un pic mai atent, sa vezi ca aceste carti  sunt grupate dupa formele literare: 17 carti narativ istorice, 5 poetice si cele de intelepciune sau sapientale. Si am 17 carti profetice. Acuma, Noul Testament, este ca un burete inmuiat in Vechiul Testament. Gasim o multime de citate. Aceasta legatura este indisolubila intre cele doua. 

Citeste in intregime aici – Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 9 – Beniamin Faragau (teolog)

Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 9 – Beniamin Faragau (teolog)

Marius Cruceru cu Beni Faragau "Intre Scriptura si Ziar" Photo captura CredoTV

Marius Cruceru cu Beni Faragau „Intre Scriptura si Ziar” Photo captura Credo TV

Marius Cruceru: De aceasta data, mai mult despre Scriptura si am vrea sa stim cum anume sa spalam mintea cu apa Cuvantului, ca sa citim corect realitatea care ne inconjoara. Ne vom indrepta spre intrebari de genul: De ce studiu biblic? De ce sa platim pretul pentru a citi Scripturile? Mai are vreo relevanta Scriptura in viata omului in secolul XXI? Ne putem hrani epistemic din adevaruri care au fost scrise acum 2.000 de ani?

In 1986 eram in liceu. Ca mai toti tinerii din generatia mea, nu visam, dar eram obligati sa ne facem ingineri. Majoritatea apropiatilor ne sfatuiau ca ingineria este cea mai buna optiune, pe vremea aceea, pana cand am intalnit la Iasi un inginer care si-a schimabt complect traiectul profesional. Si pasiunea, si preocuparile s-au indreptat spre Sfanta Scriptura.
Dupa prima intalnire si a doua, si a treia, dupa ce am adancit privirile in Scripturi, s-a uitat la mine si a spus: „De ce nu risti? De ce nu te duci la filologie?”
„La filologie? La filologie se duc numai fetele. Nu am ce cauta la filologie.”
„Du-te la filologie clasica. Cauta , vezi daca se studiaza undeva in tara si mergi in directia aceea.”

Astazi, am 20+ ani de cariera, ca filolog clasicist si datorita acestui inginer care a devenit filolog. Astazi l-am invitat pe Beni Faragau. Cand spui ‘Beni Faragau’, spui Studiu Biblic. Poti sa nu fii de acord cu rezultatele concluziilor sale. Poti sa nu fii de acord cu metodologia. Poti sa nu fii de acord cu anumite lucruri care sunt scrise in cartile lui. Dar, nu poti sa spui un singur lucru, ca Beni nu iubeste Scripturile.  „Bine ati venit, Beniamin Faragau si as vrea sa ne indreptam spre Scripturile acestea. Daca suntem intre Scriptura si Ziar, pornim de la Scripturi.

Si, prima intrebare este, cu pornire de la un text, unul din textele pe care le-am studiat, printre primele impreuna, in urma cu 29 de ani, cand ne-am intalnit, este o promisiune in Scripturi.

Fi-ti implinitori ai Cuvantului, nu numai ascultatori, inselandu-va singuri. Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. – Iacov 1:22 – 25

Beni Faragau "Intre Scriptura si Ziar" Photo captura CredoTV

Beni Faragau „Intre Scriptura si Ziar” Photo captura CredoTV

Studiem Biblia si totusi nu suntem fericiti. De ce sa studiem Biblia?

Ma uit pe masa si vad ziare si vad Sfanta Scriptura. Cred ca ar fi suficient sa le rasfoim, sa vedem in cate divergente directii te arunca ideile lumii de astazi. Intrebarea mea este: unde este steaua polara, care sa ma ajute sa navighez prin lumea in care traim? Si eu cred ca asta e suficient pentru mine, ca sa zic: i-au Biblia in mana ca sa ma pot orienta  in diversitatea extraordinara pe care o intalnesc in fiecare zi in viata mea. De mii de ani, acelasi cuvant, a schimbat mii si zeci de mii de vieti. Si le-a dat orientare pe marea tulburata a vietii. Si asta in sine, zic eu, se merita sa ma impinga in directia asta.

MC: Deci, daca ma uit intr-un text de 2.00 de ani, pot sa citesc, sa sondez, sa interpretez mai bine realitatea care ma inconjoara. Sunt atatea lucruri provocatoare imprejur: casatorie, cresterea copiilor, finante, politica… Ce relevanta are un text pentru politica de ziua de astazi, pentru interpretarea fenomenului politic?

Beni Faragau: Mi-aduc aminte de o vorba a lui John Stott, dupa ce a predat prelegerea intr-o universitate. Au venit doi tineri la el si au zis: „D-le, nu contestam adevarul celor spuse de dvs. Intrebarea noastra este: ce relevanta mai au pentru noi aceste adevaruri, dupa mii de ani? E adevarat, cartea pe care o tinem in mana este cel putin 2.000 de ani veche, daca stau in Noul Testament, si trebuie sa o imping mult mai departe, daca trebuie sa o imping in Vechiul Testament.

Acuma, ce trebuie sa stiu despre Biblie si tot de la John Stott am invatat, cu ani si ani in urma lucrul acesta, este ca as putea reduce Biblia toata la o propozitie simpla: Dumnezeu a vorbit. 

I. De ce a vorbit [Dumnezeu]?

Si daca as pune doua intrebari simple, in primul rand: De ce a vorbit? Teologii spun ca Dumnezeu este transcendent. Noi traim aicea, in gauacea universului, in bucla asta de sir a desertaciunii. Daca El n-ar fi coborat spre noi, daca nu ne-ar fi vorbit, nici n-am fi stiut ca exista. Si atunci, venirea Lui spre noi, ridica alte doua intrebari: de ce un Dumnezeu transcendent ne-a vorbit?

  1. In primul rand, ca sa se faca inteles. Si aici, cred ca este important ce ai facut tu in facultate, sa intelegi limba, literatura, pentru ca Dumnezeu si-a codat mesajul in haina limbii. La Babilon n-au incurcat decat un aspect al limbii, ca sa faca posibilitatea comunicarii intre diversele limbi de pe pamant.
  2. A doua intrebare, daca El a vrut sa se faca inteles, obligatoriu a vorbit in timp si spatiu. Cu alte cuvinte, textele Bibliei nu au fost scrise pentru mine, acum si aicea. Ci, pentru ei, atunci si acolo.

II. Cine este Cel care a vorbit?

Dar, daca pun cealalta intrebare? Cine este Cel care a vorbit? Pentru ca Dumnezeu a vorbit, El ramane intotdeauna in armonie cu Sine insusi, nu Se contrazice. Si pentru ca Dumnezeu a vorbit si El este Alfa si Omega, El ramane normativ si relevant.

Cred ca aceste patru axiome fundamentalein interpretarea Bibliei, n-ar trebui sa le pierdem din vedere. Acuma, stiind prapastia dintre Biblie si noi, eu cred ca ma apropii de Biblie cu doi pasi distincti.

  1. Mai intai, pun intrebarea: Ce a insemnat textul  pentru ei, atunci si acolo? E foarte important sa prinzi contextul istoric, sa intelegi ce s-a intamplat in vremea respectiva.
  2. Dar, dupa ce ai epuizat lucrurile si ai ajuns la pricipiile universal valabile din text, atunci, poti sa treci prapastia: Ce inseamna textul pentru mine, acum si aicea?

In felul acesta, cred eu, context vechi devine relevant in zilele noastre.

MC: Ce a insemnat pentru ei, atunci, acolo : „sa nu fierbi iedul in laptele mamei lui”… Ce inseamna pentru mine acum? Ca nu imi trece prin capsa fac asa ceva. De ce acest text este un text special? Vorbim de hermeneutica, dar vorbim de hermeneutica biblica, pentru ca plecam cu niste presupozitii asupra acestui text, noi, credinciosii, avem niste pozitii diferite. Am colegi necredinciosi, filologi clasici, de asemenea, care se paropie de textul asta ca de oricare alt text. Este un text superb, fascinant, literar, dar eu am presupozitii diferite. Textul asta este un text special. Este un text inspirat.

Ce inseamna asta, ca este un text revelat, inspirat?

Beni Faragau: Deci, Toată* Scriptura este insuflată de Dumnezeu [si aici citez] şi de folos** ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, (2 Timotei 3:16) Daca iau Biblia, trebuie sa tin cont de doi autori. Este autorul divin care supervizeaza intreaga Scriptura. Acuma, e un lucru stiut ca Biblia este o biblioteca, practic. 40 de autori, 3 limbi diferite, pe 3 continente diferite, de-a lungul 1.600 de ani. Sa tii in armonie o astfel de colectie de texte, ca sa poti spune „Dumnezeu nu se contrazice”, trebuie sa existe o minte deasupra mintilor pe care Dumnezeu le-a folosit. Eu nu cred ca oamenii sau scriitorii au fost masini de scris. Ci, eu cred ca personalitatea lor a ramas, dar, Dumnezeu a insuflat  adevarurile, lor. Le-a dat harul sa aiba acces la fantana intelepciunii lui Dumnezeu si  in felul asta e o diversitate de texte inaintea ta, guvernate, intr-un fel, de mintea suverana a lui Dumnezeu care da armonie intregii Scripturi. (8:56)

Acuma, daca ma leg doar de textul pe care l-ai citat: „sa nu fierbi iedul in laptele mamei lui”, nici unl dintre noi nu il luam in mod mecanic, sa-l tranlsatam in relatia si realitatea zilelor noastre. Si atunci, ma intorc inapoi in vremea respectiva si aici, contextul istoric este foarte important. Si trebuie sa inteleg framantarile religioase ale vremii respective. Care sunt conotatiile religioase ale unui astfel de gest? In mod evident, lucrurile s-au schimbat de atunci si pana acuma. Dar, principiul il pot si eu translata la mine. Pentru ca, fara sa intru in foarte multe discutii, as putea spune: idolatria din vremea respectiva impingea pe oameni la tot felul de ritualuri, prin care ei isi manifestau increderea in divinitatile vremurilor respective. Ce-mi spune Dumnezeu, simplu, este: Pune-ti increderea in Mine. Principiul acesta, ‘renunta la dumnezeii veacului in care traiesti si pune-ti increderea in Mine. Asta este un element care-l pot translata.

Se spune ca Biblia are un singur inteles, dar o mie de aplicatii. Intelesul trebuie sa mi-l dea contextul in care gasesc textul. Si aici intra toate contextele pe care le-am amintit. Si cel literal si cel istoric, si cel teologic. Dar, aplicatiile pot fii foarte diferite. Un principiu, il pot aplica in diverse forme. Depinde de situatia in care ma aflu, locul in care ma aflu.

MC: Deci, avem de-a face cu un text foarte complex. Divino-uman, spune-ti. Cu un autor divin, unic, care  are un fir rosu din Geneza pana in Apocalipsa. 40 de autori si aici este evident, citind Scriptura in original, vezi diferenta de stil, de personalitate. Uneori, ceea ce noi am spune ‘erori’ de retorica sau de gramatica sau forme ciudate gramaticale, auto divin- autor uman, un fir rosu… ce este Istoria Binecuvantarii? Ati cautat de-a lungul zecilor de ani  si zecilor de carti pe care le-ati scris si de asta stam de vorba acum, pentru telespectatorii nostri, care nu va cunosc, trebuie sa mentionez faptul ca la aceasta emisiune sunt invitati experti  intr-un anumit domeniu, care au expertiza si experienta. Cartile din spate, zeci de ani de studii, numai eu va stiu de aproape 30 de ani, facand acelasi lucru. Ati ajuns la un concept: Istoria Binecuvantarii. Ce ne puteti spune pe scurt, dupa acesti zeci de ani, ramanand si facand acest aluat, care s-a copt deja in jurul conceptului ‘Istoria Binecuvantarii’, ce ne puteti spune in cateva cuvinte despre ce ati observat in acest fir rosu? (11:40)

Beni Faragau: Da-mi voie sa plec de la framantarile mele cu multi, multi ani inainte. Lucrand cu studentii, suntem in Cluj, un centru universitar. Ei vin si pleaca. Noi stam a o imensa usa rotativa si mi-am pus o intrebare simpla, plecata de la propriile mele framantari: cum poti aseza baza cea mai larga in timpul cel mai scurt in viata unui om? Daca i-au mijloacele revelatiei, plec de la faptul ca Dumnezeu s-a revelat in constiinta noastra, in istorie, S-a revelat in Fiul Sau, in Isus Hristos, in Scriptura, cred ca Scriptura ramane sursa primara a revelatiei. Pacatul a afectat toate lucrurile. Nici pe Hristos nu-L inteleg, altfel. Si El S-a legitimat prin Scriptura.

Daca i-au Scriptura, pentru ca despre ea vorbim, am 66 de carti inaintea mea. Este extrem de complexa. Imi trebuie 80 de ore sa o citesc de la un capat la celalalt cu voce tare. Dar sa ma descur in impaienjenisul de forme literare si de contexte istorice diferite? Si de aici a plecat intrebarea. Acum, Domnul Isus Hristos insusi spune: Şi viaţa veşnică este aceasta Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. – Ioan 17:3 Daca iau Biblia in mana si vreau sa ajut pe cineva, intrebarea pe care am pus-o devine practica si relevanta: cum asez in timpul cel mai scurt, baza cea mai larga in cunoasterea lui Dumnezeu? Este suficient sa iei Biblia in mana si sa vezi ca are doua parti: Vechiul si Noul Testament. 39 de carti. Este suficient sa te uiti un pic mai atent, sa vezi ca aceste carti  sunt grupate dupa formele literare: 17 carti narativ istorice, 5 poetice si cele de intelepciune sau sapientale. Si am 17 carti profetice. Acuma, Noul Testament, este ca un burete inmuiat in Vechiul Testament. Gasim o multime de citate. Aceasta legatura este indisolubila intre cele doua. 

Ce au citat Isus si apostolii cel mai mult?

Daca mi-as lua, metaforic vorbind, libertatea sa ma ascund dupa Duhul lui Dumnezeu, care-i insuflat pe autorii Noului Testament, ii foarte simplu sa vezi  care sunt cartile preferate  ale autorilor Noului Testament. Din primele 17 carti, Domnul Isus si apostolii au citat Deuteronom mai mult decat orice alta carte. Din Isaia, decat din orice alta carte profetica. Din Psalmi, mai mult decat din celelalte cinci carti. Observi, aproape involuntar, esti trimis, daca vrei sa asezi baza cea mai larga, esti trimis spre aceste sectiuni. Ai Deuteronom, ai Isaia, ai Psalmii.

Ce i-a interesat pe autorii Noului Testament?

Urmatoarea intrebare este: ce i-a interesat pe autorii Noului Testament? Care e firul acela rosu de care pomeneau ei? In mod evident este linia mesianica. Cu alte cuvinte, Domnul Isus Hristos, in drum spre Emaus, a inceput de la Moise si l-a talcuit in toate Scripturile ce erau cu privire la El. S-a intors in seara aceleasi zile si a luat toate sectiunile Vechiului Testament: Legea lui Moise, proorocii si Psalmii. Si le-a vorbit despre El insusi, despre persoana Lui. Deci, firul central al intregii Scripturi este linia Mesianica. In Hristos se implinesc toate prefigurarile si profetiile Vechiului Testament.

De aici a plecat cautarea noastra. Si in felul acesta ne-am construit o carare prin Scriptura. Istoria Binecuvantarii este o carare prin Scriptura. Daca as lua din Geneza, pana in Apocalipsa, s-ar putea sa nu vad copacii de padure sau padurea de copaci, pentru ca este un demers laborios si foarte lung. Istoria binecuvantariiare mai multe sectiuni. Dar, in prima sectiune, in primii sapte ani, noi am adunat coloana vertebralaa Scripturii. Si acuma, iti spun o experienta din viata mea, sa vezi cum s-au declansat lucrurile.

Eram in anul 5, aveam vreo 1.006 de biserici pe urma noastra in studiu biblic in tara. Si eram obosit. Am descoperit ca am diabet. Eram cu chitara in mana si imi plangeam sufletul inaintea lui Dumnezeu. Si tocmai studiam Iosua. Si Dumnezeu i-a spus lui Iosua un lucru interesant: Uite tara. Cat va calca talpa piciorului tau, atata vei avea. Si am pornit, pas dupa pas, sa acopar toata tara, ca sa fiu sigur ca totul v-a fi al meu. Circumstantele l-au impins pe Iosua intr-o alta directie. A dat doua batalii. A frant coloana vertebrala a dusmanului si a stapanit tara inainte sa o fi cucerit.

Si in momentul acela mi-am pus o intrebare. Si am zis: „Wow, care-i dusmanul meu?” Ignoranta, necunoasterea lui Dumnezeu. „Care-i tara care trebuie sa o cuceresc?” Cuceresc 66 de carti. „Exista o coloana vertebrala care trebuie franta? Care o fi aceea?” Si infelul acesta, in Istoria Binecuvantarii, adunam, in primii sapte ani, 26 din cartile Bibliei, care formeaza coloana vertebrala a Scripturii. Carti reprezentative din punct de vedere literar, din punct de vedere istoric, din punct de vedere teologic. Si in felul acesta, practic, pe carare, ajungi sa colinzi spatiul sacru de revelare a Sinelui lui Dumnezeu, in dorinta de-al intalni, de-al cunoaste.

MC: Dupa acesti zeci de ani de studiu si zeci de carti scrise, aveti ceva, dupa anii acestia, ceva de spus unui tanar, care s-ar indrepta spre studiu biblic, formal sau informal. Sa presupunem ca avem un tanar care nu neaparat ar alege cariera filologica, ceea ce am facut eu. Dar, ar vrea si am spune: „Vreau sa-mi frang ignoranta si vreau sa cuceresc si eu Scripturile.” Ce l-ati sfatui la inceput de drum?

Beni Faragau: Pentru ca drumu-i lung si greu, daca nu esti bine motivat, o lasi balta. Te opresti din toata alergarea. In primul rand, i-as pune in mana o carte care am scris-o dupa 25 de ani. Se cheama „Viziunea Imparatiei”. 18:01

VIDEO by Credo TV

Vezi si –

Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 5 – Dorin Muresan (scriitor)

Din aceeasi serie –

Vizioneaza si – Marturia lui Dorin Mureșan, eliberat de experiență narcotica

Viziteaza Blogul lui Dorin Muresan aici – https://dorinmuresan.wordpress.com/

VIDEO by Credo TV

Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 7 – Dacian Palladi

Photo credit www.tedxeroilor.com

Ziarul este bombardat in ultimul timp despre justitia romaneasca. Este drept si se cuvine, credinciosi fiind, sa abordam asemenea subiect? Trebuie sa ne intereseze ce se intampla in tribunale? Avem oare o bucurie perversa, oare cumva, o bucurie stricata in momentul cand vedem pe cineva cu catuse pe maini? Suntem satisfacuti ca s-a facut justitie omeneasca? Stim cu totii ca justitia omeneasca poate fii cateodata inexacta, poate fii discutabila. Stim de asemenea din Scripturi ca avem un judecator mare, judecatorul divin care este Dumnezeu.

Cum vom aborda acest subiect? Am chemat langa mine un expert. Asa cum v-am spus in alte emisiuni, dorim sa ne slujim de trupul lui Hristos. Trupul lui Hristos are diverse madulare care sunt specializate prin experienta si expertiza in diferite domenii. N-ar fi pacat ca in numele unei democratii evanghelice prost intelese, in care toti suntem egali, suntem slujitorii tuturor, sa eliminam centrifugandu-ne expertii spre zone marginale ale bisericii, fara sa ne intereseze ca in biserica si in trupul lui Hristos sunt oameni cu adevarat competenti, care ne pot vorbi despre subiecte dificile, delicate, o aventura a gandului pentru majoritatea dintre noi.

L-am invitat de aceasta data, alaturi de mine, pe atunci, 1991, cel mai tanar procuror din Romania. Un om care a demonstrat de a lungul anilor , vreme de 20+ ani de cariera, ca este competent in doua domenii, nu numai unul, si in domeniul justitiei si in domeniul politicei. In urma cu cativa ani, Dumnezeu l-a cercetat, si-a daruit viata Domnului, este membru in Biserica Emanuel din Oradea. Este de asemenea profesor asociat la Universitatea Emanuel. L-am invitat pe Dacian Palladi…

Viziteaza blogul lui Dacian Palladi aici – http://www.dacianpalladi.com/

Marius Cruceru, Intre Scriptura si ziar, Credo TV, Dacian Palladi

VIDEO by Credo TV

Vezi si –

Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 6 – Mircea Dudas (expert finante)

Mircea Dudas – un om care sustine si predica adevarurile Scripturii, deopotriva raportanduse ca expert la realitatea financiara.

Vezi si –

Mircea Dudas, Marius Cruceru, Credo TV, Intre Scriptura si ziar

VIDEO by Credo TV

Marius Cruceru – Intre Scriptura si ziar (Ep. 3) Gigi Cosman

Marius Cruceru Emisiunea Intre Scriptura si Ziar CredoTV

Vezi aici

Intre Scriptura si ziar (Ep. 3) Gigi Cosman

De aceasta data. avem un subiect extrem de delicat si provocator si anume: Familia reflectata in media moderna- atat in ziare, cat si in spatiul virtual. Traim, in ultimii ani, si avem din ce in ce mai multe plangeri din partea pastorilor, a consilierilor crestini, legate de  un anumit comportament din ce in ce mai straniu a unor membrii din bisericile noastre, a unor soti, sotii, care copiaza un comportament, asa cum este   acesta reflectat in familia prezentata pe sticla, reflecata in ziare. Acest tip de comportament vine in contradictie si in opozitie frontala  cu modelul si paradigma prezentata de Sfintele Scripturi. As vrea sa punem din nou presiune asupra mintii noastre si sa ne spalam mintea in apa Cuvantului, incercand sa intelegem care sunt provocarile pe care le avem astazi, acum, in societatea romaneasca contemporana din partea societatii care ne inconjoara, asupra familiei crestine. Am vrea sa incercam sa aflam solutii, raspunsuri, impreuna.

Pentru aceasta l-am invitat pe pastorul Gigi Cosman, este deja cunoscut multora dintre telespectatorii nostri prin alte prezente la Credo TV, dar, deasemenea este cunoscut in multe biserici din spatiul evanghelic datorita faptului ca impreuna cu sotia au inceput, dupa o tragedie personala, au inceput sa prezinte seminarii pentru familii din spatiul evanghelic si nu numai. Dupa aceasta experienta de 15 ani, draga frate Gigi. care credeti ca ar fi principalele provocari pe care familia romaneasca din spatiu romanesc, cu acces la media, cu acces la ziare, cu acces la internet, cu acces la Facebook, le experimenteaza acum in aceste vremuri?

Pastor Gigi Cosman: Cred ca suntem de acord fiecare dintre noi ca asistam la o degradare a vietii de familie si suntem intr-un context, in care un tavalug al emanciparii care vine de dincolo de ocean, a ajuns pana la noi, se rostogoleste peste Europa si de 20+ ani incoace si peste tara noastra. Cred ca suntem intr-o perioada in care tot ceea ce tine despre adevar si de revelatia lui Dumnezeu este contestat in asa masura incat frizeaza orice element de logica si de bun simt. Nu mai este o lupta intre idei, ci pur si simplu o agresiune  fara logica, dar in asa fel facuta si cu atata subtilitate incat cuprinde toate mediile si este greu sa distingi intre ceea ce este valoare si nonvaloare. Cand vorbim despre familie, cred ca familia este tinta unor atacuri foarte bine concertate. Familia nu trebuie sa existe. Pur si simplu, pentru ca Dumnezeu a decretat ca  este o relatie intre un barbat is o femeie pe o viata, pentru o viata intreaga, asta deja deranjeaza in lumea contemporana. Si de aici sunt o multime de lucruri care ne solicita si ne face sa ne incordam atentia , daca vrem sa rezistam acestei presiuni care vine din exterior si care se rostogoleste peste noi.

Eu n-am vazut niciodata un cerc patrat. Cu toate astea, suntem invatati ca ceva ce este definit  prin natura lucrurilor  si prin revelatia lui Dumnezeu, familia, ca fiind un barbat si o femeie, ni se sugereaza ca ar putea fi alternative. Bun, aceste lucruri, hai sa zicem ca nu ne afecteaza inca pe noi care suntem intr-un mediu evanghelic si tinem de Scripturi. Sunt insa alte lucruri care provoaca familia intr-un mod cu totul deosebit, gandindu-ma la persepctivele care le aduce mass media, cu mijloacele acestea atat de usor de accesat, pe care le avem in buzunar si unul dintre pericole este sa ne uitam la internet ca si la o sursa infailibila de informatii. Este o concurenta la Scriptura, din acest punct de vedere, desi aduce surogate si multa mizerie, aproape ca nu mai gasesti familie care sa-si ia informatiile din Scriptura, inainte de a merge la internet: cum se cresc copiii, cum se face sex, toate lucrurile se iau de pe internet. Astazi nu exista nici o… este campul informational universal care este in jurul nostru, care ne inconjoara, la care avem acces toti si avem impresia ca tot ce se spune acolo este foarte bine gandit si la fel afirmat.

Nimeni nu merge la informatii gandind ca primeste niste lucruri direct de la Dumnezeu. Dar, exista o anumita credibilitate si credulitate in abordarea acestor lucruri. Deci, noi, ne confruntam acuma cu un timp in care afirmatia Domnului Dumnezeu din Geneza, in urma caderii si in urma pacatului, a blestemului care a venit peste omenire, se manifesta in niste forme exacerbate cu totul diferite de cum a fost pana acuma. Probabil, in istorie a mai fost, in perioada romana si in alte epoci din istorie. Dar, acuma, mijloacele de diseminare a raului sunt mult mai puternice. Ma gandesc la afirmatia facuta de Domnul, femeii, in relatie: „Barbatul tau va stapani peste tine.” O asemenea realitate se petrece in orice familie unde Dumnezeu nu este la locul Lui, nu este de dorit. Nu ma mir in nici un fel ca femeile nu mai vor sa stea intr-o relatie de familie, ca nu le mai trebuie certificat de casatorie, ca sa poata sa-si ia gentuta oricand si sa plece. Deci, lucrurile rele, care tin de vlestemul care a venit asupra noastra sunt acuma la locul lor si primesc acest apelativ de lucruri de dorit si bune. Este o schimbare de valori.

 

Stergerea granitelor intre viata eclesiala si restul vietii

Tendinta actuala a evolutiei bisericii, adunarea care e presupusa de celebrarea unei persoane, in care Fiul lui Dumnezeu promite ca El Insusi va vesti numele Tatalui in mijlocul adunarii si ca va canta laudele Tatalui in mijlocul adunarii, aceasta functie se pierde in timp. Din pricina formei de amfiteatru in care suntem, am obisnuit credinciosii ca participa la un spectacol si ne-am indepartat de functiile bisericii. Si atunci, spectacolul la care esti este echivalent cu cel de pe ecran. Pentru ca nu mai este o asteptare a omului, a intalnirii cu Dumnezeu si nu exista o anticipare a puterii lui Dumnezeu care se manifesta intre noi. Este doar o asteptare a unui program care-i bun sau rau. Si comentariile nu sunt in ce fel mi-a schimbat viata ce s-a intamplat, ci, mai degraba, daca mi-a placut. Si ce nu mi-a convenit.

Era o perioada in care ieseam din adunare si in momentul in care ieseam, barbatii incepeau sa discute: „Mai, tu cum ai inteles ce a zis? Cum intelegi textul asta?” Acuma, observ ca imediat cand se termina adunarea, se muta comutatoarele si oamenii incep sa vorbeasca. Dar: „Ce afacere ai mai facut?” Si atunci, distinctia intre ce se intampla intre treziturile adunarii si ce se intampla pe ecran, nu mai exista.

Nu as suspiciona pe nimeni de rea intentie, ci doar de neintelegere a unor lucruri, pentru ca toti doresc sa aiba cat mai mare audienta, fara sa intelegem ca nu numarul de oameni vorbeste despre prezenta Domnului. Depinde cu ce adunam. Calitatea celor care vin sunt in functie de ceea ce li se ofera. Acest cadru care este adunarea, sa zicem, de sarbatoare a bisericii, care trebuie sa ne intalnim ca si comunitate cu Dumnezeu, trebuie sa fie in mod necesar obligatoriu, insotita de celelalte functii ale bisericii, daca este o functie de invatatura, care in primul rand este adusa in mijlocul adunarii, in care toate lucrurile trebuie sa fie inspre zidire, spre cresterea membrilor bisericii. Exista un alt pas care tine de legatura frateasca. Daca acest pas nu exista, oamenii nu se vor vedea incurajati si nu vor fi ajutati nici de intalnirea de duminica. Ii va ajuta ceva mai mult decat ceea ce urmaresc pe ecran, pentru ca tentatia este: „Haidem, sa vedem, dincolo, astia ce fac, astia ce zic?” Atunci e o fuga, nu te alegi cu nimic, in timp ce mananci, in timp ce zopilul vorbeste samd.. Cred ca din pricina pasului care lipseste in familie de legatura frateasca, in care mai multe familii se aduna, nu ca sa discute politica, nici sa se distreze, nici sa manance impreuna, ci se aduna realmente ca sa inteleaga cum sa-si creasca copiii. Care se roaga pentru asta. Care-i intereseaza viata bisericii si stiu ca atunci cand vin la adunare, ce se intampla acolo, depinde de inima lor.

Notite din primele 15 min, mai sunt aproc 15 min de vizionat.

VIDEO by Credo TV

Marius Cruceru – Intre Scriptura si ziar (Ep. 2) Liviu Mocan

Marius Cruceru Emisiunea Intre Scriptura si Ziar CredoTV

Vezi aici

Intre Scriptura si ziar (Ep. 2) Liviu Mocan

Primul invitat la Episodul 2 – Liviu Mocan – un prieten vechi si bun, unul dintre expertii promisi, un expert este un cuvant foarte pretentios, in cazul dansului ar trebui sa gasim o denumire speciala pentru ceea ce aduna laolalta sculptorul Liviu Mocan. As vrea in aceasta zi sa discutam despre arta si despre crez artistic, despre efect manipulator al artei, despre felul in care crestinii trebuie, au dreptul, este necesar sa faca sau nu, arta.

 

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari