(Meditație despre plagiatul predicilor)

Ioan Alexandru Grigore ne ofera o meditație despre plagiatul predicilor la Depozitarul lui Dumnezeu.

După ce am terminat de lecturat cartea lui W.Phillip Keller „Predators in our pulpits” (Prădători in amvoanele noastre” ..am descoperit că „Asistam la o lipsa de autenticitate si integritate chiar in pregatirea predicilor unde aproape 60%-70% din gândirea altui predicator este preluată, imitata si plagiată apoi si livrata ca mesaj „muncit si inspirat” in predica de saptamana viitoare. Dumnezeu insa nu opereaza astfel. El vrea mai intai sa vorbeasca intr-un slujitor mai intai- ca apoi sa vorbeasca prin el altora.”

‘Nu stiu cine esti, dar daca plagiezi, te voi gasi……’ sursa photo

Nu mai avem hrană în sufletele noastre pentru că noi ne-am obișnuit cu conservele pregătite de alții, cu schițele și predicuțele mestecate și recurgitate de alții.

Bloggul meu nu este sperietoare pentru lucrătorii autentici.Consider că un pastor full-time nu are de ce să iși facă probleme cu acest subiect.
Plagiatura.

Eu cred că el are timp de studiu personal doar el cu Dumnezeul Scripturii și că nu este un director de programe, sau un moderator de emisiuni religioase în cadrul unei biserici și nici director de circ sau carnaval, manager de activități distractive, sau diriginte de șantier la zugrăvit, masterchef la împăturit sarmale, ci el este preocupat serios în studiul și expunerea Cuvântului lui Dumnezeu în mod sistematic și expozitiv.

Pentru cei care au la dispoziție tot arsenalul și pregătirea teologică, (cele cu H) hermeneutica, homiletica, hamartologia, hexegeza și alte limbi antice, greaca, latina și ebraica…predicarea ar trebui să fie floare la ureche. Mai ales dacă ai fost si chemat de Dumnezeu (nu auto-chemat sau chemat de alții) la această lucrare și ai abilități de comunicare.

Mai rău e de noi, cei laici, oamenii bi-vocaționali. Ispita de a plagia a oamenilor cu slujbe seculare, a celor care muncesc în 3 schimburi și care mai trebuie să mai și slujească din Cuvânt într-o biserică este foarte,foarte mare.

Este mai confortabil și mai ieftin să urmărești scheletul- schița unui alt predicator și apoi să o îmbraci tu. Aici nu cred că este un păcat major, intrucat Evanghelia este aceeași și nimeni nu are drept de proprietate asupra ei.

Totusi, unde sesizez eu problema?

Ea apare atunci cînd…..

Citeste in continuare aici – http://nazireat4him.blogspot.ro/2015/04/meditatie-despre-plagiatul-predicilor.html

Tu cu ce ai rămas din predica de (azi) Paște?

Alexandru Ioan Grigore, Depozitarul lui Dumnezeu –

Ceva a dispărut din cadrul bisericilor noastre….

Și nu mă refer la sfântu’ batic,aranjamentele florale,nici la  cantitatea de membrii, nu la capitalul financiar,nu vorbesc nici de rugăciune..aceasta este fie regina sau cenușăreasa care încă mai supraviețuiește , nu vorbesc de putere și pasiune în predici..că o putem fabrica noi cu puține butoane și decibeli, zgomot, nu lipsesc nici programele bine puse la punct, nici corul,ș.a.m.d.Acest accesoriu era carnețelul cu titlul predicii, data și mesagerul.

Observ că a dispărut instrumentul de buzunar, pe care îl vedeam la majoritatea fraților atunci când m-am întors la Dumnezeu la 17 ani. Cine își lua notițe din predică? Veți crede că cei care predicau! Fals!
Eu am văzut altceva…oameni de la fabrică, instalatori,contabili, oameni simpli,apicultori,studenți,pensionari și alții care nu se ocupau neapărat în ale „comunicării în public”… dar care prețuiau în inima lor Cuvântul lui Dumnezeu.

Unele erau cu spirală, altele micuțe cît o palmă, altele îmbrăcate în copertă de piele. Fiecare consumator de programe religioase avea la el pe lângă cartea de cântări și Biblia, carnețelul.

Nu am nimic împotriva relevanței pentru „Noua Generație” care este blindată de cabluri,sticle,plasme,ecrane,laptopuri,mixere,boxe și videoproiectoare. Un adevărat arsenal media! 

Am însă împotriva neutilizării creierului– care de multe ori este lăsat acasă la facturi, următoarea cină,soacre, hrană pentru pisici,la gândul că ți-a rămas fieru’ de călcat în priză, la rate în bancă, meciu’ din Champions League și alte grijuri inerente ale vieții.

Imi aduc aminte ca în primii mei pași de credință în umblarea cu Domnul aveam astfel de carnețele..și îmi notam cuvintele dătătoare de viață, indiferent că veneau printr-un tânăr de 18 ani sau un bătrîn de 81.

Ce NU trebuie sa devină Biserica lui Christos! (2) Ioan Alexandru Grigore

Photo credit Ioan Alexandru Grigore

Citeste –

  – Ce NU trebuie sa devină Biserica lui Christos! (1)

Incepem această a doua etapă a descrierilor metaforelor din Seria „Ce Nu trebuie să devină biserica lui Isus Christos” cu o ilustraţie scrisă de predicatorul Edward Payson(1783-1827) un om cu înţelepciune spirituală, folosit de Dumnezeu in Portland.

Edward Payson spunea:
„Dacă ai vedea un om închis într-o cameră izolată idolatrizând un anumit număr de lămpi şi bucurându-se de lumina lor şi ai dori să-l faci cu adevarat fericit ai putea începe prin a-i stinge toate lămpile, după care ai deschide larg ferestrele pentru a permite luminii Soarelui să pătrundă în acea încăpere”.

Aceasta este şi motivatia mea.
Inchid „lumina” acestor sisteme şi confrunt aceste tendinţe moderne bisericeşti cu învăţătura sănătoasă a Cuvântului lui Dumnezeu şi doresc să fiu însoţit şi de dragoste.
Imi asum acest risc!

11. Biserica Influenţa
Ea dispune de bugete mari, clădiri somptuoase, şi nr.de membrii peste aşteptări. Deţine sume mari de bani, inteligenţă omenească, îndemânare şi vigilenţă cu care rezolvă problemele administrative sau relaţiile excelente cu publicul. (Aici integritatea este un bau-bau) Pentru un studiu personal iţi recomand cartea lui Warren Wiersbe care tratează aceste probleme cu soluţii biblice din Cuvânt in „Criza Integrităţii

12. Biserica lu’nenea
Auzim adesea:”Unde mergi la biserică?”
-„Ah mergi la ăla! Nu la ăla”.

>Biserica în Biblie nu este a unui papă, cardinal, episcop,păstoraş sau a unui cvorum de oameni care deţin influenţă, bani sau o imagine puternică în comunitate. Ci aparţine Celei mai vrednice, măreţe şi frumoase Persoane din Univers-fiul lui Dumnezeu, Isus Christos.

13. Biserica loc de joacăSi cum o transformă într-un astfel de loc? Diavolul atacă biserica din doua directii:
Satan, învăţătorul minciunii va încerca să strecoare din a) EXTERIOR câţiva pioni jucători aici.
Jucători cu păcatul. Că sportul îmi place şi mie. El nu reprezintă o problemă cât nu intră în competiţie cu Dumnezeu.
-Dacă o biserică se joacă, cântă, se distrează, urmăreşte pantomime dar nu este conştientă de doctrina diavolului, aceasta înseamnă că este slabă, ineficientă şi lipsită de putere, fără o marturie asupra comunităţii, nefiind vrednică de atenţia şi preocuparea Satanei.
-b) Dinăuntru- Diavolul este expert în a lucra cu firea pământească şi îi aţâţă pe mebrii bisericii LOC de joacă să se certe şi să intre în conflict din cauza unor jucării (poziţii, funcţii,scăunele, titluri,posturi de conducere peste câţiva oameni)…

Citeste punctele 14-20 in intregime aici – http://nazireat4him.blogspot.ro/2014/02/ce-nu-trebuie-sa-devina-biserica-lui_6.html

Ce NU trebuie sa devină Biserica lui Christos! (1) Ioan Alexandru Grigore

Photo credit Ioan Alexandru Grigore

La fiecare 12 ore apare o nouă denominaţiune. Conform statisticilor in lume sunt peste 40.000.

In urma unor analize ale unor autori creştini am putut descoperi câteva simboluri sau metafore cu privire la unele biserici. Aşa cum suntem noi păcătoşi iertaţi şi imperfecti Dumnezeu găseşte cu cale să se folosească de noi spre a duce Evanghelia Sa celor pierduţi.

Dumnezeu este cel care a instituit Biserica şi o susţine şi azi, Duhul Sfânt a constituit Biserica şi o cercetează şi azi, Domnul Isus Christos şi-a dat viata şi iubeşte Biserica, apostolii au fost membrii activi şi ei în biserici locale iar mai apoi au fondat biserici, unde pe mai departe şi-au primit Invăţătura si cresterea spirituala din Scripturi însa ei au fost mereu în alerta cu privire la învăţătorii falsi şi mincinoşi.

Suntem chemaţi să înţelegem CINE este Biserica din Scriptura,să iubim Biserica (Iubiti Biserica), să slujim Biserica, să respectam pe slujitorii ei şi să împărtăşim prin darurile primite de la Dumnezeu Tatăl nostru Evanghelia unei lumi ce bântuie în întuneric.

Scriu din postura unui membru care are o relaţie bună cu biserica locală, slujesc, însă asta nu mă determină să mă culc pe o ureche să abordez cu tehnica struţului vânturile doctrinei diavolului , să arunc totul sub preş şi să mă prefac că aceste lucruri nu se întamplă în lumea evanghelică şi să cred că aceste simptome şi stări nu vor sa se infiltreze şi printre noi/sau in noi.

Toate aceste tendinţe strâmbe şi deformate apar pentru că oameni carnali ajung în astfel de pozitii şi transformă Biserica lui Christos într-o institutie uşor de controlat şi conduc poporul lui Dumnezeu după ce au învăţat la conferinţele despre conducere a oiţelor, însă toate imaginile pe care le voi prezenta nu au nimic de-a face cu Scriptura.

Dacă vei avea aşteptări nerealiste sau exagerate cu privire la Biserica lui Dumnezeu vei fi dezamăgit!
Aşa că iţi recomand să te fereşti sau să ţi la distanţă orice pericol compus dintr-o:

1) Biserica plină de vitamina „ISM”
Este biserica in care se acceptă şi îmbrăţişează ideologia pe nume „ismul”. Se administrează la orice boală a păcatului doar că are efect temporar şi nu taie problema de la rădăcină, sunt ca pătrunjelu’n supă. Aici avem de-a face cu calea convenabilă de azi precum: servilismul, pacifismul, ecumenismul, tolerantismul, pluralismul, relativismul, situaţionalismul, pragmatismul, sincretismul, umanismul, cameleonismul, şantajismul, consumerismul toate stau cuminte în familia lui bisericism(ul). Toate aceste vitamine sunt ineficiente în lupta cu păcatul.

2) Biserica tribuna politică
Aici vii şi asişti la tot ce se întâmplă în lumea asta pe plan politic, social, cultural. Ţi se oferă direcţii, partide, pixuri, şepci, tricouri, promisiuni şi sloganuri, mai pe direct pentru cine să ne rugăm şi pentru cine să pui ştampila. (aşa mai discret).

3) Biserica sedentară/ burtoasă
Sunt pentru doctrină sănătoasă şi pentru expunerea sistematică a Cuvântului lui Dumnezeu. Dar buba e asta:

Ne blindăm capul cu informaţii si cunoştinţe, cu paradigme şi concepte şi devenim obezi. Devenim nişte burtoşi care doar dăm indicaţii altora.
In general se spune că mulţi vin la biserică pentru Hrană (cuvânt,predică).
Dar mi-a plăcut mult ilustraţia aceasta :
Un predicator a fost invitat într-o biserica să predice.
La introducere, tipul cu clişeele, cu bun venit spune:
– Ne bucurăm că în mijlocul nostru se află fratele predicator X care a venit să hrănească turma lui Christos.
-Insă răspunsul lui a fost:”Biserica lui Isus are nevoie şi de mişcare- de acţiune!”
Azi nici o biserică nu duce lipsă de membrii care vorbesc despre lucrare, vorbesc despre Dumnezeu, vorbesc despre slujire, de oameni care propun lucrări, vin cu iniţiative sau sugestii. Dar cred că toţi ducem lipsă de lucrători activi. Charles Spurgeon are o observaţie dură într-o predică spune”când au venit sfătuitorii la Iov este descrisă urmatoarea stare:
Când „boii arau şi măgarii păşteau” – Două categorii nu? Mulţi stau în biserică şi se hrănesc (o perioadă e bine) dar Biblia spune apoi că sfinţii sunt echipaţi pentru slujire nu pentru beneficiul lor personal.

4) Biserica fraţilor lui Nero si Cezar...
Acesti 2 fraţi işi predică agenda lor, regulile lor, încredinţările şi convingerile lor personale care sunt ridicate la rang de idol, doresc să le impună altora şi cine are curajul să îi confrunte sau cine nu face ca ei li se dă „foc” sau li se arată politicos şi civilizat uşa proscrisului.
Citeste punctele 4-10 si concluzia aici – http://nazireat4him.blogspot.ro/2014/02/ce-nu-trebuie-sa-devina-biserica-lui.html

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari