Cazul Bodnariu şi tăcerea de plumb a dnei ministru Claudia-Ana Costea

…dna ministru cade în false aporii. Pentru astfel de persoane există o cale sigură de a ieși din ele… Autorităţile române trebuie să ştie că opinia publică nu va permite ca în România să fie promovate instituţii de tipul Barnevernetului norvegian….

Pe 16 aprilie voi ieşi în stradă alături de miile de români din ţară şi din diaspora şi voi protesta faţă de brutalitatea feroce, deghizată sub masca „interesului superior al copilului”, arătată de Norvegia prin agenţia Barnevernet. Mă bucur enorm pentru revenirea acasă a lui Ezechiel şi cer cu insistenţă autorităţilor norvegiene să reîntregească grabnic familia Bodnariu.

Nelu Brie la Protestul din Piata Victoriei Bucuresti 9 ianuarie

Nelu Brie la Protestul din Piata Victoriei Bucuresti 9 ianuarie

Cazul Bodnariu şi tăcerea de plumb a dnei ministru Claudia-Ana Costea

În emisiunea „Kilometrul 0” (Digi24, 27 martie 2016), jurnalista Elena Vijulie a întrebat-o pe dna Claudia-Ana Costa, ministrul Muncii, în contextul separării brutale a soţilor Bodnariu de cei cinci copii ai lor, dacă „ar fi utilă în România existența unei instituții la fel de dure precum Barnevernet?”

După o tăcere lungă de 14 secunde, dna ministru a răspuns ezitant, ocolind miezul întrebării: „Nu știu dacă despre duritate ar trebui să vorbim. Eu aș numi-o mai degrabă disciplină”.

Aflăm astfel într-un târziu că dna ministru vrea mai multă „disciplină” în domeniul protecției sociale a copiilor, adică un soi de Barnevernet românesc care să le bage mințile în cap părinților și să-i învețe respectul pentru stat; eventual, în binecunoscutul stil norvegian care a făcut înconjurul lumii. Am avea astfel pe tărâm românesc o instituție hipertrofiată până la monstruozitate, un stat-în-stat învăluit în mister și confidențialitate, o armată de birocrați profund convinși de misiunea lor sacră, nesfârșite proceduri, evaluări, expertize, în sfârșit, un sistem fără contururi clare și fără chip, a cărui compartimentare etanșă aruncă în neant răspunderea pentru dramele familiilor care au avut nefericirea de a ajunge în malaxorul lui administrativ-funcționăresc.

Adeptă a miturilor de inginerie socială modernă, doamna ministru crede că putem spori cantitatea de fericire din familiile românilor prin pachete de legi, prin decretarea de instituții, prin mai mult intervenționism de stat care să-i învețe pe părinți „disciplina”. Statul, erijat în părinte al tuturor cetățenilor, ar fi astfel îndreptățit să le aplice părinților măsuri disciplinare. Mai ales acelor părinți care fac uz de disciplină în educarea copiilor. Cum spuneau latinii, „Non licet bovi quod licet Iovi” („Nu-i este îngăduit boului ce-i este îngăduit lui Jupiter”). Monopolul „disciplinei” aparține statului și numai el decide cine și cât trebuie să fie „disciplinat”.

Dar mai îngrijorătoare decât tăcerea de plumb a dnei ministru (căci în cazul de față tăcerea domniei sale în mod sigur n-a fost de aur) este deconectarea sa în raport cu așteptările românilor. Zecile de mii de români care au ieșit în stradă pentru a-și exprima îngrijorarea și indignarea față de măsurile inumane luate de Barnevernet (nu doar în cazul Bodnariu, ci și în alte cazuri similare) nu ar fi avut nicio ezitare să răspundă răspicat la întrebarea dnei Vijulie: „România nu are nevoie de o instituție precum Barnevernet, care se substituie părinților și care ajunge să comită abuzuri fiindcă își poate permite acest lucru la adăpostul unor legi strâmbe. Românii nu își doresc monștri birocratici care își arogă dreptul de a vorbi în numele copiilor, care joacă la loterie soarta familiilor prin experimente la scara întregii societăți. În România, Barnevernet a ajuns pentru mii de români un nume odios. Cel mult, el poate fi folosit pe post de gogoriță, pentru a o înlocui pe Baba Cloanța, devenită revolută în era corectitudinii politice: „Mănâncă tot, fiindcă altfel dau telefon la Barnevernet și le spun că nu ești cuminte!”.

Pe 16 aprilie voi ieşi în stradă alături de miile de români din ţară şi din diaspora şi voi protesta faţă de brutalitatea feroce, deghizată sub masca „interesului superior al copilului”, arătată de Norvegia prin agenţia Barnevernet. Mă bucur enorm pentru revenirea acasă a lui Ezechiel şi cer cu insistenţă autorităţilor norvegiene să reîntregească grabnic familia Bodnariu.

Mă surprinde uşurinţa cu care dna Claudia-Ana Costa, ministrul Muncii, trece peste indignarea românilor care au protestat împotriva Barnevernet. Autorităţile române trebuie să ştie că opinia publică nu va permite ca în România să fie promovate instituţii de tipul Barnevernetului norvegian.

Acum, când pe alte meridiane se aud voci care afirmă răspicat că instituțiile de plasament sunt contraproductive și că întreaga industrie a protecției copilului trebuie regândită (vezi discursul lui Molly McGrath Tierney la TEDxBaltimore 2014), dna ministru cade în false aporii. Pentru astfel de persoane există o cale sigură de a ieși din ele.

Ioan Brie

Lector dr. Ioan Brie în vizită la Liceul Penticostal „Filadelfia” din Suceava pentru a le prezenta elevilor oferta educațională a ITP

Nelu Brie la Liceul Penticostal „Filadelfia” din Suceava Photo credit ITP

În data de 3 martie, rectorul ITP, Lector dr. Ioan Brie, împreună cu asist. Dragoș Ștefănică au vizitat Liceul Penticostal „Filadelfia” din Suceava pentru a le prezenta elevilor din clasele a XI-a și a XII-a oferta educațională a Institutului. Totodată, elevii au fost îndemnați să rămână integri și dedicați lui Dumnezeu, indiferent de domeniul în care vor alege să se specializeze în viitor. Dorim ca Domnul să pună în inima cât mai multor tineri dorința de a se echipa în vederea slujirii Bisericii Sale.

Mai multe poze aici – https://www.facebook.com/media/set

COMUNICAT Ioan Brie: Bisericile penticostale, baptiste si Crestine dupa Evanghelie din Sibiu organizeaza impreuna o actiune comuna prin care se solidarizeaza cu familiile care au suferit abuzuri in Norvegia

Nelu Brie la Protestul din Piata Victoriei Bucuresti 9 ianuarie

Nelu Brie la Protestul din Piata Victoriei Bucuresti 9 ianuarie

Bisericile penticostale, baptiste si Crestine dupa Evanghelie din Sibiu organizeaza impreuna o actiune comuna prin care se solidarizeaza cu familiile care au suferit abuzuri in Norvegia din cauza Serviciului de Protectie a Copilului, protestand impotriva acestor abuzuri si afirmand valorile credintei crestine. Prin aceasta actiune vrem sa sustinem in special familiile Bodnariu si Nan, ai caror copii au fost luati de catre organizatia Barnevernet in mod abuziv, fara a fi respectate legile internationale si drepturile omului.

Deasemenea, aceasta actiune este si in scopul incurajarii actiunilor concrete din partea autoritatilor romane. Sustinem si dorim ca acestea sa se implice activ si sa faca tot ce tine de ele pentru a apara cetatenii tarii noastre.

Va invitam sa va alaturati noua sambata, 30 ianuarie, intre orele 12.00 – 14.30, in centrul Sibiului. Detalii organizatorice vor fi afisate in timp util.

Dumnezeu sa aduca solutionarea acestor cazuri si sa ramana alaturi de familiile greu incercate!

 

 
Ioan Brie Protest Sibiu Bodnariu

Adevarul: Cum au ajuns penticostalii să fie „sectanţi” pentru români

Cultul pentiAdevarul scrie un articol informativ despre evolutia termenului ‘sectanti’ folosit  cu referinta la penticostali:

De-a lungul timpului, creştinii penticostali au avut de suferit din cauza credinţei lor, cultul penticostal fiind considerat o sectă. De altfel, inclusiv actuala ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX) defineşte termenul penticostal ca: „adept al unei secte creştine care a apărut iniţial în SUA şi s-a răspândit şi în Europa”. Din cauza sensului peiorativ pe care termenul „sectă” îl are, creştinii penticostali au avut de multe ori de suferit şi au fost catalogaţi „sectanţi”.
De altfel, în 2011, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului şi câteva organizaţii de apărare a drepturilor romilor au sesizat Academia Română cu privire la redefinirea termenilor „ţigan” şi „jidan”, obţinându-se promisiunea că „în viitoarele ediţii ale tuturor dicţionarelor elaborate de Institutul de Lingvistică, sub egida Academiei, vom introduce indicaţii care să nu lase loc unor interpretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul (cu sens peiorativ, nerecomandat)”.
La rândul lor, creştinii penticostali i-au solicitat Academiei Române revizuirea termenului „penticostal” din DEX, arătând că referirile din DEX la unele culte neoprotestante „sunt tributare unei retorici discriminatorii şi jignitoare, moştenite din vremea regimului comunist, regim care a căutat să marginalizeze şi să discrediteze cu orice preţ fenomenul religios în general şi bisericile creştine în special”.
Cultul Penticostal a arătat că după cum sunt definiţi în DEX termenii „penticostal” şi „sectă” (comunitate religioasă desprinsă dintr-o religie mare (creştinism, islam, budismu etc.), în vederea practicării unui cult independent, bazat pe o doctrină proprie), reiese că penticostalii s-au desprins din creştinism, ceea ce este fals, inclusiv denumirea cultului fiind „Cultul Creştin Penticostal”.
La intrebarea ‘cine sunt, totusi, penticostalii’, Adevarul il citeaza pe Ioan Brie, Rectorul Institutiei Teologice Penticostale. Ioan Brie explica similaritatile si diferentele intre Penticostali si Ortodocsi. Similaritatile:

„Ca element comun cu creştinii ortodocşi, noi mărturisim credinţa în Sfânta Treime, credinţa în Divinitatea Domnului Isus, faptul că este fiul lui Dumnezeu. Biserica Penticostală împărtăşeşte crezul de la Niceea – Constantinopol, crezul Ortodox, în totalitate”, a explicat pastorul.

Diferentele:
„Noi credem că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, autoritatea în probleme de credinţă şi de dogmă creştină aparţine în mod exclusiv Bibliei. Creştinii penticostali acceptă tradiţia, doar în măsura în care reflectă autoritatea Bibliei”, a explicat pastorul Ioan Brie. O altă diferenţă dintre penticostali şi ortodocşi vizează botezul. Creştinii penticostali nu fac botezul copiilor mici, ci „la vârsta responsabilităţii morale”. „De asemenea, noi socotim că închinarea şi rugăciunea trebuie îndreptată numai către Dumnezeu. Subliniem importanţa pe care Fecioara Maria şi apostolii au avut-o, dar credem numai în închinarea la Dumnezeu”, a mai arătat Ioan Brie, care a subliniat faptul că potrivit crezului penticostal, familia este o instituţie sacră, este unirea dintre un bărbat şi o femeie, divorţul fiind acceptat doar în cazul infidelităţii. „Nu suntem de acord cu avortul, cu căsătoriile de tip homosexual, cu concubinajul”, a mai arătat pastorul.
Si particularitatile credintei penticostale, Vorbirea in limbi si practica ungerii cu untdelemn pentru vindecare:

„În Biserica Pentincostală se mărturiseşte crezul Dumnezeu lucrează în prezent, prin Duhul Sfânt, aşa cum a lucrat şi în vremea apostolilor. Asta înseamnă că în Biserica Penticostală se regăseşte harisma vorbirii într-o altă limbă, vorbire spontană, pe care credinciosul nu o cunoaşte. Precedentul biblic al acestei manifestări este experienţa apostolilor, din Ziua Cincizecimii, potrivit Faptele Apostolilor, cap. 2. Această manifestare nu este o manifestare exaltică ce elimină raţiunea sau liberul arbitru. Nu este o manifestare generalizată şi e rânduită, potrivit crezului Penticostal, acelora care primesc Duhul Sfânt. Aceste experienţe nu sunt impuse nici măcar adulţilor. Nu este ceva care se învaţă aşa încât cineva să fie supus unui proces de învăţare, ci este un dar duhovnicesc care este dat de Dumnezeu în chip spontan celui care crede”, a mai precizat pastorul.

CITESTE articolul AICI – http://adevarul.ro/locale/timisoara/ce-prevede-crezul-familiei-penticostali-bodnariudespre-cresterea-copiilor-ajuns-penticostalii-sectanti-pentruromani-

Ioan Brie – Judecata lui Dumnezeu in vremurile din urma (23.08.2015)

Judecata lui Dumnezeu photo - www.findingtruthmatters.org

Judecata lui Dumnezeu photo – http://www.findingtruthmatters.org

TEXT Romani 1:18

Starea de păcat a omenirii
18 Mânia* lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor.

Nelu BrieTimpul in care traim este un timp in care biserica Domnului se confrunta cu tot felul de vanturi si valuri  de invataturi straine de spiritul Sfintelor Scripturi si de voia lui Dumnezeu. Sunt vremuri in care credinta unora slabeste. Sunt vremuri in care suflete cad de la credinta. Sunt vremuri in care omeni care alta data  erau plini de Duhul Sfant si de credinta, au slabit in pasiunea lor crestina, in marturisirea lor crestina si si-au pierdut dragostea dintai, intorcandu-se in lume. De asemenea, am bagat de seama ca  in aceste vremuri sunt persoane care continua sa ramana in biserici, continua sa ramana in preajma bisericilor, dar se ating de esenta invataturii Domnului, modificand-o, schimband-o in asa fel incat printr-o noua teologie, printr-o noua invatatura, sa fie justificata o noua traire. Sa fie justificata o noua morala. Sa fie justificata o noua orientare. In vremuri ca acestea ni se cere sa veghem, ni se cere sa fim atenti asupra gandirii noastre, asupra invataturii noastre, asupra purtarii noastre, pentru ca facand asa, sa ramanem sub harul lui Dumnezeu, sa ramanem in credinta, si sa e ducem mantuirea pana la capat in frica de Dumnezeu. Dumnezeu sa ne ajute si sa ne binecuvanteze!

In seara aceasta, as dori sa ne apropiem de Cuvantul Domnului observand spiritul pasajului citit, ca mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor. Va rog sa observati ca apostolul spune „mania lui Dumnezeu”. Dar intreb: Dumnezeu se manie? Dumnezeu are vreo atitudine fata de cei care-L necinstesc? Fata de cei care pacatuiesc impotriva Sa?

In vremurile noastre a aparut invatatura potrivit careia Dumnezeu este dragoste. Afirmatia este perfect biblica. Problema cu aceasta invatatura este ca in numele acestui adevar, ‘Dumnezeu este dragoste’, se sustine ca toate emanatiile care vin din Dumnezeu sunt iubire. [Ca] Dumnezeu nu pedepseste pe nimeni. [Ca] Dumnezeu nu osandeste pe nimeni. Dumnezeu iubeste la nesfarsit, mantuieste la nesfarsit, iarta la nesfarsit si va avea in vedere ca fiecare fiinta creata dupa chipul si asemanarea Sa sa fie rascumparata si sa fie transferata in viata vesnica si mantuit. Aceasta invatatura, care  propovaduieste mantuirea universala, pierde din vedere adevarurile privitoare la mania lui Dumnezeu. Biblia ne invata despre mania lui Dumnezeu, ne invata despre judecata lui Dumnezeu. Domnul nostru Hristos ne descopera ca Dumnezeu a pregatit un loc teribil pentru diavolul si pentru ingerii sai. Locul acela se numeste iazul care arde cu foc si pucioasa. Si-n locul acela terifiant, grozav, cunoscut in popor sub numele de iad,  vor ajuge toti aceia care Il necinstesc pe Dumnezeu si toti aceia care prin nelegiuire inabusa adevarul in nelegiuirea lor. Acesta este adevarul. Asa ne invata Scriptura. Dumnezeu este un Dumnezeu drept. In dreptatea Lui, El este plin de iubire si in dreptatea Lui osandeste nelegiuirile oamenilor. Daca nu i-ar fi pasat de nelegiuirile oamenilor, daca nu ar fi avut o pozitie fata de pacatele oamenilor, Domnul nostru Isus n-ar fi murit pe cruce. Dumnezeu nu l-ar fi dat la moarte pe Fiul Sau Isus Hristos. Tocmai faptul ca Isus  Fiul lui Dumnezeu a murit pentru nelegiuirile oamenilor preluand asupra Sa pedeapsa care trebuia sa cada peste noi, tocmai acest adevar central din Scriptura, jertfa lui Isus pentru pacate, arata adevarul privitor la mania lui Dumnezeu impotriva nelegiuirii oamenilor. Isus este Mantuitorul si toti cei care cred in El vor fi la adapost de mania lui Dumnezeu si vor fi paziti de mania viitoare, de judecata viitoare. Slavit sa fie Domnul!

Situatii in care a fost starnita mania lui Dumnezeu

Dar, oare ce starneste mania lui Dumnezeu? Afirmatia din acest pasaj este o afirmatie generala. In aceasta seara as dori sa punem in evideta cateva situatii din Sfanta Scriptura, situatii in care a fost starnita mania lui Dumnezeu. Acestea au fost scrise in Scriptura spre invatatura noastra, ca, stiind ce s-a intamplat, sa ne pazim si sa stam langa Dumnezeu, cu frica de Dumnezeu.

1. Necredinta si trairea in pacat – Mania lui Dumnezeu, intai de toate, este starnita prin necredinta si prin trairea in pacat. Asa ne arata Cuvantul Domnului. Efeseni 5:3 -7 – Curvia* sau orice altfel de necurăţie, sau lăcomia de avere nici** să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi. 4 Să nu se audă nici* cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care** nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă cuvinte de mulţumire. 5 Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli*, n-are** parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu6 Nimeni* să nu vă înşele cu vorbe deşarte, căci din pricina acestor lucruri vine** mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători. MANIA LUI DUMNEZEU VINE PESTE CEI CARE TRAIESC IN PACATE! Mania si osanda si pedeapsa lui Dumnezeu vine peste cei ce-L necinstesc pe Dumnezeu prin nelegiuirea lor. Coloseni 3:5 – De aceea, omorâţi* mădularele** voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea†† şi lăcomia, care*† este o închinare la idoli. 

Se propovaduieste fals, ca Dumnezeu, dragoste fiind, nu pedepseste pe nimeni. In obraznicia si nefrica de Dumnezeu a unora asemenea invatatori, am auzit cu urechile mele pe unul care a plecat dintre noi zicand: Cum si-a putut permite ap. Pavel  si ap. Petru sa confrunte pe Anania si Safira, chemand judecata lui Dumnezeu peste ei si pe Elia vrajitorul, facand sa fie orb pana la o vreme cand Dumnezeu e dragoste? M-a apucat pe mine frica de Dumnezeu, auzindu-l cum vorbeste. Pai, cum poti sa ai o asemenea indrazneala, sa contrazici Scriptura si sa te ridici impotriva unui apostol a lui Dumnezeu? Si pe deasupra sa mai pretinzi si respect. Rusine! Dumnezeu va osandi asemenea atitudini. Si noi, care auzim si altii care vor auzi, vom vedea astea. Ca Dumnezeu nu se lasa batjocorit.

Necredinta, trairea in pacate, parasirea credintei, toate acestea sunt pedepsite de Dumnezeu si starnesc mania lui Dumnezeu. Evrei 10:25 – 25 Să nu părăsim* adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu** atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.  26 Căci, dacă* păcătuim cu voia, după** ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, 27 ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia* unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi. 28 Cine* a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia** a doi sau trei martori. 29 Cu cât* mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări** sângele legământului cu care a fost sfinţit şi va batjocori pe Duhul harului? 30 Căci ştim cine este Cel ce a zis: „A* Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!” Şi în altă parte: „Domnul** va judeca pe poporul Său.” 31 Grozav* lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu!  Auziti, va rog, ca se spune ca numai in Vechiul Testament a pedepsit Dumnezeu. Uitati-va la vers. 28 – Asa era in Vechiul Testament. A venit Noul Testament.  Iata ce aduce Noul Testament – vers 29: Cu cât* mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări** sângele legământului cu care a fost sfinţit şi va batjocori pe Duhul harului? Se manie Dumnezeu? Frati si surori, nu trebuie sa traim cu gandul ca Dumnezeu  este unul care se uita spre noi si abia asteapta sa aiba prilej sa ne pedepseasca. Nu. Dumnezeu este bun si nu vrea moartea nimanui. Dar in acelasi timp, El osandeste pacatul si nelegiuirea oamenilor. Si cine refuza harul lui Dumnezeu si pocainta se va intalni cu judecata lui Dumnezeu. In afara lui Hristos nu exista har. In afara Domnului nostru Isus Hristos si ascultarii Cuvantului Sau nu exista mantuire. 

Exemplele din Scripturi pot continua. Spre ex. Evrei 12:25-29 –  25 Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă* n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbeşte din ceruri, 26 al* cărui glas a clătinat atunci pământul şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta: „Voi mai clătina încă o dată** nu numai pământul, ci şi cerul.” 27 Cuvintele acestea, „încă o dată”, arată că schimbarea* lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămână lucrurile care nu se clatină. 28 Fiindcă am primit dar o împărăţie care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică, 29 fiindcă Dumnezeul* nostru este „un foc mistuitor”. E un cuvat care de asemenea are menirea sa ne tina treaza constiinta. Nu scrie [Dumnezeul nostru] este dragoste, desi in multe locuri scrie: Este dragoste. Dar, apare si aceasta expresie: este un foc mistuitor. Mania lui Dumnezeu se descopera impotriva pacatelor oamenilor. 

2. Cartirea si nemultumirea – Mania lui Dumnezeu se descopera impotriva celor care cartesc si sunt nemultumitori. Gasim in Numeri 11:1,4,10,33 si in atatea alte locuri, felul in care este osandita de Dumnezeu aceasta atitudine lipsita de gratitudine. Cei care cartesc si sunt mereu nemultumiti cad sub mania lui Dumnezeu, sub osanda lui Dumnezeu.

3. Asuprirea strainului, a celui nenorocit, a vaduvei, a orfanului, a celui sarac – starneste mania lui Dumnezeu. Exod 22:21-24 –  21 Să nu chinuieşti pe străin* şi să nu-l asupreşti, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. 22 Să nu asupreşti pe văduvă*, nici pe orfan. 23 Dacă-i asupreşti, şi ei strigă* la Mine după ajutor, Eu le voi** auzi strigătele; 24 mânia* Mea se va aprinde şi vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre** vor rămâne văduve şi copiii voştri vor rămâne orfani. Dumnezeu spune sa avem grija de cel strain, de vaduva si de orfan. Europa trece printr-o criza. Razboiul din Siria, razboiul din lumea musulmana, agresiunea venita din partea Statului Islamic in Nordul Africii, in Orientul Mijlociu, fac ca mii de oameni sa-si paraseasca locuintele, poporul, casa, propietatile si sa plece in patru zari, cautand un loc mai bun. Raman uimit, vazand lipsa de sensibilitate a Uniunii Europene. S-ar putea maine, poimaine sa vedem oameni straini in Sibiu. Oameni care nu vorbesc limba noastraoameni care nu seamana cu noi. Va trebui sa fim sensibili. Va trebui sa ne deschidem inima si sa ne aducem aminte  ca si noi am fost necajiti. Spun acest cuvant in Numele Domnului. Crestinii sunt chemati sa-si deschida casa fata de cel strain, fata de cel disperat, fata de cel fara adapost. Ce-i oare in sufletul acelei mame, care-si ia copiii langa ea si urca pe o barca, stiind ca poate sa moara pe mare, sperand ca va ajunge intr-un loc in care poate sa doarma linistita fara sa mai auda zgomot de razboi. Si cand calca pe pamantul acela, da fata in fata cu niste politisti agresivi sau cu un gard. Rusine acestor natiuni care se numesc crestine si care isi inchid teritoriu fata de cei nenorociti si asupriti. Dumnezeu sa ne dea sensibilitatea de care ave trebuinta. Aduc aminte fratilor nostri ca imediat dupa Revolutie, cand s-au deschis granitele si au putut pleca in Austria si in Germania, bisericile crestine si-au deschis pria data usile. Si-n acele centre de gazduire a crestinilor frati si surori de credinta s-au dus cu haine s-au dus cu  mancare s-au dus cu bani ca sa asiste pe cei nenorociti Maine, poimaine, s-ar putea in Sibiu sa fie un asemenea centru cu sirieni, cu oameni din poporul afgan, cu oameni din Libia sau cine stie. Daca va fi asa, sa fim sensibili. As vrea sa va spun ca in biserica noastra am vazut de mai multe ori asemenea oameni. Nu i-a bagat nimeni in seama. Femei care au lucrat la o fabrica din Sibiu si n-au fost platite, au venit din Idonezia si din biserica Domnului din Sibiu, oamenii s-au dus zilnic si le-au dus paine la locul in care au stat. In vremea aceasta suntem chemati sa fim sensibili. Cand crestinii isi inchid inima fata de cei nenorociti, fata de vaduva, fata de orfan, , fata de strain, mania lui Dumnezeu se poate aprinde si ne ia binecuvantarea. Ne ia linistea. Si sa ne fereasca Dumnezeu sa devenim noi pribegi ca sa vedem cat de dorita este ospitalitatea si bunavointa celui milos. 

4. Razvratirea fata de coducerea lasata de Dumnezeu (1:37:00)

5. Minciuna si viclenie

6. Cei ce provoaca dezbinari

(Notite din primele 20 minute, mai sunt aprox 18  min din mesaj).

Mesajul Pastorului Nelu Brie incepe la minutul 1:17:00 (77:00).

VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu

Nelu Brie – Invatatura Despre Acoperirea Capului la Inchinare

pastor nelu briePastor IOAN BRIE – Invatatura dspre „acoperirea capului” la inchinare.

Textul 1 Corinteni 11:

  1. Vom studia imprejurarile, situatia de viata  in care acest cuvant a fost dat. Vom raspunde la intrebarea, „Ce s-a intamplat oare, in comunitatea bisericii din Corint, ca apsotolul Pavel a fost calauzit sa scrie pe aceasta tema? 
  2. De ce cere apostolul Pavel ca femeia crestina sa se roage, sa se inchine lui Dumnezeu avand capul acoperit si barbatul capul descoperit?
  3. Vom investiga dintre cele mai reprezentative interpretari gresite ale acestui pasaj.
  4. In final, pentru comunitatea Bisericii Emanuel si pentru toti cei ce vor sa umble in spiritul acestei invataturi, vom propune cateva solutii practice.

In primul rand, asa dar, contextul de viata al bisericii din Corint si invatatura  lui Pavel, referitoare la acel context. Vezi transcrierea completa sub video.

VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu

Textul   1 Corinteni 11:1-16

Călcaţi pe urmele mele, întrucît şi eu calc pe urmele lui Hristos. Vă laud că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine, şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat.

Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este capul lui Hristos. Orice bărbat, care se roagă sau prooroceşte cu capul acoperit, îşi necinsteşte Capul său. Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească.

Bărbatul nu este dator să-şi acopere capul, pentrucă el este chipul şi slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului. În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.

10 De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpînirii ei. 11 Totuş, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. 12 Căci dacă femeia este din bărbat, tot aşa şi bărbatul prin femeie, şi toate sînt dela Dumnezeu. 13 Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu desvălită? 14 Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung, 15 pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. 16 Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n’avem un astfel de obicei şi nici Bisericile lui Dumnezeu.

Am citit unul dintre cele mai nepopulare texte din Noul Testament. Cand spun nepopulare, ma gandesc la diversitatea de discutie, controverse, luari de pozitie, atitudini, pe care acest pasaj biblic le naste. In mod general, atitudinile in acest paragraf biblic si fata de practica implicata in el este diversa.

  • In unele comunitati este ignorata deplin aceasta invatatura, socotindu-se ca fiecare este liber sa decida pentru sine ceea ce socoate ca este potrivit.
  • Altii resping aceasta practica, socotind-o o particularitate culturala a bisericii din Corint. Asta e problema celor din Corint. Noi locuim in Sibiu sau in alta parte, prin urmare nu ne priveste.
  • O alta categorie de oameni sustin ca aici, apostolul vorbeste doar celor care sunt casatoriti. Cei necasatoriti, fetele nemaritate nefiind implicate in discutie.
  • Pentru altii, insa, practica acoperirii capului este o norma de credinta, cel putin egala cu invatatura despre Sfanta Treime. Si fetele, incepand de la cele mai mici, pana la cele inaintate in varsta, trebuie sa aibe baticul pe cap, legat cat se poate de strans. Uni au mers pana acolo incat spun ca se gaseste un simbol chiar si in felul in care este asezat, innodat baticul. Sigur ca asemenea perspective de extrema nu sunt cu nimic mai sanatoase decat cele din spectrul opus.
  • Altii considera ca aceasta practica a acoperirii capului la femei, indiferent de varsta si de stare civila, trebuie sa fie facuta oriunde. Atat acasa, cat si la biserica, la locul de munca sau pe strada, ziua sau noaptea, pentru ca esti chemat sa te rogi neincetat si neincetat, ingerii lui Dumnezeu vegheaza.

Iata cat de diverse sunt opiniile acelor care se apleaca asupra acestui text. Spuneam la inceput ca acest pasaj este nepopular. Poate sunt si printre noi din acei care ar fi spus, „Ce bine era daca apostolul Pavel nu-l scria si cu asta problemele erau limpezite, cel putin in parte.” (5:46). Sigur ca nu suntem noi mai intelepti decat Duhul lui Dumnezeu, care l-a inspirat pe apostolul sa lase acest cuvant in Scriptura si nici nu ne trece prin minte sa vorbim despre autoritatea acestui cuvant care vine de la Dumnezeu si care are ceva sa ne spuna. Ne vom apropia de el, nu din perspectiva unei interpretari liberale si nici din perspectiva unei interpretari legaliste, ci din perspectiva a unei interpretari echilibrate, argumentata biblic, istoric, dar si cu aplicabilitate culturala. Un cuvant care sa ne duca aproape de spiritul principiului cuprins  in acest paragraf. (6:40)

Cuvantul va fi impartit in trei parti:

  1. Vom studia imprejurarile, situatia de viata  in care acest cuvant a fost dat. Vom raspunde la intrebarea, „Ce s-a intamplat oare, in comunitatea bisericii din Corint, ca apsotolul Pavel a fost calauzit sa scrie pe aceasta tema?
  2. De ce cere apostolul Pavel ca femeia crestina sa se roage, sa se inchine lui Dumnezeu avand capul acoperit si barbatul capul descoperit?
  3. Vom investiga dintre cele mai reprezentative interpretari gresite ale acestui pasaj.
  4. In final, pentru comunitatea Bisericii Emanuel si pentru toti cei ce vor sa umble in spiritul acestei invataturi, vom propune cateva solutii practice.

I.Contextul de viata al bisericii din Corint si invatatura lui Pavel

In primul rand, asa dar, contextul de viata al bisericii din Corint si invatatura lui Pavel, referitoare la acel context. Lucrurile trebuie sa le luam mai, privite dintr-o perspectiva mai larga. Apostolul Pavel a fost chemat de Dumnezeu sa duca evanghelia intre neamuri. Chiar aceasta chemare era deja un lucru revolutionar. Revolutionar pentru poporul Israel, revolutionar pentru poporul iudeu. Mantuirea se deschidea pentru natiuni. Mesajul apostolului Pavel a fost un mesaj care a provocat mentalitatile antice, intr-un fel in care n-au mai fost provocate pana atunci. Spre exemplu: apostolul a invatatca stapanii de sclavi si sclavii sunt frati in Hristos. Noi nu cunoastem indeajuns de bine mentalitatea antica, referitor la relatia dintre stapan si sclav, ca sa intelegem socul pe care la provocat aceasta invatatura Paulina. Stapanul si sclavul sunt frati; mananca din aceiasi paine la Cina Domnului si beau din acelasi pahar.

O alta particularitate revolutionara a mesajului lui Pavel este ca femeile crestine si barbatii crestini sunt egali in Hristos. Ca si unul si altul sunt primiti de Hristos. Si mandatul preotiei este incredintat si barbatilor si femeilor. Fiecare fiind recunoscut de Dumnezeu si avand dreptul sa se roage lui Dumnezeu. Mai mult, apostolul a invatat ca femeile crestine pot sa participe la intalnirile crestine, in adunarile crestine, in aceleasi incaperi cu barbatii. Lucru care in sinagoga iudaica era imposibil. Erau religii, in vremea apostolului Pavel, rezervate doar barbatilor. Cum spre exemplu, in mahomedadism astazi, numai barbatii ,erg la moschee. Apostolul Pavel spune ca si surorile pot sa vina la inchinare, in casa de rugaciune. Mai mult, ele se pot ruga acolo. Se pot ruga reprezentand adunarea. Pot lucra in lucrul lui Dumnezeu cu darurile Duhului, care i-au fost incredintate- spre exemplu proorocia.

Sigur ca, aceasta latura a mesajului apostolului Pavel, mesaj care venea de la Duhul Sfant, a fost un mesaj care a adus bucurie. Numai ca uni nu l-au inteles bine si au fortat limitele. De exemplu, intre stapani si sclavi, au zis, „Daca eu si stapanul suntem frati, maine sa se duca el la munca; eu nu mai merg.” Si sub numele ca sunt frati isi dispretuiau stapanii. Cam cum fac angajatii crestini care au patron crestin in vremurile noastre. Pe latura cealalta, femeile crestine si-au ridicat fruntea si au zis, „Nu ajunge sa fim alaturi de barbati, vrem sa fim peste ei.” Asta a fost problema din Corint. O emancipare dusa la extrema, o emancipare care a adus dezordine in viata de familie si i viata bisericii. Sub numele ‘ca sunt al lui Hristos’, n-au mai vrut sa-si urmeze sotii. N-au mai vrut sa aibe relatii conjugale cu ei, n-au mai vrut sa stea sub autoritatea lor, ca ele apartin lui Hristos. (12:45)

Si daca pe strada, conform normelor grecesti, se duceau la adunare avand capul acoperit. Era mare rusine sa umble pe strada femeie casatorita, in societatea Greco Romana cu capul descoperit in vremea aceea. Dar, cand intrau in adunare isi dadeau jos naframa si se aratau superioare barbatilor. Asta a fost problema. In aceasta situatie s-a cerut o rezolvare. Iar, rezolvarea venita de la Dumnezeu, prin apostolul Pavel a constat tocmai in acest pasaj. In vremurile noastre se intampla usor diferit. Surorile vin pe strada cu capul dezvelit si se invelesc la biserica si spun ca lucrul acesta nu e rau. Noi, sigur ca laudam exemplul celalat, a veni de acasa cu capul acoperit, dar nu facem din acesta o norma pentru toti.

Revenind asupra Cuvantului, teza apostolului Pavel, invatatura centrala, predata in acest pasaj este ca femeile crestine, femeia in general si in special femeia crestina care intelege, aude cuvantul lui Dumnezeu este invatata sa stea sub autoritatea barbatului, a sotului, in mod special. Si ca recunoastere a acestui statut, sa aibe capul acoperit cu un voal, cand se roaga sau prooroceste. Aceasta este invatatura. Pe partea cealalta, barbatii au datoria sa aibe capul descoperit.

Atentie, va rog: In contextul in care barbatii in Iusaism, cand se rugau, isi acopereau capul. Asta trebuie stiut. Intrebarea care se ridica acuma este intrebarea, dar de ce? Pana, insa la intrebare, haideti sa ne uitam la doua versete, 4 si 5, avand in vedere situatia- teza lui Pavel este aceasta: Orice barbat, care se roaga sau prooroceste cu capul acoperit isi necinsteste capul sau.  Cuvantul cap, din acest pasaj are doua sensuri. Primul sens este sens de partea anatomica, cap si al doilea sens este sensul metaforic, de autoritate- precum, de exemplu, scrie in vers. 3 „Barbatul este capul femeii„, sau, inseamna ca partea asta in sus (capul) este barbatul. E sens metaforic. Dumnezeu este capul lui Hristos- sens metaforic. Versetul 4 ne spune ca orice barbat, care se roaga sau prooroceste cu capul acoperit (aici nu este vorba de sens metaforic, ci ca partea anatomica) isi necinsteste capul sau.”  Ce sens are cuvantul „capul sau” aici? Si metaforic si partea anatomica. Se necinsteste si pe sine si pe Hristos, care este autoritate peste el. Urmatorul verset, vers 5- Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. Intrebarea este din nou, sens anatomic sau metaforic? Raspunsul este ambele sensuri. Pentru ca nu poti intelege cum poti, in vers 6 „razi sau a tunde capul” in sens metaforic. Probabil ca am putea gasi explicatii, cam cum ar putea o sotie sa-si tunda sotul.

II. De ce femeia crestina trebuie sa aibe capul acoperit

cand se roaga sau prooroceste?

Trecand peste partea aceasta, apostolul Pavel adanceste Cuvantul, mergand spre raspunsul la intrebarea: De ce? De ce femeia crestina trebuie sa aibe capul acoperit cand se roaga sau prooroceste? Si invers, barbatul crestin sa aibe capul descoperit.  In pasajul din cele 16 versete sunt puse in evidenta cel putin 7 raspunsuri la aceasta intrebare. Teologii crestini observa ca aici apostolul Pavel (citez) „face abuz de argument”. O problema care pare mica este argumentata cu o inflatie de argumente. „Prea multe se zice pentru o asa problema.” Tocmai pentru ca sunt multe se reflecta sensibilitatea si rezistenta, chiar din vremea lui Pavel la aceasta invatatura.

Argumentul # 1:

Principiul autoritatii barbatului in raport cu femei

Se incepe de la vers. 3 unde cuvantul spune: Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este capul lui Hristos. Acest verset reflecta principiul autoritatii spirituale, asa cum este el asezat de Dumnezeu in univers. „Hristos, capul oricarui barbat, barbatul capul femeii, Dumnezeu, capul lui Hristos.”  Vorbind de o ierarhie, am putea sa spunem (Cel mai sus) Dumnezeu, Hristos, barbatul, sotia. Atentie, ca rog: Ierarhie, nu in sensul importantei sau a valorii persoanelor implicate in aceasta structura, ci ierarhie in ce priveste autoritatea si responsabilitatea. Sotul are autoritate si responsabilitate.

Sotul e responsabil pentru ce se intampla in familia sa, pentru ca i s-a dat autoritate. Eva a mancat din pomul cunostintei binelui si raului si Dumnezeu l-a intrebat pe Adam, nu pe Eva. Probabil ca doar aici, stimate doamne, surori de credinta, convine 100% principiul autoritatii- cand e vorba de dat seama. Revenind la problema noastra, Biblia vorbeste despre statutul de supunere, pe care femeia il are in raport cu barbatul. De unde vine acest statut? Raspunsul Scripturii este ca statutul acesta vine din cel putin 4, sau chiar 5 ratiuni.

  1. Datorita prioritatii in creatie. Adam a fost facut intai, spune Pavel, si apoi Eva.
  2. Apoi, originea femeii. Femeia a fost luata din barbat, va spune Pavel, si nu barbatul din femeie.
  3. Scopul cu care au fost asezati in creatie fiecare. Femeia a fost facuta pentru barbat si barbatul pentru femeie.
  4. Si ordinea in pacatuire. Femeia s-a facut intai vinovata de calcare a poruncilor, lasandu-se amagita.
  5. Mai exista o ratiune. Este consemnata in Geneza 3:16, unde Domnul Dumnezeu a spus cuvintele: „Dorintele tale (adica ale femeii)  se vor tine dupa barbatul tau, iar el va stapani peste tine.”

In scopul protejarii femeii, in scopul ocrotirii ei in lupta spirituala, care a inceput, odata cu caderea in pacat- lupta a carui scop este mantuirea, Dumnezeu o aseaza pe femeie sub protectia  si responsabilitatea barbatului. Nu-i face dezonoare, dimpotriva ii da demnitate, asezand-o sub protectie.

Cand Dumnezeu instituie o stare, stabileste un legamant

Acum, trebuie sa observam un principiu biblic. Ori de cate ori Dumnezeu instituie o anumita stare, face un anumit decret. Stabileste un anumit legamant. Dumnezeu invoca simboluri, care au menirea de a vorbi despre respectiva stare. Spre exemplu:

  • In dreptul lui Cain, Dumnezeu a hotarat s anu fie omorat, sa fie fugar si i-a pus un semn.
  • A fost mai tarziu legamantul cu Noe. Urma ca pe pamant sa vina ploaie, ce inainte de potop nu se intampla. Si dupa ce acest lucru se intampla, Dumnezeu ii spune lui Noe sa nu se sperie cand va vedea ca vine ploaie, pentru ca Dumnezeu a hotarat ca legamant sa nu mai duca niciodata pe pamant potop. Care era semnul care vorbea despre decretul divin? Curcubeul.
  • Ulterior Dumnezeu a angajat cu poporul Israel un legamant. Legamant pe care l-a inceput cu Avram si apoi la continuat cu poporul Israel prin Moise si urmatoarele generatii. Acest legamant avea si el un simbol. Taierea imprejur. Aceia care participau, subscriau legamantului trebuiau sa fie taiati imprejur.
  • Exemplele pot continua. Spre exemplu: Legamantul cel nou, facut in Domnul nostru Isus. Are si el cel putin un simbol, daca nu doua. Botezul in apa si Cina Domnului.

Acuma, se ridica o intrebare. Cand vorbim de decretele divine, avem datoria sa respectam doar cerinta divina? Sau sa pastram si simbolul care vorbeste despre cerinta divina? Aduceti-va aminte ce era sa se intample lui Moise, din cauza faptului ca a neglijat simbolul. Dumnezeu il cheama sa fie izbavitor pentru Israel. Se porneste impreuna cu sotia si cei doi copii spre Egipt, ca sa fie liberator pentru Israel. Si pe drum il intalneste ingerul Domnului, care intr-o noapte a vrut sa-l omoare din pricina ca nu-si taiase imprejur copiii. Nevasta sa stia de aceasta oranduiala si in regim de urgenta a facut o taiere impejur radicala. Acest pasaj reflecta ca in ochii lui Dumnezeu- Moise nu era un om care singur isi lua cinstea sa fie eliberator. Dumnezeu ii vorbise, Dumnezeu il implicase in minuni. Dumnezeuii facuse trimiterea. Si cu toate acestea, Dumnezeu vrea sa-l ucida, pentru ca El nu are nevoie de servitori care neglijeaza parti ale Cuvantului Sau. Acest lucru este foarte sensibil.

Revenind, vorbim despre Cina Domnului, care reflecta impartasirea noastra spirituala cu Hristos Domnul, din care luam viata. Intreb: La Cina Domnului, este important doar sa ne impartasim spiritual cu Domnul, sau sa luam si elementele? Painea si rodul vitei- fizic vorbind. Si simboluri- Nu vom face cum au facut uni luand Cina Domnului prin internet. (25:00)

Unde este argumentul lui Pavel atunci? Argumentul este urmatorul: Dumnezeu a decretat ca femeia sa stea sub autoritatea sotului. Si ca simbol care sa vorbeasca peste veacuri prin acest statut, Dumnezeu a asezat ca femeia crestina sa aibe capul acoperit, cand se roaga, cand prooroceste. Prin urmare, femeia crestina va recunoaste statutul pe care il ocupa inaintea lui Dumnezeu si in relatia cu barbatul, extinzand principiu- in relatia din comunitate- femei, barbati- va recunoaste statutul pe care il are si va fi protejata in contextul, in cadrul acestui statut, acoperaindu-si capul. Lucrul acesta este evident. (26:25)

Rusinea parului lung la barbati si tunsoarea la femei. Facand altfel, in vers. 6, apostolul Pavel spune, „Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească.”  Sa punem o intrebare grea. De ce oare era rusine, ca acuma nu e mai e rusine- e la moda sa fie exact invers, barbati cu plete si femei tunse. Si in antichitate erau femei tunse. Numai ca femeile tunse baieteste in antichitate, chiar prin faptul ca-si faceau tunsoare  scurte, sau chiar rase, spuneau ca sunt lesbience (in texte grecessti care va confirma ce va spun). Iar, parul lung la barbati era un simbol al homosexualismului. Si asta este probata stiintific din texte grecesti extrabiblice. (Asta doar in paranteza).

De ce era atunci rusine? Am citit si am auzit opinii care sustin ca acolo in Corint, niste surori in credinta, inainte ca sa se pocaiasca erau preotese la templul zeitei Vesta, sau Afrodita si acolo femeile alea se tundeau in semn de recunoastere pentru cei care vroiau sa participe la prosstitutie sacra. Si acuma, sigur ca increstinandu-se trebuiau sa poarte capul acoperit pana le creste parul. Si dupa ce le creste parul, dau jos baticul si acoperitul este parul lung. (E) o interpretare ciudata. Dar e o singura problema. Nu exista nici o evidenta istorica, evidenta care sa confirme ca preotesele vestale se tundeau chel. Nu exista.

Altceva ne spune istoria. Spre exemplu- un filozof, poet Latin, Tacitus spune asa despre obiceiuri Greco-Romane: Daca o sotie isi insela barbatul, era prinsa in adulter, cand barbatul o alunga de acasa o tundea chel si dezbracata in pielea goala era scoasa in strada sa se duca la parinti de la sotul. Apoi, Aristofan vorbeste despre un alt obicei Grecesc. Mamele erau lasate in casa sa ingrijeasca de casa si sa creasca copiii. Barbatii se duceau la razboi, cine stie in cate directii se duceau. Multe responsabilitati erau pe femeie in vremea aceea. Daca in mandatul ei de mama, femeia esua, copiii crescand si facandu-i rusine in sat, pe strada, in cetate, atunci obiceiul era ca aceasta femeie sa fie tunsa chel. Si prin faptul ca e tunsa chel sa-i fie rusine ca nu a fost mama buna si nu si-a crescut copii cumsecade.

Deci, rusinea care deriva din tunsul capului nu avea nici o legatura cu preotesele vestale, ci avea de a face cu fidelitatea fata de sot si statutul de mama. Cand apostolul spune ca daca nu vrea sa se inveleasca, atunci sa se tunda, el arata neascultarea aceasta si subliniaza aceasta infidelitate, nesupunere fata de sot, ca samburele care va aduce la infidelitate si la esec in statut de mama. Sa fie limpede: Cand mama, sotia nu recunoaste autoritatea sotului, mai devreme sau mai tarziu familia sufera, separandu-se si copiii o iau razna. Asta se intampla in practica.

Mergand spre celelalte argumente:

Argumentul # 2: Semnificatia creeri barbatului si a femeii Barbatul este slava lui Dumnezeu, spune Pavel. Femeia este slava barbatului (vers. 7).

Argumentul # 3: Prioritatea in ordine in creatieNu barbatul a fost luat din femeie, ci femeia din barbat (vers. 8) .

Argumentul # 4: Relatia de scop dintre barbat si femeie (vers. 9) „şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.”  

Argumentul # 5: Versetul 10 – din pricina îngerilor,trebuie să aibă pe cap un semn al stăpînirii ei.  Acest al cincilea argument aduce in discutie existenta unor fiinte spirituale- ingeri. Ingeri care sunt angajati in relatiile cu biserica si cu familia. Din pricina lor, spune apostolul Pavel, femeia trebuie sa aibe capul acoperit. Acum, aici este o problema. Problema consta in faptul ca in textul grecesc lipseste expresia (care este scrisa in traducerea noastra) „un semn”.  Textul grecesc ar putea fi luat asa, literal, „De aceea femeia, din pricina ingerilor trebuie sa aiba pe cap stapanire.” Sau autoritate. Asa este textul grecesc. Vazut intr-un context mai larg, pasajul biblic este tradus foarte corect aici. In NLBT (Living Bible), scrie asa, „Asadar, o femeie trebuie sa poarte o invelitoare pe cap, ca semn ca este sub autoritatea barbatului.”

V-a intreba cineva: Dar, cine sunt ingerii? Spre exemplu, am citit intr-un comentariu, scris de  fratele Beni Faragau, pentru care avem o aleasa consideratie, dar interpretarea aceasta e o problema. Dansul spune asa: Femeia, din pricina demonilor (in Biblie scrie ingerilor) trebuie sa-si acopere barbatul, ca e vulnerabil in lupta cu Satana. Si ea trebuie sa stea in spate si sa-l protejeze de demoni. Orice altceva, numai sa nu isi acopere capul, sa nu stea sub autoritatea sotului. Ea este facuta aici protector. Lucrez la un studiu mai amplu, care va fi publicat, in care face o analiza profundata pe baza acestei interpretari.

Textul ne spune urmatorul lucru: Femeia crestina se misca, de altfel ca orisice alta femeie crestina sau necrestina si in sferele spirituale sunt ingeri si demoni. Din cauza ingerilor, chemati de Dumnezeu sa vegheze peste ordinea creatiei, sa protejeze pe cei tematori de Dumnezeu. Din pricina acestor ingeri, care asista la inchinare, se bucura de privelistea bisericii. Din cauza lor, cand te rogi, acopera-ti capul. Nu stiu. Nu ni s-a revelat care sunt implicatiile neascultarii. Dar fiti siguri, sigure ca sunt.

Argumentul # 6: Argumentul bunului simt De aceasta data este un argument pur cultural. Zice Pavel, „Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu desvălită?” Nu. Argumentul avea forta in contextul culturii lor. Pentru ca luata din perspectiva culturii noastre, noi am spune: Nici o rusine. Urmatorul verset 14- Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung, 15 pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. Nu va invata chiar si natura voastra fireasca, nu va invata chiar si cultura, sau am zice ‘bunul simt’? Se zice ca in spatiul Romanesc, in cultura secolului XXI nu mai e o problema. Nu-i chiar asa de rusinos ca in antichitate.  Aici e un argument cultural, care functioneaza sau are greutatea lui specifica in contextul in care cultura este formata de Scriptura si cu adevarat asa se crede. In Rusia, spre exemplu, probabil ca functioneaza, sau in Orient; in Romania, in spatiul occidental, tot mai putin, (functioneaza) acest argument.

Argumentul # 7:  Argumentul tine de vers 16, in care apostolul Pavel face o trimitere, o intelegere larga a principiilor acoperirii capului in toate bisericile lui Dumnezeu.

Dupa ce am vazut aceasta argumentatie, vom merge spre partea a III-a a cuvantului nostru:

III. Interpretari gresite a acestui pasaj biblic

Vom nota 5 interpretari gresite din spectrul liberal si din spectrul legalist.

1. Acoperirea capului este doar pentru femei casatorite.
Apostolul Pavel, in acest pasaj ar avea in vedere aici, in purtarea de val de catre femeile casatorite, cele necasatorite fiind in afara discutiei. In practica, acest lucru ar transforma acoperirea capului intr-un simbol al casatoriei, un fel de verigheta. Pe la tara, in mediile populare Romanesti, aceasta ideie inca exista. Cand femeia se marita isi acopera capul. Cata vreme a fost nemaritata se ducea cu coditele…. Aceasta traditie vine inca din spatiul iudaic. La Evrei acesta era obiceiul. Venind pe aceasta linie se sustine ca cele maritate sa aibe capul acoperit si cele nemaritate sunt libere sa aiba capul descoperit. Intrebarea este: Asa ne invata apostolul Pavel? Este oare invatatura cuvantului in aceasta forma?

Din start, consider ca aici apostolul Pavel se considera la toate femeile, indiferent de statutul lor civil. In primul rand, casatoria nu este mentionata in pasaj. In al doilea rand, pasajul 1 Corinteni 11:1-16 scoate in evidenta deosebirile care sunt intre barbati si femei, in cadrul oranduielii Dumnezeiesti. Argumentul al treilea, principiile din pasajul acesta sugereaza ca barbatii, in general, sunt si reprezinta capul femeilor. Si mai ceva, in vers 4 – Orice bărbat, care se roagă sau prooroceşte cu capul acoperit, îşi necinsteşte Capul său.Citim, orice barbat insurat? Cand zice, „orice barbat”, sunt prinsi si feciorii? Sau numai soti? Orice barbat se refera la genul masculin, nu la clasa in genul masculin. Versetul 5- Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă.”Daca „orice barbat” din vers. 4 se refera la genul masculin, inseamna ca „orice femeie” din versetul 5 se refera la genul femenin, nu la clasa in genul femenin. Tertulian observa, inca de prin anul 220 aceasta nuanta a apostolului si o argumenta cu nuante de text grecesc. Noua nu ne sunt accesibile. In vremea aia era limba lor materna in care vorbeau si predicau.

Cuvantul Domnului, in locul acesta ne invata ca este vorba de orice femeie, ca gen femenin, nu clasa in gen. Cineva ar putea sa obiecteze, spunand: Da, dar ce scrie apostolul Pavel, „Cat despre fecioare, nu am nici o porunca de la Domnul.” 1 Corinteni 7:25 Versetul acesta este luat si mutat in alt context. In ce context spune Pavel ca pentru fecioare nu are nici un cuvant? Inseamna ca fetele fecioare n-au nici o porunca de la Domnul si de aici incolo pot trai cum vor, ca nu incalca nimic? Nicidecum. In 1 Corinteni 7 Pavel vorbeste despre relatia dintre barbati si femei in cadrul familiei. Acolo le spune cum sa se abtina de la relatii intime cand postesc, dupa ce principii guvernata viata conjugala, acolo se vorbeste despre divort, despre recasatorie. Acolo se vorbeste despre problema familiilor mixte- unul crestin, unul necrestin, de relatiile din sanul unei asemenea familii, despre asta se vorbeste. Si tot in contextul relatiilor din sanul familiei spune: Pentru fecioare nu am nici o porunca. Pentru ca de altfel si fetele sunt cuprinse in voia Domnului si li se cere sa asculte de Cuvantul Domnlui nostru. (41:51)

Femeia este casatorita sau necasatorita? Ca sa facem o aplicatie adaptata bisericii noastre, as spune asa: Prin „orice femeie” (noi) intelegem orice femeie adulta, casatorita sau necasatorita, botezata, care participa activ la rugaciune sau prin proorocie la adunarea bisericii. Nu sunt cuprinse aici fetele mici- copilasii, copiii. Dar, in schimb, cineva a ajuns la o varsta in care incepe sa faca o slujba in biserica si copiii de la scoala duminicala vin sa faca un program, ii invatam pe invatatorii de scoala duminicala sa respecte acest principiu, pentru ca vorbim de educatie si de crestere in invatatura lui Dumnezeu si in aceasta secventa. (42:51)

2. Invelitoarea nu este ceva artificial (de tip batic, palarie, val, sal) ci parul capului.
A-ti auzit aceasta interpretare? Ca de fapt aici, apostolul Pavel invata asa: Femeia crestina trebuie sa poarte par lung si barbatul sa se tunda rezonabil. Asa este interpretat textul. Prin urmare, femeia care poarta par lung, de la urmar, lasat in jos respecta textul si mai mult nu trebuie facut. Oare aceasta sa fie intelegerea corecta a textului Paulin?

Daca parul este invelitoarea capului despre care vorbeste Pavel, atunci toate versetele astea sunt in plus. O discutie degeaba. Concluzia aceasta o fundamentam pe urmatoarele argumente.

  • Prima Interpretare Gresita Daca parul este invelitoarea si femeia are datoria sa se inveleasca, i se cere sa se inveleasca si parul este invelitoarea inseamna ca nici o femeie, in mod natural nu are par. Ca trebuie sa decida ea daca are par sau nu. Vi se pare logic? Daca parul este invelitoarea, cerinta lui Pavel ca femeia sa se inveleasca in inchinare este absolut irationala, de vreme ce fiecare femeie are par pe cap. Este ca si cum mi-ar cere mie sa am doua picioare. Dar, numai cand ma rog sa am doua picioare. Este lipsit de logica sa tragi concluzia ca acoperitoarea este parul capului. Sigur, ca aceasta interpretare a plecat de la vers. 15 – Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. (45:15)
  • Daca parul este invelitoarea, atunci de ce cere Pavel femeilor sa se inveleasca. Care femeie e fara par, ca sa i se spuna, „Inveleste-te”. In plus, vers. 5 spune Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Daca parul este invelitoarea capului, atunci de ce ‘daca nu vrei sa te invelesti, tunde-te?’ Daca nu ai par, sa nu ai par. In plus, terminologia greceasca al textului din vers. 15 ne arata ca a ne inveli nu e acelasi cuvant ca si cuvantul par.
  • A 2-a Interpretare Gresita O alta consideratie. Daca parul este invelitoarea pe capul femeii in cadrul inchinarii publice, atunci aceasta concluzie ar distruge intreaga concluzie Paulina din acest pasaj, cele 16 versete fiind scrise degeaba. In plus,in text ar aparea niste tensiuni grozave care ar starni rasul oricui se uita cu atentie la text. Se spune aici: Orice barbat care se roaga sau prooroceste cu capul acoperit…. Acoperit cu ce? Daca la femei, capul acoperit inseamna parul, la barbat ce inseamna? Tot par. Si atunci am spune „Orice barbat care se roaga cu par pe cap..” Dar, care barbat e fara par? Atunci, ar trebui sa mergem pana la capat spunand ca femeile trebuie sa poarte parul lung si barbatii sa se tunda chel. Dar chel doar cand se roaga. In rest vor purta peruca. Ce ciudat. Si invers, femeile sa aiba la biserica capul acoperit. Si in rest, pe strada, cand se roaga… si ajungem pana la urma ca in perioada moderna. Toate aceste concluzii se desprind in mod logic in text, daca asa vrem sa-l privim. Ce ne spune vers. 15? Este ca pentru femeie, parul este o podoaba, pentru ca i-a fost dat ca invelitoare a capului. Ioan Gura de Aur interpreteaza acest verset foarte frumos: Parul lung i-a fost dat femeii ca sa ceara invelitoare. (49:00)
  • A 3-a Interpretare Gresita este ca pasajul nostru nu are revelanta culturala noua ci este specific Corintului. (Vezi mai sus referinta la preotese vestale…) Dupa invatatura care o desprindem si de la Pavel, dar si de la contextul mai larg al societatii Greco Romane, in spatiul antic, femeile pe strada umblau cu capul acoperit. Spre exemplu” Plutarch, spre sfarsitul secolului 1, vorbeste despre obiceiul Roman- citez: Se obisnuieste ca femeile sa-si faca aparitia in public cu capul acoperit, iar barbatii, mai mult cu capul descoperit. Ioachim Ieremias intra in detalii, cum era imbracata o englezoaica, care era liberala in gandire, vine si arata cum in vremea respectiva, grecii si romanii se imbracau decent pe ulite. Nu a fost Corintul atat de dezmatat, incat in dezmatul lor sa spuna Pavel, „Ceva aicea se intampla dezastruos si biserica trebuie sa se recomande pentru o particularitate, chiar in vestimentatii.” Nu. Mai mult decat atat, traditia bisericeasca timpurie reflecta practica larg raspandita ca in adunari se purta capul acoperit. (50:00)

Am facut o investigatie ampla, incepand de la primii scriitori bisericesti, continuand apoi spre apologeti, parintii bisericii, continuand la reformatori si pana in zilele noastre. Cateva nume doar: Ireneu, Clement Alexandrinu, Tertulian, Origen, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur- numai din primele 4 secole. Parinti reprezentativi care in unison spun ca asa trebuie inteles pasajul lui Pavel: Femeia crestina sa aiba capul acoperit, ca semn ca recunoaste autoritatea barbatului ei. Avem o greutate. Citind, citind, am ajuns la o discutie cu un distins profesor din spatiu ortodox care spunea asa: Problema era ca in catacombele romane, femeile crestine par in gravuri cu capul descoperit. Asta reflecta ca in Roma acelor vremuri, femeile crestine nu purtau capul acoperit la biserica. De unde, apoi relaxarea in spatiul occidental, legat de acoperirea capului. Intr-o zi, ajung in Roma si un bun prieten m-a dus la catacombe. Nu ai acces acolo, dar pana la urma, cu niste rugaminti am putut sa observam niste gravuri. Si asa este. Insa, un detaliu mi-a sarit in atentie. In toate gravurile si desenele acelea apare potirul si spicele de grau- Cina Domnului, adica. Deci, femeia e cu capul descoperit la Cina Domnului in respectivele gravuri. Atunci, citeste, citeste. Un scriitor neamt, Hans Kuzelman, scrie un text care mi-a aprins becul. Zice el asa: La Romani, obiceiul de doliu insemna ca femeia sa-si descopere capul, de doliu. In Bihor, Zalau si astazi e obiceiul de doliu la tara, cand moare sotul tanar, sau un baiat mare. femeia a ramas vaduva, sau mama necajita, isi da jos baticul, isi despleteste parul si in sat merge tipand. Doliu – asta vine de la Romani. De odata, totul se leaga. Pictorul crestin zugraveste durerea in inima femeii crestine, care uitandu-se la masa Domnului, in centrul carui este Hristos crucificat, o doare si e in doliu. Este un limbaj artistic, nu reflectarea practica bisericii. Ca altfel, s-ar contrazice cu Tertulian, s-ar contrazice cu Ioan Gura de Aur, s-ar contrazice cu toata traditia bisericii din spatiul acela contemporan a acelor gravuri. (54:50)

O vorba despre cultura. O observatie de tip personal. Pe tot ce s-a scris pe acest text, pana in 1950, marea majoritate, peste 90% dintre autori interpreteaza conservator. Dupa 1950, randul celor care sustin interpetarea conservatoare se subtiaza, ajungand ca in ultimii 15 ani, 10% sa mai sustina conservator. Aceasta se suprapune cu miscarea feminista. Inca o observatie, mai mult de 70% de studiile pe subiect sunt scrise de femei. Mi se pare ca revolta pe care o traieste crestinul contemporan, crestinua contemporana, cand aude acest subiect se hraneste mentalitatile contemporane din chipul veacului contemporan. Chip al veacului, format din mentalitati feministe si nu din invatatura curata a cuvantului lui Dumnezeu. Sa avem mare grija cine ne formeaza mentalitatile si cum, ca acestea nu raman fara consecinte.  Ce sa mai spun, legat de obiceiul cultural? De exemplu, la evrei, daca iesea femeia maritata cu capul descoperit, dupa Hilel putea sa divorteze barbatul de ea. (56:00)

  • A 4-a Interpretare Gresita. Multe biserici din vest si nePenticostale din Romania nu cred ca femeia trebuie sa-si poarte capul acoperit. Oare Dumnezeu nu lucreaza si acolo? Oare Dumnezeu nu mantuie chiar si in bisericile acelea? Chiar nu o sa fie nimeni mantuit? Chiar in batic sta capul? Uite ca si dar de proorocie are si inseamna ca Dumnezeu accepta si asa. Fratii mei, de cand facem invatatura crestina, descriind comportamentul oamenilor? Invatatura se da pe temeiul Scripturii. Nu pe studiul maselor, ci pe Scriptura. Iar, daca luam pe acelasi argument: Uite ca a proorocit. Inseamna ca e bine sa fi ca ea, de vreme ce Dumnezeu a lucrat prin ea. Haideti sa ducem un argument de extrema. Va intreb: Magarita lui Balaam a proorocit? Ar fi bine sa fim si magarita. Iertati-mi indrazneala si afrontul pe care-l aduc la aceasta ideie. Dar asa mi se pare. Daca si Caiafa odata a proorocit, inseamna ca si Caiafa e bine sa fi. Fratii mei dragi, sa nu ne lasam impresionati de aceste abateri de la voia lui Dumnezeu, pentru ca luata din alta perspectiva, in bisericile americane, englezesti, canadiene, australiene, in urma cu 30 de ani femeile crestine aveau capul acoperit la biserica. Doar asa, pentru cei mai tineri dintre noi, mergeti pe internet si cautati asasinarea cu Kennedy. Uitati-va la femeile de pe margine, ca el a mers cu masina printre oameni. Uitati-va la oamenii printre margini sa vedeti ca femeile, in cea mai mare parte aveau capul acoperit si in public.

Deci, ceva s-a intamplat in acele societati, ceva ce incepe sa se intample in Romania noastra, in Biserica Emanuel. Baticul se ingusteaza tot mai mult, tot mai mult si dupa aceea va disparea si acesta. Si incet, incet o vom lua in alte medii. Dar as vrea sa va spun ca si in America, si in Canada si in Australia sunt biserici in care aceasta evlavie este tinuta. (58:00) Fratii mei, evlavia, aceasta intelegere a cuvantului, ca femeia trebuie sa aiba capul acoperit nu-i pur romaneasca, iata un exemplu- asa-s fratii penticostali italieni (le arata un youtube cu Italieni penticostali pe screen). (61:00)

  • A 5-a Interpretare Gresita. Femeia trebuie sa aiba tot timpul capul acoperit. Doua argumente: Rugati-va neincetat. Si daca neincetat trebuie sa te rogi, nu mai ai vreme sa dai jos acoperitoarea. Si ce, ingerii lui Dumnezeu numai la biserica sunt? (Asa ca) din pricina ingerilor, pe tot locul (sa fie acoperita). E pertinent argumentatia? Daca cineva doreste sa faca asa, nu ne opunem. Dar, textul biblic nu invata aceasta porunca. Ca, daca asa este, neincetat femeia trebuie sa aiba capul acoperit, ca neincetat trebuie sa se roage, stimati barbati, luati-va gandul ca vreodata mai puteti purta palarie vara, pe soare, sau caciula in cap iarna, ca e frig. Ca si noi trebuie sa ne rugam neincetat; si cand mai ai vreme sa pui palaria. Pavel spune lamurit: Cand se roaga femeia sau prooroceste…. si orice barbat care se roaga sau prooroceste. Si textul grecesc nu este ‘orice femeie credincioasa’ ci,  ‘orice femeie cand se roaga’. Acel verb, e un participiu care asa trebuie tradus: ‘In timp ce se roaga’.  Nu ‘care se roaga’. (63:30)

Concluzii

  1. Femeia crestina, indiferent de starea civila este datoare sa fie cu capul acoperit in cadrul rugaciunii, a manifestarii darurilor Duhului, indiferent de locul in care se roaga. 
  2. Consideram ca si principiul supunerii fata de barbat/fata de sot, precum si simbolul acestui principiu, adica acoperirea capului este o porunca de la Dumnezeu.
  3. Consideram ca acest pasaj biblic nu impune ca femeia crestina sa aiba tot timpul capul acoperit, sau barbatul tot timpul capul descoperit, ci doar in contextul activitatii de rugaciune.

Cateva aspecte specifice legate de Biserica Emanuel la minutul 64-73.

Articole asemanatoare

PAGINA – Nelu Brie Predici

Brie Happy Valley 3-2013 D

Predici 2015

Predici 2014

Nelu Brie este Noul Rector la Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti

 

Predici 2013

Predicile din SUA Oct/Noi 2013

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Predicile din Statele Unite Martie 2013

  • Seria Iadul Vesnic:
  1. Nelu Brie – Focul Gheenei (sub forma de predica) Elim Timisoara
  2. Nelu Brie – Invatatura Biblica Despre Iadul Vesnic la Credo TV
  3. Nelu Brie – Fiinta umana, intre moarte si inviere

Predici din Romania

Articole pentru tineri:

Predici 2012 si mai vechi

  • CONFERINTA  din AUSTRALIA, Gold Coast 2012 aici – 
  1. Conventia din Gold Coast, Australia cu Nelu Brie (VIDEO) A X-a Conventie a Bisericilor Romane din Australia si Noua Zeelanda (TOATE PREDICILE si unele Cantari)
  2. Nelu Brie – Minciuni, adevăruri şi responsabilităţi (o predică pentru tineri)

Invatatura despre Acoperirea Capului la Inchinare

VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu

Cand e buna o prietenie? Nelu Brie, Pastor Biserica Penticostala Emanuel Sibiu (articol pentru tineri si parinti)

Pastor Nelu Brie

O mica introducere de la situl afacericrestine.roPastorul Ioan Brie isi imparte timpul, extrem de limitat, intre Biserica Penticostala Emanuel din Sibiu (unde activeaza ca pastor secund), Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti (unde preda o varietate de cursuri), si numeroase actiuni de predicare si evanghelizare pe tot cuprinsul tarii si in Europa. Iubit si apreciat de multi, Ioan Brie reuseste sa imbine cele doua mari pasiuni ale sale: cercetarea teologica si activitatea practica de pastorire, punandu-le pe acestea in slujba sa principala: slujirea lui Dumnezeu.

Secretul Mesianic de Nelu Brie

Secretul Mesianic de Nelu Brie

Pe acelas site se poate comanda cartea fratelui Nelu Brie – ‘Secretul mesianic in Evanghelia lui Marcu’. Click pe imagine pentru detalii. Prietenia la care ma refer este prietenia dintre un baiat si o fata. Nu ma refer aici la prietenie în mod general si nici la prietenia care poate exista între doi sau mai multi oameni. Relatia pe care o am în vedere este relatia romantica dintre un baiat si o fata, relatie care presupune aprofundarea unui anumit soi de raportare si sentimente împartasite reciproc. Trebuie sa observam ca în lumea în care traim tinerii necredinciosi se implica în relatii de „prietenie” vinovata. Pentru lume conceptul de prietenie a devenit un surogat al casatoriei sau o alta forma de  a defini concubinajul. Un tânar crestin nu va trebui sub nici o forma sa cultive o asemenea relatie. Acest model lumesc de ”prietenie” îl respingem cu hotarâre si îl consideram o încalcare grava a voii lui Dumnezeu. Notam de asemenea ca o familie puternica presupune existenta unui timp de cunoastere a celor care vor deveni soti. Casatoria dupa voia lui Dumnezeu presupune un legamânt facut între doi tineri (si nu numai tineri) crestini care se iubesc si se potrivesc unul cu celalalt. Potrivirea despre care vorbim nu se poate realiza fara existenta unui timp de cunoastere a celor doi tineri. Perioada de cunoastere este absolut necesara. Va trebui ca între cei doi sa existe o cunoastere în ceea ce priveste familiile din care provin si o cunoastere personala în dimensiunea spirituala, intelectuala, emotionala si biologica (avem în vedere aici cunoasterea unor eventuale probleme de sanatate etc). Natura casatoriei în Domnul impune o perioada de prietenie a celor doi tineri, prietenie care se va suprapune, în ultima ei parte, cu logodna. Pe de alta parte trebuie sa fim constienti ca o relatie de prietenie trebuie sa se desfasoare pe baza unor principii biblice. O prietenie sanatoasa va da nastere unei familii sanatoase. Ceea ce va deveni familia depinde de modul în care se desfasoara prietenia. Binecuvântarea în viata de casatorie nu se câstiga dupa ce te casatoresti ci în perioada prieteniei. Binecuvântarea câstigata în perioada prietenei si a logodnei va trebui dezvoltata pe parcursul întregii casatorii. Ceea ce faci în perioada prietenei te va face sa ai binecuvântarea lui Dumnezeu sau nu în viitoarea ta familie. În continuare doresc sa ofer câteva raspunsuri la întrebarea din titlul acestui articol. 1. O prietenie e buna atunci când amândoi partenerii sunt credinciosi Casatoria trebuie sa fie în Domnul si tot asa trebuie sa fie si prietenia. Dupa cum nu este voia lui Dumnezeu ca un tânar crestin sa se casatoreasca cu un tânar necredincios tot asa nu e voia lui Dumnezeu ca între un tânar crestin si unul necredincios sa existe o prietenie romantica. O prietenie binecuvântata de Domnul va uni doi tineri care au o relatie personala cu Domnul Isus. Aici numele de crestin nu este suficient. Încredinteaza-te ca potentialul tau prieten are o relatie personala cu Dumnezeu. Unii tineri îsi permit sa înceapa o relatie de prietenie cu tineri necredinciosi în speranta ca mai târziu vor deveni credinciosi. Nu te lasa amagit de gândul ca prietenul tau se va pocaii mai târziu sau ca te va lasa la biserica dupa casatorie. Prietenia cu cei necredinciosi te va eroda foarte repede din punct de vedere spiritual. Decide ca vei începe o relatie de prietenie doar cu cei credinciosi lui Isus. 2. O prietenie e buna atunci când e bazata pe dragoste La baza unei prietenii autentice sta dragostea sincera si împartasita reciproc. La baza unei relatii pot fi gasite si alte motivatii cum ar fi: frumusetea, pregatirea profesionala, interesul material, cetatenia, etc Dragostea adevarata nu se confunda cu placerea, romantismul sau pasiunea nebuna. În lume exista multa confuzie când e vorba de  a defini adevarata iubire. Nu tot ceea ce oamenii numesc dragoste este adevarata dragoste. Adevarata dragoste e însotita de dovezi. În acest sens 1Corinteni 13, 1-8 poate fi folosit ca un foarte exact test. Statul meu pentru tine este sa iubesti cu toata inima ta si sa verifici daca iubirea îti este împartasita. Nu te casatori cu persoana pe care o iubesti ci cu persoana care te iubeste. 3. O prietenie e buna atunci când are ca scop casatoria Singura justificare biblica a unei prietenii dintre un baiat si o fata este casatoria. Prietenia fara tinta casatoriei nu este în acord cu morala crestina. Flirtul e pacat. Cauta sa ai o relatie de prietenie doar atunci când vrei sa te casatoresti. Semnalez aici comportamentul unor adolescenti care îsi justifica prieteniile începute la o vârsta frageda cu motivatia ca ei doresc sa se casatoreasca. O asemenea justificare e mai mult decât infantila. Sfatul meu pentru adolescentii crestini este sa se abtina de la a începe relatii de prietenie romantica. Asemenea relatii nu va vor fi de nici un ajutor  în viata. Cei care doriti sa faceti altfel va veti da seama mai târziu cât de mult ati gresit. Începe o prietenie cu gândul de a te casatori si asigura-te ca esti la vârsta potrivita si îndeplinesti conditiile necesare pentru a fi o buna sotie sau un bun sot. 4. O prietenie e buna atunci când e încuviintata de Dumnezeu Pentru un tânar crestin relatia cu Domnul e mai presus de orice relatie. Daca Isus e Domnul tau atunci va trebui sa îl implici din plin pe Isus în relatia ta de prietenie. Una dintre greselile frecvente facute de catre tineri este ca ei se implica în relatii de prietenie fara sa se roage si fara sa primeasca acordul lui Dumnezeu. Sfatul meu pentru baieti este ca mai înainte sa ceara prietenia unei fete sa caute calauzirea Domnului în rugaciune si sa actioneze în conformitate cu acordul divin. O fata crestina va trebui ca mai înainte de a accepta prietenia unui baiat sa caute voia lui Isus. Ideea centrala este ca o prietenie este buna atunci când se întemeiaza pe calauzirea lui Dumnezeu cautata în rugaciune. Roaga-te si posteste pentru a avea calauzirea lui Dumnezeu în alegerea viitorului partener de casatorie. Niciodata sa nu va temeti de cea ce Domnul ar putea sa va ceara când e vorba de primirea acordului sau în relatia de prietenie. 5. O prietenie e buna atunci când e încuviintata de parinti Azi în lume nu se pune prea mare valoare pe ceea ce spune un parinte. Nu tot asa crede si Domnul. Biblia vorbeste despre autoritatea spirituala pe care parintii tai o au asupra ta. Tu nu poti sa îl respecti pe Domnul si pe parintii tai sa îi dispretuiesti. Biblia ne învata sa ascultam în Domnul de parinti. Din perspectiva prieteniei consider ca o prietenie binecuvântata de Domnul trebuie sa aiba si binecuvântarea parinteasca. Nu începe relatii de prietenie cu persoane care nu se bucura de trecere în fata parintilor tai. În cazul în care te gasesti într-o stare de conflict în care tu esti îndragostit de o persoana pe care parintii tai nu o accepta, sfatul meu este sa explici parintilor tai ratiunea alegerii tale, sa asculti eventualele lor obiectii, sa îti asiguri parintii de tot respectul tau si sa încerci sa câstigi acordul lor. Daca nu reusesti sa depasesti impasul în care te gasesti te rog sa ceri ajutor din partea pastorului tau si sa îl implici în  dialogul cu parintii tai. Principiul enuntat aici este ca tu trebuie sa actionezi în armonie cu autoritatea pe care parintii o au asupra ta. 6. O prietenie e buna atunci când nu e prea lunga O prietenie prea lunga va deveni o piedica pentru cresterea ta spirituala. O prietenie prea lunga e primejdioasa pentru amândoi. Condamnam aici obiceiul unor tineri de a cultiva relatii de prietenie care se desfasoara pe durata mai multor ani de zile. Daca circumstantele va permit sa va casatoriti atunci casatoriti-va repede. Daca circumstantele nu va permit casatoria, atunci stabiliti împreuna cu parintii si pastorul vostru termenii în care se va desfasura prietenia voastra pâna la casatorie. Daca nu esti la vârsta casatoriei sfatul meu pentru tine este sa întrerupi relatia de prietenie pe care o ai si sa nu mai începi alta pâna nu te vei gasi în circumstante favorabile casatoriei. O prietenie prea lunga va duce la ispitirea voastra în plan sexual si poate oferi rau prilej Diavolului. Din observatiile mele o prietenie mai scurta de trei luni si mai lunga de un an si jumatate reprezinta pericole si riscuri pentru cei implicati. 7. O prietenie e buna atunci când e bazata pe standarde morale înalte Domnul considera o prietenie ca fiind buna atunci când este pastrata în sfintenie si curatie. Voia lui Dumnezeu este sa ne ferim de curvie. Tu nu esti imun la ispita. Daca ai fi imun atunci nu ai avea prietena. Pentru a birui orice ispita va trebui sa stabilesti înca de la începutul prieteniei standarde morale înalte pentru relatia voastra. Te sfatuiesc sa stabilesti reguli foarte clare. Pune un hotar între voi în ceea ce priveste implicatiile fizice cum ar fi mângâierile, îmbratisarile si sarutul. Stabiliti foarte clar teritoriul în care va este permis de Biblie sa locuiti si fiecare sa ramâna în „tara” lui. Trebuie sa realizezi ca exista o progresie a pacatului, ca Diavolul are rabdare si ca ceea ce te împlineste în prezent nu îti va fi suficient mâine. Realizeaza ca risti sa pierzi pentru totdeauna binecuvântarea Domnului în casatorie daca te implici nepotrivit din punct de vedere sexual. Pentru protectia voastra va rog sa nu ramâneti singuri în spatii închise si întunecate, evitati sa ramâneti singuri acasa, evitati sa ramâneti singuri în parc la ore târzii. Si înca un sfat: pentru mai multa siguranta aseaza prietenia ta sub supravegherea atenta a  cuiva apropiat tie. Daca îl vei onora pe Dumnezeu în prietenia ta si El te va onora în casatorie. 8. O prietenie e buna atunci când te creste spiritual O prietenie dupa voia lui Dumnezeu trebuie sa fie si o binecuvântare spirituala. Binecuvântarea spirituala din timpul prieteniei se va prelungi si dupa casatorie. Daca relatia ta de prietenie te trage înapoi din punct de vedere spiritual atunci ceva nu merge bine în relatia în care esti implicat. Pentru a avea o relatie de prietenie benefica din perspectiva spirituala, atunci voi trebuie sa studiati Biblia împreuna, sa va rugati si sa postiti împreuna. Renuntati sa mai ramâneti implicati în relatiile de prietenie care va trag în jos de pe caile Domnului. Nu accepta sa mai ramâi în relatie cu cineva care nu are interes fata de viata spirituala. 9. O prietenie e buna atunci când se sfârseste prin casatorie Scopul final al unei prietenii sanatoase e casatoria. Cu siguranta ca o prietenie esuata nu poate fi considerata un divort, dar nici nu poate fi considerata o realizare mareata. O prietenie esuata vorbeste despre superficialitatea cu care ai început acea prietenie. Ma astept ca din experientele nedorite ale vietii sa înveti cât mai mult si sa nu mai repeti greselile facute. Ca principiu o prietenie buna este o prietenie care începe cu gândul casatoriei si se încheie la altar. În concluzie, dragi tineri, va rog sa realizati ca viitoarea voastra familie depinde nu de ceea ce visati voi când ca gânditi la casatorie, ci depinde de ceea ce faceti voi pentru viitoarea voastra familie. Perioada prieteniei si a logodnei este una dintre cele mai frumoase perioade ale vietii, dar si o perioada cu multe pericole. Îmi doresc ca prin prezentul articol sa fi reusit sa semnalez câteva dintre aceste pericole si sa ofer o solutie pentru a avea o prietenie fara regrete. Si înca ceva; nu te îndragosti pâna nu esti sigur ca ai gasit persoana potrivita! Alte articole/predici – Pastorul Nelu Brie-

Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti

prezentare 2011, filmare si montaj – Florin Calinescu de la http://www.Karismedia.Ro

Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti

B-dul Uverturii, Nr 210-220, Sector 6

Cod 060946, Bucuresti, ROMANIA

Tel.: 0040.21.434.16.23; 0040.31.402.29.17

WEBSITE : http://www.itpbucuresti.ro/home

Pentru Donatii Institutului Teologic Penticostal.

Rector -Pastor Conf. univ. dr. Corneliu Constantineanu

ITP este institutia de invatamint teologic superior  acreditata academic a Cultului Crestin Penticostal din    Romania. Inca de la infiintare, anul 1976, viziunea Institutului Teologic Penticostal este sa slujeasca Bisericilor Penticostale Romane prin formarea spirituala si morala a viitorilor Pastori Penticostali.

 VIDEO by alin duciuc

Preşedinte I.T.P.

Începând cu anul universitar 2010-2011, Pastor Conf. univ. dr. John F. Tipei îndeplineşte funcţia de Preşedinte ITP. Această funcţie are doar un rol reprezentativ.

Conducere

Rector
Pastor Conf. univ. dr. Corneliu Constantineanu

Secretar ştiinţific al I.T.P.
Pastor Conf. univ. dr. Silviu Tatu

Director economic
Economist Mihaela Colea

Păstorul studenţilor
Pastor lect. univ. drd. Emil Meştereagă

Decan
Pastor Conf. univ. dr. Iacob Coman

Secretar ştiinţific al Facultăţii de Teologie Penticostală
Presbiter Lector univ. dr. Ciprian Terinte

Şef de catedră
Pastor Conf. univ. dr. Silviu Tatu

Director Departament I.F.R.
Pastor Lector univ. dr. Ioan Brie

Persoane care apar in productia video:

  • Pastor Conf. Univ. dr Corneliu Constantineanu – Rector ITP
  • Pastor Lector Univ. drd Emil Mestereaga – Pastorul Studentilor ITP
  • Pastor Lector Univ. dr Ioan Brie – Director Departament I.F.R.
  • Beniamin Mogosmortean – student
  • Beneamin Mocan – student
  • Catalin Dieaconu – student
  • Andrei Nechita – student

Preşedinte I.T.P.

Începând cu anul universitar 2010-2011, Pastor Conf. univ. dr. John F. Tipei îndeplineşte funcţia de Preşedinte al I.T.P. Această funcţie are doar un rol reprezentativ, conform Cartei I.T.P. capitolul al VIII-lea.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari