Ionel L. Tuțac la Washington D.C. – World Summit in Defense of Persecuted Christians

Vicepresedintele american Mike Pence a declarat cã administratia americanã protejeaza si promoveaza libertatea religioasa in lume..

Alaturi de Franklin Graham, presedintele Asociatiei Billy Graham, printre vorbitori se afla importanti teologi, profesori sau lideri crestini: Erwin Lutzer, Ravi Zacharia, Peter Kuzmic, Robert Cunville, Jack Graham, Michael Nazir-Ali, Donald Wuerl, Sami Dagher, Will Graham, Hugh Osgood, Richard Bewe, etc.

Principalul invitat al Summitului a fost vicepresedintele SUA, Mike Pence, care si-a reafirmat cu acest prilej credinta in Domnul Isus si a afirmat cã administratia americana va lupta pentru protejarea si promovarea libertatii religioase in lume.

Vicepresedintele american Mike Pence a declarat cã administratia americanã protejeaza si promoveaza libertatea religioasa in lume

Asociatia Evanghelistica Billy Graham organizeaza in aceste zile ( 10-13 mai) la Washington un eveniment inedit intitulat: World Summit in Defense of Persecuted Christians.
La eveniment participã peste 600 de lideri crestini: pastori, teologi, misionari, politicieni, avocati ai drepturilor religioase, dar si persoane persecutate din 136 tari.

Scopul evenimentului nu este un efort ecumenic de a uni crestinii prin teologie sau eclesiologie, ci de a sublinia faptul cã persecutiile impotriva crestinilor au atins in ultimii ani cel mai inalt nivel din istoria moderna.

Indiferent daca prigoana vine din partea autoritatilor, a unor fanatici religiosi, a grupãrilor teroriste, a musulmanilor sau din partea altor religii, ea este o unealtã a Satanei folosita cu scopul de a distruge viata si marturia crestinilor.

Alaturi de Franklin Graham, presedintele Asociatiei Billy Graham, printre vorbitori se afla importanti teologi, profesori sau lideri crestini: Erwin Lutzer, Ravi Zacharia, Peter Kuzmic, Robert Cunville, Jack Graham, Michael Nazir-Ali, Donald Wuerl, Sami Dagher, Will Graham, Hugh Osgood, Richard Bewe, etc.

Principalul invitat al Summitului a fost vicepresedintele SUA, Mike Pence, care si-a reafirmat cu acest prilej credinta in Domnul Isus si a afirmat cã administratia americana va lupta pentru protejarea si promovarea libertatii religioase in lume.

Participantii la eveniment au avut ocazia sã asculte mãrturiile unor crestini persecutati, sa vizioneze diferite imagini despre persecutii petrecute in ultimii ani in diferite tari si sa participle la diferite seminarii despre: extremismul religios si militar, opresiunea politica impotriva crestinilor, filozofia umanistica seculara,etc.

Timpul de lauda si inchinare este condus de renumiti cântãreti crestini, ca: Michael W. Smith, Huntley Brown, Tom Bledsoe, Dennis Agajanian, Tommy Coomes Band, Huw Priday, grupul Tenor din Canada si un cor de copii din Coreea de Sud.

Alãturi de mine la acest eveniment mai participã din România si pastorii: Viorel Iuga, Nelu Ardelean si Emanuel Dobrin.

Sã continuãm sã multumim lui Dumnezeu pentru libertatea religioasã si sã nu uitãm sã ne rugãm pentru cei persecutati.

Interviu cu Ilie Milutin, presedintele Comunitatii Crestine Baptiste Caras-Severin si secretarul general adjunct al Uniunii Bisericilor Baptiste din Romania

interviu-cu-ilie-milutin-presedintele-comunitatii-crestine-baptiste-caras-severin-si-secretarul-general-adjunct-al-uniunii-bisericilor-baptiste-din-romania-ionel-tutac

Interviu cu Ilie Milutin, pastorul Bisericii Baptiste din Coronini, Caras-Severin, presedintele Comunitatii Crestine Baptiste Caras-Severin si secretarul general adjunct al Uniunii Bisericilor Baptiste din Romania. Un interviu realizat de Ionel Tutac, pastorul Bisericii Baptiste Harul din Lugoj.

2016 interviu cu Ilie Milutin Vox Dei Production

Interviu cu Pastorul Florin Ianovici realizat de Ionel Tutac

Florin Ianovici Interviu realizat de Ionel Tutac

Photo Agnus Dei

Un interviu realizat de păstorul Ionel Tutac cu păstorul Florin Ianovici despre chemare, lucrarea, pericolele succesului, și capcanele păstorilor. O mărturie a unei voci Evanghelice în slujba adunării sfinților.

Cateva intrebari si raspunsuri din interviu:

IONEL TUTAC:

  • – Cum definesti celebritatea si in ce masura celebritatea e o povara pentru un slujitor a lui Dumnezeu?
  •  – Celebritatea aduce si invidia?
  •  – Cunosti problemele cu care se confrunta pastorii in ziua de astazi, care crezi ca sunt pericolele cele mai mari cu care se confrunta slujitorii lui Dumnezeu in secolul XXI?

– Sunteti unul dintre predicatorii romani foarte prezent in diaspora europeana. In ce masura credeti emigrarea tinerilor romani inspre Europa poate sa reprezinte  o solutie pentru reinvigorarea crestinismului European?

RASPUNS FLORIN IANOVICI: La acest moment, cand am aceasta discutie cu dvs., nu cred in aceasta varianta. Cred in varianta inversa ca vor fi ei inghititi de secularism. Secularismul ar fi cat de cat o varianta mai dulce, vorbim aici de laicizarea societatii. Deci, nu mai traim intr-o societate liberala in care valorile se accepta, o anumita larghete in a accepta pe cel de langa tine. Vorbim deja despre o ofensiva a laicizarii.  Societatea nu mai are aplecarea spre a crede. Eu am venit de curand din Anglia si sigur  ca sunt subiectiv. Pastrez inca gustul si durerea a aceea ce am vazut. In jur de 20-25 de tineri de la mine din biserica sunt plecati in Anglia pe criterii economice. Ii multumesc lui Dumnezeu ca tinerii au o anumita sinceritate, care mi se pare ca odata cu varsta o mai pierdem din pricina faptului ca invatam ce este frica de oameni. Si ei spun cinstit: Nu am mers pentru ca am avutv o revelatie sau pentru ca Dumnezeu ne-a trimis o descoperire. Sigur, noi vrem sa fim credinciosi in toate lui Dumnezeu, dar nu am plecat pentru  ca Domnul ne-a vorbit sa mergem sa facem o biserica. Am plecat pe criterii economice, pe criterii de studii. Si cei care m-au intalnit tanjesc dupa Romania. Tanjesc dupa biserica. Sunt nehraniti spiritual. Se simt slabiti. Se simt de multe ori clatinati.

IONEL TUTAC – Despre aceasta laicizare a societatii s-a vorbit foarte mult si in Romania, mai ales dupa tragedia la Clubul Colectiv. Au fost voci care au cerut laicizarea statului romanesc. Biserica pe care o pastoriti a fost din cate stiu eu prima biserica ce s-a implicat in ajutorarea victimelor de la Clubul Colectiv. As vrea sa va intreb, pentru ca au fost multe discutii pe tema aceasta, cum priviti tragedia de acolo? Cao eroare umana? Ca o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru niste oameni care au ajuns intr-un loc in care au inceput  ca sa promoveze pacatul? Au fost chiar voci care au spus ca a existat o legatura intre sarbatoarea Haloweenului si urma apoi un alt concert in care trupa respectiva ii chema pe oameni la balul – . Credeti ca tot ce s-a intamplat acolo a fost doar o eroare umana sau a existat si o interventie divina?

RASPUNS FLORIN IANOVICI: Unul dintre lucrurile pe care cel rau le foloseste in invrajbirea crestinilor este generalizarea. Din lipsa de antrenament duhovnicesc, oamenii nu coboara sa vada lucrurile de aproape. Ap. Pavel, inainte de a deschide gura a consemnat urmatoarele:  pe când străbăteam cetatea voastră şi mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinaţi voi, am descoperit… Mai intai de toate ca sa poti emite o judecata cat de cat de valoare, trebuie sa intelegi ce se intampla. Cinci dintre tinerii care au murit acolo sunt colegi de serviciu cu una dintre tinerele care frecventeaza biserica noastra.

Am discutat cu parintii care au fost afectati. Noi avem colaborare cu patru dintre spitale la Bucuresti care au internat acesti tineri si tinere. Si va garantez ca nici un parinte nu si-a trimis copilul la concert rock. Cu mici exceptii, poate ca parintii impartaseau valorile copiilor, cei mai multi dintre parinti erau niste oameni nenorociti care niciodata nu si-au dat acordul ca copilul lor sa ajunga intr-asemenea loc si le-au purtat si ei grija. Le-a fost teama ca oricarui parinte. Ajutorul pe care in primul rand am incercat noi sa-l dam a fost pentru ei, oameni care-si framantau mainile pe holurile spitalului, oameni care erau intr-o stare de disperare si care aveau nevoie de un cuvant bun. In al doilea rand, ajutorul nostru a insemnat o subliniere a ceea ce inseamna biserica. Noi ne-am dorit foarte mult ca oamenii sa cunoasca si sa stie ca biserica este lumina lumii. Si atunci, din acest punct de vedere am dorit ca sa se stie ca noi dorim sa mergem acolo unde sunt problemele si nu ne este teama sa ne confruntam direct pentru ca stim ca Dumnezeul nostru este un Dumnezeu cu raspunsuri, extraordinar.

Cred in implicarea bisericii in sfera sociala, cu multa intelepciune si cred mai mult in declaratia faptelor decat a vorbelor pentru ca sa stiti ca dupa ce am emis comunicatul si planul de actiune si am fost prezent in spital, inclusiv o directoare din partea financiara a fost atat miscata ca a venit in biserica. Mama tanarului care a murit, chitaristul Alex Pascu, care este sportiva, fiind in legatura cu Alin Jivan, care este membru la noi a venit, ne-a rugat sa ne rugam. A facut cunostinta cu noi, cu biserica, cu mediu evanghelic. Am incercat, cat ne-a stat in putinta, sa intindem o mana de ajutor.

Acum, strict la ceea ce a insemant accidentul acesta in sine. Nu poti sa nu te gandesti si nu poti la un moment dat sa eviti subiectul acesta. Sunt locuri binecuvantate si sunt locuri lipsite de binecuvantare, ca sa nu spun ca sunt locuri in care stapaneste cel rau. Singur ca prezenta in asemenea club inseamna un risc enorm pentru ca Domnul Dumnezeu ofera protectie dupa niste legi spirituale care  reprezinta pana la urma o matematica. Nu poti sa cochetezi cu asemenea fenomene si sa crezi ca ele sunt joaca de copil. Pe de alta parte, eu va spun cu toata responsabilitatea: sa generalizezi ca toti de acolo au fost satanisti este nimic altceva decat o maniera extrem de simplista de a privi lucrurile de la nivelul unui calculator sau a unei discutii in fata unei cafele. Viata nu-i asa. Cred ca ar trebui de fiecare data ca sa fim atenti. Au fost oameni care au fost gura casca. Au fost oameni care au mers din dorinta de distractie fara  sa se inchine Satanei. A fost o intrare libera. Banii se realizeaza din consum. A fost suprapopulat, o greseala omeneasca  evidenta pe baza unei erori a unui sistem care permite dpdv a autorizatiilor sa se obtina pe mita, cu o usuratate care te sperie. Iar, pe alta parte, eu cred ca Dumnezeu este permisiv in anumite momente.

Nu a fost initiativa lui Dumnezeu sa arda tinerii si nu a fost initiativa lui Dumnezeu sa aduca asemenea orori. Dar, Dumnezeu a are o legitate: ceea ce omul seamana, aceea, omul va secera. Exista o matematica a secerisului si cred ca din punctul acesta de vedere, Dumnezeu a ingaduit aceasta situatie. Dumnezeu nu provoaca. Dumnezeu nu ispiteste la rau. Dumnezeu nu mahneste cu placere pe fii oamenilor, dar Dumnezeu permite pentru ca sunt situatii in care omul iese in afara binecuvantarii lui Dumnezeu si in asemenea zone poti fi expus la tot felul de lucruri. Deci, multa prudenta sub acest aspect  pentru aceste sarbatori care noi le vedem extraordinar de naive, ele au o incarcatura demonica, fara discutie. Naivitatea nu este o scuza. Naivitatea e pana la urma, circumstanta agravanta de multe ori, iar setea aceasta de distractie, pentru ca este unul dintre lucrurile care ma framanta si a nascut o serie de mesaje care vor fi tinute in biserica- setea aceasta de distractie care noi o condamnam, si noi o condamnam pentru ca avem 40 de ani, 50 de ani, si stim cum e viata, nu reprezinta altceva decat o lege a naturii umane. La 18019 ani, tanarul vede viata ca pe o aventura si ma rog lui Dumnezeu ca sa gaseasca in biserica aceasta implinire si energia pe care o au sa poata sa fie folosita pentru lucrarea lui Dumnezeu. Nici bisericile nu sunt pregatite sa ofere tinerilor posibilitatea de-a sluji pe masura  energiei lor. Sunt biserici care n-au viziune si sincer va spun ca vin dintr-o biserica, sa ma ierte cei care se simt lezati de sinceritatea mea, dar cred ca exercitiu de sinceritate valoreaza mai mult decat faptul de a arata bine: E plictiseala.

IONEL TUTAC – Pentru ca ati vorbit de viziune, as vrea sa va pun o intrebare putin mai delicata. Ce viziune au evanghelicii din Bucuresti pentru a castiga capitala tarii? Un oras intr-o continua expansiune cu milioane de oameni, exista o viziune pe care pastorii bisericilor au creat-o, au gandit-o? Poate nu impreuna, dar, ce se intampla in Bucuresti pentru a castiga sau ce ar trebui sa faca bisericile pentru a castiga Bucurestiul pentru Hristos? (25)

RASPUNS FLORIN IANOVICI: Tare mult mi-am dorit sa se miste Bucurestiul si imi doresc in continuare sa se miste. Motiv pentru care, impreuna cu un colectiv de tineri din Biserica Betel, am gandit o strategie care sa poata sa fie molipsitoare. Si pentru aceasta strategie am luptat si luptam  in continuare, sa fie implicate toate bisericile. Ne-am dorit sa existe o seara deschisa de tineret pentru tot Bucurestiul. Acesta a fost primul punct, pentru ca de fiecare data ai nevoie de un punct de intrare. Acum este o seara deschisa pe tot Bucurestiul. Vin din toate cultele evanghelice si nu numai. Vin ortodocsi, catolici. O seara care sa raspunda unor probleme care tin de natura tinerilor. Seri care sunt extrem de gustate, dar sigur ca cu riscul acesta de a fi pus la zid pentru ca trebuie sa fie o anumita deschidere pentru tineret si trebuiesa fie deschisa o ingaduinta fata de modul cum unii inteleg sa se raporteze la biserica si la evlavie pentru ca trebuie sa ai rabdare sa-i educi. Sa-i educi, trebuie sa-i castigi. Ca sa-i castigi, trebuie sa-i atragi. Noi am dorit ca la fiecare trei luni sa avem o iesire si am facut lucrul acesta an de an, sa avem o iesire publica. Am inchiriat ca baza de proiect Sala Palatului in fiecare trei luni. Am iesit cu tot tineretul bisericilor evanghelice si aici vorbesc despre colaborarea cu fratii baptisti, cu fratii Crestini dupa Evanghelie, ca sa putem avea relevanta si sa avem aceste intalniri care sa fie pentru tineri impreuna cu tinerii si in care sa promovam miscarea evanghelica.

Am deschis de trei ani de zile ceea ce a lipsit in Bucuresti, deschiderea anului universitar in care sunt implicati studentii evanghelici, pe langa ei, colegi. Am promovat bisericile, fiecare cu confesiunea ei, si liderii de tineret au fost prezenti ca sa poata vorbi de proiectele care sunt. Noi aceasta incercam si sunt foarte multe proiecte sociale de implicare: azile, orfelinate unde sunt tinerii prezenti si merg si sunt foarte activi. marea problema la ora actuala este a pastorilor. Tineri nu vad aceste deosebiri. Tinerii nu vad aceste garduri. Ei sunt ceea ce sunt. Insa, modul in care pastorii raspund la asemenea evenimente, modul in care colaboreaza, este derutant. In conditiile in care noi am inchiriat aceste proiecte, sa aiba numai o implicare de ordin spiritual, de ordin fizic, sa fii prezent, sa gandim impreuna, sa vorbim impreuna. Sa vada tinerii ca pastorii sunt impreuna. Ca se roaga impreuna, canta impreuna pentru ca mai mult decat a spune „stati uniti” este sa dovedesti ca esti unit.  Ei, si nu vin. Nu vin pentru ca exista aceasta idee de a fi fiecare in biserica lui, de a dezvolta proiecte locale si aceasta idee de a colabora la un asemenea proiect este extrem de greoaie. Dar nu imi pierd nadejdea.

IONEL TUTAC

  • – In luna August, a acestui an, impreuna cu un grup din Lugoj am facut o misiune la Pantelimon si la Popoesti, si mi-am dat seama cu prilejul acesta, lucrand o saptamana in aceste orase din preajma Bucurestiului ca e nevoie si de un sprijin din partea provinciei din punct de vedere spiritual. La modul concret, cum credeti ca ar putea sa sprijineasca bisericile din Transilvania, din Banat, din zona Sucevei, lucrarea din Bucuresti?
  • As vrea sa va rog la finalul acestui interviu sa le readuceti aminte tinerilor despre felul in care l-ati intalnit dvs. in viata pe Hristos…..

VIDEO by Caius Obeada

LECȚIILE REFUGIAȚILOR ~ Ionel Tuțac

Ionel Tutac Pastor BCB Harul LugojConsiderată o invazie musulmană organizată a continentului european, criza emigranților a reținut atentia principalelor buletine de știri. Ne confruntăm cu un efect al eșecului “primăverii arabe”, care a generat în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu numeroase conflicte etnice și religioase, dar și multă sărăcie și anarhie socială. Cu certitudine criza refugiatilor reprezintă cea mai mare provocare pentru continentul european din ultimele decenii. Începută anul trecut, prin sosirea în Europa a 626.000 de refugiati, ea a luat amploare în ultimele săptămăni când sute de mii de refugiati si emigranti au început să străbată continentul nostru în căutarea unui trai mai sigur si mai bun.

Reactiile europenilor au fost diferite față de acest fenomen. De la garduri de sârmă ghimpată, pentru protejarea frontierelor, până la pancarte cu mesaje de bun venit.

Despre criza emigrantilor s-a scris mult si se va scrie în continuare. Subiectul nu este încă epuizat. Unii urmăresc evenimentul din fața televizorului, altii îl discută pe Facebook, prea puțini reușesc să întreprindă ceva care să ajute concret în situația de criză.

Zielele acestea am mers împreună cu o echipă de la Radio Vocea Evangheliei Timisoara până la granița dintre Croația și Serbia, la Opatovac, unde am vizitat o tabără de refugiați.

Realitatea privită prin proprii ochi întotdeauna are un impact mai mare. Am plecat din Timișoara cu alimente, haine, Nou Testamente în limba arabă ca să îi ajutăm pe acești oameni care au parcurs mii de kilometri în căutarea unui trai mai bun.

Am văzut disperare, teamă, suferință, femei extenuate de drum și copii care nu mai aveau nici macar puterea să plângă. Am văzut bărbați care își purtau copii în brațe și puținele bagajele în spate, polițiști croați marcați de drama refugiaților și voluntari care au pregătit o masă caldă pentru acești semeni ai lor, fără să se teamă că ar putea fi teroriști printre refugiați.

Am văzut organizatii non-profit și creștini implicați cu toată daruirea în ajutorarea celor care ne “invadeaza” spațiul nostru european și jurnalisti avizi dupa stiri de senzatie. Am apreciat spiritul de unitate dintre voluntarii veniți să ajute – oameni veniți din Cehia, Albania, Polonia, Bosnia, Serbia, cu toți egali în fața suferinței și a dramei umane, gata să dăruiască fără să conteze că refugiații erau musulmani, și că în țările lor creștinii sunt decapitați pentru activitatea misionară.

Vizita noastră a fost scurtă, dar benefică. Ne-a reamintit mesajul central al lui Cristos – iubește. Iubește-ți nu doar frații, sau prietenii, ci fii dispus să te dăruiești de dragul Lui, chiar și vrăjmașilor Evangheliei.

Ce lecție de viață!

Pastor Ionel Tutac

SURSA – http://www.baptist-tm.ro/lectiile-refugiatilor/

PROZELITISMUL ȘI CHEFURILE AȘEZATE PE ACELAȘI CALAPOD – Pastor Ionel Tuțac

Ionel Tutac

Un proiect de lege inițiat de 13 parlamentari prevede interzicerea chefurilor, a campaniior politice și a prozelitismului religios în campusurile studențești. Dacă proiectul va fi validat, legea va intra în vigoare după publicarea ei în Monitorul oficial.

Plasarea prozelitismului în rândul activităților care perturbă procesul de învățare și ”încalcă normele de moralitate”, ne face să ne punem câteva întrebări despre ce înseamnă prozelitismul și despre implicațiile unei astfel de legi. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură aleșii noștri știu care sunt efectele convertirii autentice, atâta vreme cât poate plasa pe același palier prozelitismul cu chefurile.

CE ESTE PROZELITISMUL?

Prozelitismul este definit în DEX drept ”zel de a face convertiți”. Dacă ne întoarcem la Scriptură, Mântuitorul ne poruncește să facem ucenici și să îi botezăm (Matei 28:18-19). Este suficient să aruncăm o scurtă privire asupra lui Pavel ca să ne dăm seama de zelul lui de a-i întoarce pe oameni de la întuneric spre Cristos. Și-ar putea dori un alt model o țară majoritar creștină?

A face ucenici este o poruncă lăsată de Cristos, iar convertirea la creștinism presupune luminarea unui individ, eliberarea lui de păcat. Un student care se va întâlni cu Cristos va deveni mai responsabil cu îndatoririle lui. A spune Evanghelia cuiva nu presupune manipularea lui. Dumnezeu Însuși ne pune binele și răul în față și ne invită să alegem, cu responsabilitate și în deplină libertate a cugetului.

CUM NE AFECTEAZĂ ACEASTĂ LEGE?

În România există 42 de organizații religioase studențești. Șase sunt evanghelice, celelalte sunt ortodoxe. Sunt însă alte organizați și biserici care au programe speciale pentru studenți. Acțiunile oricărei organizații creștine va deveni ilegală în spațiul universitar, pentru că scopul ei este de a face ucenici, deci ”nou-convertiți”. Orice manifestare publică în campusuri și universități – evenimente, concerte, chiar și o simplă lansare de carte poate trece sub incidența acestei legi, pentru că poate fi interpretată ca prozelitism. Dacă în urma unei astfel de întruniri, o persoană care participă își dă viața lui Cristos și se botează, am încălcat legea. Legea omenească, pentru că așa cum afirmam anterior, Legea lui Cristos are alte imperative.

CINE POATE FI INTERESAT DE O ASTFEL DE LEGE?

Peste 140 de studenți creștini au fost masacrați în aprilie anul acesta, într-un campus din Kenya, după ce au fost interogați scurt despre credința lor. Ura împotriva creștinilor nu este alimentată de extremiștii islamici și nici de atei, ci de Diavolul. Acesta este adevăratul motiv pentru care se votează legi care să acorde drepturi minorităților sexuale – nu contează cât de deviante sunt și se inventează legi care să limiteaze drepturile unei persoane de a se întâlni cu Dumnezeu.

Acest proiect nu face decât să sublinieze că nu suntem angajați într-un război politic și nici confesional, ci într-un război spiritual, cu întunericul. Este momentul să vorbim împotriva unei astfel de inițiative, dar mai ales să veghem și să ne rugăm.

Pastor Ionel Tuțac

via www.Prodocensmedia.ro

UN SCAUN OFERIT ”CU RESPECT” DE SATANA !?

Ionel Tutac

Cât de departe putem merge cu libertatea de expresie?

Pentru prima oară în istoria lui, satanismul, reprezentanții lui , afirmă în mod public că aceasta este ”o formă de respect pentru valorile constituționale și libertatea religioasă”. O contradicție în termeni, pentru că însăși esența satanismului este rebeliunea și lipsa de respect pentru valori.

Sâmbata, 25 iulie, în centrul orașului Detroit, SUA a avut loc dezvelirea unei statui care îl reprezintă pe Baphomet. Inițiativa aparține Templului Satanic, un grup religios din New York, al cărei scop este să promoveze ”respectul” , să protesteze împotriva autorității ”tiranice” și împotriva Bisericii Baptiste Westboro – recunoscută pentru protestele împotriva homosexualilor.
De asemenea, își propune să pătrundă în scolile publice și să promoveze acolo libertatea religioasă –în mod curios, interzicând simbolurile creștine, dar promovând satanismul.

Din 2014, au început să distribuie în scoli cărți de colorat care prezintă ritualuri satanice și simboluri specifice satanismului.
Costurile monumentului se ridică la peste 100.000 de dolari. Statuia îl prezintă pe Diavolul cu un cap de țap, pe un tron de piatră împreună cu doi copii care îl privesc zâmbitori și inocenți.

Purtătorul de cuvânt al mișcării, Lucien Greaves , afirma cu această ocazie că scopul monumentului este ”să fie un scaun pe care toți oamenii în vârstă să poată sta în poalele lui Satana pentru a căuta inspirație și contemplare”.

Cât de mult putem fi înșelați? Cât de adânc s-a denaturat sensul cuvântului respect? Procesul a început cu revoluția sexuală a anilor 70 – în care ”libertatea de expresie” a devenit o goană după promiscuitate și imoralitate. A urmat avortul declarat ca o formă de respect pentru drepturile femeilor.
De când crima poate fi privită ca respect pentru cineva? Apoi, libertățile minorităților sexuale, libertăți care nu fac decât să înrobească, să degradeze și să umilească individul.

Asistăm la o pervetire a celor mai de preț valori pe care ni le-a lăsat Dumnezeu – libertatea de a alege, respectul față de autoritate și principii.
Un amănunt interesant este că statuia a fost dezvelită de doi bărbați care la finalul ceremoniei s-au sărutat. Totul se leagă atât de clar – legislația care favorizează cuplurile gay, interzicerea rugăciunilor publice nu sunt nici pe departe libertate de expresie și nici respect pentru celălalt, ci în mod evident reprezintă simbolul unei societăți aflate sub influența ocultului și orbită de cel rău.

Într-o lume alienată suntem chemați să fim cine sare si lumina – urmași ai lui Cristos. Oameni care nu se tem de întunericul lumii, pentru că lumina locuiește în ei. Oameni care continua sa promoveze valorile Imparatiei, chiar daca suntem ironizati sau batjocoriti.

Sa ne aducem aminte mereu ca; ”Cel ce este in noi este mai mare decat cel ce este in lume”. (1 Ioan 4:4)

Pastor Ionel Tutac

via www.prodocensmedia.ro

IONEL TUTAC – LECTII PREDATE INAINTE DE MOARTE – BCB Harul Lugoj – 5 IULIE 2015 – Prodocens Media

funeral

…de obicei, atunci cand vorbim despre crestini, suntem tentati de multe ori sa facem diferenta intre diferite tipuri de crestini. Exista crestini autentici si exista crestini falsi. Exista crestini care-L urmeaza pe Domnul din toata inima lor si exista crestini care poarta doar numele acesta. Insa cea mai mare diferenta intre un crestin si altul nu este doar felul in care noi traim. Ci, cea mai mare diferenta intre un crestin si altul o vedem in momentul in care crestinii isi sfarsesc calatoria pe pamantul acesta.

Ionel TutacMi-aduc aminte de unul dintre proorocii Vechiului Testament care s-a uitat la felul in care au trait unii credinciosi in vremea lui. Si omul acesta, un prooroc fals, Balaam, a ajuns la un moment dat sa spuna: O, de as muri de moartea celor neprihaniti si sfarsitul meu sa fie asemeni sfarsitului lor.

Atunci cand oamenii mor, reactiile lor sunt foarte diferite in fata mortii. Pentru unii oameni, moartea este o tragedie, un cosmar. Iar pentru alti oameni, moartea este o biruinta si o binecuvantare si-ti dai seama foarte bine de felul in care oamenii au trait pe pamantul acesta in momentul in care ei sfarsesc calatoria. Si mai ales iti dai seama de cuvintele pe care le rostesc in ultimele clipe ale vietii lor.

As vrea sa va dau cateva exemple a unor oameni care au trait pe pamantul acesta si care si-au sfarsit viata si au rostit cuvinte memorabile la finalul calatoriei lor pe pamantul acesta:

A fost un om numit Hugo Chavez, presedintele socialist a Venezuelei in perioada 1999-2013. Omul acesta a murit la varsta de 58 de ani de cancer. In ultimele clipe ale vietii sale, el a rostit urmatoarele cuvinte: Nu vreau sa mor. Va implor, nu ma lasati sa mor.

Un ilustru ganditor si un om de stiinta german, Johann Wolfgang von Goethe, in momentul mortii sale, probabil ca sufletul sau mergea cu pasi grabiti inspre iad. A inceput sa strige: Mai multa lumina!!! Vreau mai multa lumina!

Un alt om celebru, astrolog si ocultist britanic, a rostit urmatoarele cuvinte: Sunt socat in ceea ce vad. Sunt socat de intalnirea mea cu Satana.

Spre deosebire de acesti oameni, pentru care moartea a fost o tragedie, exista alti oameni, oameni credinciosi, care au trait pe pamantul acesta si viata pe care au trait-o pe acest pamant, L-au slujit pe Dumnezeu. Iar ultimele clipe ale vietii lor au fost clipe de bucurie si de incredere in Dumnezeu.

As vrea sa va dau doar 3 exemple, doua de pe paginile Sfintelor Scripturi, una din viata cotidiana. A fost odata un om cu numele Iacov, patriarhul poporului Israel. Si omul acesta, in cartea Geneza, capitolul 49:29 vine si spune copiilor sai inainte de a muri: Eu am sa fiu adaugat la poporul meu.  [Apoi le-a dat porunca următoare: „Eu am să fiu adăugat la poporul meu, deci să mă îngropaţi împreună cu părinţii mei, în peştera care este în ogorul hetitului Efron,]

Iosif este omul care in ultimele clipe ale vietii lui a spus urmatoarele cuvinte: Cand va va cerceta Dumnezeu si va va elibera cu mana tare si puternica din tara Egiptului, sa luati si osemintele mele din tara aceasta a robiei si sa le duceti in Canaan. [Geneza 50: 24 Iosif a zis fraţilor săi: „Eu am să mor! Dar Dumnezeu* vă va cerceta şi vă va face să vă suiţi din ţara aceasta în ţara pe care a jurat** că o va da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.” 25 Iosif* a pus pe fiii lui Israel să jure, zicând: „Când vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi şi oasele mele de aici.”]

Un celebru romanciar englez, Walter Scott, era inultimele clipe ale vietii sale. La capataiul lui statea ginerele sau. Si omul acesta i-a spus ginerelui: Te rog sa-mi aduci cartea. Si ginerele s-a uitat la el si a spus: Despre care carte vorbesti? Pentru ca in biblioteca ta sunt peste 20.000 de volume. Si omul acesta a spus: Adu-mi cartea. Singura carte. Cartea care merita sa fie pretuita, care merita sa fie citita, care merita sa fie traita. Adu-mi Biblia. Si in felul acesta a murit.

Dragii mei, vedem diferenta ntre oameni in momentul mortii. Si atunci intelegem foarte bine diferenta intre cel credincios si cel necredincios. Diferenta intre cel care este copil al luminii si cel care este fiu al intunericului.

Inainte ca Domnul Isus Hristos sa moara, El a stat de vorba cu ucenicii Sai. Si inainte de a merge pe crucea Golgotei, Fiul lui Dumnezeu i-a invatat pe ucenici cateva lectii foarte importante. Si despre aceste lectii importante pe care Domnul Isus le-a predat ucenicilor inainte de rastignirea Sa, as vrea ca in aceasta dimineata sa meditam si sa invatam cateva lucruri mai importante.

1. Moartea nu este planificata de noi, ci moartea este planificata de altcineva. 

Prima lectie, pe care Domnul Isus Hristos a dat-o ucenicilor Sai, a fost o lectie despre moarte. El i-a invatat pe apostoli cum sa traiasca, cum sa vorbeasca, cum sa lucreze. Dar in acelasi timp a incercat sa-i invete pe ucenicii Sai si felul in care trebuie sa moara. Si Domnul Isus Hristos, in discutia pe care o are cu ucenicii, le aminteste cateva lucruri foarte importante despre moarte. Si primul lucru pe care-l spune este: Moartea nu este planificata de noi, ci moartea este planificata de altcineva. Domnul Isus a zis: A sosit ceasul sa fie proslavit Fiul lui Dumnezeu. Dragii mei, Domnul Isus Hristos a venit pe pamantul acesta pentru ca El a dorit lucrul acesta. Atunci cand in cer a fost pusa intrebarea: ‘Cine va merge pe pamant, sa aduca mantuire pentru rasa umana;, Domnul Isus a zis Tatalui: Iata-Ma, trimite-Ma. A stiut multe lucruri despre ceea ce avea sa se intample pe pamantul acesta. A stiut ca Iuda Il va trada. A stiu ca Petru se va lepada de El. A stiut ca Pilat se va spala pe maini. A stiut ca va trebui sa moara.

Dar, unul din lucrurile pe care Domnul Isus Hristos nu le-a stiut a fost momentul mortii Sale. Dupa ce a intrat triumfator in cetatea Ierusalim, Dumnezeu Tatal i-a descoperit lucrul acesta. Si Domnul Isus vine si spune: Acum a sosit ceasul. Acum este momentul ca Eu sa merg, sa mor pe crucea Golgotei pentru iertarea pacatelor voastre. Lectia pe care o putem invata fiecare dintre noi, atunci cand ne aducem aminte de moartea Domnului Isus Hristos este aceasta: Moartea, pentru fiecare dintre noi, este un mister. Moartea nu este planificata de noi, ci moartea este planificata de altcineva. Si pentru ca moartea noastra, sfarsitul alergarii noastre pe pamantul acesta este determinat de altcineva, nu trebuie sa ne temem de moarte. Ci, trebuie sa ne incredem in toata inima noastra in Dumnezeu.

Mi-aduc aminte de imparatul David, care la un moment dat in Cartea Psalmilor, la Psalmul 139 vorbeste despre zilele care avea sa le traiasca pe pamantul acesta. Si in versetul 16, imparatul David spune urmatoarele cuvinte: Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

2. Moartea nu este o tragedie, ci moartea este un triumf.

O alta lectie pe care Domnul Isus Hristos a predat-o ucenicilor a fost ca moartea nu este o tragedie, ci moartea este un triumf. Domnul Isus Hristos vine si spune: Acum a sosit ceasul sa fie proslavit Fiul omului. Aduceti-va aminte ca in momentul in care Fiul lui Dumnezeu a murit pe crucea Golgotei pentru iertarea pacatelor noastre, au fost oameni care L-au batjocorit. Au fost unii in jurul crucii care au spus: Daca esti Fiul lui Dumnezeu, da-te jos de pe cruce, mantuieste-te pe Tine insuti, si apoi mantuieste-ne si pe noi. Si probabil ca multi dintre cei care au asistat la momentul rastignirii Domnului Isus Hristos, au venit si au spus: pentru Tine, moartea este o tragedie. Ai venit pe pamantul acesta ca sa aduci mantuire, dar de fapt n-ai parte decat de un esec lamentabil.

Domnul Isus Hristos sta de vorba cu apostolii si spune: Pentru Mine, moartea nu este o tragedie. Ci pentru Mine, moartea este un triumf. Si in momentul in care sta de vorba cu ucenicii si cu ceilalti, se aude din cer un glas care spune: L-am proslavit si inca Il voi mai proslavi. As vrea sa va spun ca pentru un copil al lui Dumnezeu moartea nu este niciodata o tragedie. Apostolul Pavel vorbeste despre moarte si spune: Pentru mine a trai este Hristos si a muri este un castig. Daca traiesti pentru Hristos, daca traiesti pentru gloria Lui, daca faci voia Lui, daca mergi pe urmele pasilor Lui, moartea nu este o tragedie ci este doar o trecere.

3. Moartea nu inseamna putrezire, ci moartea inseamna rodire.

Domnul Isus ii mai invata inca un lucru important si anume, ca moartea nu inseamna putrezire, ci moartea inseamna rodire. Stim cu totii ca omul este din tarana, si in tarana pamantului se va intoarce. Cand ne gandim la moarte, cei mai multi dintre noi ne gandim la ideea aceasta a putrezirii fiintei umane. Trupul omului se depune in mormant, in tarana si tarana putrezeste. Insa, Domnul Isus Hristos vine si le spune ucenicilor: Adevarat, adevarat va spun ca daca grauntele de grau care a cazut pe pamant nu moare, ramane singur. Dar daca moare aduce multa roada. A murit Domnul Isus Hristos pe crucea Golgotei pentru noi. A fost asezat intr-un mormant. Si multi dintre cei din Israel, din vremea de atunci, au spus: Nu mai exista nici o sansa pentru El. Insa in a treia zi dimineata, Domnul Isus Hristos, a inviat dintre cei morti si este viu in vecii vecilor. Slavit sa fie Numele Sau!

Profetul Isaia scrie cu sute de ani inainte: Domnul a gasit cu cale sa-L zdrobeasca prin suferinta. Dar dupa ce-si va da viata, va vedea o samanta de urmasi. Si lucrarea Domnului va propasi. Si in aceasta dimineata, cand stam la masa Domnului, noi nu suntem altceva decat rodul suferintelor de la Calvar. Si ne aducem aminte ca invierea lui Hristos va insemna si garantia  invierii noastre. O alta lectie foarte importanta pe care Domnul Isus Hristos a predat-o, in momentele acelea inainte de a muri, a fost o lectie despre slujire. El a venit pe pamantul acesta, nu sa fie slujit. Ci, a venit pe pamantul acesta sa- slujeasca pe altii. In Ioan 13, Domnul Isus spala picioarele ucenicilor. Si vine si-i invata cea mai importanta lectie: Lectia slujirii. Si uitati ce spune Domnul Isus Hristos atunci cand sta de vorba cu ucenicii. Daca-mi slujeste cineva, sa ma urmeze. Si unde voi fi Eu, acolo va fi si slujitorul Meu. Daca imi slujeste cineva, Tatal il va cinsti.  Gasim aici trei lucruri foarte importante:

  1. Optiunea slujirii – Dumnezeu nu ne forteaza pe niciunul dintre noi sa-L slujim. Ci, Dumnezeu ne ofera posibilitatea de-a alege daca vrem sa slujim sau nu. Si intotdeauna cand ma gandesc la exemplul lui Domnul Isus Hristos, imi vine in minte discutia pe care Iosua o are cu cei din vremea lui. Iosua sta de vorba cu ei si spune: Va pun inainte binele si raul. Moartea si viata. Va pun inainte posibilitatea  de a sluji sau de a refuza slujirea. Si Iosua vine si spune: Cat despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului. Voi alegeti cui vreti sa slujiti. Dar eu si casa mea vom sluji Domnului. Stiti ca niciodata Dumnezeu nu ne obliga sa slujim? Dumnezeu ne ofera posibilitatea de a sluji. El ne ofera daruri in privinta slujirii. Dar El nu ne obliga sa slujim. Intr-o zi, un pastor din Londra, s-a intors in satul lui natal. A coborat pe pronul garii si l-a vazut pe colegul lui de banca din anii de liceu, care matura cu foarte mult entuziasm. S-a apropiat de el, l-a batut pe umar si a zis: „Hey John, maturi de parca ai matura in gara King Cross din Londra.” Si omul acesta s-a uitat la pastor si a spus: „Hei pastore, ma bucur sa te vad dupa ani de zile, dar, vreau sa-ti spun doar atat: nu conteaza ca matur in gara mare din Londra sau matur in gara din satul meu natal. Important este ca slujesc pentru aceeasi companie de cai ferate.” Nu conteaza unde slujesc. Ci, conteaza daca aleg sa Te slujesc, si daca slujirea mea este cu bucurie si cu dedicare.
  2. Conditia slujirii. Cand Domnul Isus ii invata pe ucenici despre slujire, El le vorbeste nu numai despre optiunea slujirii, ci le vorbeste si despre conditia slujirii. „Daca-Mi slujeste cineva, sa Ma urmeze.” Adica, sa mearga pe urmele pasilor Mei. Daca-Mi slujeste cineva, sa nu-Mi puna nici un fel de conditie. Daca cineva vrea sa slujeasca, sa o faca de buna voie si sa accepte conditiile pe care Eu le pun. Intr-o zi, unul dintre ucenici, Petru, a venit la Domnul Isus Hristos. Si Petru vine si spune: „Am lasat totul si Te-am urmat. Doamne, ce rasplata vom avea?” Si Domnul Isus Hristos parca il mustra pe Petru si-i spune: Petre, te intereseaza acum rasplata? As vrea sa-ti spun, ca daca indeplinesti  conditiile de a sluji, va veni si rasplata. Si Domnul Isus, in cele din urma spune: Adevarat, adevarat iti spun, ca cine a renuntat la toate celelalte lucruri pentru Mine, va primi insutit si v-a mosteni viata vesnica.” In textul citit azi, Domnul Isus Hristos vorbeste despre rasplata slujirii si spune: Cine ma slujeste, va fi impreuna cu Mine. Si mai mult decat atat: Tatal Meu il va cinsti. Este vorba aici despre o rasplata dubla. O rasplata pe care o primesc toi cei care Il slujesc pe Dumnezeu cu credinciosie.
  3. O a treia lectie, pe care Domnul Isus o da, este o lectie despre judecata. In timp ce le vorbea ucenicilor, le vorbea despre importanta judecatii. Si despre faptul ca va veni o zi in care El va judeca lumea. Si in timp ce le vorbea, s-a auzit un glas din cer care spunea: „L-am proslavit si-L voi mai proslavi.” Si Domnul Isus Hristos, vazandui socati pe ucenici, le spune: Cuvintele acestea au fost rostite pentru Mine si au fost rostite pentru voi si pentru cei din Ierusalim. Si, vorbeste Domnul Isus Hristos despre trei judecati.

1.)-Despre judecata diavolului, in vers. 31- stapanitorul acestei lumi a fost deja judecat si va fi aruncat afara. Domnul Isus vine si spune: sentinta a fost pronuntata. Eu am castigat batalia. Diavolul a fost infrant. Si, dragii mei, la Cina Domnului, intotdeauna ne aducem aminte de adevarul acesta. Prin jertfa lui Hristos, diavolul a fost infrant. Si puterile lui au fost  limitate.  Si in aceasta dimineata ne aducem aminte ca Cel care este in noi, este mai puternic, decat cel care este in lume, pentru ca in noi este Dumnezeu prin Duhul Sau Cel Sfant.

2.)-Domnul Isus Hristos vorbeste si despre judecata Ierusalimului. In vers. 30 spune: nu pentru Mine ati auzit glasul acesta, ci pentru voi. Aduceti-va aminte ca in ziua in care a intrat  in cetatea Ierusalim, s-a uitat spre cetate, spre zidurile acelea si vine si spune: Nu va ramane aici piatra pe piatra. Judecata a fost pronuntata. Si au trecut doar cativa ani pana cand Imparatul roman Titus a intrat in Ierusalim, insotit de 80.000 de soldati. Oamenii acestia au jefuit templul, l-au distrus, au arat Ierusalimul. A ramas in Ierusalim un singur zid. Un zid de sustinere a Templului, numit astazi Zidul Plangerii.

3.) Si, Domnul Isus vorbeste in ziua aceea si despre judecata carcotasilor. Au fost acolo cativa oameni, care au pus tot felul de intrebari. Intrebari stupide, intrebari lipsite de logica, intrebari care incercau sa-L discrediteze pe Fiul lui Dumnezeu. Domnul Isus vine si spune: Lumina mai este putin printre voi. Fiti fii ai luminii. Si intelegeti ca va veni o zi a judecatii. (Notite din primele 27 minute, mai sunt 5 minute din mesaj)

http://www.prodocensmedia.ro  VIDEO by Prodocens Media

 

CAUZELE STAGNĂRII MIȘCĂRII BAPTISTE

CAUZELE STAGNĂRII MIȘCĂRII BAPTISTE

Ionel TutacExista o mare probabilitate ca in urmatorii 20 de ani harta mișcării baptiste sa se modifice intr-un mod semnificativ. Scăderea natalității, migrarea tinerilor, monotonia programelor de închinare din multe biserici, dar mai ales, absența unei viziuni coerente pot avea consecințe grave aspura bisericilor baptiste din România. Dacă nu intervenim acum, concret, vom avea clădiri frumoase, dar goale în mai toată țara.

De ce stagnează mișcarea baptistă din România? O întrebare la care fiecare lider baptist ar trebui să reflecteze. În cei 22 de ani de experiență pastorală și în 16 ani de slujire cultică am vizitat sute de biserici din diferite zone ale țării și am fost frământat adesea de întrebări legate de starea bisericilor baptiste. Statisticile la nivel national indică o stagnare a creșterii numerice în rândul bisericilor baptiste. Acest lucru este valabil și pentru alte confesiuni creștine, însă declinul sau stagnarea altora nu trebuie sa fie o justificare pentru noi.

Scăderea populației și a natalității afectează bisericile

O cauză obiectivă a scăderii numărului de credincioși baptiști este scăderea populației țării. La recensământul din 1992 populația țării era de 22.810.035 din care 109.462 erau membri și aparținători ai bisericilor baptiste (0,48%). În următorii 10 ani, populația României a scăzut la 21.698.181, iar numărul credincioșilor baptiști a crescut la 129.937 (0,60%). Perioada 1992-2002 a fost o perioada benefică pentru Uniunea Baptistă, s-au plantat biserici și a fost o creștere semnificativă a numărului de membri în anumite zone ale țării. În anul 2012 numărul românilor scăzuse deja dramatic ajungând la 19.043.767, iar statisticile arătau că în România 118.003persoane împărtășesc credința baptistă (0,62%). Se constată astfel o stagnare în ultimii 10 ani a procentului de credincioși baptiști.

Migrarea tinerilor – binecuvântare pentru Vest, pierdere pentru cei de acasă

Pe de altă parte, migrarea tinerilor spre țările europene ce oferă salarii mult mai atractive și condiții de viață mult mai bune, reprezintă o altă cauză obiectivă a stagnării numerice. Lipsa locurilor de muncă și mirajul Occidentului i-a determinat pe mulți din generația tânără să-și încerce „norocul” pe alte plaiuri. Tinerii evanghelici, în special baptiști și penticostali, au fost primii care au îndrăznit să aleagă „calea pribegiei” Dacă pentru bisericile din țară exodul tinerilor reprezintă o mare pierdere, pentru țările europene înființarea bisericilor românești reprezintă o adevărată provocare. Pasiunea cu care se închină românii și implicarea în lucrarea evanghelistică a determinat multe biserici autohtone să-și reevalueze lucrarea.

Număr mic de pastori, în mod special la sate

Un alt factor care contribuie la stagnarea numerică a baptiștilor îl reprezintă numărul mic de slujitori, raportat la numărul de biserici. Încă există zone în care un păstor slujește la 3-5 biserici. Lipsa resurselor financiare, mai ales în mediul rural, obligă bisericile să-și unească eforturile pentru a acoperi salariul păstorului, și asa mic și neatractiv. O soluție pentru aceaste zone sunt pastorii bi-vocaționali, care își câștigă pâinea „făcând corturi”. În localitatile unde bisericile au apelat la aceasta solutie s-a constatat o revigorare a lucrării. Dar varianta respectiva are si ea anumite dezavantaje. În multe locuri întreaga activitate depinde doar de pastorul plătit, procesul de clericizare fiind tot mai evident. O „turmă” vizitată și hrănită o dată pe lună va fi atacată de „animale sălbatice”, iar pe termen lung va dispărea. Desi scolile teologice au pregatit in ultimii ani sute de viitori pastori, decizia multor absolventi de teologie pastorala de a-si gasi o alta slujba, mai bine platita, scoate in evidenta faptul ca multi dintre acestia fie nu au fost chemati de Dumnezeu in lucrare, fie considera slujba de pastor prea dificila.

”Cine nu se roagă împreună, nu rămâne împreună”

Un rol important în creșterea sau descreșterea unei biserici este atitudinea față de rugăciune. Trebuie să recunoaștem că în multe biserici rugăciunea este anemică. Unii nu mai cred în puterea rugăciunii, alții au desființat timpul de rugăciune, iar pentru alții rugăciunea este o „poezie” pe care o rostesc mecanic la fiecare serviciu de închinare. Fără o reconsiderare a atitudinii față de rugăciune, așa numită ”Cenușăreasa bisericii”, mișcarea baptistă își va pierde vigoarea spirituală.

Programe religioase de tip ”spectacol”

Lipsa de atractivitate a serviciilor de închinare din multe biserici, căderea în rutină și ritual, încăpățànarea de a persista în aceleași tipare care nu mai corespund vremurilor noastre își pun amprenta asupra bisericii. În multe locuri bisericile baptiste au devenit elitiste, mesajul predicilor și al cântărilor se adresează unor categorii de oameni care nu sunt prezenți în Casa de rugăciune. Persistența noastră în a oferi spectacole bisericești în loc să-i motivăm și să-i învățăm pe oameni să se închine ne aduce multe deservicii. Tinerii părăsesc bisericile baptiste și se îndreaptă spre alte mișcări spirituale pentru că vor o închinare autentică, nu un spectacol arhaic, golit de conținut.

Pierderea identității baptiste

O altă cauză a stagnării numerice este pierderea identității baptiste. Din dorința de a nu-i deranja pe alții preferăm să declarăm că suntem evanghelici sau neo-protestanți. Ne simțim jenați să declarăm că aparținem unui cult religios care are aceleași principii ca biserica primară. În timp ce reprezentanții altor culte nu se sfiesc să declare că sunt afiliați unei anumite teologii, nouă ne este jenă să ne afirmăm crezul.In acelasi timp nu avem curajul sa folosim mijloacele mass-media pentru a ne promova invatatura si proiectele sau pentru a lua atitudine fata de anumite aspecte din societatea romaneasca.

Accentuarea exagerata a autonomiei locale in detrimentul asocierii

Aș putea enumera și alte cauze ale stagnării și chiar a declinului spiritual și numeric: lipsa de dedicare a păstorilor, a creativității în lucrarea evanghelistică și misionară, starea deplorabilă a unor lăcașe de cult, promovarea insuficientă în mass-media, implicarea firavă în proiectele sociale, conflictele personale nerezolvate între unii membri ai bisericilor, discreditarea sistematică a liderilor din trecut si prezent și chiar a instituțiilor cultice, dar mai ales lipsa unei viziuni coerente și îndrăznețe pentru dezvoltarea mișcării baptiste la nivel național. Accentuarea exagerată a rolului autonomiei locale în detrimentul unei implicării mai mari a comunităților locale și a Uniunii, a făcut ca baptiștii să piardă teren in fata altor culte și să stagneze. Lipsa unor proiecte comune nationale ne determina sa pierdem din vizibilitate si demotiveaza adeseori bisericile in lucrarea ce o fac.Trebuie sa recunoastem ca folosirea gresita a termenilor de autonomie si asociere contribuie pe termen lung la disolutia miscarii baptiste. Doar uniți si angrenati in jurul acelorasi idealuri si proiecte putem fi mai puternici.

Momentul sincer al unei evaluari personale Cred că a sosit momentul ca fiecare pastor sau conducător de biserică să-și pună foarte serios întrebarea: Biserica pe care o slujesc este în declin, stagnează sau crește, spiritual și numeric? Câți oameni s-au întors la Cristos și au fost botezati în ultimii ani? Care este cauza pentru care nu se văd semnele unei revigorări spirituale în comunitatea pe care eu o slujesc? Ce trebuie sa schimb in conduita mea si in lucrarea pe care o fac? Daca continui sa slujesc in acelasi mod, ce rezultate voi obtine?

Da, Dumnezeu adaugă, prin puterea Duhului Sfânt, noi membri în trupul lui Hristos, dar dacă de ani de zile nimeni nu s-a mai pocăit în biserica pe care eu o slujesc, atunci înseamnă că trebuie schimbat ceva, fie în viața mea și a celor pe care îi slujesc, fie in modul de desfasurare al activitatilor din biserica respectiva. Folosirea acelorasi strategii, fara nici un rezultat, ar trebui sa-mi schimbe optica cu privire la felul in care vestesc Evanghelia si fac lucrarea.

Un renumit profesor si sociolog român afirma, in anul 2009, cu ocazia celebrării a 400 de ani de existență a mișcării baptiste din Europa că „baptiștii încă reprezintă o mișcare spirituală invizibilă in Romania”. O afirmație deranjantă pentru mulți dintre noi, dar adevărată.

Cristos ne-a spus că o cetate nu poate rămâne ascunsă pe un munte. Suntem chemați să fim un far, un indicator, în societatea noastră, să aducem schimbarea după care atâția oameni tânjesc. Este momentul să ne angajăm din nou cu dedicare și renunțare la sine în bătălia pentru suflete, să ne asumăm statutul de lucrători care fac ucenici, să ne cunoaștem identitatea și să ne implicăm activ în viața societății în care ne-a pus Dumnezeu să trăim.

Pastor Ionel Tutac

via Prodocens Media

CITESTE si –

CE-AR FI DACĂ FIECARE CREȘTIN AR LUCRA O SĂPTĂMÂNĂ PENTRU ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU ?

Ionel Tutac Pastor BCB Harul LugojInițiativa lui Sebastian Ivan, un antreprenor de succes din Timișoara, de a lucra gratis 10 ore pe zi, timp de o lună pentru Primăria Timișoara l-a luat prin surprindere pe domnul primar, dar și pe cei care au citit materialul, despre intenția sa, din ziarul Adevărul. Să renunți la concediu, mai ales când ai posibilitățile financiare necesare, pentru a lucra gratis pentru administrația locală, pare o idee destul de năstrușnică pentru vremurile noastre. Sunt convins că mulți prieteni l-au descurajat pe antreprenorul respectiv considerând că Primăria are destui angajați care plimbă hârtiile dintr-un birou în altul.

Ideea acestui om este însă una deosebit de generoasă și ea trebuie nu doar apreciată, ci și urmată. Oare cum ar arăta localitățile noastre dacă fiecare dintre noi am munci măcar o săptămànă sau o zi pentru urbea în care locuim? Sau cum ar arăta bisericile din care facem parte dacă fiecare membru ar hotărà să lucreze o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu?

Există mulți credincioși ( pastori, misionari, evanghelisti, profesori, ziariști sau personal administrativ) care lucrează zilnic pentru Dumnezeu și ei merită aprecierea noastră. Ce-ar fi, însă, dacă fiecare membru din bisericile noastre ar lua inițiativa să lucreze o săptămână pe an pentru Dumnezeu?

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu casele noastre de rugăciune, unele aflate în condiții deplorabile, ar fi mai curate, mai atrăgătoare și mai primitoare.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu pastorii noștri ar fi mai puțin implicați în problemele administrative și ar avea mai mult timp pentru rugăciune și pentru pregătirea predicilor.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu bolnavii noștri, aflați în spital sau acasă, ar suporta mai ușor suferința și ar fi mai încrezători în privința rugăciunii.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu fiii risipitori ar înțelege că Bisericii îi pasă de starea lor și șansele de a reveni în Trupul lui Hristos ar fi mai mari.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu bătrânii noștri singuri, ce locuiesc la casă, n-ar mai trebui să se îngrijoreze cu privire la frigul ce îl vor îndura în sezonul rece.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămană pentru Împărăția lui Dumnezeu copiii orfani și văduvele ar înțelege esența religiei și ar descoperi valoarea familiei, inclusiv dragostea familiei creștine.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămană pentru Împărăția lui Dumnezeu prietenii și vecinii noștri nepocăiți ar avea ocazia să descopere dragostea lui Dumnezeu descrisă pe paginile Sfintei Scripturi.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămană pentru Împărăția lui Dumnezeu momentul reântoarcerii lui Mesia ar fi mai aproape de fiecare din noi, iar Evanghelia mântuirii ar ajunge mai repede până la marginile Pământului.

Ți-ar plăcea ca în această vară să renunți la o săptămană de concediu pentru a lucra gratis pentru Împărăția lui Dumnezeu? Oportunități de slujire există peste tot! Depinde doar de voința ta!

Ionel Tuțac

Pastor BCB Harul Lugoj

via prodocensmedia.ro

CITESTE si –

NewsNet Crestin: Ionel Tuțac – Cum afectează construcția celei mai mari moschei din Europa spiritualitatea românească?

Citeste si – Adevarul.ro – Cea mai mare moschee din Europa creştină se ridică la Bucureşti
Pe muchia drepturilor omului
Ionel Tutac Newsnet CrestinIonel Tuțac: Cea mai mare moschee din Europa se construiește la București. Cei 11.000 de metri pătrați vor găzdui nu doar o moschee, dar și o bibliotecă, un loc în care imamii vor studia Coranul si vor pregati viitori lideri. Construcția va fi înălțată, in capitala Romaniei, chiar lângă Centrul Expozitional Romexpo.
Cum ne afectează pe noi, ca romani, o astfel de mega-construcție, plasată chiar  în capitală?
În România există o minoritate de 0,3 % musulmană. Majoritatea locuiește în Dobrogea și este de etnie turcă sau tătară. Cu siguranță că nu aceștia au bătut la porțile guvernului solicitând o construcție atât de mare. Mai mult, comunitatea musulmană din București, ”a aflat despre această hotărâre și s-a bucurat”. Evident, nu a solicitat o astfel de favoare, ci doar a salutat-o. Cine era interesat de un astfel de centru spiritual  în Romania? Probabil turcii, cei care finanțează proiectul în valoare de 3 milioane de Euro.
În Europa Occidentală sunt peste  50 de milioane de musulmani. Germania numără peste 4 milioane de musulmani, iar Franța, căminul celei mai mari comunități musulmane din

 Europa, numără 6 milioane de musulmani.
Întrebarea legitimă care se ridică este de ce într-o țară cu un număr semnificativ redus de musulmani se contruiește cel mai mare edificiu din Europa?

SCHITA DE PREDICA: Cu cine te identifici de Florii? Luca 19:28-48

Photo credit www.vocations.ca

  • 1. Cu cei ce asculta necondiționat ? v.29-32
    29 Cînd S’a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi, 30 şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n’a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l. 31 Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa: ,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.„ 32 Ceice fuseseră trimeşi, s’au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.
  • 2. Cu cei ce dăruiesc bucuros ? v.33-34
    33 Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis: ,,Pentruce deslegaţi măgăruşul?„ 34 Ei au răspuns: ,,Domnul are trebuinţă de el.„
  • 3. Cu cei ce cânta voios ? v.36-38
    36 Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum. 37 Şi cînd S’a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră. 38 Ei ziceau: ,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!„
  • 4. Cu cei ce critica permanent ? v.39-40
    39 Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: ,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!„ 40 Şi El a răspuns: ,,Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.„
  • 5. Cu cei ce ignora rugăciunea ? v.45-46
    45 În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el. 46 Şi le -a zis: ,,Este scris: ,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.„
  • 6. Cu cei ce plănuiesc moartea ? v.47-48
    47 Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare; 48 dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.
  • 7. Cu cei ce indragesc predicile ? v.48
    48 dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

Ionel Tutac via Comunitatea Bisericilor Baptiste Timisoara

Vezi aici- http://www.baptist-tm.ro

O marturie istorica a lucrarii Baptiste din Lugoj, – Caius Obeada: 2014 Marturii Baptiste Banatene cu Ionel Tutac

De la Caius Obeada: O marturie istorica a lucrarii Baptiste din Lugoj, expusa de pastorul Bisericii Baptiste Harul, presedintele Comunitatii Baptiste de Timisoara si secretarul general a Cultului Baptist, Dr. Ionel Tutac.

Vezi saitul fratelui Caius Obeada aici-

VIDEO by Caius Obeada

De ce il resping oamenii pe Domnul Isus?

photo credit jschaeffel.wordpress.com

Ioan 12:37-50

37 Măcar că făsese atîtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
38 ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia: ,,Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?„
39 De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
40 ,,Le -a orbit ochii, şi le -a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.„
41 Isaia a spus aceste lucruri cînd a văzut slava Lui, şi a vorbit despre El.
42 Totuş, chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El; dar de frica Fariseilor nu -L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă.
43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decît slava lui Dumnezeu.
44 Iar Isus a strigat: ,,Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M’a trimes pe Mine.
45 Şi cine Mă vede pe Mine, vede pe Cel ce M’a trimes pe Mine.
46 Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine, să nu rămînă în întunerec.
47 Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci Eu n’am venit să judec lumea, ci să mîntuiesc lumea.
48 Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine -l osîndi: Cuvîntul, pe care l-am vestit Eu, acela îl va osîndi în ziua de apoi.
49 Căci Eu n’am vorbit dela Mine însumi, ci Tatăl, care M’a trimes, El însuş Mi -a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc.
50 Şi ştiu că porunca Lui este viaţa vecinică. De aceea lucrurile, pe cari le spun, le spun aşa cum Mi le -a spus Tatăl.„

De ce il resping oamenii pe Domnul Isus?

  1. Din cauza obișnuinței religioase  v.37
  2. Din cauza exemplelor negative  v.38-40
  3. Din cauza pierderii privilegiilor  v.42
  4. Din cauza ironiei semenilor  v.42
  5. Din cauza mândriei personale  v. 43
  6. Din cauza desconsiderarii Cuvântului  v.44-50

Ionel Tutac

SURSA – http://www.baptist-tm.ro

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari