Beniamin Faragau – Romani 11 – Israel in Planul lui Dumnezeu

PARTEA I

Biserica Baptista Iris Cluj-Napoca 25 Octombrie 2015

  • Poate ma intreb: Ce relevanta are pentru mine Israel in planul lui Dumnezeu? De ce sa ma intereseze un astfel de subiect?
  • Observati, Israel este in standby pentru ca numarul deplin al neamurilor inca n-a intrat. Care o fi numarul acela? Dar, daca va intra numarul deplin al neamurilor, ce se va intmpla cu noi?
  • In primul rand, daca Dumnezeu a lepadat pe poporul Sau, intrebarea este: a mantuit El pe vreunul dintre ei? Sau pur si simplu, i-a luat ca neam dupa ce s-a folosit de ei si a zis: „Cu voi am terminat, nu vreau sa am nimic. Nici nu am sa va dau nimica.” A doua intrebare, in schimb, vizeaza locul si rolul lor ca neam in istorie. In planul Sau, Dumnezeu mai are ceva pentru Israel, ca entitate nationala, ca neam, ca stat? Mai ales acum, ca el (statul Israel) exista.
  • …mantuirea vine de la iudei, nu doar ca Domnul Isus era evreu, ci pentru ca daca nu s-ar fi mantuit nimeni, nici macar ramasita asta, nici noi n-am exista.
  • ….Evanghelia a inceput sa se raspandeasca peste tot in lume, prin ei. Prin cine? Prin ramasita aceea care a fost mantuita…. Daca ei n-ar fi existat, noi n-am fi existat. Ei au fost mesagerii Domnului Isus Hristos si ne-au dat stafeta mai departe, ca sa o purtam si noi. 

Beniamin Faragau Octombrie 2015 Agnus Dei

Poate ma intreb: Ce relevanta are pentru mine Israel in planul lui Dumnezeu? De ce sa ma intereseze un astfel de subiect? Dati-mi voie sa va citesc doar 2 versete. In vers. 25, Pavel spune – 25 Fraţilor, pentru ca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi*, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire**care va ţinea până va intra numărul deplin al neamurilor. Observati, Israel este in standby pentru ca numarul deplin al neamurilor inca n-a intrat. Care o fi numarul acela? Nu stiu. E treaba lui Dumnezeu sa-si guverneze planurile. Dar, intr-un fel, daca vedeti istoria lor, este legata de istoria noastra si istoria noastra de istoria lor. Nu ma gandesc la romani, in special, ma gandesc la toate neamurile. in afara poporului Israel. 

Dar, daca va intra numarul deplin al neamurilor, ce se va intmpla cu noi? Cand Dumnezeu se va intoarce spre Israel, se va lua cumva harul de la noi, Dumnezeu sa il dea lor? Asa ar fi . Daca Dumnezeu ar avea o ceasca de har, El nu poate imparti decat sau la unii sau la altii. Dar, prin definitie, harul este ca Dumnezeu: vesnic si nelimitat. Si eu cred ca atunci cand Dumnezeu se va ocupa special de poporul Lui, de poporul lui Israel, nu va uita nici de noi. Nici de tine, nici de mine.

Versetul 15 face o precizare interesanta – Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decât viaţă din morţi? S-au scris cantari, unele mai aproape, altele mai departe de adevarul Scripturii si una dintre cantari este ‘Cand harul de la neamuri…’. Nu vreau sa spun mai departe ca nu cred in ea in nici un fel. Dragii mei, daca citesc corect textul, cand Dumnezeu ii va primi inapoi pe ei, va fi o explozie de har pentru lumea intreaga. Cititi cateva din profetiile din Vechiul Testament, mai ales Isaia, Ezechiel si veti vedea ca in planul lui Dumnezeu exista suficient pentru toti. Si probabil, intoarcerea lor va starni  o revarsare de har peste neamuri. Capitolul 2 din Isaia spune – ‘Imparatii pamantului vor veni la Ierusalim. De acolo va veni legea.’ Cand? Cum? Dumnezeu stie.

Dar, revin la versetul 1 din capitol si il las pe Pavel sa puna intrebarea –  Întreb dar: „A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?” Nicidecum! Căci şi* eu sunt israelit, din sămânţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin. A lepada ceva inseamna, daca joi vine gunoiul, il arunci pentru ca n-ai nevoie de el. Ce s-a intamplat, de fapt, cu ei? Si intrebarea as putea s-o despart. Are doua componente esentiale. In primul rand, daca Dumnezeu a lepadat pe poporul Sau, intrebarea este: a mantuit El pe vreunul dintre ei? Sau pur si simplu, i-a luat ca neam dupa ce s-a folosit de ei si a zis: „Cu voi am terminat, nu vreau sa am nimic. Nici nu am sa va dau nimica.” A doua intrebare, in schimb, vizeaza locul si rolul lor ca neam in istorie. In planul Sau, Dumnezeu mai are ceva pentru Israel, ca entitate nationala, ca neam, ca stat? Mai ales acum, ca el (statul ISrael) exista.

Slide Beniamin Faragau (photo capture)

Slide Beniamin Faragau (photo capture)

Dar, v-as aduce aminte de discutiile naostre de duminica trecuta. Pavel vorbeste despre vase de diverse intrebuintari, vase pentru doua destine diferite. Exista vase pentru o intrebuintare de cinste, cinstea pe care a primit-o Avram si descendentii lui a fost sa-l aduca pe scena istoriei pe Domnul Isus Hristos. Deci, ei au fost alesi in mod suveran, unilateral si irevocabil la aceasta lucrare sau slujba. Cand si-au terminat lucrarea si L-au adus pe Hristos pe scena, Dumnezeu le-a facut o alta oferta, de data aceasta o alegere la mantuire. Observati din imaginea de mai sus, pe toate palierele, Dumnezeul suveran hotareste cine, cum si ce se va intampla. Dumnezeu il alege pe Avram, „Iesi din tara ta, din casa ta, vino in tara pe care ti-o voi arata. Voi face din tine un neam mare, vei fi o binecuvantare. Toate familiile pamantului vor fi binecuvantate in tine. El are doi copii. Dumnezeu il alege pe Isac, nu pe Ismael. Dintre cei doi gemeni, Dumnezeu alege pe Iacov, nu pe Esau. Dar, odata cu alegerea lui Iacob, descendentii lui care sunt femeia insarcinata din Apocalipsa – „Vei naste pruncul de parte barbateasca,” si il aduc pe Domnul Isus pe scena istoriei.

Pe Domnul Isus, in momentul acela, trecem pe ultima paliera, care este o alegere la destin, nu la slujire. Alegerea la slujire este unilaterala si irevocabila, din pricina juramantului pe care Dumnezeu l-a rostit pe muntele Moria cu ocazia jertfei lui Isac. Dar, tot Dumnezeu hotaraste si cum alegi destinul. Cu alte cuvinte, exista iad, exista rai. Exista mantuire si exista nemantuire. Intr-un fel, o instrainare de Dumnezeu. Su Dumnezeu ne-a spus ca destinul ni-l hotaram fata in fata cu Hristos. Poti sa-I pui toate intrebarile care te framanta: Cine esti Doamne? Poti striga din toti plamanii tai: Cine esti Doamne? Si El iti va raspunde la intrebarile pe care le ai. Dar dupa aceea, va astepta El un raspuns de la tine. Da sau nu? Poti sa-L primesti sau poti sa-L respingi. Daca marturisesti cu gura ta pe Hristos ca Domn, daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit, spune Scriptura.  Intrebarea este deci: Ce faci cu Domnul Isus Hristos? Ce faci cu Fiul lui Dumnezeu? 

Dar daca ma intorc inapoi la descendentii lui Avram in Romani 9:27 Pavel intreaba, citandu-l pe Isaia: Chiar daca numarul fiilor (sau copiilor) lui Israel ar fi ca nisipul marii, numai ramasita va fi mantuita. Observati, nu toti cei care se coboara din Israel sunt Israel, marea lor majoritate sunt pierduti. Sunt vrajmasi cu Dumnezeu. Ateii, la ora asta, nu cred in El. Doar o ramasita este mantuita. Intrebarea este: De ce? De ce s-a intamplat lucrul acesta? Dumnezeu in suveranitatea Lui condamna pe unii la nemantuire si pe altii la mantuire? Si cine esti tu, lutule, sa spui olarului  ce are de facut? Dragii mei, astfel de intrebari pui numai cand ai incurcat cele doua feluri de alegeri despre care vorbeste Pavel. Alegerea la mantuire este pentru toti oferita. De ce? Pentru ca Dumnezeu voieste sa mantuiasca pe toti oamenii si pentru ca Fiul lui Dumnezeu s-a dat pe Sine ca pret de rascumparare pentru toti, spune Scriptura. Dumnezeu a inchis pe toti oamenii in neascultare ca sa aiba indurare de toti. Si de aceea, Pavel isi incepe epistola catre Romani cu aceste cuvinte  care probabil le stim deja pe din afara: Am o vie dorinta sa va vestesc Evanghelia tuturor celor din Roma. De ce, Pavele? Pentru ca mie nu-mi e rusine de Evanghelia lui Hristos, fiindca ea este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea (si ascultati va rog, ce urmeaza) a fiecaruia (si este o conditie:) care crede. Care crede ca Isus este Hristosul Fiul lui Dumnezeu. Dar, pe urma, el continua – ..intai a iudeului, apoi a grecului.

Dumnezeu nu foloseste pe nimeni fara sa-i raslateasca mai intai. El a folosit pe Avraam si descendentii lui si lor le-a oferit mai intai harul mantuirii, oferta in Domnul Isus Hristos. Deci, intai a iudeului, apoi a grecului pentru ca in ea, in aceasta Evanghelie este descoperita o neprihanire pe care o da Dumnezeu. Pe care nu o poti fabrica tu insuti, nu poti sa vii cu meritele Tale in fata Sa, trebuie sa accepti ceea ce iti da El, o neprihanire pe care o da Dumnezeu prin credinta si care duce la credinta, dupa cum este scris: cel neprihanit va trai prin credinta.

Si atunci intreb: de ce marea majoritate a evreilor au ramas nemantuiti? Pavel ne raspunde in capitolul 10 in primele 10 versete. „Fraţilor, dorinţa inimii mele, şi rugăciunea mea către Dumnezeu, pentru israeliţi este să fie mântuiţi. 2 Le mărturisesc că* ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere,” Observati, ravna nu e suficienta, trebuie sa o impletesti cu priceperea, cu intelegerea planurilor lui Dumnezeu. SI el continua in vers. 3 – pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu*, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi** şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu. Cum au facut lucrula acesta? Fiind un popor al legii lui Dumnezeu, depozitarii legii, ei s-au uitat la lege si au vazut ca standardele sunt putin cam inalte pentru un trup atins de pacat, oricata ravna ar avea. Si atunci, au inceput sa coboare standardele, sa faca legea acceptabila pentru puterile noastre omenesti. Si si-au facut tot felul de reguli prin care au crezut ca daca le implinesc, Dumnezeu ii va primi pe portile deschise, cu bratele deschise. Ca isi vor merita locul si prezenta in poporul lui Dumnezeu. Au refuzat oferta lui Dumnezeu punandu-si inainte o neprihanire a lor insisi. S-au supus astfel neprihanirii pe care o da Dumnezeu. Si Pavel incheie in vers. 4 – Căci Hristos* este sfârşitul Legii, pentru ca oricine crede în El să poată căpăta neprihănirea. Toata legea este un indrumator spre Hristos pentru ca cine crede in El sa poata capata neprihanirea.

De ce numai o ramasita dintre iudei a fost mantuita? Pentru ca numai o ramasita s-a intors la Domnul. Numai o ramasita L-a marturisit pe Domnul Isus Hristos ca Domn si Mantuitor. Numai o ramasita a crezut ca Dumnezeu cu adevarat L-a inviat din morti a treia zi. Ei au vazut ca L-au omorat si L-au aruncat intr-un mormant, dar El s-a aratat dupa inviere doar celor credinciosi, nu si celor necredinciosi. Dati-mi voie sa stau un pic pe aceasta ramasita pentru ca mantuirea vine de la iudei, nu doar ca Domnul Isus era evreu, ci pentru ca daca nu s-ar fi mantuit nimeni, nici macar ramasita asta, nici noi n-am exista. Veniti cu mine sub crucea Domnului Isus. Pana si ucenicii Lui au fugit. Ioan a ramas acolo si Domnul Isus i-a incredintat pe mama Lui. Si Ioan a luat-o pe maica Domnului la el acasa. Dar, dupa inviere, in camera de sus, la un grup de ucenici, Domnul Isus sufla peste ei Duh Sfant. Si asta inseamna ca ei apartineau Imparatiei lui Dumnezeu. Si intre inviere si inaltare, El s-a aratat multora. Si Pavel spune, la peste 500 de frati deodata, dintre cei mai multi sunt in viata, iar unii au adormit. La urma, ca unei strapituri, mi s-a aratat si mie, spune Pavel. Dar, mai faceti un pas, doar zece zile, in camera de sus, de Rusalii, erau 120 de oameni asteptand implinirea promisiunii lui Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu se revarsa peste ei  si umpluti de Duhul Lui ies in piata si Petru incepe sa vorbeasca. Era o multime care se adunase din pricina vuietului care s-a auzit in cetate: Bărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi, pe Omul acesta, dat* în mâinile** voastre după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege.24 Dar* Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea. – Faptele apostolilor 2:22-24 Sa stie bine, dar, spune el in versetul 26, toata casa lui Israel ca Dumnezeu L-a facut Domn si Hristos, Domn si Mesia pe cel pe care voi l-ati socotit un impostor. L-a facut Domn si Hristos pe acest Isus pe care l-ati rastignit  voi. Cand au auzit ei aceste cuvinte, ei care cu putine zile in urma strigasera din Ierusalim: „Rastigneste-L!”Au inlemnit in prezenta celui inviat si a zis: Fratilor, ce sa facem? 

Ascultati harul lui Dumnezeu oferit lor: „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh. – Faptele apostolilor 2:38 Veti deveni purtatori de Dumnezeu. Cei ce au primit propovaduirea, conchide Luca in vers. 41, au fost botezati si in aceeasi zi, la numarul ucenicilor s-au adaugat aproape 3.000 de suflete. Mai intai, Ioan sub cruce, apoi cei 12 in camera de sus, 120 inainte de Rusalii, apoi peste 500 de frati. Dar, lucrarea mantuirii, a harului, nu s-a oprit aici la evrei. In Faptele Apostolilor 6:7  textul ne spune – Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă. Veneau la Domnul cei care L-au contestat, cei care L-au huiduit, cei care au zis: „La moarte cu El. Au inceput sa vina la Domnul. Daca cititi Faptele Apostolilor, vedeti explozia aceasta. Acuma, poate va intrebati: De ce nu se intampla si in Romania? E o mare diferenta intre noi si ei. Noi, dragii mei, am fost vasele pentru intrebuintare de ocara. Am facut afaceri, am crescut oi, boi, ne-am vazut de familiile noastre. Ei au fost un popor scaldat in Cuvantul lui Dumnezeu, 16 secole in prezenta unui Dumnezeu sfant cu toate razvratirile lor. 500, 3.000 5.000, 10.000, cititi Faptele Apostolilor, cand a venit prigoana prin Saul din Tars, care le tinea hainele celor ce il ucideau pe Stefan, ucenici au inceput sa se imprastie, sa sporovaiasca Evanghelia pe unde ajungeau. Si din Ierusalim, la porunca lui Dumnezeu, care a zis: Nu-i treaba voastra sa stiti vremurile, soroacele. Ci, voi veti primi o putere cand se va pogori Duhul Sfant si imi veti fi martori in Ierusalim, in toata Iudeea, Samaria si pana in marginile pamantului, spune Scriptura. Si in felul acesta, Evanghelia a inceput sa se raspandeasca peste tot in lume, prin ei. Prin cine? Prin ramasita aceea care a fost mantuita. Daca ei n-ar fi existat, noi n-am fi existat. Ei au fost mesagerii Domnului Isus Hristos si ne-au dat stafeta mai departe, ca sa o purtam si noi. 

Dati-mi voie sa va duc cu un pas mai incolo in Scriptura, pana in Apocalipsa. Se rup pecetile, cel care rupe pecetile e Mielul. Planul lui Dumnezeu porneste, se desfasoara si se rupe pecetea a sasea. Toate semnele escatologice ale zilei Domnului apar. Imparatii pamantului se ingrozesc si striga muntilor: „Cadeti peste noi. A venit ziua maniei Mielului. Cine poate sta in picioare?” In momentul acela, patru  ingeri de la colturile pamantului se ridica  sa aduca blestemul si pedeapsa lui Dumnezeu. Si se ridica un inger de la rasarit cu o pecete in mana si spune: „Opriti-va, pana vom pune pecetea pe fruntea celor ce sunt ai lui Dumnezeu. Si ver. 4 spune: „Am auzit numarul acelor ce fusese pecetluiti, 144.000 din toate semintiile lui Israel.” Uneori va bat la usa oameni si va spune: Sunt 143.998 de locuri. Nu vreti sa faceti parte dintre ei? In primul rand, tine-ti cont de cine spune Scriptura. 144.000 nu are nimic de a face cu noi. Este din numarul semintiilor lui Israel. Asa ca spuneti-le sa plece, sa va lase in pace. Daca ma duc in Apocalipsa 14 incepand cu vers. 1, Ioan spune in vedenia sa: poi m-am uitat şi iată că Mielul* stătea pe Muntele Sionului şi împreună cu El stăteau o** sută patruzeci şi patru de mii, care aveau scris pe frunte Numele Său şi Numele Tatălui Său. ….urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpăraţi dintre oameni, ca cel dintâi rod pentru Dumnezeu şi pentru Miel. (vers 4) 

Ascultati-l pe Pavel punand intrebarea: (Romani 11:1) Întreb dar: „A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?” Nicidecum! Căci şi* eu sunt israelit, din sămânţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin. Pavel spune ca daca ‘numai eu as fi mantuit, Cuvantul lui Dumnezeu ramane cu putere.” Nu tot ce se coboara din Israel este Israel. Vers. 2 – Dumnezeu n-a lepădat pe poporul Său, pe care l-a* cunoscut mai dinainte. Nu ştiţi ce zice Scriptura în locul unde vorbeşte despre Ilie? Cum se plânge el lui Dumnezeu împotriva lui Israel, când zice: 3 „Doamne*, pe prorocii Tăi i-au omorât, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur şi caută să-mi ia viaţa?” 4 Dar ce-i răspunde Dumnezeu? „Mi-am* păstrat şapte mii de bărbaţi, care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.” 5 Tot aşa*, şi în vremea de faţă, este o rămăşiţă datorită unei alegeri prin har. 6 Şi dacă* este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Şi dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi faptă. 7 Deci, ce urmează? Că Israel* n-a căpătat ce căuta, iar rămăşiţa aleasă a căpătat, pe când ceilalţi au fost împietriţi, 8 după cum este scris: „Dumnezeu* le-a dat un duh de adormire, ochi** ca să nu vadă şi urechi ca să n-audă, până în ziua de astăzi.” 

 

PARTEA II

Biserica Baptista Iris Cluj-Napoca 1 Noiembrie 2015

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari