Pe urmele Mântuitorului în Țara Sfântă – Anual, 40.000 de români aleg Israelul ca destinație

FOTO

Peste 90% dintre turiștii care ajung anual în Israel sunt pelerini care vor să descopere locuri sfinte precum Ierusalim, Bethleem sau Nazaret și să parcurgă Drumul Crucii lui Hristos cu cele 14 opriri în Orașul Vechi.

Mai bine de 3,5 milioane de vizitatori ajung în fiecare an în Ierusalim, iar circa 40.000 dintre aceștia sunt pelerini români care vor să descopere o destinație de văzut măcar o dată în viață.

Afla mai mult – Antena 3

Anunțuri

Administraţia SUA îndeamnă Consiliul ONU pentru Drepturile Omului să pună capăt „obsesiei de Israel”

Administraţia Donald Trump analizează posibilitatea revizuirii participării în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, pledând pentru reformarea agendei instituţiei şi pentru încetarea „obsesiei faţă de Israel”, afirmă un oficial american citat de site-ul agenţiei Reuters.

Washingtonul a argumentat mult timp că instituţia ONU, cu sediul la Geneva, s-ar concentra în mod incorect pe presupuse încălcări ale drepturilor omului în Israel.

Afla mai mult – MEDIAFAX

Romanian – Israel împlinind profeţia biblică. Planul lui Dumnezeu pentru Orientul Mijlociu

Acest film prezinta istoria dramatica a Israelului. Puteti vedea cat de frumos profetiile Biblice referitor la Israel se implinesc, si ne dovedesc ca suntem in Timpurile din Urma.

Explorati descoperirile arheologice care confirma drepturile lui Israel la acel pamant. Decoperiti destinul unic si special a Poporului lui Dumnezeu. Pacea in Orientul Mijlociu in final va veni cand Israel isi va indeplini rolul lui in planul lui Dumnezeu de a aduce Pace Mondiala.

Schimb dur de replici intre Iran si SUA. Care e situatia Israelului?

Pentru prima dată în ultimii opt ani, Israelul și SUA văd Orientul Mijlociu cu aceiași ochi. Principala amenințare a stabilității regionale în Orientul Mijlociu o reprezintă Republica Islamică Iran și avântul ei nuclear, în încercarea de a domina regiunea.

Amenințarea Iranului ar putea părea îndepărtată pentru europeni sau americani, însă in Israel e cu totul o altă poveste. Oficialii iranieni s-au lăudat că una din rachetele lor balistice ar putea atinge Israelul în șapte minute.

La doar câteva zile de la învestirea lui Trump, Iranul a testat o rachetă balistică, încălcând astfel, rezoluția ONU. Răspunsul scurt venit de la Casa Albă a demonstrat faptul că situația din Iran și din lume nu mai e tratată ca până acum.
Testul balistic efectuat în ultima parte a lunii ianuarie pare a fi încercarea Iranului de a testa timpul de răspuns al noii administrații Trump, însă acesta nu s-a lăsat așteptat. Președintele Trump a criticat în termeni duri diversele acorduri încheiate între Iran și administrația Obama sau ONU, numindu-le slabe și ineficiente.
În loc să fie recunoscător SUA pentru acordurile încheiate, Iranul se simte acum încurajat. Începând de astăzi, avertizăm în mod oficial Iranul.

A avertiza Iranul e o mișcare bună de intimidare, nepermițându-i să facă ce vrea. După efectuarea testului balistic, Fox News a relatat că ar fi vorba de testul unei rachete cu rază scurtă, însă doar acum câteva zile Iranul a lansat o altă rachetă de pe platforma de lansare. Rămâne de văzut dacă acesta a fost un răspuns la comunicatul de avertizare al administrației Trump, sau dacă a existat o defecțiune tehnică.

Cred, totuși, că Iranul ar trebui să fie prudent. Mulți experți din Orientul Mijlociu sunt de părere că o atitudine împăciuitoare nu este eficientă în negocierile cu Iranul. Rezistența dă rezultate.
Regimul de la Teheran e primul care ar susține aceasta. Amintiți-vă că, atunci când Ronald Reagan a ajuns președintele SUA, iranienii au eliberat toți ostaticii americani, de teamă că SUA ar urma să înceapă acțiuni militare.
Această nouă atitudine e la polul opus față de felul cum fostul președinte Obama îi trata pe hogii din Teheran. De asemenea, acest fapt plasează SUA și Israelul în aceeași tabără.

Pentru prima dată în ultimii opt ani, Israelul și SUA văd Orientul Mijlociu cu aceiași ochi. Principala amenințare a stabilității regionale în Orientul Mijlociu o reprezintă Republica Islamică Iran și avântul ei nuclear, în încercarea de a domina regiunea.

Amenințarea Iranului ar putea părea îndepărtată pentru europeni sau americani, însă in Israel e cu totul o altă poveste. Oficialii iranieni s-au lăudat că una din rachetele lor balistice ar putea atinge Israelul în șapte minute.
Dan Diker, editor la jurnalul din imagine, în urmă cu zece ani, a avertizat despre amenințarea iraniană.
Iranul e ca o caracatiță ce își întinde tentaculele, destabilizând aproape fiecare țară din Orientul Mijlociu, exceptând Israelul. Scopul final e ca în cele din urmă să fie o amenințare pentru SUA. Ei îi vizează pe aliații și partenerii SUA din regiune și vor să descopere obiectivele de securitate ale SUA din regiune. Vor să încline balanța puterii deținute de SUA în Golful Persic, din vremea lui Reagan.

Marea dilemă a administrației Trump e felul cum să abordeze acordul nuclear cu Iranul. În campanie, Trump a spus că va respinge sau renegocia acordul, însă rămâne de văzut în ce direcție va merge acum, dar cu siguranță va discuta de asta la întâlnirea cu premierul Netanyahu, la Washington. Ne putem imagina însă, că vor discuta despre Iran. Așezările vor fi un alt subiect important.

Mass-media a făcut caz de un comunicat emis de Casa Albă, în care se spunea că probabil o nouă așezare nu ajută la efortul de obținere a păcii, dar nici nu constituie un impediment în calea păcii. E o turnură majoră față de politicile majore ale Casei Albe.

Dacă ar fi fost acum administrația Clinton, ar fi fost un mare vacarm la Departamentul de Stat și la Casa Albă. Ar fi spus că așezările sunt o piatră de poticnire în calea păcii. Acum, Casa Albă spune că ele nu sunt un impediment. Iată ce schimbare majoră. Cu siguranță vor discuta și despre asta.
Am vorbit cu expertul Pinhas Inbari și el spunea că, în primul rând, palestinienilor nu le place de Donald Trump. Ei credeau că va câștiga Hillary. Deja își făcuseră planuri cu europenii, că vor înteți violența, vor declanșa o nouă Intifada. Acum s-au cam împotmolit.

Întâi, pentru a răsufla ușurați, discuția celor doi nu-i va avea în centru pe palestinieni, spre deosebire de Kerry și Obama. Tema principală va fi Iranul. Problema palestiniană nu va fi prioritară. Cu toate acestea, ei sunt foarte conștienți că administrația Trump nu s-a arătat ostilă față de acele așezări. Ele sunt foarte importante pentru europeni, dar absolut irelevante pentru americani. Ei se tem că Israelul va avea undă verde din partea Americii să poată construi noi așezări.
Dar cred că asta nu se va întâmpla, întrucât Israelul nu e interesat să deschidă un conflict cu Europa. Dacă problema așezărilor e atât de importantă pentru Europa, Israelul se va concentra pe construirea în cadrul așezărilor deja existente și pe întărirea siguranței lor, nefiind interesat să se extindă.

Numirea lui David Friedman ca ambasador SUA în Israel a stârnit nemulţumiri

Reacţiile negative sunt justificate datorită mesajelor de susţinere a politicii de construire a coloniilor evreiești în teritoriile palestiniene. Atacurile au venit imediat de la cinci foști ambasadori ai SUA în Israel care l-au criticat astăzi pe David Friedman, desemnat de președintele american Donald Trump pentru acest post, despre care au afirmat că nu este calificat pentru funcția respectivă, potrivit EVZ.ro.

Printre cei cinci semnatari ai scrisorii se află Daniel C. Kurtzer, care a fost ambasador în Israel în timpul mandatului președintelui George W. Bush, și Thomas R. Pickering, ambasador în timpul președinției lui Ronald Reagan.

Schimbare ISTORICĂ la Casa Albă: Trump RENUNȚĂ la obligativitatea soluției „DOUĂ STATE” în conflictul israeliano-palestinian

FOTO TheJewishWeek.com

Întâlnirea dintre Trump și Netanyahu de astăzi poate modifica toate datele geo-strategice din Orientul Mijlociu și chiar din întreaga lume.

Cu doar câteva ore înainte de întâlnirea de miercuri 15 februarie de la Washington dintre Donald Trump și premierul Israelului Benyamin Netanyahu, Casa Albă a anunțat o schimbare spectaculoasă de macaz în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian și anume că nu mai consideră obligatorie o soluție cu două state.

Marți seara, un oficial de la Casa Albă a declarat:

„O soluție cu două state care nu aduce pacea este un obiectiv pe care nimeni nu încearcă să-l atingă. Pacea este obiectivul, fie că aceasta este sub forma soluției cu două state, dacă asta vor părțile, sau altceva, dacă părțile doresc. Nu vom dicta condițiile pentru pace.”

Afla mai mult

Citeste stirea in Limba Engleza –

White House backs away from two-state solution for Israel and Palestine

Netanyahu and Trump: What are their key priorities? BBC News

The two leaders will meet in Washington for the first time since President Trump took office. So, will Trump foster a better relationship with Israel than his predecessor former-President Obama?
Produced by Barbara Plett Usher and David Botti

Ziua Mondială de Sprijinire a Drepturilor Cetăţenilor Palestinieni în Israel,celebrată la Bucureşti

Ziua Mondială de Sprijinire a Drepturilor Cetăţenilor Palestinieni în Israel a fost celebrată, luni, la Bucureşti, în prezenţa mai multor reprezentanţi ai corpului diplomatic, membri ai comunităţii palestiniene şi arabe din România, preşedintele Înaltului Comitet de Monitorizare a Afacerilor Cetăţenilor Arabi în Israel, Mohammed Barakeh, fiind oaspetele special al evenimentului.

Acesta a vorbit despre ceea ce el a numit inegalităţi sociale din regiune, dar şi despre impactul internaţional al conflictului dintre israelieni şi palestinieni. „Pe măsură ce această ocupaţie s-a consolidat, pe măsură ce ne-am confruntat cu mai multe probleme, cauza noastră nu a mai fost una locală, ci state întregi din zona arabă sunt distruse sub pretextul răspândirii democraţiei”, a afirmat preşedintele Înaltului Comitet de Monitorizare a Afacerilor Cetăţenilor Arabi în Israel.

Afla mai mult – http://www.stiripesurse.ro

EVZ.ro: ISRAEL îi transmite miercuri un MESAJ clar lui TRUMP

foto-kobi-gidon

Prima întrevedere oficială a premierului satutului Israel, Benjamin Netanyahu, cu noul preşedinte american, Donald Trump, va avea loc mâine, la Washington.

Înainte de a pleca spre Statele Unite, premierul  israelian, Benjamin Netanyahu, a menţionat că există presiuni asupra sa, atât din partea Partidului Casa Evreiască, dar şi din partea unor minişti ai partidului său, Likud, ca să anunţe că renunţă la „iniţiativa privind două state vecine”.

Ministrul securităţii publice, Gilad Erdan, a comentat că palestinienii trebuie să plătească preţul pentru refuzul lor. Preşedintele Trump a înţeles că aşezările nu sunt un obstacol pentru pace, a mai spus ministrul Gilad Erdan, care estimează să Israelul poate să-şi exercite suveranitatea la Ariel, în Ierusalimul unificat, inclusiv la Gush Etzion.

Afla mai mult – http://www.evz.ro

Un tur al Ierusalimului, care continuă să fie în centrul istoriei lumii

Photo unitedwithisrael.org

Ierusalimul, în geopolitică, stă așezat pe multă dezbinare, atât între evrei, cât și între națiunile arabe. Ierusalimul a fost cucerit de mai multe ori decât orice alt oraș din istorie. Totuși, e singura capitală pe care poporul evreu a cunoscut-o vreodată. Dar lumea încă refuză a-l recunoaște ca fiind capitala lui, chiar dacă acest lucru e menționat de peste 640 de ori în Vechiul Testament, dar nu apare nici măcar o dată în Coran. 

Ierusalimul e capitala Israelului. Știm că acum 3 000 de ani, împăratul David a cucerit Ierusalimul, și-a așezat reședința aici și, pentru mii de ani, evreii au avut suveranitatea asupra Israelului.

Un tur al Ierusalimului, care continuă să fie în centrul istoriei lumii

Președintele Trump s-a angajat să mute ambasada SUA la Ierusalim, însă Autoritatea Națională Palestiniană îl dorește ca viitoare capitală a lor. Un tur al orașului care descopera semnificația Ierusalimului, punctul central al istoriei și al profeției.

Orașul Vechi, Muntele Templului și Muntele Măslinilor au legături comune. Pe lângă semnificația biblică, ele se află în acea parte a orașului pe care palestinienii o doresc ca viitoarea lor capitală. Scriptura spune: „Ierusalimul e o cetate așezată pe un deal…”

Ne aflăm în acest moment pe Muntele Măslinilor și privim înspre Muntele Templului, o panoramă splendidă a Orașului Vechi, iar în spatele său se află Orașul Nou. Chaim Silberstein, fondatorul și președintele organizației Keep Jerusalem, este convins că orașul trebuie să rămână unit. Am petrecut ziua împreună, privind Ierusalimul din diferite puncte pentru a-i înțelege complexitatea.

Ierusalimul, în geopolitică, stă așezat pe multă dezbinare, atât între evrei, cât și între națiunile arabe. Ierusalimul a fost cucerit de mai multe ori decât orice alt oraș din istorie. Totuși, e singura capitală pe care poporul evreu a cunoscut-o vreodată. Dar lumea încă refuză a-l recunoaște ca fiind capitala lui, chiar dacă acest lucru e menționat de peste 640 de ori în Vechiul Testament, dar nu apare nici măcar o dată în Coran.

Ierusalimul e capitala Israelului. Știm că acum 3 000 de ani, împăratul David a cucerit Ierusalimul, și-a așezat reședința aici și, pentru mii de ani, evreii au avut suveranitatea asupra Israelului. O mică parte dintre evrei a locuit dintotdeauna în Palestina, în Israel, dar am văzut o adevărată întoarcere a poporului evreu doar în ultimii 150 de ani.

Astăzi, când privim Ierusalimul, îl vedem dezvoltat. În ce moment au decis palestinieniică aceasta e capitala lor ?

Asta a apărut doar când israelienii au eliberat Ierusalimul, în 1967. S-au schimbat atunci pentru că voiau să ne alunge. Atunci au creat această idee că își doresc un stat palestinian, cu capitala la Ierusalim.

Pe scena lumii, Ierusalimul apare ca fiind divizat între est și vest. Orașul Nou, din vest, e preponderent format din evrei. Partea mai veche, înspre est, se întinde de la nord la sud. Majoritatea arabilor din oraș locuiesc în această zonă, lângă un număr aproape egal de evrei.

De aici, de sus, e ușor să vedem de ce împărații vechi și noi au vrut să cucerească acest deal. Privind spre est, înspre pustia Iudeii, în spatele pustiei sunt munții Moabului, unde se află Iordania astăzi și putem vedea până la Marea Moartă și valea Iordanului. Aici, dedesubt, e cartierul evreiesc Pisgat Ze’ev, iar la nord este Neve Yaakov. Aceste două cartiere sunt înconjurate de cartiere arabe.

Dacă am diviza Ierusalimul și am spune că tot ce e la stânga e Palestina, atunci 95 000 de evrei care locuiesc în aceste cartiere s-ar trezi în Palestina. Cum am putea să îi despărțim, când ei sunt atât de integrați ?

Privind spre nord, putem vedea ținuturile biblice Iudeea și Samaria, cunoscute ca Cisiordania. În depărtare, la doar 8 km de Ierusalim, e orașul Ramallah, sediul guvernului Autorității Naționale Palestiniene.

Important în înțelegerea problemelor strategice ale Ierusalimului e să ne întrebăm care e scopul arabilor. Ei știu că Ierusalimul e inima poporului evreu și ei cred că dacă reușesc să captureze Ierusalimul, vor reuși să cucerească Israelul.
Silberstein crede că arabii atacă pe trei fronturi principale în tentativa lor de a cuceri Ierusalimul: prin forță, propagandă și la nivel diplomatic, dar și prin demografie.

Ei construiesc mereu în Ierusalim structuri ilegale și au reușit să creeze un teritoriu continuu ce pleacă din Ramallah, din nord, prin Ierusalim, prin Orașul Vechi, până la Betleem, în sud. Prin asta, au infiltrat un „cal troian demografic” în Ierusalim.

Aveți vreo speranță că acest oraș va fi până la urmă întregit ? Vedeți un viitor luminos la orizont, sau nu ?

Zaharia 14 vorbește despre ce se întâmplă pe Muntele Măslinilor. Aici va fi un cutremur, va fi război și tot soiul de lucruri supranaturale. Încă nu s-au întâmplat. Se va întâmpla în viitor, însă Zaharia își sfârșește profeția spunând: „Ierusalimul va fi liniștit”. Întrebarea e cum vom ajunge acolo.

Cred că menținerea unității Ierusalimului sub suveranitate israeliană e ceea ce va aduce pacea acestuia. Cu siguranță aceasta e o anticipare la evenimentul nemaipomenit pentru care sperăm și ne rugăm, și care va aduce pace deplină, Ierusalimului, dar și lumii întregi.

Chuck Norris vizitează Israelul

FOTO captura

ישראל חזקה ועכשיו חזקה מתמיד. ברוך הבא צ׳אק נוריס! Israel is strong, now even stronger. Welcome Chuck!

A post shared by Benjamin Netanyahu (@b.netanyahu) on Feb 8, 2017 at 9:44am PST

Foto Benjamin Netanyahu Instagram

Prim Ministrul Benjamin Netanyahu: „Mulțumesc pentru sprijin!” Norris și-a reafirmat sprijinul pentru Netanyahu, spunându-i: „Vei avea mereu sprijinul meu.” El și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu în ultimele două alegeri ale țării.”

Citeste despre Chuck Norris de la Afirmativ.com –

Marturie emotionanta a lui Chuck Norris: „Pentru slava Ta, Doamne. Pentru gloria Ta!”

Prime Minister Benjamin Netanyahu to Chuck Norris:
” Thank you for your support!” Norris reaffirmed his support for Netanyahu telling him, „You will always have my support.” He has also voiced his support for Prime Minister Benjamin Netanyahu and endorsed him in both of the country’s last two elections.

TOTDEAUNA vom fi ALATURI de ISRAEL – Nikki Haley, discursul de la Audierea Senatului de Confirmare (VIDEO)

FOTO  WYFF.com

Traducere Agnus Dei – SURSA –http://www.breitbart.com/

Nikki Haley care a fost aleasă de  presedintele Donald J. Trump ca reprezentanta la  ONU,  a criticat această săptămână ceea ce ea a numit prejudecată ONU împotriva Israelului și eșecul organismului internațional de a aborda alte probleme, mai presante ale lumii.

Miercuri, in timpul audierii  de confirmare a Senatului, Haley, care servește  în prezent în calitate de guvernator al statului Carolina de Sud, a declarat că administrația Obama a permis ONU să „maltrateze” Israelul și are un record lung de nedreptate concentrata asupra statului evreu.

Haley, a  numit de asemenea rezoluția din luna trecută a Consiliului de Securitate împotriva Israelului o „lovitură in gura stomacului.” Statele Unite s-au abținut de la votul asupra Rezoluției 2334, o miscare care a i-a asigurat trecerea. Rezoluția face referire la Banca de Vest (West Bank) și secțiunile de est ale Ierusalimului ca fiind teritorii palestiniene ocupate și a cerut oprirea completă a tuturor construcțiilor israeliene în aceste zone.

In timpul audierii, Haley a spus Comitetului pentru Relații Externe a Senatului că adoptarea rezoluției a arătat că „fiind un aliat al Statelor Unite, nu înseamnă nimic”, potrivit ziarului Jerusalem Post.

„Nu voi merge la New York și să mă abțin atunci când ONU urmărește să creeze un mediu internațional care încurajează boicotarea Israelului”, a spus ea comisiei. „Eu niciodată nu mă voi abține atunci când Națiunile Unite i-a orice fel acțiune care vine în conflict direct cu interesele și valorile Statelor Unite ale Americii.”

„Am făcut pe Israel mai vulnerabil – am făcut America mai vulnerabilă pentru faptul că nu am stat de partea aliaților noștri”, a declarat Haley, promițând „claritate morală” de la misiunea de la Washington, la ONU, sub conducerea ei.

Potrivit ziarului JerusalimPost, Haley a petrecut mult timp luând în considerare ce fel de acțiuni de strategie le-ar putea lua noua administrație, pentru a derula  Rezoluția 2334. Ziarul raportează că una din strategiile lui Haley, este  oprirea asistenței financiare americane pentru organismele ONU.

Viitoarea Reprezentantă la ONU a spus comisiei senatului că ea „absolut”, sustine angajamentul lui Trump de a muta ambasada americană din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, potrivit LA Times.

Dar, când a fost întrebată dacă a văzut așezarile israeliene ca fiind un obstacol în calea păcii, Haley a spus că ar putea vedea acest punct de vedere, potrivit LA Times.”Eu înțeleg modul în care ei cred că [așezările] pot împiedica pacea”, a spus ea. „Dar, în același timp, voi sta mereu cu Israelul.”

Din momentul de când Rezoluția 2334 a trecut luna trecută, atât președintele Barack Obama și fostul Secretar de stat John Kerry, au alocat un timp disproporționat de atenție așezărilor israeliene și a soluției de imblătire a două state, Obama dedicând o mare parte din ultima sa conferință de presă de  miercuri asupra subiectului.

La sfârșitul lunii trecute, Kerry a făcut comentarii similare într-un discurs.

Întrebat de senatorul din Virginia, Tim Kaine (D), dacă administrația Trump ar lua aceiași poziție, ca și administrațiile americane anterioare, care au considerat că așezările reprezintă un obstacol în calea păcii, Haley a spus că „nu a auzit nimic diferit” de la echipa lui Trump, a raportatTimes of Israel.

Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, și-a exprimat recunoștința pentru comentariile lui Haley și a lăudat-o de „sprijinul neechivoc” pentru Israel în timpul audierii sale, conform ziarului Jerusalim Post.

„Așteaptăm cu nerăbdare să lucrăm cu ea în deplină cooperare, în scopul de a anula dauna rezoluției rușinoase a Consiliului de Securitate”, a spus Danon. „Acesta este momentul care să conducă calea spre o nouă eră în cadrul ONU și a unor reforme semnificative, care vor pune capăt obsesiei cu Israel.”

FULL: Nikki Haley Senate Confirmation Hearing for UN Ambassador

 

 

 

Israelul vorbește despre RĂZBOI: Scânteia care poate APRINDE zona

FOTO Breaking Israel News

Apelurile la anexarea integrală sau parţială de către Israel a Cisiordaniei riscă să distrugă perspectivele de pace în regiune, a atras atenţia marţi emisarul special al ONU pentru Orientul Mijlociu, relatează AFP.

Membri ai cabinetului israelian au cerut anexarea unor teritorii din Cisiordania considerate ca posibile părţi ale viitorului stat palestinian, iar ambasadorul desemnat al SUA în Israel, David Friedman, a afirmat că susţine o asemenea propunere.

Emisarul special al Naţiunilor Unite, Nikolai Mladenov, a avertizat însă Consiliul de Securitate, reunit pentru prima dată după adoptarea unei controversate rezoluţii care cere Israelului să pună capăt colonizării.

„După vot, emoţiile de pe teren au fost foarte puternice”, a spus el. „Au existat apeluri la anexarea anumitor părţi sau chiar a întregii ‘Zone C'”, care acoperă aproape 60% din Cisiordania, a insistat diplomatul bulgar. „Poziţii atât de tranşante riscă să distrugă perspectivele de pace”, a adăugat emisarul special. Afla mai mult – http://www.stiripesurse.ro/

Conferinţa de PACE la PARIS: Soluţia două state – două popoare reafirmată de 70 de state

FOTO Channel NewsAsia

Stiri pe Surse – 11 ianuarie 2017

Israelul şi-a exprimat miercuri opoziţia categorică la iniţiativa franceză pentru relansarea efortului de pace cu palestinienii, apreciind ca „o iluzie foarte nefastă” conferinţa internaţională organizată duminică la Paris, relatează AFP. Ministrul adjunct de externe Tzipi Hotovely a afirmat în faţa reprezentanţilor presei că singura cale spre pace este cea a negocierilor directe între israelieni şi palestinieni, conferinţa prevăzută duminică îndepărtează perspectivele de pace şi că „singura ţară asupra căreia se fac presiuni este Israelul”.

Efortul pentru a rezolva unul dintre cele mai vechi conflicte din lume este muribund după eşecul, în aprilie 2014, al ultimei iniţiative în acest sens, promovată de administraţia Obama.

Afla mai mult – http://www.stiripesurse.ro/israel-anunta-conferinta-de-la-paris-este-o-iluzie-foarte-nefasta_1173440.html

RFI.ro – 15 ianuarie 2017

Două state, singura soluţie pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian, se arată în comunicatul participanţilor la conferinţa pentru pace din Orientul Apropiat, la finele discuţiilor care au avut loc duminică la Paris. Participanţii au avertizat că nu vor recunoaşte măsurile unilaterale care ar putea fi luate de o parte sau de cealaltă şi care ar aduce prejudicii negocierilor de pace. Textul dat publicităţii la finele întâlnirii nu  face nicio referire explicită la propunerea viitoarei administraţii americane, respectiv dorinţa lui Donald Trump de a transfera ambasada americană în Ierusalim.

Aproximativ 70 de ţări – miniştrii de externe, secretari de stat ori ambasadori- s-au reunit la Paris pentru a încerca să ofere o nouă şansă procesului de pace israeliano-palestinian. Totodată, pentru a reafirma soluţia propovăduită de ani buni: două state – două popoare, cu cinci zile înainte ca Donald Trump să preia mandatul de preşedinte al Statelor Unite.

Au venit la întâlnirea de la Paris înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru diplomaţie Federica Mogherini, reprezentanţii ţărilor din UE şi G20, membrii Ligii Arabe şi unele ţări din America Latină. Nu a venit preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas şi nici premierul israelian, Benyamin Nétanyahou care a calificat conferinţa ‘futilă’ iar ceva mai devreme ‘o impostură sterilă’. In faţa ostilităţii israeliene, Franţa a dat asigurări că  întâlnirea nu are drept scop impunerea păcii şi a reafirmat că doar în urma unor negocieri bilaterale s-ar putea stabili modul de ieşire din criză.

Afla mai mult – http://www.rfi.ro/special-paris-92438-conferinta-de-la-paris-solutia-doua-state-doua-popoare-reafirmata-de-70-de-state

 

Mike Huckabee in vizita la Knesset in Israel

Mike Huckabee and Netanyahu Photo Twitter (FOTO arhiva)

Mike Huckabee in vizita la Knesset in Israel

Răspunsuri Pentru Viață – Incompatibilitatea teologiei înlocuirii cu învățătura Noului Testament

Răspunsuri Pentru Viață – Incompatibilitatea teologiei înlocuirii cu învățătura Noului Testament

Incompatibilitatea teologiei înlocuirii cu învățătura Noului Testament

Citeste / vizioneaza partea 1 & 2 –

1. Rasounsuri Pentru Viata – Este compatibila teologia inlocuirii cu Sfintele Scripturi ? (Partea 1)
2. Raspunsuri Pentru Viață – Incompatibilitatea dintre Teologia Inlocuirii și învățăturile Vechiului Testament (Partea 2)

Dragi telespectatori! Ne aflăm la cea dea treia emisiune, și ultima, în care ne-am propus să tratăm incompatibilitatea dintre așa-numita Teologie a înlocuirii și învățătura biblică explicită pe această temă. Întrebarea căreia dorim să-i aflăm răspunsul este dacă reiese sau nu din textul biblic că Dumnezeu ar fi înlocuit națiunea Israel, în calitate de popor ales, cu Biserica. În primele două episoade am vorbit despre teologia înlocuirii în general, despre cum s-a ajuns la această concepție și despre ce înțelege Biblia/N.T. prin sintagma Israel, iar în al doilea episod am adus argumente din Vechiul Testament care dovedesc că Dumnezeu nu avea de gând și nici în plan, în niciun caz, să-Și întoarcă fața de la națiunea Israel, ci dimpotrivă, că are încă multe de realizat cu această și prin această națiune, în viitor. În joc este legământul avraamic și toate celelalte legăminte, promisiuni și angajamente pe care Dumnezeu le-a făcut, și care au rămas neîmplinite. În prezentul episod vom face un succint periplu prin Noul Testament, aducând dovezi ale invalidității învățăturii cum că Biserica ar fi luat locul Israelului. Există teologi care, luând texte disparate din Noul Testament, consideră că această carte ar fi antisemită, anti-iudaică. Atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, în virtutea adevărului și a realismului biblic, Cuvântul Sfânt a condamnat și condamnă ceea ce este de condamnat, dar este o eroare să se extindă la întreaga națiune iudaică, acuzații făcute pentru un anumit grup de oamnei. Spre exemplu un text ca cel 1 Tes. 2.15 și16, în care se afirmă:

”Iudeii acestia au omorat pe Domnul Isus si pe proroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu si sunt vrajmasi tuturor oamenilor, caci ne opresc sa vorbim Neamurilor, ca sa fie mantuite. Astfel ei totdeauna pun varf pacatelor lor. Dar, la urma, i-a ajuns mania lui Dumnezeu!” (încheiat citatul) De fapt, cineva spunea: ”Cine vrea să se considere binecuvântat prin națiunea iudaică este binecuvântat (culminând, evident, cu binecuvântarea în și prin Isus Hristos, Mântuitorul), iar cine vrea să se considere blestemat poate și acest lucru (prin Marx, Engels, și mulți alți evrei, mai vechi sau mai noi!) În ce ne privește ne vom îndrepta atenția spre latura validă, general valabilă, a poziționărilor nou-testamentare vis-à-vis de națiunea iudaică, începând cu spicuiri din Evanghelii și continuând cu unele afirmații și învățături pauline. Începem prin a arăta că Domnul Isus Hristos a anunțat fără echivoc ca în viitor Israelul Îl va recunoaste, așa cum rezultă din una din ultimele Sale afirmații adresată, la general, națiunii lui Israel. În Ev. după Matei la cap. 23, vv: 38 și 39, Isus Hristos a rostit următoarea profeție:

”Iată că vi se lasă casa pustie; căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: “Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!” (încheiat citatul) Din acest text se poate observa că Domnul Hristos a anunțat că, chiar dacă evreii L-au răstignit, va exista în viitor o altă ocazie când ei vor zice: ”Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!” Cu siguranță că dacă perspectiva ar fi fost cea susținută de teologia înlocuirii, anume că Yeshua Hamasiach (Isus Mesia) n-ar mai urma să revină niciodată pentru poporul Său national, altele ar fi fost cuvintele Mântuitorului în acel context. Tot în evanghelii,

Domnul Isus vorbeste despre o împărație viitoare, reală, unde ucenicii vor sta la masă cu El și vor conduce și administra națiunea lui Israel. Iată ce scrie în Luca 22:29 și 30: ”De aceea vă pregătesc Împărăția, după cum Tatăl Meu Mi-a pregatit-o Mie, ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărătia Mea și să ședeți pe scaune de domnie, ca să judecați pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.” (încheiat citatul) Nu este drept și corect să credem că Marele Învățător nu le vindea iluzii propriilor săi ucenici ci că le spunea ceea ce urmează să se petreacă în viitor, la propriu! În Faptele Apostolilor, 1:6 și 7, stă scris: ”Deci apostolii, pe când erau strânşi laolaltă, L-au întrebat (pe Isus Hristos): ,,Doamne, în vremea aceasta ai de gând să aşezi din nou Împărăţia lui Israel?” El le-a răspuns: ”Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat supt stăpânirea Sa. (încheiat citatul) Așadar, când ucenicii, proaspăt absolvenți ai celei mai grandioase școli de teologie, la picioarele Marelui Învățător, Îl întreabă pe Acesta despre momentul când va fi instaurată, din nou, Împarația lui Israel, Isus Hristos nu-i corectează negând veridicitatea existenței unei viitoare împărații a lui Israel, la care aceștia fac referire, spre a îndrepta eroarea din gândirea lor eschatologică. Corectia pe care Marele Învățător o aduce este doar cu privire la curiozitatea lor nejustificată în ceea ce priveste timpul/vremea instaurarii acestei Împărății a lui Israel, spunându-le:

,,Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele, pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa”…Dacă lucrurile ar fi stat altfel, cu siguranță că Mântuitorul i-ar fi corectat și le-ar fi spus că așteptările lor sunt eronate, că nu se mai pune problema unei viitoare Impărații a lui Israel. Așa că și pasajul analizat dă validitate, indirect, conceptului unei împărății, promisă, în primul rând, pentru Israel. Tot în Faptele Apostolilor, la capitolul 3, versetele 19-21, apostolul Petru le spune evreilor din acea vreme: ”Pocaiți-vă dar, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, pentru ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare și să trimita pe Cel ce a fost randuit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, pe care cerul trebuie sa-L primeasca, pana la vremurile asezarii din nou a tuturor lucrurilor; despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfintilor Sai proroci din vechime.”

Și din acest text rezultă că Dumnezeu nu a renunțat la poporul Său ci, dimpotrivă, că așteaptă ca acesta să făcă ceea ce trebuie să facă, adică să se pocăiască și să creadă, pentru a reintra în relația de legământ, temporar suspendată, spre a crea condițiile ca Mesia să revină pentru ei. Consiliul de la Ierusalim descris in Faptele Apostolior (15:1-43) a decis ca neamurile sa nu tina legea dar in ce priveste pe crestinii dintre evrei ei continuau sa participe la sarbatorile evreiesti. Pastrarea sarbatorilor iudaice de catre evreii credinciosi nu a fost interzisa de Domnul Hristos! Vedem aceasta pe tot parcursul cartii Faptelor Apostolilor. Rostul tinerii sarbatorilor a fost, desigur, păstrarea identitatii nationale. Si astazi, de altfel, bisericile mesianice tin sarbatorile Vechiului Testament. Chiar Pavel a facut la un moment dat asa ceva.( F.Ap. 21.24) Trecând acum la epistole, trebuie să avem în vedere că apostolul Pavel, în epistola sa către Romani, dedică un întreg capitol faptului ca Israel are un viitor ca natiune in planul lui Dumnezeu. Așa cum spunea chiar un lider evreu, cred că Ariel Șaron, Romani 9 descrie trecutul, Romani 10 -prezentul, iar Romani

11-viitorul națiunii lui Israel. În chiar primul verset din acest capitol, la Romani 11.1, ap. Pavel pune o întrebare foarte directă și, tot el, dă un răspuns la fel de direct și fără echivoc (citat): ”Întreb dar: A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?” ”Nicidecum!” Așadar, acest nicidecum ar trebuie să rămână nicidecum, indiferent care ar fi subterfugiile izvorâte din dificultatea înțelegerii celor spuse de apostol. Apostolul Pavel, analizând consecințele necredincioșiei Israelului, spune, în Romani 3: versetele 3 și 4: ”Și ce dacă unii s-au îndoit? Necredința lor va anula ea credincioșia lui Dumnezeu? Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și orice om să fie găsit mincinos.” Ori, reamintim faptul că în profetul Ieremia, capitolul 31:35-37, Dumnezeu spusese: ”Aşa vorbeşte Domnul, care a făcut soarele să lumineze ziua, care a rânduit luna şi stelele să lumineze noaptea, care întărâtă marea şi face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul Oştirilor: ‘Dacă vor înceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, şi neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!. „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Dacă cerurile sus pot fi măsurate şi dacă temeliile pământului jos pot fi cercetate, atunci voi lepăda şi Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a făcut”, zice Domnul.

Teologul american Thomas Ice a afirmat: ”Nimic din lumea asta nu mă poate determina să-mi schimb părerea, doar dacă cineva ar reuși să nimicească, soarele, luna și stelele de pe cer!” Slăvit să fie Domnul că așa ceva nu pot face nici oamenii și nici demonii! Rămânând tot în Epistola către Romani la capitolul 11:29-33, observăm distincția clară care este făcută între Biserică și Israel, prin afirmația (citat): ”Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile și de chemarea făcută. După cum voi odinioară n-ați ascultat de Dumnezeu, și după cum prin neascultarea lor ați căpătat îndurare acum, tot așa, ei acum n-au ascultat, pentru ca, prin îndurarea arătată vouă, să capete și ei îndurare. Fiindcă Dumnezeu a închis pe toți oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toți. O adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Lui!”

Teologia Inlocuirii

In contextul epistolei către Romani cap 11 Israel este văzut ca națiune, chiar dacă unii dintre evrei făceau parte și din Biserică. Creștinii dintre națiuni care privesc cu dispret spre starea prezenta a lui Israel sunt atenționați in mod sever de apostolul Pavel: ”Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate… nu te făli faţă de ramuri… caci daca nu a crutat Dumnezeu ramurile firesti, nu te va cruta nici pe tine” (Romani 11:17, 18, 21) În Romani 11.25-29 se vorbește despre o taină dezvăluită, care n-ar avea obiect dacă Biserica ar fi luat locul Israelului. Dar să urmărim pasajul biblic: ”Fraţilor, pentruca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într’o împietrire, care va ţinea pînă va intra numărul deplin al Neamurilor. Şi atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: ,,Izbăvitorul va veni din Sion, şi va îndepărta toate nelegiurile dela Iacov. Acesta este legământul pe care-l voi face cu ei când le voi șterge păcatele.” În ce privește Evanghelia ei sunt vrăjmași, și aceasta spre binele vostru; dar în ce privește alegerea, sunt iubiți, din pricina părinților lor. Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile și de chemarea făcută”. (încheiat citatul)

Pavel ne informează că lui Dumnezeu nu-I pare rău de alegerea făcută, și acest lucru este imuabil, din veșnicie în veșnicie! Ce rost ar mai fi avut dezvăluirea acestei taine dacă Israelul nu ar mai avea promisiuni divine în vigoare? În acest text ni se dă de înțeles, ni se explică faptul că după intrarea numărului deplin al neamurilor, adică după salvarea oamenilor din toate popoarele, se continua istoria, în mod special cu Israelul. Numai așa se poate anula contradicția următoare: ”Ei sunt vrăjmași, și aceasta spre binele vostru; dar …sunt iubiți, din pricina părinților lor.” Dar sa mergem acum in zona din care teologia inlocuirii se alimenteaza. Mai întîi, teologia înlocuirii operează cu sintagma Israel/israelit într-un mod nebiblic. Pornind de la această situație, teologul Derek Prince în lucrarea ”Destinul Israelului și Biserica”, așa cum am mai arătat în ep. 1, face o analiză a modului cum sunt folosite cuvintele Israel și israelit în întregul Nou Testament. El a numărat în total 77 de pasaje în care se găsesc aceste cuvinte și le-a și prezentat într-o anexă la cartea menționată. În nouă cazuri acestea sunt citate direct din V.T., păstrându-și neștirbit înțelesul initial. În alte 66 de pasaje din NT, cuvintele, desi nu fac parte din citate din VT, sunt în deplin acord cu semnificația din VT. Au rămas doar două pasaje în întreg N.T. unde cuvântul Israel este folosit într-un sens special. Prima folosire diferită se găsește în Romani 9:6-9: ”Dar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvntul lui Dumnezeu. Căci nu toți cei ce se coboară din Israel sunt Israel; și măcar ca sunt samanta lui Avraam nu toti sunt copiii lui Avraam; ci este scris: ”În Isaac vei avea o samanta, care-ti va purta numele.” Aceasta inseamna ca nu copiii trupesti sunt copii ai lui Dumnezeu; ci copiii făgăduintei sunt socotiti ca samanta.” Ap. Pavel explica aici ca a fi un descendent fizic al lui Israel –deci al lui Iacov- nu este suficient. Pentru a se califica pentru binecuvantarea promisa de Dumnezeu o persoana trebuie sa si demonstreze aceeasi credinta care i-a caracterizat pe Avram, Isaac si Iacov; altfel el sau ea nu primeste cu adevarat dreptul la numele Israel. ”Vreau sa accentuez, afirmă Derek Prince, ca Pavel nu extinde folosirea numelui Israel pentru a-i include pe toti credinciosii, indiferent de originea nationala. Din contra el restrange folosirea cuvântului pentru a-i include doar pe acei descendenti ai Israelului, care sunt in credinta lui Mesia. Este o eroare sa sugerezi ca in acest pasaj Pavel ii descrie pe toti credinciosii ca fiind Israel.” (încheiat citatul)

În acelasi capitol, ap. Pavel foloseste cuvantul Israel in sensul lui normal adică vizându-i pe toti cei care sunt descendenti ai lui Avram, Isac si Iacov și pe nimeni altcineva. Astfel, in vv 3,4 si 5, ap. Pavel ne spune: ”Caci aproape ca doream sa fiu eu insumi anatema, despartit de Hristos, pentru fratii mei, rudele mele trupesti. Ei sunt israeliti, au infierea, slava, legamintele, darea legii, slujba dumnezeiasca, fagaduintele, patriarhii si din ei a iesit dupa trup Hristosul care este mai presus de toate, Dumnezeu binecuvantat in veci. Amin!” (incheiat citatul) Numai cine nu vrea nu observă că ap. Pavel ii numeste israeliti pe cei care de fapt L-au respins pe Mesia, rudele sale trupesti, iar în alte texte pe toti descendentii lui Avram, Isac si Iacov, fie ei credinciosi sau necredinciosi. Aceasta este folosirea normală a cuvântului Israel in tot Noul Testament și nu sensul de ”Israel spiritual”, inexistent in Biblie, format din evrei și neevrei credincioși în Isus. Un al doilea pasaj in care ap. Pavel foloseste cuvantul Israel intr-un sens special, dar și de această data într-un sens restrâns și nu extins, cum își permit să o facă unii, este Galateni 6:15 si 16: ”Caci in Hristos Isus nici taierea imprejur, nici netaierea imprejur nu sunt nimic ci a fi o faptura noua. Si peste toti cei care vor umbla dupa dreptarul aceasta, si peste Israelul lui Dumnezeu sa fie pace si indurare!”

Ap. Pavel vorbeste despre doua feluri de popoare. Pe de o parte, sunt cei care, fara sa fi fost circumcisi, deci fără sa fi fost iudei, au experimentat nasterea din nou si umbla in noua realitate spirituala. Pe de alta parte, exista israelitii prin descendenta naturala care au ramas in credinta stramosilor lor si care L-au primit și ei pe Isus ca Mesia, intranad astfel in Noul Legamant. Pe acestia din urma, Pavel ii numeste ”Israelul lui Dumnezeu”. Adică pe Israelul care-și merită numele și statutul așa cum l-a conceput Dumnezeu. Cu alte cuvinte, spune Pavel, nu ritualurile religioase, ci forța regenerativă a lui Dumnezeu care schimbă inima, este cea care contează. Este interesant ca unele traduceri in alte limbi, spre exemplu N.I.V., in loc sa foloseasca sintagma ”si peste Israelul lui Dumnezeu”, cum a tradus în mod fericit Cornilescu, folosesc traducerea, ”tocmai peste Israelul lui Dumnezeu” sintagmă care vine să asigure compatibilizarea cu conceptul identificării tuturor credinciosii in Isus –evrei și neevrei- cu Israelul, prin fortarea traducerii. In realitate, ceea ce ap. Pavel dorea să scoată în evidență era că poporul iudeu, era precum un camp cultivat cu grija timp de multe secole, de mulți slujitori ai lui Dumnezeu, ceea ce nu era cazul creștinilor dintre neevrei.

Iată ce declară Derek Prince: ”Din terminologia pe care o foloseste ap. Pavel in Galateni 6:15-16 reiese distinctia dintre trecutul crestinilor dintre pagani si a celor dintre Iudei. Pentru ambii o intalnire personala cu Mesia era ceea ce le-a transformat vietile. Pentru pagani era o interventie directa a lui Dumnezeu, fara niciun proces istoric anterior de pregatire, în timp ce pentru iudei era urmarea si culminarea unui proces istoric ce continuase timp de multe secole. De aceea era potrivit ca ei sa fie descrisi nu doar ca Israel, ci ca Israelul lui Dumnezeu. Credinta lor in Mesia reprezinta insăși implinirea scopului pentru care Dumnezeu a adus Israelul in existenta. Totusi trebuie sa fie subliniat faptul ca nu aceasta este folosirea obisnuita pentru cuvantul Israel din N.T.” Mai mult, nu numai ca termenul Israel nu este folosit niciodata in NT ca un sinonim pentru Biserica, ci chiar contrariul este adevarat. In diferite pasaje cuvântul Israel desemneaza iudei care in realitate l-au respins pe Isus, si de aceea nu pot fi considerati ca membri ai Bisericii Sale.

Oferim, în încheiere, doua din aceste pasaje. Primul Romani 11.7: ”Deci ce urmeaza? Că Israel n-a capatat ce cauta iar cei alesi au capatat, pe cand ceilalti au fost impietriti.” (încheiat citatul) Aici este evident ca termenul Israel a fost folosit ca sa-i descrie pe cei care n-au crezut in Mesia si de aceea nu fac parte din Biserica. In acelasi capitol, în versetele 11 și 12 și 15, Pavel spune despre Israel: ”Spun deci: Au alunecat ei ca sa cada? Nicidecum, ci prin alunecarea lor s-a făcut cu putință mântuirea neamurilor, ca sa faca pe Israel gelos. Daca, deci, alunecarea lor a fost o bogatie pentru lume, si paguba lor a fost o bogatie pentru neamuri, ce va fi plinatatea intoarcerii lor? …Căci dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi reprimirea lor decat viata din morti?” După toate cele prezentate, și ar fi fost multe altele care nu au putut fi menționate, este foarte clar: teologia înlocuirii Israelului cu Biserica este o învățătură străină, incompatibilă cu Noul Testament, așa cum este incompatibilă și cu Vechiul Testament. Fie să fim foarte, foarte atenți să nu ne postăm în tabăra celor care ”se consideră singuri înțelepți”, disprețuiesc, ca să nu spun urăsc Israelul pe care Dumnezeu îl iubește! Să nu ne lăsăm furați de învățături răstălmăcite care scot Israelul din ecuație! Dumnezeu Și-a legat Numele și Cracterul de acest popor și El are puterea și înțelepciunea și credincioșia să facă ceea ce a promis! Fie ca binecuvântarea Dumnezeului lui Avram, Isaac și Iacov/Israel să fie peste noi peste toți, și peste Israelul lui Dumnezeu! Amin!

Pastor Iacob Berghianu

88 – Raspunsuri Pentru Viață –

Este compatibila teologia inlocuirii

cu Sfintele Scripturi ? 3

VIDEO by Credo TV

Steve (Haifa, Israel): „L-am primit pe Yeshua printr-o familie de romani din SUA”

Duminică (programul de seara), 6 noiembrie, 2016, mărturie la biserica Ekklesia, Arizona.

Steve (originar din Haifa, Israel) a absolvit Facultatea de Microbiologie în România, unde și-a continuat apoi studiile de masterat fiind licențiat în „Master of Science”. Din anul 1998 locuiește în Statele Unite.

http://www.ekklesiaro.com/

Ce se mai intâmplă pe frontul bătăliei pentru Ierusalim ? Iacob Berghianu

 

Răspunsuri pentru viață:  Ce se mai întâmplă pe frontul bătăliei pentru Ierusalim

Bun găsit, stimați telespectatori! În emisiunea de față, dorim să aducem înaintea d-voastră un răspuns la întrebarea: Ce se mai întâmplă pe frontul bătăliei pentru Ierusalim? Cum mai evoluează lucrurile în legătură cu capitala ancestrală a statului Israel?

Este interesant faptul că Ierusalimul se află din punct de vedere spiritual/dacă nu cumva și geografic în centrul pământului. În Ezechiel 5.5 se spune (citat): ”Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ”Acesta este Ierusalimul! Eu îl pusesem în mijlocul neamurilor/națiunilor și de jur împrejurul lui sunt țări”. Poziționarea geografică zonală este în mijlocul Israelului. Dar această localitate, denumită și Orașul Sfânt va fi centrul/capitala viitoarei stăpâniri mesianice, stăpânire ce va cuprinde întreaga lume. În Psalmul 110.2 se spune (citat): ”Domnul va întinde din Sion toiagul de cârmuire al puterii Sale, zicând: ”Stăpânește în mijlocul vrășmașilor tăi!”

De aceea cu cât ne apropiem mai mult de Revenirea lui Hristos, Ierusalimul devine sursa majoră și obiectul conflictelor pe plan internațional. Menționăm că aducând în atenție informații de ultimă oră cu privire la bătălia împotriva Ierusalimului și, implicit, asupra Israelului, suplinim, într-un fel, o carență substanțială existentă în mediile de informare laice care, cu foarte mici excepții, fie nu sunt interesate de subiect, fie îl consideră un subiect tabu. Așa cum sunt considerate puse sub indexul corectitudinii politice, de altfel, și informațiile despre Creștinism, cu prioritate privitoare la creștinii martirizați pe scară largă în mai multe țări din lume, în special în lumea musulmană. Facem o remarcă. Atunci când media occidentală desacralizată vorbește, totuși, despre Israel și despre Creștinism o face de cele mai multe ori atunci când pot fi aduse în atenția opiniei publice aspecte care pun într-o lumină nefavorabilă aceste colectivități…Motivul real este unul cunoscut: Israelul și, implicit, Ierusalimul nu este iubit de Cel Rău, și de cei aserviți acestuia, din același motiv pentru care nu este iubit nici Creștinismul. Aceasta pentru că Israelul amintește, cu prioritate de Dumnezeu Tatăl, și lucrul acesta supără; iar Biserica amintește despre Isus Hristos, iar lucrul acest supără și mai mult! Psalmul 2, este atât de edificator în această privință, pentru că aici se vorbește despre marea coalizare pe plan mondial a liderilor lumii (citat) ”împotriva Domnului și împotriva Unsului Său, zicând: ”Să le rupem legăturile, să scăpăm de lanțurile Lor!” 

Însă, ”Cel ce șade în ceruri” spune, în cele din urmă, un categoric și atotputernic ”totuși”. Iar acest ”totuși” arată că nu oamenii, ci Dumnezeu are ultimul cuvânt! Mai exact, în Ps. 2, versetul 6, Dumnezeu afirmă (citat): ”Totuși, Eu am uns pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfânt.” Și credem că aici este ascuns unul dintre secretele vremurilor din urmă, pe care le trăim. Deși liderii umanității desacralizate vor dori să-și așeze în Ierusalim propriul lor hristos,un hristos fals, Dumnezeu declară că El L-a întronat acolo pe propriul și adevăratul Lui Uns, pe Isus, Domnul!

Cu privire la adevăratul destin al Ierusalimului, nu așa cum doresc oamenii, ci așa cum îl dorește și cum l-a hotărât Dumnezeu, textul sacru spune, între altele, în Isaia 2:1-4, următoarele (citat): ”Profeția lui Isaia, fiul lui Amoț, asupra lui Iuda si asupra Ierusalimului. Se va întâmpla în scurgerea vremurilor că muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălța deasupra dealurilor, și toate neamurile se vor îngrămădi spre el. Popoarele se vor duce cu grămada la el și vor zice: „Veniți să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne învețe căile Lui, și să umblăm pe cărările Lui.” Căci din Sion va ieși Legea, și din Ierusalim, cuvântul Domnului. El va fi Judecătorul neamurilor, El va hotări între un mare număr de popoare; așa încât din săbiile lor își vor făuri fiare de plug, și din sulițele lor cosoare; niciun popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia și nu vor mai învăța războiul.” (încheiat citatul” Aceasta este esența planului lui Dumnzeu cu Sionul/Ierusalimul, în perspectiva Împărăției de 1000 de ani, ale cărei dureri ale nașterii le traversăm în prezent. Dar să revenim la ceea ce se întâmplă cu Ierușalaim

ul acum, când este sub un atac furibund, din ce în ce mai intens. În ediția online a ziarului România Liberă din 18 oct. 2016, la rubrica ”Internațional”, sub semnătura d-nei Gabriela Anghel, poate fi citit un articol cu următorul titlu: ”Decizia UNESCO privind Ierusalimul declanșează o criză: Israelul, condamnat ca ”putere ocupantă”. Am ales să oferim un larg extras din acest ziar cunoscut și reputat, și nu din zona mediei creștine, pentru că aceasta pot fi suspectată de partizant. (citat)

”Criza provocată de adoptarea la UNESCO, în 13 octombrie, a unei rezoluţii la iniţiativa statelor islamice şi a palestinienilor se amplifică. Este vorba de o decizie care neagă istoricitatea evreiască a locurilor sfinte din Ierusalim. ”Orașul israelian este victima unui revizionism istoric”, a declarat avocatul Gilles-William Goldandel, după anunțarea rezoluției.

Decizia UNESCO, susţinută de ţări arabe, face referinţe la locurile cele mai sfinte ale iudaismului, Muntele Templului şi Zidul Occidental, cunoscut ca Zidul Plângerii, doar prin numele lor musulmane şi condamnă Israelul ca „putere ocupantă“ pentru diferitele acţiuni care au loc în aceste amplasamente. Aprobată de comitetul UNESCO, rezoluția trebuie validată de Comitetul Executiv al organizației, dar conţinutul textului nu va avea schimbări.

În chip paradoxal, chiar dacă acest comitet a aprobat textul anti-Israel, directorul general al UNESCO, Irina Bokova, a promis că agenţia ONU va promova moştenirea evreiască în lume şi va lupta împotriva negaţionismului. Șefa Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a intervenit după ce rezoluţia a fost votată, precizând că ea recunoaşte Muntele Templului şi Zidul Plângerii ca locuri sfinte pentru poporul evreu. Irina Bokova şi-a exprimat nemulţumirea faţă de rezoluţie şi a precizat că moştenirea Ierusalimului este indivizibilă. Dar liderii israelieni s-au arătat iritați şi unii au acuzat organizația de sub egida ONU de antisemitism. Potrivit ministrului israelian al Educaţiei, Naftali Bennett, criticile șefei UNESCO (la adresa rezoluției, precizăm noi) sunt insuficiente şi trebuie să transforme cuvintele în acţiuni. Israelienii şi numeroşi evrei din lume văd decizia drept un ultim exemplu al unui prejudiciu anti-Israel la ONU, unde această țară şi aliaţii săi sunt în minoritate în raport cu ţările arabe şi susţinătorii lor.”

Ne oprim aici, deocamdată, cu citatul din România Liberă, dar vom mai reveni, oferindu-vă -în continuare- informații și din alte surse. De pe site-ul UNESCO, ori accesând anumite informații ajunse în spațiul public privitoare la decizia în discuție, s-a aflat că propunerea rezoluției în discuție a fost înaintată de reprezentanții noului ”stat” Palestina, recunoscut anticipat de UNESCO, alături de Egipt, Algeria, Maroc, Liban, Oman, Qatar și Sudan. Rezoluția condamnă Israelul pe mai multe aspecte legate de Ierusalim și de site-urile sale sfinte. Proiectul de rezoluție, a cărui copie a fost obținută prin ziarul israelian Ha’aretz, recunoaște că, într-adevăr, orașul Ierusalim este sfânt pentru trei religii majore de pe mapamond, iudaism, islam și creștinism, dar (atenție!) susține că site-ul ”Muntele Templului” este sacru doar pentru musulmani și nu menționează semnificația ei pentru evrei, ori pentru creștini. O întreagă secțiune a propunerii dedicate în mod specific complexului Muntele Templului se referă doar la numele musulmane ale site-ului (Al-Aqsa și Haram al-Sharif), și nu menționează denumirile ebraice, ori cele din limba engleză, și anume Har HaBayit,  ori Temple Mount. Rezoluția se referă, de asemenea, la Zidul Plângerii doar după numele său musulman (al-Buraq) și menționează, în final, doar în ghilimele, numele evreiesc Hakotel Hama’aravi.

FOTO  e Stirea Zilei

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat (citat): „A spune că Israelul nu are nici o legătură cu Muntele Templului și cu Kotel (Zidul Plângerii) este ca și cum a-i spune că chinezii nu au nici o legătură cu Marele Zid”. Tot Netanyahu a făcut trimitere spre vestita Columnă a lui Traian unde au fost imortalizate pagini de istorie care nu pot fi negate, și care demonstrează și aspecte legate de cucerirea Ierusalimului de către romani și ridicarea de către cuceritori, din Templul de pe muntele Templului, zona în dispută, a unor importante și extrem de valoroase obiecte și însemne evreești. Ei bine, după votul decisiv din oct. 2016, palestinienii au salutat plini de emfază rezultatul, declarând: „Rezoluția reamintește că Israelul este o putere ocupantă în Ierusalimul de Est și i se cere să oprească abuzurile”, așa cum a declarat presei Mounir Anastas, adjunctul ambasadorului Palestinei la UNESCO. La care, ambasadorul Israelului la UNESCO, Carmel Shama-Cohen, a replicat, la rândul său: „Acesta nu este locul potrivit pentru a rezolva problemele între țări sau popoare, ci pentru a construi punți”, cu referire evidentă la relațiile tensionate dintre israelieni și palestinieni. După aceste informații de detaliu, revenim la articolul din România Liberă, citând din capitolul cu titlul ”O criză de durată”.  După cum vom vedea, acest text arată că a existat un precedent și mai grav la UNESCO, dar care, spre deosebire de prezenta rezoluție, nu a mai ajuns la vot. (citat din RL online):

”Într-un text precedent, din 16 aprilie 2016, care nu a mai devenit rezoluție, Consiliul Executiv al UNESCO a mai aprobat o rescriere a istoriei. S-a arătat atunci că evreii sunt intruşi şi străini în Israel, că nu au nici un loc sfânt la Ierusalim, că nu a existat niciodată Templul de pe Muntele Templului (esplanada moscheilor), că mormântul Patriarhilor şi mausoleul lui Rahela pe ruta spre Bethleem sunt locuri sfinte musulmane şi că Zidul Plângerii este un loc sfânt musulman.

Așa că ceea ce s-a votat la 13 octombrie a fost propus de state arabe reputate ca „moderate“! Este o rescriere a Istoriei potrivit Islamului, care se joacă astăzi sub egida Organizaţiei Conferinţei Islamice, un bloc impozant de 60 de state. Dar cel mai scandalos în decizia UNESCO este că a fost susţinută de ţări occidentale. Rezoluţia a fost adoptată de ţări ca Franţa, Spania, Suedia, Rusia şi Slovenia. În voturile negative recenzăm doar şase state – Estonia, Germania, Lituania, Olanda, Marea Britanie şi SUA.

Statul israelian a anunţat ruperea relaţiilor cu UNESCO, după votarea rezoluţiei privind locurile sfinte din Ierusalim. Statul evreu, condus de premierul Benjamin Netanyahu, estimează că textul neagă relaţia istorică existentă între evrei şi oraşul Ierusalim, unde se află unul din cele mai importante locuri sfinte menţionat în Biblie şi totodată al treilea loc sfânt al Islamului. S-a exprimat indignarea că Esplanada Moscheilor nu a fost niciodată desemnată sub denumirea evreiască „muntele Templului“ şi că Zidul Plângerii a fost numit doar prin denumirea arabă Al Buraq sau „zidul occidental“, scris între ghilimele.

În noua doctrină palestiniană, Muntele Templului şi Zidul Plângerii sunt revendicate ca loc de cult exclusiv musulman, adică interzis oricărui ne-musulman. Iar prezenţa fizică a evreilor în toate aceste incinte profanează puritatea islamică. (În acest sens,) Mahmoud Abbas a acuzat acum câteva săptămâni prezența „picioarelor murdare“ ale evreilor pe Muntele Templului.”

Încheiat citatul din România Liberă, pe problematica în discuție, exprimându-ne satisfacția că există jurnaliști care scriu articole și pe teme mai mult sau mai puțin dezirabile din punct de vedere al corectitudinii politice, noua dictatură a vremii noastre.

În acest context, este notabilă poziția lui Donald Trump care a declarat, sperăm să nu fi fost doar un text de campanie electorală, că rezoluția aduce „dovezi suplimentare ale enormei prejudecăți anti-Israel existente în cadrul  Națiunilor Unite în încercarea de a ignora legătura de 3.000 de ani a Israelului cu propria lui capitală”. Trump a mai declarat că sub administrația sa la Casa Albă (citat) „Statele Unite vor recunoaște Ierusalimul drept capitala adevărată a Statului Israel” și că „Israelul va avea un prieten adevărat, loial și de durată în Statele Unite ale Americii.” Încheiem citatele spuselor lui Donald Trump, spunând doar atât: ”Vom vedea, după instalarea la Biroul Oval!”

Dar deocamdată, oameni avizați din întreaga lume, care înțeleg importanța războiului diabolic care se dă împotriva Israelului, și, implicit, împotriva Ierusalimului au temerea că, pe finalul său de mandat, actualul președinte al Statelor Unite își va retrage veto-ul (opoziția) din Consiliul de Securitate al ONU, fapt care va conduce la recunoșterea deplină a statului Palestina, cu capitala la Ierusalim, mai exact în Ierusalimul de Est, recâștigat de evrei în Războiul de 6 zile, din 1967. Odată trecut prin Consiliul de Securitate ONU, indiferent cine va ajunge la Casa Albă, acesta se va vedea în fața unui fapt împlinit, ceea ce va conduce la o acutizare fără precedent a situației din Orientul Apropiat, determinând Israelul să reacționeze cum nu și-ar dori nimeni, nici statele din jur, din apropiere, nici statele din depărtare.

Dar să continuăm a vedea ce se mai întâmplă în jurul Israelului și al Ierusalimului, pentru că evenimentele se precipită tot mai mult. Tot România Liberă, ediția online, din data de 27.10.2016, sub titlul ”Putin face ce vrea el în Consiliul ONU”, în cadrul capitolului ”Ștampila Israelului: „forță de ocupație“, putem afla că UNESCO a perseverat în emiterea de rezoluții împotriva Israelului. Iată comunicatul:

”UNESCO a votat, ieri, (26 oct. 2016, completăm noi) o a doua rezoluție prin care se neagă Israelului contribuția culturală asupra tuturor locurilor sfinte din Ierusalim, după rezoluția numită „Palestina ocupată“, în care Israelul era numit „forță de ocupație“. Chiar dacă Israelul nu ține cont de fel de nicio rezoluție a ONU, acest lucru îi afectează imaginea la nivel internațional. În prima rezoluție, deși se admitea că Ierusalimul este sfânt pentru trei religii – Iudaism, Creștinism și Islam, nu se folosea nicio denumire evreiască. Acest fapt a fost semnalat de Israel încă de când rezoluția era în proiect și pentru că textul nu a fost modificat, și a fost votat ca atare, au fost întrerupte relațiile cu UNESCO. În acest al doilea proiect de rezoluție UNESCO se face referire la toate locurile sacre din Orașul Vechi al Ierusalimului cu denumirile lor specifice pentru musulmani. Ministerul israelian de Externe a încercat să obțină sprijinul celor 21 de țări să voteze împotriva proiectului de rezoluție, însă lucrurile sunt clare, pentru că țările membre au în majoritate politici anti-Israel. Chiar dacă șefa UNESCO și șeful ONU se delimitează de astfel de rezoluții, dictează majoritatea. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a numit toată această întâmplare un „teatru al absurdului“. Exact! Pe teren, oricum nu se va întâmpla nimic. Evreii nu se vor duce la Zidul Plângerii ca la Al-Haram Al Sharif, locul unde a fost adus, de la Mecca, Profetul Mahomed de către Arhanghelul Gabriel, și de unde a fost înălțat în Rai, pentru a primi instrucțiuni de la Dumnezeu, în „Noaptea Călătoriei“. Proiectele de restaurare a locurilor sfinte pentru Islam, sponsorizate de unele țări musulmane, nu se vor bucura de aprobarea autorităților israeliene, în urma acestei rezoluții. De asemenea, nu vor înceta lucrările de cercetare, excavare și alte operațiuni în jurul Moscheii Al-Aqsa, al treilea loc sacru în Islam, dar cel mai important pentru Iudaism, pentru că acolo se află o parte a zidului Templului lui Solomon. Rezoluțiile UNESCO sunt doar „o reglare de conturi“. Nimic din ceea ce se decide la ONU, în organismele sale internaționale, nu-și găsește aplicabilitatea pe teren…” (încheiat citatul din RL online)

Mai precizăm că, rezoluția UNESCO -Comisia pentru Patrimoniu, de la Paris, a fost intitulată „Orașul Vechi din Ierusalim si Zidurile sale”, și a trecut cu 10 țări care au votat în favoarea rezoluției, două țări care s-au opus, iar alte opt țări care s-au abținut. Așa încât au fost necesare și suficiente doar opt voturi pentru a trece o astfel de rezoluție anti-Israel, care vine la mai puțin de două săptămâni după ce Comitetul Executiv UNESCO adoptase, după cum am arătat anterior, o rezoluție similară ignorând legăturile evreiești, dar și creștine asupra Muntelui Templului.

Ambasadorul Israelului la UNESCO Carmel Shama-Hacohen a spus: „Aceasta este încă o rezoluție absurdă împotriva statului Israel, a poporului evreu și a adevărului istoric”. Într-un spectacol de exasperare și sfidare, acesta a aruncat o copie a acestei a doua rezoluții în coșul de gunoi. Emanuel Nahson, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Statului Israel, a aprobat radicalul gest în discuție, scriind, pe Twitter: „Votul UNESCO asupra Ierusalimului este o bucată de gunoi, pe bună dreptate aruncat în coșul de gunoi de către ambasadorul nostru !! Trăiască Ierusalimul evreiesc !!!” – a concluzionat acesta.

Ceea ce se petrece în cadrul ONU cu privire la Israel/Ierusalim dovedește adevărul celebrei afirmații în limba latină : ”Erare umanum est, perseverare diabolicum” A greși este omenesc, a stărui în greșeală este diavolesc! Întrebăm: dacă Sionismul, în sensul mișcării de reînființare a Statului Israel și toată lupta de supraviețuire a acestui stat și popor sunt de la Cel Rău -cum mai susțin, din nefericire, unii creștini- cum se face că Diavolul se luptă împotriva lui însuși? Domnul Isus a spus: ”orice împărăție dezbinată împotriva ei însăși nu dăinuiește!” N-ar fi cazul ca, măcar din acest motiv, al războiului cvasi-generalizat care se dă împotriva Israelului, un popor care ni L-a adus pe Mesia- creștinii care neagă un plan al lui Dumnezeu cu Israelul pentru vremurile din urmă, să-și revizuiască poziția?!

Revenind, precizăm că Guvernul Israelului produsese, este adevărat, materialul necesar din care rezultă că aprobarea rezoluțiilor anti-Israel ignoră atât dovezile istorice, cât și cele arheologice, fiind doar niște decizii politice, dar argumentele prezentate nu au prezentat nicio valoare pentru cei care și-au exprimat votul. La acest punct, afirmăm că deciziile care s-au luat și se vor mai lua în cadrul ONU, organizația UNESCO sau în alte foruri, nu sunt doar politice, ci sunt înainte de orice decizii spirituale, izvorâte din lupta dintre Dumnezeu și Satan. Așa cum ne arată Sf. Scriptură, în zilele din urmă Ierusalimul se va transforma dintr-un subiect politic de discuție în cea mai mare strâmtorare a evreilor: toate națiunile pământului vor dori să-l șteargă de pe fața pământului. Divizarea orașului va fi doar începutul durerilor. Conform Zaharia 12, Ierusalimul urmează să devină pentru națiunile islamice de primprejur, și nu numai, un potir de amețire, când nu rațiunea va prevala, ci ura, uneori inconștientă, în deciziile/rezoluțiile care vor fi luate cu privire la Ierusalm. Nu vedem cu ochii noștri cum începe să se împlinească, deja, la propriu, tot ceea ce s-a profețit?

Însă ceea ce se întâmplă cu Ierusalimul are o semnificație aparte, dovedind materializarea și apogeul urii popoarelor față de Dumnezeul lui Israel. Primul conducător al OEP, Ahmed Șukeiri spusese: ”Sionismul este mai rău decât fascismul, mai urât decât nazismul, mai scârbos decât imperialismul, mai periculos decât colonialismul. Sionismul este o mixtură a tuturor acestor rele și de aceea trebuie înlăturat.” Scopul națiunilor sub conducerea prințului veacului (Satan) este eliminarea locului unde urmează a se întoarce Isus Hristos, la Revenirea Sa, când ”orice ochi Îl va vedea”.  Adversarul lui Dumnezeu și al omului știe mai bine decât mulți creștini că Revenirea lui Isus Hristos este legată de Muntele Măslinilor, de Ierusalim, de un Israel care, după ce va fi trecut prin necazul lui Iacov, se va întoarce, cu pocăință și cumplite remușcări, la adevăratul Mesia, Ieshua Hamasiach. Dar Satan, pentru că știe că mai are puțină vreme, ar vrea să producă dacă nu o împiedicare, cel puțin o amânare în împlinirea planurilor lui Dumnezeu de preluare a controlului total asupra lumii, distrugând Israelul. Odinioară, în cer Satan a dorit să se așeze pe Tronul lui Dumnezeu, dar a fost aruncat de acolo (cf. Isaia 14.13-14 și Ezechiel 28:2, 17). În prezent, același Răvrătit fără sorț de vindecare vrea să domnească la Ierusalim, pe tronul hotărât pentru Mesia (Ieremia 3.17)

Astfel că Ierusalimul devine o problemă deosebit de grea și apăsătoare pentru întreaga lume și va fi, în final o ”vatră de foc” a lui Dumnezeu împotriva multor națiuni ale lumii, care vor veni împotriva Ierusalimului. Statele lumii se vor simți extrem de puternice, vor dispune de o superioritate numerică covârșitoare și se vor uni împotriva Israelului cu toată forța lor militară. Dar în acel moment, Dumnezeu Însuși va interveni și va face minuni precum cele de la scoaterea evreilor din Egipt, iar conform Zaharia 14.8, (citat): ”În ziua aceea, Domnul va ocroti pe locuitorii Ierusalimului, așa că cel mai slab dintre ei va fi în ziua aceea ca David, și casa lui David va fi ca Dumnezeu, ca Îngerul Domnului înaintea lor.” (încheiat citatul)  Aceasta este mângâierea Ierusalimului și a noastră: Suveranul Universului este în control și El Își va repecta promisiunile făcute urmașilor lui Avraam, sub ochii popoarelor și a Universului întreg! Slăvit să-I fie Numele, dragostea și credincioșia în veci de veci! Vă îndemnăm, în final, să dăm curs îndemnului biblic din Psalmul 122.6-9 (citat): ”Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te iubesc să se bucure de odihnă. Pacea să fie între zidurile tale, și liniștea în casele tale domenști! Din pricina fraților și prietenilor mei, doresc pacea în sânul tău. Din pricina casei Domnului Dumnezeului nostru fac urări pentru fericirea ta.” Așa să fie!

Iacob Berghianu