Mirela Ursulescu- PROMO ALBUM 4 „ISUS, UNICA SPERANȚĂ” (2015)

Versuri și melodie: Mirela Ursulescu
Aranjament instrumental, mastering: Arman Ludovic
Lansare album: Studio Speranța(Cluj)

„CINE DORESTE ALBUMUL CAT SI NEGATIVELE, SA-MI LASE O ADRESA DE E-MAIL, IN PRIVAT.”

Telefon de contact: 0034 678 265 457 (Mirela Ursulescu- Spania)
E-mail: mirelamirela.u@gmail.com

Albumul se intitulează: „ISUS, UNICA SPERANȚĂ” (2015)
1- AJUTA-MA SA NU MA LAS
2- AMAR AI SUFERIT
3- PRIN PUTEREA LUI
4- MARE ESTE DOMNUL
5- MI-E DOR
6- MULTI CRESTINI SUNT AZI DE FORMA
7- DOAMNE, TU ESTI BUCURIA
8- TOT CE ESTE AICI, SUB SOARE
9- CAND VREI SA-NAINTEZI PE CALE
10- NICIODATA NU ESTI SINGUR
11- MERGI INAINTE
12- CU DOMNUL ISUS PE CALE (piesă nuntă)

VIDEO by MIRELA Ursulescu

Poezie: De am pricepe astăzi, melodia cântărilor din noaptea Răstignirii

Photo credit www.wikipaintings.org Luca Signorelli painting

De am pricepe astăzi, melodia
Cântărilor din noaptea Răstignirii,
Am înţelege ce-a trăit Mesia,
Isus Hristos – Fiul Iubirii!

De-am cântări şi lacrima ce curge
Pe lemn de groază, lemnul biciuirii,
Străpunşi de duioşie-am înţelege
Ce grea a fost clipa Jertfirii!

Înalţ privirea înspre Tine, Doamne!
Nu înţeleg Iubirea Ta Măreaţă…
Şi n-am simţit nicicând în mâini, piroane…
Dar Te-ai jertfit ca să-mi dai Viaţă!

Şi dorul către ceruri se avântă…
Iar inima îmi cântă neîncetat!
Isuse drag, mi-ai dat să beau din Stancă,
O Apă Vie!… Să rămân curat!

amin!

Daniela Banita Aprilie 2014

Gabi Zăgrean – „Isus, Impăratul care vine pe nori” – A 46-a Convenţie a Bisericilor Penticostale Române SUA / Canada August 31,2014

Alte predici/mesaje de la Conventie:

  1. Cristian Ionescu – “Isus Domneste in Familie”
  2. Nelu Filip – „Domnia lui Dumnezeu si a Mielului” 
  3. Lazar Gog –  “Isus Hristos Cunoaste Nevoia Bisericii”
  4. Luigi Mitoi – „Imparatia Domnului Isus Hristos, care este dragostea” 
  5. Leonard Semenea – „Imparatia Domnului Isus”
  6. Cornel Avram de la Conventia 2014 – Gandirea “beteaga” despre succes
  7. Cornel Avram – Isus este Domn – Biruinta si Domnia lui Isus in viata noastra (Predica FULL)
  8. Simi Timbuc – “Isus Domneste Azi”
  9. Narcis Popovici – misionar in Nordul Irakului

Fragment din predica:

  • Superficialitate: Exista pericole imense care pot sa va pasca in generatia asta, in ce priveste revenirea Imparatului pe nori. Si primul care-l aduc pe scena este cuvantul acesta: superficialitate. Daca este o criza astazi printre noi este criza de oameni care sa gandeasca profund, sa vorbeasca profund, sa slujeasca profund si sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu intreaga lor fiinta. Superficialitatea este o problema imensa, majora. Nu cred ca trebuie sa va aduc multe argumente. Replicile noastre seci, ciudate, in care aproape niciodata nu stii ce o sa spuna, arata o gandire superficiala. Relationarile noastre sau relatiile noastre seamana de multe ori, iertati-ma, cu stixurile care atunci cand se ating, se rup instantaneu. Asa sunt si multe relatii dintre noi, superficiale, conjuncturare, nascute dintr-un interes imediat, dintr-o imbratisare  care ai vrut-o sau n-ai vrut-o. Toate astea arata o problema majora. Isus Hristos Imparatul vine pe nori. Cum ma gaseste pe mine? Si cum te gaseste pe tine?
  • Pentru slujitori: Sa slujim in smerenie. Ca, vorba unui ganditor: Multi au inceput ca slujitori smeriti si au sfarsit ca celebritati. Si cred ca trebuie sa incepem smeriti si sa sfarsim tot smeriti. Zice ca atunci cand stai mult in lumina reflectoarelor, sa stiti ca incepem sa orbim. Atunci cand stam in lumina Duhului Sfant, o sa vedem din ce in ce mai clar si o sa vedem lumea lui Dumnezeu, valorile lui Dumnezeu. Sa ne elibereze Dumnezeu  de orice stare in seara aceasta Sa ne elibereze Dumnezeu de superficialitate, sa aranjeze Dumnezeu prioritatile in vietile noastre

Cateva fragmente din aceasta predica sun postate aici –

Gabi Zagrean & Beni Zagrean

Gabi Zagrean cu Beni Zagrean

Beni Zagrean, fratele mai mare a Pastorului Gabi Zagrean:

Stimati frati si surori, vreau sa va spun, ca ori pe ce frate si prieten si coleg l-as fi prezentat in aceasta seara sa predice, as fi facut-o cu toata dragostea. Dar, pentru fratele care urmeaza sa predice am ceva aparte. El este unul dintre cei 8 cu care am impartit lumina de la lampa cu petrol. Este unul dintre cei 8 cu care am inconjurat  pe mama la masa ei. Este unul cu care mi-am impartit invelitoarea undeva la tara. Este unul cu care am plans langa mormant. Dar, tot este unul cu care impreuna asteptam sa se intoarca regele nostru. Sunt chiar bucuros si multumesc Pastorului Vasile Cinpean si bordului ca mi-a dat harul  sa prezint pe fratele meu. Tata i-a pus nume, a avut vedenie de ingeri, si i-a pus numele Gavril, ca si la inger- aducator de vesti. N-a reusit taticul nostru sa-l vada predicand; s-a dus la Domnul. Va stii cand se va intoarce. El este cel mai mic din familie. Vreau ca sa ne rugam lui Dumnezeu in aceasta seara. Noi nu suntem din familie speciala, dar cu tatal meu si cu el si cu ceilalti ne-am impartit camera in rugaciuni si am cunoscut pe Dumnezeu. Nici eu, nici Gabi, nu avem mare lucru ce sa va spunem. Dar Dumnezeu mereu are ce sa ne spuna. M-as bucura sa-l foloseasca Dumnezeu pe fratele meu, in primul rand pentru gloria Lui, pentru onoarea Lui, ca suntem nevrednici amandoi sa facem ceea ce facem. Si apoi, sa-l foloseasca pentru desavarsirea bisericii Sale. Pentru echiparea ei si pregatirea ei. As vrea dar sa urmarim din Apocalipsa 1:4-8-

4 Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia: Har şi pace vouă din partea Celui ce este, Celui ce era şi Celui ce vine, şi din partea celor şapte duhuri, care stau înaintea scaunului Său de domnie,
5 şi din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel întâi născut din morţi, Domnul împăraţilor pământului! A Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său
6 şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.
7 Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.
8 „Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.”

Gabi Zagrean (2:12:00):

Gabi Zagrean Conventie 1In anii acestia, nu foarte multi de slujire, am avut destule momente cand mi-am pus o intrebare in sufletul meu. E drept, este una, cum spunem noi Romanii, destul de incuietoare. Unul dintre acele momente le traiesc si acum, aici. Iar intrebarea care mi-am pus-o de multe ori si mi-o pun si acum, este: Ce caut eu aici? Nu in America, ca ati vazut, am frati, neamuri si prieteni aici. Si nici macar ce caut eu aici la conventie, pentru ca este deschisa pentru toti. Dar, ce caut eu aici la amvon, asta este o intrebare a carui raspuns probabil se va mai amina. Spun asta pentru ca cred cu toata inima mea ca a fii aici este o enorma responsabilitate si cred din toata inima ca Cel care poate cu adevarat sa vorbeasca, sa se atinga de noi este Domnul. Ma simt coplesit si de faptul ca am aici in stanga mea, pe scena, in stanga mea in sala, dreapta mea, in fata mea, o galerie importanta de oameni ai lui Dumnezeu pe care-i respect, pe care-i iubesc si-i pretuiesc fara sa ma fortez sa spun cuvinte mari. O parte din dumnealor, dau totusi un nume in seara asta, fratele Ezechiel Suciu, care l-am auzit Vineri seara, este unul din oamenii lui Dumnezeu pe care atunci cand eram copil in celebrele evanghelizari, iarna, in iernile aspre din Romania, imi facea mare placere si drag sa-l ascult intr-un duo cu fratele Zaharia. Anii au trecut, nu banuiam nimic. Dar cel care conduce istoria si vietile noastre a tuturor cand ne lasam condusi de El, este Domnul. Va aduc salutari din Beclean, din Biserica Betleem, de la colegi si de la frati. Bunul Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti. Amin.

Aceasta parte care mi-a cazut la imparteala cu si prin ajutorul fratilor, as spune ca e o tema foarte calda, foarte frumoasa, foarte pufoasa. Si cred ca este logic sa fie asa pentru ca nu-mi imaginez ca daca ma duc intr-o casa in care  sunt o multime de copii si le deschid usa si le spun acolo: Am o veste pentru voi, vine tata! Ma gandesc ca rolul meu este unul simplu, frumos, grozav. Si daca dintr-o data din interiorul camerei vad multimea aceea de copii ca zboara spre usa, manati de o pasiune irezistibila si o dorinta arzatoare sa-l primeasca pe tata. Si eu ma trag putin deoparte si vad de-odata contopire si niste imbratisari puternice si lacrimi care curg, zic ca totul este logic si normal. Dar daca dintr-o data as vedea in casa aceea, cand am strigat „Domnul, Tata, vine,” niste copii care sunt preocupati cu totul altceva, si daca mesajul meu scurt, simplu si la subiect  nu trezeste niste reactii de pasiune, nascuta dintr-o asteptare prelungita, atunci, deodata as avea parte de un soc. Nu-mi doresc in nici un fel sa stric efervescenta acestei seri sau acestei conventii. Dar, mi-aduc aminte foarte bine de un prieten, cateva luni in urma, care mi-a zis intr-o luni, dupa duminica: Eram asa de linistiti, ieri de dimineata, la biserica, cum te-ai ridicat tu sa predici. Nu stiu de ce tu si alti predicatori ca tine nu pricepeti, noi uneori venim la biserica sa ne relaxam, sa ne simtim bine, sa ne bucuram. Momentul cand toata linistea ne-ai stricat-o este atunci cand tu ai venit si ne-ai spus o gramada mai mare sau mai mica de lucruri care  nu sunt in regula in vietile noastre. Si iti dai seama, ca atunci ne-ai dat  peste cap aproape total.” Cu siguranta ca imi asum responsabilitatea in seara asta, in fata lui Dumnezeu si cred ca dvs. ca oameni  speciali ai lui Dumnezeu v-ati rugat ca in continuare sa vorbeasca Domnul.

Nu-mi imaginez la Betezda vreo persoana, dintre multimea care zacea acolo, care si-ar fi dorit liniste in vremea aia. Ci imi imaginez ca toti, chiar si cei care n-aveau vedere, dintr-un gest fizic priveau spre cer. Si isi doreau sa coboare un inger  care sa provoace o miscare si care sa provoace o tulburare. Pentru ca tulburarea si miscarea aceea aducea o posibilitate ca o persoana sa fie vindecata. Si acolo era un freamat. Nimeni nu era multumit cu linistea nascuta dintr-o paralizie, dintr-o cirja sau un baston, tras dupa el de ani de zile. Nimeni nu-si dorea linistea unui om, care buimacit, cauta printre ceilalti sa isi faca loc inspre scaldatoare. Nimeni nu-si dorea linistea unei maini sau a unui picior uscat. Nimeni nu-si dorea linistea unei boli incurabile, care scria pe ea: condamnare la moarte. Ci toti isi doreau ca Dumnezeu sfantul, cat de des, sa trimita ingerul sa tulbure lucrurile. Pentru ca in urma acelor tulburari sa vina vindecarea, sa vina adevarata liniste si odihna. Din toata inima, traiasca Domnul in veci!

In timp ce ma gandeam la tema asta mi-a venit in minte o cantare si nu numai una, pe care o stiu de cand eram copil:
Iata-L pe nori, vine pe nori
Cum te gaseste pe tine? Cum ma gaseste pe mine?
Fratele meu pomenea aici de tata. Am avut, ca multi dintre voi, onoarea sa vad lumina zilei printre oameni sfinti si oameni ai lui Dumnezeu. Simplii, e drept. Dar, care transpirau prin porii fiintei lor prezenta Dumnezeului celui viu. Am invatat in copilarie un lucru clar, ca tata si alti oameni care ma inconjurau, acolo era si Nicu, primarul din Beclean. Am trait impreuna in preajma acestor oameni ai lui Dumnezeu. Preaiubitii mei, viata era simpla, desi era greu si munceau cumplit si aveau o viata grea din toate punctele de vedere. Cu viata aia, noi nu mai avem nicio legatura astazi. Sa stiti ca tinta vietii lor si tot ce convergea in tot ce faceau, se citea lesne pe ei o singura asteptare, credeti-ma, una singura si aceasta era revenirea lui Isus Hristos. Cand se intalneau si vorbeau, la nicio intalnire nu lipsea tema asta. Cand se rugau, in nicio rugaciune nu lipsea tema asta. Cand cantau, din nicio cantare nu lipsea tema asta. Cand dadeau un indemn drept, simplu, necomplicat, fara puncte si subpuncte, vorbeau si se intampla un miracol pe care l-am citit de la 3 ani, 4 ani, 5 ani, 6 ani, 10 ani, 12 ani, samd ca deodata incepeau sa planga pentru ca o pasiune irezistibila era in sufletul lor pentru un Domn, pentru un Imparat si acesta este, a fost si va ramane in vecii vecilor, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! Si sa spunem din toata inima ‘Aleluia’!

Asa ca atunci cand faceam vreo greseala si cate un pacatel mai mare sau mai mic, aveam o spaima in noi. Va aduceti aminte? Si se intampla uneori, marcati de aceasta realitate a venirii lui Isus Hristos, cateodata vedeam apusul soarelui, se amesteca deodata cu cativa nori si se rosea tot cerul. Ne-am adus aminte ca va veni Dumnezeu cu mania Lui, cum s-a spus si in seara asta. Si orice om se va boci inaintea Lui si simteam ca nu sunt pregatit sa plec, sa ma intalnesc cu Isus Hristos si cred [eam] ca acuma vine finalul si acuma vine Domnul. Eram de multe ori la miei, la animale pe camp. Cateodata, desi aveam 7-8 anisori sau 10, ingenuncheam pe camp si spuneam: „Doamne, te rog frumos sa ma ierti. Te rog frumos sa te atingi de mine. Vreau sa merg in cer. Vreau sa fiu cu Tine. Sa nu ma lasi, sa nu ma lasi.” Imi este foarte simplu sa va spun: Vine Domnul. Si sa va cert, sa credem, sa strigam: Maranata. Asta este foarte frumos. Dar in timp ce Domnul m-a miscat din aspectul asta, Domnul mi-a spus:

Pericolele generatiei de azi

1. Superficialitatea

Exista pericole imense care pot sa va pasca in generatia asta, in ce priveste revenirea Imparatului pe nori. Si primul care-l aduc pe scena este cuvantul acesta: superficialitate. Daca este o criza astazi printre noi este criza de oameni care sa gandeasca profund, sa vorbeasca profund, sa slujeasca profund si sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu intreaga lor fiinta. Superficialitatea este o problema imensa, majora. Nu cred ca trebuie sa va aduc multe argumente. Replicile noastre seci, ciudate, in care aproape niciodata nu stii ce o sa spuna, arata o gandire superficiala. Relationarile noastre sau relatiile noastre seamana de multe ori, iertati-ma, cu stixurile care atunci cand se ating, se rup instantaneu. Asa sunt si multe relatii dintre noi, superficiale, conjuncturare, nascute dintr-un interes imediat, dintr-o imbratisare  care ai vrut-o sau n-ai vrut-o. Toate astea arata o problema majora. Isus Hristos Imparatul vine pe nori. Cum ma gaseste pe mine? Si cum te gaseste pe tine?

Desi pornim in viata asta intr-o copilarie spirituala, ma tem ca ne-a brazdat ani de zile in care am ramas exact in acelasi punct. 1 Corinteni 13:11 Ap. Pavel spune:  1 Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Stimatii mei, una din caracteristicile copilariei spirituale este ca orice copil pe care-l vezi  in preajma atunci cand intri in casa lui, cand esti si tu copil cu el, primul gest pe care-l faceeste egoismul. Pentru ca el dintr-o data isi strange toate jucariile si si le apara. Asa sta cu toate [in brate] sa nu i le ia nimeni. Dar si copilul meu care merge acolo este exact ca el. El are si el in mana lui o jucarie, dar n-o vrea. O vrea pe cealalta. Amandoi sunt niste copii, care dintr-un spirit de gandire de copil tin lucrurile cu toata puterea lor si cu toate eforturile lor. Sunt nerelaxati, nelinistiti, sunt agitati, plang si acolo se produce imediat o tensiune si un razboi. Fratii mei, Isus Hristos vine pe nori, binecuvantat sa fie numele Lui.  Suntem aici la aceasta conventie, in aceasta seara, si as vrea sa avem curajul in fata lui Dumnezeu, sa ne asumam unele aspecte din viata noastra in care am gandit superficial, am vorbit superficial, am simtit cu ceilalti superficial si toata aceasta zona a superficialitatii, as vrea sa avem curajul sa o lepadam, ca sa putem sa facem un pas inainte pentru a putea sa Il asteptam ca oameni mari pe Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu.

Avem niste succese ciudate ca si slujitori. „Am reusit sa-i impac. Pana la urma l-a acceptat, pana la urma la lasat si pe el sa faca asta.” Astea sunt niste mari victorii ale noastre, de care ar trebui de foarte multe ori sa ne fie jena. Dupa ani de zile in care am auzit si vorbim si am impachetat viata noastra spirituala in tot felul de fraze: „Maranata”, „Domnul vine”, „iubim”, „Domnul”, samd, pentru ca una din riscurile superficialitatii este ca impachetam aceasta stare subtire de-a vorbi, de-a actiona in foarte multe fraze spirituale. Nu odata am vazut oameni, care ca si mine acuma, si-au largit venele la amvoane, cu rugaciuni si peste tot si care dintr-o data, in prima reactie, a dat dovada de o superficialitate enorma, socanta, devastatoare. Ca n-am fost capabili sa gestionam un gest al cuiva la iesire , ca n-am fost capabili sa gestionam o fraza  care ni s-a parut ca nu este la loc si ne-a atacat marea noastra personalitate, asta aratand clar  ca suntem oameni subtiri si superficiali. Ori in aceasta seara, Duhul lui Dumnezeu si puterea Lui sa se atinga de noi si sa faca din noi, din biserici, din slujitori niste oameni maturi, niste oameni cu o gandire profunda, adanca, in care Duhul lui Dumnezeu as se exprime prin noi. Si Dumnezeu sa lucreze in vietile noastre.

Nu, simplitatea nu inseamna superficialitate, pentru ca oamenii simpli sunt de atatea ori oameni adanci. Nu inseamna ca daca vorbim deodata extrem de sofisticat suntem si oameni profunzi. Pentru ca lupta asta pentru imagine, pentru un nume, pentru un sine, poate sa ne duca s jucam foarte multe roluri. Oricum, viata te-a aprobat si m-a aprobat pana in seara asta.  Si Dumnezeu a ingaduit nenumarate momente si va mai ingadui, in care Dumnezeu va arata cat de mult suntem ancorati noi in Dumnezeu. Doamne, atinge-Te de noi si ajutane si adu o schimbare reala in vietile noastre. 

2. Pericolul rasturnarii valorilor

Un al doilea pericol este pericolul rasturnarii valorilor. Am avut o mustrare puternica din partea Duhului Sfant cu ceva saptamani in urma, cand dupa ce am terminat o predica. Duhul lui Dumnezeu a dus in fata mea si in mintea mea, cateva persoane. Si mi-a zis, printre altele, cam asa: „O, tu iti bei cafeaua cu persoanele astea?”
„Da, Doamne.”
„Dar tu stii cat de rar vin ei la biserica?”
„Da, Doamne.”
„Dar tu stii de ce vin…”
„Da,” si i-am spus lui Dumnezeu scuzele care au alimentat propriul meu compromis.
„Si tu taci? Ei au rasturnat valorile.” Ei sunt intr-o liniste care ii duce si ii curma relatia lor cu Dumnezeu si merg in iad.
„Da, Doamne, dar ei sunt prietenii mei.”
Si m-am dus, prima data cand m-am intalnit cu ei am zis: „Vreau sa vorbesc cu tine.”
„Dar, ce? S-a intamplat ceva?” A vazut ceva gravitate pe fata mea.
Am zis: „Vreau sa spun ceva. Esti pe un drum gresit.”
„Dar, de ce?”
Si i-am spus: „Isus Hristos este gata sa vina pe norii cerului. Iar tu ti-ai infipt radacinile foarte serios in lumea asta. Valorile tale nu sunt valorile lui Dumnezeu. Angajatii tai vorbesc despre tineca de o fiara. Unii din preajma ta sunt speriati cand apari. Tu esti sfantul lui Dumnezeu?”

Mi-e mai usor sa spun in aceasta seara ca Domnul vine. E mai greu sa spun ca avem probleme si in viata noastra multe s-au rasturnat. Si versetul ala simplu din inima lui Isus Hristos de pe muntele fericirii: Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea, si toate celelalte lucruri pe care neamurile le cauta, Eu, Domnul, vi le voi da pe deasupra. S-ar putea sa devina o poveste plictisiotare pentru multi de aici si totusi Isus Hristos Imparatul si Domnul Domnilor si Rege al Regilor este gata sa vina pe norii cerului. Cum ma gaseste pe mine? Ce valori cultiv eu in vremea asta? Da, bravo lor ca au luat premiu la citirea Bibliei, iar oare noi, care suntem aici, mii de oameni, ce premiu am fi luat in aceasta seara daca Hristos, Dumnezeu, ne-ar fi bagat intr-un concurs si ne-ar fi intrebat foarte simplu: In ultimele doua saptamani, zi-mi un verset care l-ai memorat. Da-mi un pasaj din Scriptura la care ai meditat. S-a predicat aici de fratele Cristi si ceilalti despre puterea Cuvantului. Dar cati dintre noi simtim cu adevarat in vietile noastre caci Evanghelia are putere? Ca Evanghelia ne schimba si ne transforma? Cand a fost ultima data cand ne-am intalnit cu puterea asta, cu cuvantul acesta viu, cu Dumnezeu insusi, sa spunem: „Doamne, aceasta =-i vocea Ta. Acesta e Dumnezeul care-mi vorbeste mie. Acesta-I Dumnezeul care ma schimba, care ma elibereaza.” Vorbim de biruinta ca sa ramanem in continuare captivi. Vorbim de lucruri mari, ca sa ramanem la fel de mici. Vorbim despre lucruri profunde si adanci, vorbim de rapire, de inviere, de cer, de eliberare, de cruce, de lucrurile mari a lui Dumnezeu si noi ramanem niste oameni subtiri si ieftini. O, suntem aici la conventie, dar vrem sa lepadam tot ce este de la loc. Am vrea, aici, in seara aceasta sa lasam toate valorile, intre ghilimele, ale lumii acesteia, sa ne prindem cu amandoua mainile de mainile si picioarele Domnului Isus Hristos si sa strigam cu toata adunarea: „Nu ne lasa, Doamne.”

Undeva, printre noi, niste copii marunti se uita. Daca eu am avut ocazia, cu Beni, sa vedem niste oameni care au lasat sa transpire din ei ca s-au agatat cu mabele maini si cu intreaga lor fiinta de cer, atunci a fost logic ca am avut onoarea sa stau ultimele trei luni cu tata, inainte de a pleca la 75 de ani din lumea asta. Atunci mi se pare logic – avea foarte multa apa la rinichi pentru ca i s-au blocat amandoi si nu mai putea sa respire. Si au fost multe momente prin spitale in Cluj, cand a simtit tata ca pleaca. Dar stiti dvs. ce a spus de fiecare data cand a simtit ca nu mai poate respira si se blocheaza lucrurile, pana veneau si trageau o mare doza si o sirinca de apa? „Tata bun, Aleluia! Vin la tine! Te iubesc.” Va dati seama ce onoare am avut eu, sa stau langa un om adanc a lui Dumnezeu? Iti mai imaginezi ca atunci mai poti sa-I mai spui: „Doamne, am bani, am aia, am aia, am prieteni, am relatii, am o cariera speciala pentru care am luptat o viata intreaga.” Si iti dai seama atunci ca nu poti sa faci fata acelui moment. Nimic nu te va tine atunci: nici biserica la care tii, nici grupul de lauda si de inchinare, care-ti face terapie de fiecare data si te mai trezesti putin si ne trezim si mai ridicam mainile si ne bucuram. Nici predicatorii pe care-i iubesti si pe o gramada nu-i iubesti si nu-i mai asculti. Si pe unii ii asculti pe internet si cand poti si mai faci o injectie ca la terapie si simti ca ai mai luat o doza de putere in tine si te mai duci, te mai tarasti 15 minute, ca dupa aceea, vine cineva care nu-ti place si esti mort de-a dreptul, pentru ca deodata valorile s-au inversat in viata noastra. Si asa cum Dumnezeu a vorbit prin fratele Lazar de dimineata, am abandonat lumea lui Dumnezeu si asta ne costa. Isus Hristos, Imparatul, vine pe nori si strigam cu toata adunarea: „Glorie Domnului!” Cum ne gaseste?

Ah, mergem sa ne rugam pentru o gramada de copii care ei sunt victime a unor parinti care n-au stiut sa-si reglementeze niste valori in viata. Matei 6:25 De aceea  spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?  Sa spunem toata adunarea: Binecuvantat sa fie Domnul in veci!” 

3. Pericolul relaxarii

Un al treilea pericol, sigur ca-l vad aici in fata mea pe fratele Lazar Gog, n-am vorbit cu dumnealui despre ce o sa predic in seara asta. Al treilea pericol este relaxarea. Toti mizam, ca si prietenii mei, pentru o biserica in care sa te relaxezi. As vrea sa spun ca relaxarea asta, in zona familiei si in orice zona a vietii noastre, a adus prejudicii imense. Multi ne-am casatorit, s-a implinit visul si a urmat relaxarea. Relaxarea asta, daca n-a fost data la o parte, le-a distrus relatia si familia.

Din punct de vedere spiritual lucrurile stau si mai complicat. Va voi da 3 imagini din Biblie prin care as vrea sa vedeti ca nu trebuie sa fim relaxati. Si as vrea, uitandu-ne la imaginile astea, sa vedem daca cu adevarat, dvs. si noi, care spunem: „Isus, Imparatul, vine pe nori”, putem plia o asemenea imagine.

Photo credit

1. Nu va relaxati, fiti gata – Exod 12:11 – Când îl veţi mânca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintea în picioare şi toiagul în mână; şi să-l mâncaţi în grabă; căci este paştile Domnului.

Va imaginati ca persoanele astea care erau echipate asa erau foarte relaxate? Eu zic ca nu. Eu zic ca oridecateori mergem de aici, abia asteptam sa ne desfacem cureaua, sa ne luam ceva lejer, sa ne dam jos pantofii care ne strang, sa ramanem in slapi pentru ca ne dorim sa ne relaxam, pentru ca toate astea ne provoaca un anumit discomfort. Dar Dumnezeu a spus: oamenii pastelui, oamenii crucii, oamenii nascuti asa cum s-a citit din Ioan, din dragostea Lui si prin iertarea Lui si care a facut din ei preoti ai Dumnezeului celui viu. Acesti oameni sunt echipati, incinsi la mijloc, incaltati, cu un toiag in mana si se citeste pe vietile lor o graba si cu o mana mananca. O mana este ocupata cu toiagul si cu o mana mananca. Si mananca repede si raman in picioare. Vedeti undeva in imaginea asta vreo relaxare? Vedeti pe cineva care sta tolanit aici si spune: Vine Domnul? Ca daca vreo persoana zicea, Hristos in inima lui, in mintea lui, fara voce, stapanul zaboveste sa vina,  reactia imediata a acelei persoane este ca va intra in conflict cu altii. Va incepe sa bata verbal pe tovarasii lui de slujba, va face o gramada de lucruri care nu au nicio legatura cu Imparatia lui Dumnezeu. Asistam la imense dezbinari, conflicte nenumarate la multe, multe conflicte. Va imaginati ca mijlocul este incins, va imaginati ca suntem cu toiagul in mana, va imaginati ca suntem incaltati cu pasiunea ravnei de a predica si proclama pe Hristos? Va imaginati ca avem un vis, o tinta, pe care scrie Canaan?

Cum ti se pare ca areti in seara asta? Uita-te la sotul tau. E asa? Il vezi pe sotul tau incins cu adevarul? Il vezi pe tatal tau si pe mama ta cu toiagul in mana? Il vezi pe tatal tau, incaltat in picioare cu o ravna pentru Dumnezeu si pentru mantuirea altora si cu o pasiune irezistibila pentru Dumnezeu? Il vezi ca deodata sta in picioare si se hraneste din Pastele Domnului? Il vezi deodata si spune Dumnezeu: „Daca copiii vostri intreaba cand vad imaginea asta ciudata, ca-i noapte, trebuie sa dormim, ar trebui sa fim linistiti. Este o vreme in care toti, cei mai multi fac altceva. Cand vezi imaginea asta paradoxala, copiii intreaba: ‘Tata, de ce esti incaltat in noaptea asta? De ce esti incins, de ce mananci, de ce ai toiagul in mana?’ Sa le spuneti ca asta este o porunca vesnica, pentru ca acesta este simbolul ca noi avem o alta tara si visul lui tata si a lui mama este Canaanul.” Glorificat sa fie Dumnezeu. Ce vor citi copiii in viata mea cand se vor uita la picioarele mele, la mijlocul meu, la fiinta mea? Ce vor putea citi?

M-am temut pentru fiica mea cea mai mare, pentru ca fiind prima a platit pretul cu cele mai multe plecari. Si in plecarile mele ma opream de multe ori si ma rugam in masina singur. Si spuneam: „Doamne, n-am reusit sa fiu destul langa ea.” Cand aimplinit 18 ani mi-a scris o scrisoare. Si cand am inceput sa o citesc i-am scos pe toti afara din camera pentru ca am plans pana m-am… Si mi-a spus: „Tati, stiu ca n-ai reusit sa fii cu mine, dar eu te-am iubit si am citit in viata ta un vis si vreau sa iau visul tau si sa devina si visul meu. Si am citit in viata ta un vis pe care a scris: Il iubesc pe Isus. Nu sunt impotriva carierei, a scolii, sa nu ma intelegeti gresit. Dar uneori, in viata noastra de multe ori, lucrurile devin rasturnate. Si ne relaxam si stam linistiti ca o fii ceva.

2. Nu va relaxati, ziditi. Neemia 4:17 –  Cei ce zideau zidul şi cei ce duceau sau încărcau poverile, cu o mână lucrau, iar cu alta ţineau arma.

 O a doua imagine pe care vreau sa v-o aduc, la fel ca prima, este din Neemia. Stiti toate textele astea in care cuvantul Domnului ne spune la un moment dat ca o parte din cei care zideau, intr-o mana tineau arma si cu una zideau. Va imaginati ca oamenii astia erau relaxati? Zi si noapte, cu  o mana zideau si intr-o mana tineau arma. Foarte ciudata imaginea asta. M-am gandit d emulte ori la ea. Si Neemia le spunea: Aduceti-va aminte de copiii vostri de nevestele voastre, de fratii vostri si luptati pentru ei. Isus Hristos vine pe nori. Binecuvantat sa fie numele Lui! Cum ma gaseste pe mine? Unde-i tatal tau? E la zid. Ce face acolo? Ah, erau si din astia, el e cum a zis unu cand i-am zis: „Vrei sa faci ceva in biserica?” A zis: „Da.” „Ce?” „Eu vreau sa fiu observator.” Si stiti cum e observatorul? Ei sta si observa? Vreau sa-i spun acestei persoane care este observator in biserica urmatorul cuvant: Isus Hristos vine pe nori. Ma intelegi? Cum te gaseste pe tine? Nu, tata e la zis. Cu o mana tine arma, si cu o mana zideste. E foarte greu.

Photo credit Facebook

3. Nu va relaxati, slujiti. Luca 12:35  – Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

 O a treia imagine este din Luca, in care Domnul Isus Hristos spune ca  ‘Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.’  Şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă. 37 Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă şi se va apropia să le slujească. Slavit sa fie Domnul! Mijlocul sa va fie incins si facliile aprinse. Si daca trebuie ca cineva sa se uite la tine, tu sa semeni cu un om care asteapta, exact ca si copiii din imaginea de unde mi-am deschis predica, niste copiii in hol. Le-am zis: „Voi pe cine asteptati?” „Pe tata.” Stiti de ce am venit eu la voi? Sa va spun ca vine Tata. Toti copiii zburda: „Vine tata! Vine tata!! Mijlocul sa va fie incins, sa fiti pregatiti, facliile aprinse. Sa fiti niste oameni care asteapta pe mirele lor sa se intoarca. Ferice de robii Sai pe care Stapanul ii va gasi la venirea Sa, facand asa. Binecuvantat sa fie Domnul in veci. Al treilea gand pe care vi-l spun: nu va relaxati, ci slujiti. Slujiti celui mare merita sa fie inaltat printre noi si acesta este Isus Hristos Domnul.

As vrea sa va las cateva idei, in final, foarte practice:

  1. Cand vrei sa slujesti pe Dumnezeu si sa fi echipat, devii ca un soldat si ca un om predat intru totul lui Dumnezeu, care niciodata nu mai are programul lui si care oridecateori Dumnezeu ii spune ceva, el spune: „Da, sunt aici si vreau as fac ceea ce imi ceri sa fac.” Si subliniez: chiar atunci cand nu-ti convine si dvs. stiti  ca sunt o gramada de momente in vietile noastre , foarte multe, cand ne-ar conveni sa facem altceva si Dumnezeu spune: „Eu vin pe nori. Timpul tau e limitat.” Nu face umbra degeaba la pamant. Slujeste-mi. Sunteti aici mii de oameni. Ma intrebam, stand pe scaun in seara asta, daca toti am deveni o armata de oameni, care asteptam cu adevarat pe Isus Hristos pe norii cerului ca imparat si ne-am dedica toti intr-o slujire  constanta si profunda pentru  numele Lui, ce s-ar putea intampla in America? Ce s-ar putea intampla in poporul Roman? Ce s-ar putea intampla? Dumnezeu ar face semne si minuni. Dumnezeu ar lucra cu mare putere. Sa spunem din toata inima: Laudat sa fie Isus!  Ai o gramada de lucruri care nu-ti convin. Tot asa va fii. Dar, eu trebuie sa slujesc.  Sa ne ajute Dumnezeu la asta.
  2. Fa tôt ce poti cu resursele care le ai. O gramada de noi ne scuzam  si spunem: Da, cand o sa ma pregatesc foarte bine si pot sa fac o slujire foarte perfecta, atunci o sa ma dedic si eu si o sa fac ceva pentru Dumnezeu. Tine minte in seara asta: o slujire imperfecta este mai valoroasa din partea lui Dumnezeu decat cea mai inalta intentie de a sluji cand te-ai desavarsit. De aceea, Dumnezeu sa te ajute cu resursele care le ai. Sa slujesti lui Dumnezeu cu toata inima ta. Ca ti-a dat Dumnezeu un talant, doi, trei, patru,cinci. Pune-i in negot si slujeste-i lui Dumnezeu. Pune-i in negot si slujeste pe Cel Preainalt. De ce sa stai, as fii antrenat de diavolul intr-o vreme profunda, ca sa auzi nefericitul cuvant la final: Rob viclean si lenes. Lenea este atelierul diavolului in care pe multi ii lustruieste de multi ani de zile. Si multi spunem: „Astept si eu pastorul ala grozav care sa faca niste lucruri care imi convin. Asteapta-l, ca l-ai mai asteptat 20 de ani. Astept si eu biserica aia perfecta, unde toate lucrurile sa fie cum vreau eu. Asteapta, ca astepti in zadar. Asteapta in aceasta seara o voce care iti spune: oriunde esti, ridica-te! Pentru ca Eu, Domnul, vreau sa ma ating de tine. Eu, Domnul, vreau sa te iau in bratele Mele. Dedicarea ta va fi momentul in care Eu, Duhul, voi cobori peste tine. Te voi umple de puterea Mea si vei fii martorul Meu, pentru ca Eu vin pe nori! Aleluia! Aleluia! Casa ta trebuie sa fie o casa a slujirii! Sotia ta trebuie sa fie o slujitoare. Copiii tai trebuie sa fie slujitori. Barbatul tau trebuie sa fie slujitor. Biserica ta trebuie sa fie o armata de oameni slujitori. In aceasta seara, va spun, toate scuzele, lepadati-le. Pentru ca atunci cand Il vei privi pe Imparatul, ce-I vei spune? Ai vrut sa mergi atunci, sa te rogi cu grupul ala. „Da, dar nu mi-a placut doi dintre ei.”  Stiu. Ai vrut sa mergi sa faci aia. „Dar, nu mi-a convenit cine m-a trimis. Si nu mi-a conevnit nici tonul  pe care mi-a vorbit. Nu.” Si sa-I spui asta. „Prietene, ce faci aici? Ai amutit. Pentru ca nu va exista nicio scuza. Cred ca Dumnezeu a investit prea mult in fiecare dintre noi, ca sa putem sa inventam scuze. In aceasta seara, Dumnezeu sa ridice miile acestea de oameni si sa cucerim lumea pentru Isus Hristos. Sa cucerim lumea pentru Imparatia lui Dumnezeu. Stiti de ce? Isus Imparatul vine pe nori. Si El, daca intarzie, intarzie pentru ca pe inima Lui e scrisa o fraza. Doreste ca niciunul sa nu piara, toti sa vina la mantuire. De aceea, armata de sfinti a lui Dumnezeu, ridicati-va in numele sfant a lui Isus Hristos. Aveti curajul sa lepadati tot ce-i copilaresc. Renuntati la jucariile ieftine pe care  diavolul le perinda in fata ochilor nostri. Abandonati tot ce este, lepadati, nu va fie frica, pentru ca cel care va pune in voi lucruri mari, adanci si profunde este Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu. Cel care va face lucruri mari, care va va lasa fara replica si veti spune: Ce caut eu aici, ce fac eu aici? Ce se intampla aici? De ce se intampla minunea asta? Pentru ca cel care face minuni este Isus Hristos Domnul! Lauda Domnului. Vei vedea minuni in casa ta, in viata ta, in copiii tai, in vecinii tai, pentru ca cel care lucreaza cu putere este Isus.

Intr-o zi, tundeam iarba afara si e bine ca Dumnezeu m-a pus sa tund iarba atunci. Baraia foarte tare masina aia si printre zgomotul ala am auzit deodata cateva fraze care nu mi-au placut. Prima v-o spun, in rest nu mai conteaza: „Nesimtit-o!” samd. Am zis ca cine stie cine-i, cineva pe strada. Dupa ce am terminat de tuns iarba si m-am dus in casa, sotia mea mi-a zis: „Stii ca vecina a spus niste lucruri despre fiica noastra Sara?” Si atunci mi-am adus aminte. Si nu era prima data. Si atunci mi-am zis in sinea mea si apoi cu voce tare: „Acuma, am sa ma duc sa-i spun aceste doamne, ca daca isi face impresia ca a fi pocait sau a fi pastor inseamna sa fii si prost, ca de azi inainte, niciodata nu mai are sa se apropie de gardul nostru si de copiii nostri. Pe urma, o sa discutam altfel. N-are rost. Gata!” Si asta a fost primul plan. In timp ce ma miscam prin casa, a venit Duhul lui Dumnezeu si mi-a zis: „Eu de ce te-am pus pe strada asta?” „Nu stiu, Doamne.” Am zis: „Chiar mi-am facut un plan sa-mi vand casa, ca daca astia raman aici 20 de ani, imi scot perii albi. Si fac miscarea asta.” Chiar incepuse sa se infiripe un plan. Si cand se infiripa: „Tu stii de ce te-am pus eu pe strada asta?” „Nu stiu, Doamne. Cu siguranta nu sa ma enerveze doamna asta.” Si a zis Duhul Sfant in continuare: „Asculta ceva.” Si a inceput sa curga, ce credeti?

  • „Binecuvantati pe cei ce va blastama.
  • Faceti bine celor ce va face rau.
  • Daca cineva te sileste sa mergi o mila, du-te  doua.
  • Daca cineva vrea sa-ti ia haina, lasa-i si camasa.
  • Binecuvantati, ca la aceasta ati fost chemati, sa binecuvantati, nu sa blestemati.
  • Pentru ca pe Mine Ma vor uri, si pe voi va vor uri si cand vor spune despre voi tot felul de lucruri rele si neadevarate, bucurati-va in ziua aceea…”

Si in timp ce tot curgeau versetele, ca Domnul mi-a tot dat, [eu] ma micsoram incet. M-am facut tot mai mic, tot mai mic, pana ce am disparut si cand am disparut, am sarit deodata in sus si am zis: „Asta este ziua cand pot si eu, in sfarsit, sa sar de veselie, pentru ca cel care mi-a facut rau a spus niste lucruri rele si neadevarate si ma bucur ca cel care v-a lucra in continuare  este Domnul. In momentul urmator am inceput sa ma rog: „Doamne, te rog sa binecuvantezi pe vecina mea. Si ce am facut atunci, fac si in seara asta. Te rog sa o binecuvantezi. Te rog sa o atingi. Te rog sa o mantuiesti. Te rog sa-i lucrezi la minte. Mi-am dat seama ca cel care a actionat-o este altcineva si am cerut ca numele lui Isus Hristos sa fie peste casa aceea. Cred ca sunt o familie de atei, tot timpul lucreaza duminica. Dar am un lucru foarte important si o tinta sa ma rog si sa postesc pentru ei, sa vad o minune intr-o zi  si Cel care va mantui este Fiul lui Dumnezeu Isus Hristos Binecuvantat sa fie Domnul in veci. Inainte cu doua zile asa vin aici, a venit cineva sa lucre la casa si i-a trebuit o scara lunga. Si nimeni nu avea scara lunga pe strada. Si am intrebat pe un vecin: „N-aveti o scara lunga?” „Vecinul are.” „Vai de mine, la asta nu ma duc.” Si am zis: „Doamne, ce sa fac?” „Asta-i momentul cand trebuie sa te duci inainte. Nu te-am pus Eu martor pe strada asta?” „Doamne, dar nu vreau sa ma umilesc. Da daca e si doamna pe acolo?” „Du-te.” Si m-am dus si cand m-a vazut vecinul mi s-au taiat picioarele. Doamna se uita la mine verde, colorata. Am zis: „Buna ziua.” Si ei au zambit instantanee. „Ai sa-mi dai o scara?” Si el se impiedica sa-mi dea scara. Nu mai putea de bucurie. Mi-a dat scara. Am zis: „Multumesc frumos.” Doamna vroia sa spuna ceva, am salutat-o. „Buna, dl Zagrean.” Am castigat o biruinta, pentru ca cel care lucra este Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu.

Daca vrei sa construiesti o armata de scuze, nu vei face niciodata nimic. Fa acelasi lucru, cu aceeasi daruire asa cum spune Pavel in Coloseni. Sa facem toate lucrurile cu toata inima ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni. Stiti de ce? Isus Imparatul vine pe nori. Pentru ca oricine lucreaza cu strambatate, ia plata dupa strambatatea lui. Faceti  toate lucrurile cu toata inima ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni. Ma intreaba o gramada: „O, tu de ce te duci sa predici la tigani?De ce te duci sa predici acolo? De ce faci asta?” Pentru ca am invatat o lectie simpla: trebuie sa faci toate lucrurile ca pentru Domnul si sa nu cauti niciodata la fata omului pentru ca cel care a mantuit pe tigani,  pe romani, pe unguri, pe nemti, pe americani este Isus Hristos cu sangele Sau la cruce. Si El n-are oameni si cluburi selecte. El are oameni pe care-i iubeste pe toti la fel. Apostolul Pavel a zis: „Eu sunt dator si grecilor si barbarilor,  invatatilor si neinvatatilor. Ah, tu esti un filosof, du-te la filosofi. Ah, tu esti un om  destept si foarte educat, du-te la educatii. Daca esti sa te duci la tara, te duci dincolo.. Acolo sunt niste oameni pentru care Isus Hristos a stat pe cruce. Isus Hristos vine pe nori. E usor sa spui „Maranata”. Dar, nu este prea usor sa te duci acolo.” Este mai greu sa mergi in Africa si in alte locuri, sa suporti preturile care nu sunt foarte mari pentru noi. Intr-un singur punct: Isus Hristos vine pe nori. Si vrem, pana vine Isus Hristos, sa castigam suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. Duhul Sfant sa coboare peste adunare, Duhul Sfant sa coboare peste inima.

Oamenii urla din iad dupa salvare, ei urla in gura iadului dupa mantuire. Noi ce facem? „Ma relaxez si eu putin.” „Unde?” „Ma duc sa ascult o predica buna, dupa masa.” „Foarte bine.” „Si dupa predica?” „Ma duc la restaurant.” „Si dupa restaurant?” >Ma duc acasa. Ma culc.” „Si dupa aceea?” „Luni is la lucru.” Si uite asa, timpul se duce…. As vrea ca sa va spun, ca anii care se duc, nu o sa mai revina niciodata. Dumnezeu sa binecuvanteze fiecare inima. Dumnezeu sa faca din noi o armata de slujitori. Si in toata povestea asta, Dumnezeu sa ne ajute sa ramanem smeriti, ca, oricum, a fost un cuvant greu in conferinta asta.  Ne-a chemat Dumnezeu la smerenie. Nu incerca sa te autopropui pe tine, sa te autopromovezi.

Lasa ca Dumnezeu are lucru pentru tine si Dumnezeu are lucru pentru mine. Dumnezeu ne va lua din smerenie, de acolo, si va face din noi ce El vrea. Lasati-L pe Isus Hristos- s-a spus de multe ori de aici: Isus Hristos este Domnul. Amin. Isus Hristos domneste. Amin. Pai, am o replica pentru dvs.: Va rog sa-L lasati! Nu este mai ciudat decat sa auziti cantarea „Lasati Duhul Sfant sa lucreze.” „Lasati Duhul Sfant sa lucreze” si noi cascam. O gramada de oameni impietriti. Lasati pe Isus Hristos sa fie ca Domn. Lasati-L pe El sa se implice in viata dvs., inaintea dvs., in vietile familiilor dvs. si Dumnezeu va lucra cu putere. Ramenti smeriti, nu va autopromovati. Nu va autoridicati. Ca cel care ridica si coboara este altcineva si acesta este Isus Hristos Domnul. Cand El are nevoie de mine si de tine, nimeni nu-L poate opri. Cand El deschide usile, nimeni nu le mai poate inchide, pentru ca Isus Hristos este Domnul. Si acest Domn vine pe nori si trebuie sa ardem pentru El in fiecare zi si sa fim pregatiti pentru ca mai avem putin. Habar n-am cand si cat.

Apostolul Pavel si-a facut un rezumat, el a spus la un moment dat, scriind prezbiterilor: nu pentru ca tin foarte mult si mi-e foarte draga viata asta, dar imi doresc foarte mult sa-mi sfarsesc cu bine calea si slujba pe care Dumnezeu mi-a dat-o s-o fac. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti sa ramanem mantuiti si sa mergem pe calea mantuirii  pana la capat. Sa ne ajute Dumnezeu sa slujim cu bucurie. Sa slujim in smerenie. Ca, vorba unui ganditor: Multi au inceput ca slujitori smeriti si au sfarsit ca celebritati. Si cred ca trebuie sa incepem smeriti si sa sfarsim tot smeriti. Zice ca atunci cand stai mult in lumina reflectoarelor, sa stiti ca incepem sa orbim. Atunci cand stam in lumina Duhului Sfant, o sa vedem din ce in ce mai clar si o sa vedem lumea lui Dumnezeu, valorile lui Dumnezeu. Sa ne elibereze Dumnezeu  de orice stare in seara aceasta Sa ne elibereze Dumnezeu de superficialitate, sa aranjeze Dumnezeu prioritatile in vietile noastre. Sa ne elibereze Dumnezeu de relaxare, sa ne ajute Dumnezeu sa slujim cu bucurie dintr-un motiv simplu si esential: Isus Hristos Imparatul vine pe nori! Cum te gaseste pe tine si cum ma gaseste pe mine? Va iubesc si va pretuiesc din toata inima mea. Amin.

Predica incepe la minutul :  2:06:10

Instructiuni: (VIDEO – Credo TV)

  1. Fa click pe poza si vei intra la http://credo.tv
  2. La al doilea player pe pagina unde scrie „RELUĂRI” in partea dreapta, selecteaza „Programul de Duminica” facand click pe el.
  3. fa click pe player sa porneasca.
  4. Urmareste programul intreg sau daca doresti sa vizionezi doar predica: Pune mausul pe partea de jos al playerului si va apare bara de durata programului. Misca pana la minutul 2:06:10  si fa click acolo si va porni playerul.

 Fa click aici…

LIVE / In Direct - Fa click aici pentru programe

 Fa click aici pentru programele conventiei in reluare

Puiu Chibici la Biserica Betania Arad-Gradiste

Photo credit Puiu Chibici

Biserica Betania Arad-Gradiste 2011

Puiu si Beny Chibici

Slava Domnului

Puiu si Beny Chibici

Isus, Isus a mea iubire

De n-ai fi de partea noastra

 

VIDEOS by james777marian

Lazar Gog – Isus, cel mai frumos dintre oameni

birth Christ Jesus

Matei 1:1, 18-25

1 Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.

18 Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună, ea s’a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt.
19 Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit, şi nu voia s’o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi -a pus de gînd s’o lase pe ascuns.
20 Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri, i s’a arătat în vis un înger al Domnului, şi i -a zis: ,,Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s’a zămislit în ea, este dela Duhul Sfînt.
21 Ea va naşte un Fiu, şi -i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.„
22 Toate aceste lucruri s’au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:
23 ,,Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi -i vor pune numele Emanuil„, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeu este cu noi„.
24 Cînd s’a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa.
25 Dar n’a cunoscut -o, pînă ce ea a născut un fiu. Şi el i -a pus numele Isus.

Gog 2Lazar Gog: Ce istorie frumoasa, ce istorie profunda. In Cuvantul Domnului, am gasit scris in Psalmul 45:2 ca ‘Tu eşti cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecie.’ De aceea, permiteti-mi sa va spun cu multa modestie si isnceritate: Cum sa vorbesti despre cel mai frumos dintre oameni? Ce cuvinte sa alegi? Ce sa spui despre El? Nu s-a nascut inca om sub soare, sa poata vorbi despre Isus in toata profunzimea personalitatii Fiului lui Dumnezeu. De ce? Pentru ca, meditati la urmatoarele lucruri:

  1. El este cel etern, deci vesnic, fara inceput si fara sfarsit- intrat in timp. Luca 2:11 ‘astăzi în cetatea lui David, vi s’a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.’ Cel etern intrat in timp.
  2. El este cel nevazut, 1 Timotei 1:17 ‘A Împăratului veciniciilor, a nemuritorului, nevăzutului şi singurului Dumnezeu, să fie cinstea şi slava în vecii vecilor! Amin.’  Devenit vizibil prin nasterea fecioarei Maria.
  3. El este Creatorul, Ioan 1:3, devenit parte din Creatie, luand un trup ca al nostru, potrivit Evrei 10:6.
  4. El este nemuritorul. 1 Timotei 1:17, partea b, care totusi a murit pentru pacatele noastre.
  5. El este cel desfigurat de ura, bataile si tratamentul criminal al contemporanilor Sai. Daca noi eram acolo, faceam acelasi lucru. Asa spune Isaia 53:1. Si totusi este cel mai frumos dintre oameni. Mcar ca spune Isaia, „N-avea nimic care sa ne atraga, atunci cand s-a uitat la El si l-a vazut, prin Duhul Domnului, in timpul suferintei, inaintea Golgotei si din Golgota.
  6. El este cel neinteles de oameni. Dar este singurul care intelege pe toti oamenii. Este glorios acest Domn si Mantuitor.

A venit in lumea noastra ca sa ne transmute credinta in El din moarte in eternitate, din pacat in sfintenie, din putrezire in glorie, din pierduti pe pamantul acesta si sub stapanirea diavolului, potrivit cuvintelor Duhului Sfant prin ap. Pavel, Efeseni 2:1-4, sa ne stramute in cerul Sau, in mostenirea Sa.

A venit sa ne faca din niste infranti de pacat, de diavolul, de firea pamanteasca, in coregenti impreuna cu El pe scaunul Sau de domnie, potrivit Apocalipsa 3:21. Isus, de care vorbeste Scriptura, in care credem noi este un Dumnezeu glorios. De aceea vrem sa-L inaltam, sa-I dam lauda, cinstea si inchinarea noastra, nu numai acum la sarbatoare, ci in fiecare zi, pentru ca o merita.

Cum este El cel mai frumos dintre oameni? Cum am spus, este greu sa vorbesti. Insa, din pasajul din care am citit, ne vom uita in aceasta seara de ajun a nasterii Domnului la 3 adevaruri, la 3 ganduri profundesi bineinteles, fiecare sprijinit de sub-idei, asa cum apar ele in textele sfintele Scripturi. (Din primele 6 minute, mai sunt 44 minute din mesaj)

Pentru comunitatea Romana, as vrea sa specific din nou acest aspect: Craciun este un termen pe care nu-l gasim in Biblie. Insa, Craciunul este termenul care s-a impamantenit, adoptat in cultura Romaneasca, cum este in limba engleza Christmas, ca sa reprezinte sarbatoarea nasterii Mantuitorului. Nu se stie exact originea cuvantului craciun, insa unii specialisti spun si  probabil ca este drept, ca in Limba Romana, fiind o limba latina, Craciun vine de la doi termeni latini, co oratio- Sa-L laudam impreuna. Si s-a romanizat termenul ‘haideti sa-L laudam’ si a devenit Craciun.

Limba Romana, de fapt, mai are un termen pentru sarbatoarea penticostala- Rusalii. Nu este un termen biblic. Rusalii este un termen latin, de asemenea, sarbatoarea rozelor ce coincidea cu pogorarea Duhului Sfant si care pentru cultura Romana s-a transformat in Rusalii, sau ‘Pogorarea Duhului Sfant’.

De fapt, nici trinitate, cuvantul acesta nu exista in sfanta Scriptura, ci termenul a fost construit de unul dintre primii aparatori ai credintei crestine, apologetul sau aparatorul, avocatul de profesie, Tertulian, care convertindu-se in jurul anului 220 dupa Hristos, a aparat crestinismul in fata senatului Roman si a infiintat acest nume: Trinitate- incercand sa-i faca pe contemporanii lui si pe noi, de astazi, sa intelegem ca Dumnezeu este unul singur, dar in 2 persoane distincte.

Sa ne intoarcem acum, din nou, la cuvantul din aceasta seara. Sunt 3 mari adevaruri:

1. Adevar #1 Descendenta pamanteasca a lui Isus Hristos

Evanghelistul Matei ne spune 4 lucruri mari:

  1. Pre-eminenta lui Isus Hristos- intaietate in toate lucrurile
  2. Regalitatea lui Isus Hristos
  3. Nationalitatea lui Isus Hristos este iudaica
  4. Umanitatea lui Isus Hristos

2. Adevar # 2 Drumul minunilor si binecuvantarilor

  1. O criza neasteptata (Mat 1:18-19)
  2. Un adevar inaltator (Mat. 1:20-23)

3. Adevar # 3 Maria si Isus

  1. Maria este unul dintre noi (Luca 1:47)
  2. Maria a nascut supranatural (Isaia 7:14)
  3. Maria vorbeste de 8 ori in Scriptura –

Ce frumoasa e lucrarea Lui. Cand intra in lume, toata lumea L-a respins. Cand pleaca din lume, spune, „Şi învăţaţi -i să păzească tot ce v’am poruncit. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin.‘ El nu ne paraseste niciodata; El nu ne intoarce spatele.

VIDEO by Emanuel Church Anaheim

Vladimir Pustan – Vinerea Neagra – 24 Noiembrie 2013

VEZI PAGINA Vladimir Pustan PREDICI

Photo credit www.sandiegobrewersguild.org

Matei 27:11-26

11 Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului. Guvernatorul L-a întrebat:
– Eşti Tu Împăratul iudeilor?
Isus i-a răspuns: – Este aşa cum spui.
12 Dar când a fost acuzat de conducătorii preoţilor şi de bătrâni, n-a răspuns nimic. 13 Atunci Pilat I-a zis:
– Nu auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?
14 Dar Isus nu i-a răspuns nici măcar cu un cuvânt, spre marea mirare a guvernatorului.
15 Guvernatorul obişnuia ca la fiecare sărbătoare să elibereze pentru mulţime un prizonier pe care-l voiau ei. 16 La acea vreme aveau un prizonier vestit, numit (Isus) Baraba. 17 Aşadar, după ce mulţimea a fost adunată, Pilat i-a întrebat: – Pe cine vreţi să vi-l eliberez, pe (Isus) Baraba sau pe Isus, Cel numit Cristos?
18 Căci el ştia că din invidie Îl dăduseră pe mâna lui.
19 În timp ce stătea pe scaunul de judecată, soţia lui a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic de-a face cu Acel Om drept, pentru că azi am suferit mult în vis din cauza Lui!“
20 Dar conducătorii preoţilor şi bătrânii au convins mulţimile să-l ceară pe Baraba, iar Isus să fie omorât.
21 Guvernatorul i-a întrebat iarăşi– Pe care dintre aceştia doi vreţi să vi-l eliberez?
– Pe Baraba! au răspuns ei.
22 Pilat a zis: – Şi atunci ce să fac cu Isus, numit Cristos?
Ei au răspuns cu toţii: – Să fie răstignit!
23 El i-a întrebat: – Dar ce rău a făcut?
Însă ei strigau şi mai tare: – Să fie răstignit!
24 Când a văzut Pilat că nu ajunge nicăieri, ci că mai degrabă se face zarvă, a luat apă şi s-a spălat pe mâini înaintea mulţimii, spunând:
– Eu sunt nevinovat de sângele Acestui Om! Treaba voastră!
25 Tot poporul i-a răspuns:
– Sângele Lui să fie peste noi şi peste copiii noştri!
26 Atunci li l-a eliberat pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L biciuiască, L-a dat să fie răstignit.

Vladimir Pustan (Transcrierea, blogul Agnus Dei)-

Vladimir nov 13Nu era ceva neobisnuit ca un dregator Roman sa se scoale de dimineata. Pentru Romani, a se scula la ora 10 dimineata, cand se trezesc copiii nostri insemna moarte sigura. Nimeni n-ajungea nici dregator, nici intr-o alta pozitie daca ii placea somnul. Sa nu uitam ca poporul Roman a fost un popor foarte energic, foarte disciplinat si foarte militaros. Dar atunci s-a sculat de dimineata Pilat. Era o vineri, de dimineata, la inceput de weekend. Fiecare dimineata pe care o traim poate sa fie o zi alba sau o zi neagra. O zi in care sa ne jucam salariu, sanatatea sau vesnicia; o zi in care ne putem distruge sau repara problemele din casa, sau din viata. O zi in care putem merge in rai sau in iad. Fiecare vineri poate sa fie neagra sau alba, o zi stralucitoare sau o zi inchisa. Pentru Pilat a fost o zi neagra. O vineri neagra- black friday. A fost ziua in care a avut sansa cea mai mare, care poate avea un muritor vreodata, sa se intalneasca cu Dumnezeu la un metru de el. Ganditi-va ca avea sansa sa Il vada intrupat pe Isus Hristos si sa Il vada in fata lui si a ratat sansa asta.

A fost cel de-al cincilea procurator pe care Roma la avut in Iudeea. Din cei 14 procuratori, el a fost al cincilea.  A ajuns sa guverneze Iudeea in anul 26. Zece ani, pana in anul 36, dupa Hristos, a facut lucrul acesta si a inceput sa guverneze Iudeea ca si guvernator Roman in clipa in care Ioan Botezatorul isi incepea lucrarea. Exact in perioada aceea, el avea sa guverneze Iudeea. Biserica Copta, Etiopeana, spune despre el ca e sfant si in calendarul Etiopean apare sfant, atat el, cat si Caludia Procula, sotia lui- doi sfinti in calendarul Copt. Tertulian zice ca s-a crestinat. Asta spune Tertulian in anul 200 si spune ca s-a crestinat si el. Dar, nu-si aminteste altceva decat ca sotia lui a ajuns sa fie canonizata atunci, in perioada aceea si sa devina sfant in biserica ortodoxa. Greaca, o tine sfanta pe Claudia Procula si de el spune doar ca a devenit crestin. Alte surse spun ca a innebunit. Dupa ce s-a intamplat episodul cu Isus Hristos, la 4 ani, sau la 5 a innebunit. Spun unii istorici ca se spalau toata ziua intr-un lighean cu mainile. Statea toata ziua, cerea apa pentru a spala mainile. Alti istorici spun ca s-ar fi sinucis la Viena. A fost eliberat din functie si trimis de acolo, tot dinc auza problemeloe psihice, pe care le-a avut, datorita acelei decizii din vinerea neagra.

Ceea ce stim de el 100% este ca a bagat steagurile in templu, o uriciune extraordinara pentru evrei. Daca ati vazut in filme steagurile Romane, aveau simboluri in varful acelor tije care tine steagul. Ii zice o acvila. In momentul acela era o spurcaciune pentru evrei orice chip cioplit. In momentul in care el a bagat steagurile acelea in templu evreiesc, a fost pentru evrei o flacara si l-au urat la modul maxim. De asemenea, a fost singurul dregator Roman care a luat bani din templu, de la evrei si a facut un aqueduct de apa. Cu bani templului; ceea ce era, iarasi, o uriciune, Cum adica, iei din banii templului si te apuci sa faci canalizari? A fost un om urat de catre evrei. A fost un om indecis, un om care atunci cand a venit in fata lui, Domnul Isus a incercat tot felul de tertipuri. L-a trimis la Irod, ‘nu-i treaba mea.’ A incercat sa gaseasca o solutie; sa vedem, pe care-l eliberam? Si a pus un ticalos ordinar, un criminal pe care toata lumea abia astepta sa-l vada mort- pe Baraba. A incercat sa faca schimb dupa aceea: Baraba sau Isus. ‘Haideti, luati-l pe unul dintre ei,’ Spera ca multimea va zice: Baraba. Ca asta ne-a omorat copiii, sotiile; incerca sa faca ceva. N-a avut puterea sa spuna, ‘Eu raspund aici. Eu comand aici.’ Avea puterea in cele mai mari imperii din lume in momentul acela. Cea mai mare putere era in spatele lui. Putea sa spuna, ‘Isus, liber! Voi afara.’ 

Ce putem noi invata din toata spalarea asta pe maini. Trimiterea de la Ana la Caiafa, de la el la Irod, trimiterea la Baraba, spalatul pe maini in ligheanul acesta, vinerea aceea neagra, indeciziile acestui om… Ce putem sa invatam? Pentru ca fiecare dintre noi este un Pilat. Fiecare dintre noi suntem oameni care avem de luat anumite decizii in viata. Si nu poti o viata intreaga sa hotarasti, spunand acelasi lucru: Traba voastra. Nu exista lasitate mai mare in lumea aceasta, decat: Treaba voastra. Treaba voastra ca parinti; treaba ta ca sot; treaba ta ca pastor. Fratilor, mantuirea nu-i treaba unuia; mantuirea este treaba noastra, a tuturor. Mantuirea e ceva ce trebuie sa intelegem ca e fiecare dintre noi responsabil pentru relatia lui cu Dumnezeu. Treaba noastra ca popor. Doara n-o sa judece Dumnezeu poporul nostru Roman. Dumnezeu o sa judece fiecare Roman in parte si asta trebuie sa ne puna pe ganduri. Photo credit Monika Angel

Ce putem invata de la Vinerea Neagra?

1. Tu cu Hristos, tot o sa te intalnesti odata

Ce putem invata de la vinerea aceasta neagra, care a inceput prost pentru Pilat si s-a sfarsit prost? Indiferent ca a innebunit, ca s-a sinucis, indiferent ca l-a dat afara si a dorit sa pastreze serviciul acela asa mult si a fost dat afara. Ce putem invata? Si primul mare lucru pe care-l putem invata, cand noi ne punem in pielea lui PIlat, macar pentru o clipa, simplu, cu framantari, cu lasitati, cu nevoia de a-si pastra bucata de paine, locul de munca, prietenia altor oameni, functia pe care o are, fiecare  dintre noi suntem un Pilat. Ce putem invata de la Pilat? La un moment dat in viata, toata lumea va avea de a face cu Hristos. Asta e primul lucru pe care noi il invatam in seara aceasta. La un moment dat in viata, nu exista om de aici, nu exista om din lume sa n-aiba de a face cu Isus Hristos fata in fata. Intelegeti? Teoretic, ei doi nu trebuiau sa se intalneasca. Dregatorul Romei, nu putea sa se intalneasca niciodata cu fiul dulgherului din Nazaret. N-aveau aceleasi drumuri, nu-si cumparau mancare de la aceleasi magazine, nu frecventau aceleasi strazi, nu frecventau nici macar aceleasi locuri geografice. Ei doi nu trebuiau sa se intalneasca, unul era evreu si era rob si era fiu de tamplar. Si celalalt era Roman si era stapan. Si avea cu totul alta pozitie. Si totusi s-au intalnit, ca in seara aceasta sa avem noi un principiu: La un moment dat in viata, tu tot o sa te intalnesti cu Isus Hristos, fata in fata.

Intr-o biserica, la spital, la serviciu, intr-o masina sfaramata la 16 ani, la 80, la 52 de ani (11:00), intr-o sala de tribunal, dupa un divort, tu cu Hristos, tot o sa te intalnesti odata. Indiferent cat fugi, indiferent cat amai intalnirea cu Hristos. Indiferent ca nu te intereseaza spiritual nimic: –Sa manan ci sa beau. Sunt tanar. Am o viata, mi-o petrec.’ Tu tot o sa te intalnesti odata cu Isus. De El nu poti scapa. Poti scapa de corigente, poti sa scapi de armata pe vremuri, poti sa scapi de atatea lucruri, de amenzi… Poti sa scapi de o boala, dar nu poti scapa de hristos. De El n-ai cum sa scapi. Odata tot de intalnesti pentru ca spune in Romani 14, ‘Pe viata Mea ma jur’, zice Domnul. ‘Pe viata Mea,” ce lucru fantastic, ‘Ca orice genunchi se va pleca intr-o zi inaintea Mea.’ ‘Pe viata Mea ma jur..’ De pe pamant, de sub pamant, din cer… ‘Pe viata Mea ma jur ca intr-o zi, toata lumea se va intalni cu Mine.’ Pentru ca fiecare dintre noi va trebui sa raspunda intr-o zi la intrebarea aceasta, „Dar, ce sa fac cu Isus, care se numeste Hristos?”  Si eu zic ca e mai bine sa te intalnesti cu El aici si nu afara, ca eu nu stiu ce metode poate avea Dumnezeu pentru tine de maine dimineata. Eu cunosc felul Lui de lucrare in seara asta. Te vrea aici, in Imparatia Lui, in sanatate, intr-o biserica, cu Biblia in mana, langa Cuvant.

Pilat a zis, ‘Pe mine nu ma intereseaza niciodata de Mesia, de Hristos.’ Nu-i nimic, ca te caut eu pe tine, daca nu ma cauti tu pe mine. Si l-a cautat Hristos- ‘ne-am intalnit Pilat, de 33 de ani Ma ocolesti, Pilat. Dar acum, ne-am intalnit. Buna dimineata, eu sunt Hristos. Tu esti Pilat, e vineri. Alb sau neagra? Alba-neagra? Pilat, cum vrei tu va fi ziua asta.

2. Nu-i suficient sa stii, trebuie sa si implinesti.

Al doilea lucru mare care-l invatam: Nu-i suficient sa stii, trebuie sa si implinesti. Va rog sa mai notati aici in vers. 11 o capodopera de greseala a Domnului Cornilescu. (V-am spus ca Biblia noastra e tradusa bine. Deci nu avem probleme care sa ne distruga mantuirea. Dar sunt cateva lucruri care nu le gasim in lumina cea buna pentru ca n-au fost atent traduse si asta  este un exemplu.

’11 Isus a fost adus deci înaintea guvernatorului. Guvernatorul L-a întrebat:
– Eşti Tu Împăratul iudeilor?
la care zice Isus in traducerea noastra:
Isus i-a răspuns:
– Este aşa cum spui.

Da de unde. Stiti ce spune Isus? ‘“Su legeis”,’- tu ai zis-o.  Si suna altfel. In momentul cand zice: ‘Tu esti imparatul Iudeilor,’  nicaieri nu-i semn de intrebare. El ii spune, Pilat. Si Hristos nu ii raspunde, „Da, sunt„, ci ii zice, „Tu ai zis-o.” Suna diferit. Ei bine, acest ‘“Su legeis”-tu ai zis-o’, te va condamna pe tine, Pilat, ca tu ai zis ca sunt imparatul Iudeilor; traieste asa, atunci! Daca ai zis ca sunt imparat, cazi la genunchi la picioarele mele. Daca zici ca, ‘Isus Hristso e Domn,‘ tu ai zis-o. ‘Doamne, Doamne, Tatal nostru care esti in ceruri…’ ‘Nu orisicne imi zice: Doamne, Doamne, zice Isus, va intra in Imparatia Tatalui, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri. „Tu esti Imparatul Iudeilor.” „Tu ai zis-o,” zice Isus.

Cunostintele mai mari cer o judecata mai mare. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult. Si copiii dumneavoastra pot sa aiba Biblia pe telefonul mobil, lucru care eu in tineretea mea nu mi l-am imaginat vreodata. Copiii vostri si noi avem libertatea cea mai mare, care a putut sa existe sub soare. Suntem cea mai privilegiata generatie care a putut sa existe vreodata. Noi am zis-o. Acum ar trebui sa traim asa. Exact asa, cum am zis, ‘Tu esti Mesia. Tu esti Imparatul, Tatal nostru. Tu esti Dumnezeu. Tu esti Hristosul.’ Vreau sa intelegeti ca in momentul in care stiti despre Hristos, si el stia multe, Pilat. Stia ca Isus Hristos nu e din lumea aceasta; fusese avertizat de sotie. Stia ca din pizma daduse mai marii poporului pe Isus in mana lui. El stia multe, Pilat. Si a facut ceva? Nimic. Tu zici, ‘Pai daca zici: ‘Traieste,’ ce zici? Daca-i zici ‘Domn’, pai comporta-te ca un rob, ca eu sunt Domnul tau. Degeaba ma numesti Tata si nu traiesti ca un prunc. Degeaba spui Cuvantul meu si nu-l traiesti. Degeaba stii versetele din Biblie daca nu le aplici in viata. Degeaba asculti sute de predici, daca tu ne le implinesti Lunea dimineata. Ce folos sa stii, daca nu implinesti? „Pilat, tu ai spus-o!

Ce crezi ?’ l-au intrebat pe Spurgeon, ‘Ce crezi despre Hristos?’
‘Eu cred doar atat,’
spune Spurgeon, ‘multe nu stiu despre El; stiu doar atat, ca Isus Hristos m-a mantuit.’
‘Si-L crezi?’
‘Il cred! Il cred,’ 
spune Spurgeon, ‘pentru ca un Domn se tine de cuvant. Si Domnul meu e Domnul Domnilor!’ 

Cum sa nu-L cred ca ma va duce intr-o zi in cer? Pentru ca-i un Domn si domnii se tin de Cuvant! Si daca DOmnul este Domnul Domnilor, inseamna ca voi sunteti domnii aceia. Domnul Domnilor, a cui e Domn? E Domnul nostru. A nostru! Orice om care-l are pe Isus Hristos nu mai este o canale ci un domn. Nu mai este un lumpen proletar, ci un domn. Nu mai este, cum spunea ap. Pavel ‘purtat incoace si incolo de orice vant‘.  Nu mai este un copil al maniei, din fire, ci a ajuns Domn. Pai atunci traiti asa, tineti-va cuvantul ca niste domni, pentru ca aveti pe cineva in fata care isi tine Cuvantul, care e Domn al Domnilor si Imparatul Imparatilor. Sa-L credeti ca-I Domn. Daca stiti, traiti. Pilat a stiut. N-a facut nimic. S-a intalnit cu Isus Hristos, desi a amanat intalnirea cat a putut.

3. Niciodata sa nu permiteti ca altii sa decida pentru voi.

Al treilea lucru pe care-l invatam aici e ca niciodata sa nu permiteti ca altii sa decida pentru voi. A treia mare invatatura din textul de astazi este aceasta. Fiti atenti vers. 17  Aşadar, după ce mulţimea a fost adunată, Pilat i-a întrebat: – Pe cine vreţi să vi-l eliberez, pe (Isus) Baraba sau pe Isus, Cel numit Cristos? Ce nebunie! Cine intreaba? Omul care avea puterea in mana. In clipa aceea, el, dregatorul transfera puterea deciziei asupra unor oameni de doi bani: -‘Decideti voi pentru mine, ca eu nu pot!’ Trebuia sa spuna, „Pe Baraba, in streang cu el, pe cruce, ca-i talhar.’ Si spune in Biblie: Cine varsa sangele si sangele lui sa fie varsat. ‘Pe Isus Hristos, sloboziti-L! Cine are chef sa incaseze o bataie buna, sa vina incoaci.’  Asta trebuia sa le spuna la fiecare dintre evrei, unul nu ramanea acolo. ‘Pe care vreti sa-l slobozesc?’ Si pui intrebarea la care sa-i raspunda altii.

Asculta-ma ce-ti spun in seara asta. Niciodata in viata, sa nu permiti ca altii sa-ti spuna cu ce haine sa te imbraci.

  1. Toata ziua stam si ne uitam la televizor. Astia vin si ne spun cum sa ne tundem, astia spun pe cine sa alegem. Suntem ca niste roboti nenorociti. Tot altii aleg pentru noi. Stati linistiti voi, ca are cine sa aleaga- Fenei-ul, Caritas, tot altii au ales pentru noi.
  2. Aleg nasii. La biserica, dintr-o data ne fac crestini, nasii. In loc sa ne lepadam de Satana, cum am invatat de dimineata, se leapada ei pentru noi. Auzi! Nas e in sensul Italian al cuvantului pentru multi.
  3. Parintii decid pentru noi. Asa se marita multe fete cu baieti. „Mai, nu e el pocait, dar are bani.” Are, inca.
  4. Tot altii decid ce trebuie sa facem in viata, ca noi n-avem puterea asta in viata ca sa spunem ca biserica, ca doctrinele, ca sfanta noastra biserica… ca sfintele biserici o sa ne duca pe noi in cer; n-o sa arda toate aici pe pamant.
  5. Traditia noastra sfanta… Asa cum au invatat stramosii nostri.

Tot altii decid pentru noi. Pai, pocainta, stiti ce inseamna? Sa decizi tu pentru tine. ‘E problema mea. E lupta mea,’ si vorba lui Catalin, ‘Sa zica tata ce-o vrea.’ Pe mine nu ma intereseaza ce zice sotul, ce zice sotia, ce zice profesorul de la scoala, ce zic nasii, ce zic prietenii mei, ce zic altii. Pe mine ma intereseaza ce zice Dumnezeu. Punct. Dumnezeu imi spune: Pocaieste-te ca Imparatia cerurilor este aproape. Cine crede si se boteaza va fi mantuit. E problema mea, nu a tatalui meu. Eu trebuie sa iau viitorul in mana si viata in mana. In primul rand, daca decid pentru cele lumesti, ca vreau sa ma fac ce vreau sa ma fac in viata, daca vreau sa ma despart de parinti si vreau sa-mi castig painea, sa nu fiu capusa pe ei, foarte bine! Atunci decide cel mai important lucru din viata ta: Mantuirea sufletului pentru tine. N-o sa poti sa-ti pui parintii, dupa aceea, sa spui, ‘De ce n-ai decis voi pentru mine sau de ce nu m-ati invatat sa decid eu pentru mine?’ Nu mai puneti vina pe nimeni. Nici pe pastor, nici pe preot, nimeni nu poate decide pentru voi. (22:43) pentru ca, nu lasati niciodata sa aleaga altii pentru voi. Alegeti voi. E problema voastra, pacatul vostru. Este obligatia voastra.

Din primele 23 de minute mai sunt 22 de minute din predica.
VIDEO by Fundatia Ciresarii

Vladimir Pustan – Blândețea – frâul necesar 23 Octombrie, 2013

VEZI PAGINA Vladimir Pustan PREDICI aici

Photo credit Facebook Ciresarii

Din seria Predica de pe munte – Secretul pentru o viata biruitoare

Un nou ciclu de predici în Biserica Penticostală ”Speranța” din Oradea. Împreună vom învăța din Predica de pe munte ”Secretul pentru o viață biruitoare”. (Note: Se va studia din Evanghelia dupa Matei 5, 6, si 7.
În fiecare miercuri de la ora 19.30.
Se transmite LIVE pe Radio Cireșarii.

Vladimir Pustan la Biserica Penticostala Speranta, Oradea Predica de pe munte – Secretul pentru o viata biruitoare

Predica #4 Blândețea – frâul necesar

Matei 5:5 Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!

Cateva fragmente din predica:

  • …ne nastem, neimblanziti. Trebuie sa puna cineva fraul pe noi. Si va garantez ca nici unul dintre voi nu-i liber sa alerge prin stepa acestei lumi. De fapt, o sa invatam pana la sfarsit, fraul pe noi il pune fie Dumnezeu, fie diavolul.
  • Ce inseamna balndetea? Blandetea inseamna puterea sub control.
  • Blandetea nu este numai o atitudine a inimii in fata lui Dumnezeu. Blandetea este o atitudine a inimii si in relatie cu semenii nostri.
  • Pentru cel bland, acuma, rasplata nu exista. Pentru ca, multi au incercat sa cucereasca pamantul acesta, dar, Biblia zice ca noi il vom mosteni.
  • …e mai suportabila suferinta daca intelegi de ce.
  • Toate necazurile pe care le-am avut cu fratii mei, de cand sunt pastor, au fost din cauza banilor. Daca am fi cu toti saraci, ca in Africa, sa stam fiecare in palmierul nostru, nici unul dintre noi nu ne-am certa. Daca toti am fi la ciorba saracilor, nici unul nu ne-am certa. In momentul in care vezi ce masina si-a parcat ala in fata, innegresti. Dintr-o data simti ca se rascoala ceva in tine. Simti niste nervi ingrozitori. Ne certam de la bani, ne certam de la lucruri, ne certam de la masini. Facem o competitie stransa: Cine are nevasta cea mai slaba. Cine are copilul care la 3 ani sa stie engleza. Toata viata nu facem altfel decat sa batem pitbullii mandriei unii cu altii, ca sa ne aratam ca suntem mai grozavi decat vecinii nostri. Cumparam lucruri de care n-avem nevoie, ca sa impresionam oameni care nu ne iubesc.
  • De ce ne apucam noi la bataie unii cu altii? Am avut odata niste necazuri cu oameni din biserica. Sunt vreo 15 ani de atunci. Asa cum ii numim noi prooroci, ma gandeam ca nu vorbesc din partea Lui, nici biserica nu era convinsa si gata sa gasim tot felul de metode. M-am dus undeva si un alt om, care vorbea de la Dumnezeu, a zis urmatorul lucru, „Tu care ti-ai pus in cap sa faci curatenie in biserica, nu-i treaba ta. Ca nu pe tine te-au jignit, ca n-au zis, „Asa vorbeste Pustan,” ci, „asa vorbeste Domnul. Pe El L-au jignit si El isi va curata pamantul, terenul. Tu stai deoparte.” Si am stat deoparte. Nu va bagati nici in razboaiele care va privesc, nici in alea care nu va privesc. Dar, mai ales, si va va durea lucrul asta, nu va bagati in acelea care nu va privesc in mod personal. Dumnezeu va va tine parte. Va va apara. Sa credeti asta.
  • Aici este ceva ce trebuie sa pricepeti bine. Omul bland nu trebuie sa fie bleg. Omul bland trebuie sa se lase pe el. Dar, cand e vorba de onoarea lui Isus Hristos si a lui Dumnezeu, omul bland trebuie sa sara din scaun. Pana acuma v-am vorbit despre un om care renunta- altii intai, nu-mi apar drepturile mele, is omul care ma las sa ma apere Dumnezeu. Dar, cand e vorba de Dumnezeu si de onoarea Lui sar in sus.

PREDICA- Vladimir Pustan:

Pustan Predica de pe munte 3Sunt anumite predici ce nu plac celor din sala. Sunt anumite predici care nu plac predicatorului. Asta, de exemplu, nu mi-a placut mie. Sunt momente cand cu oglinda Cuvantului lui Dumnezeu te descoperi cu o fata diforma. Ce vreau sa va spun e ca nu e durere mai mare decat  cand iti dai seama zilnic ca esti repetent si ca trebuie sa o iei de la capat de multe ori si cu pocainta si ceea ce ai crezut ca sti pana atunci. E ceva aici la mijloc pentru ca Isus Hristos ne spune sa fim blanzi si e o intrebare pe care trebuie sa ne-o punem: Oare poate fi bland sau fericit? Ca asa spune, „Ferice de voi, cei care sunteti blanzi.” Oare poate fi fericit un om bland intr-o lume in care numai cel adaptat mai bine supravietuieste? In care pestele mare il inghite pe cel mic, ca sa poata trai pestele mare? Credeti ca mai poate fi bland un om astazi, daca nu cumva n-are un temperament calvinist, predestinat? Unul din acela pe care-l vedem asa, linistit, ca apele acelea adanci? Oare cum e sa fi bland dupa Biblie?

De la ce vine cuvantul acesta- bland? Vine de la un cuvant grec  πραΰς (praus)(in L. Engleza ‘meek’), a pune capastru pe un cal neimblanzit. Din fire, cu toti suntem asemenea cai. Asa ne nastem, neimblanziti. Trebuie sa puna cineva fraul pe noi. Si va garantez ca nici unul dintre voi nu-i liber sa alerge prin stepa acestei lumi. De fapt, o sa invatam pana la sfarsit, fraul pe noi il pune fie Dumnezeu, fie diavolul. Cineva tot ne incaleca intr-un fel. Dar aici, cuvantul este a pune frau pe un cal neimblanzit. Si asta inseamna blandete. Adica, puterea sub control. Calul, oricum e puternic. Ce il tine? O bucata subtire de ata numita frau. Ma rog in seara aceasta ca Cuvantul lui Dumnezeu sa fie suficient de puternic sa ne faca blanzi. Nu suntem de la natura. Nu ne nastem blanzi. Trebuie sa fim domesticiti. Suntem manji salbatici, care trebuie sa fim domesticiti. Mereu va trebui sa ne tinem puterea sub control pentru ca daca nu, vom fi oameni care vom tipa mereu, cand ni se pare ca ni se face o nedreptate. Sau cand ni se pare ca nu suntem bagati in seama, sau suntem calcati in picioare. Tipam repede atunci cand simtim nevoia razbunarii si intram repede in vartejul razbunarii, fiecare (poate) dintre noi.

Spunea Aristotel ca blandetea este linia de mijloc dintre cele doua extreme: prea multa furie si prea putina pasiune. Trebuie ca sa fim pe mijloc, blanzi, pentru ca in fiecare dintre noi exista aceste doua extreme- de multe ori prea multa furie si de multe ori prea putina pasiune sa facem anumit lucru. Va trebui sa invatam ca trebuie sa fim blanzi. Suntem cai salbatici. Asa a fost Pavel. A trebuit sa-l puna Dumnezeu jos, pe sfantul apostol, pe drumul Damascului. Si a spus, „Ma Pavele, Eu trebuie sa pun capastru pe tine, ca tu mergi in iad.” Probabil ca-i strigatul lui Toma de Kempis: „Robeste-ma Doamne, sa fiu liber.” Adevarata libertate care vine din fraul lui Hristos- „Ia jugul lui Hristos pe umeri”. Cand te-ai bagat in jug ce esti? Un animal de povara. Asta esti. Dar, oricum, spuneam ca frau pune cineva pe noi. Hristos n-are decat frau si jug. Satana, de obicei are zgarda. Isus Hristos vrea sa ne spuna ca fiecare dintre noi trebuie sa fim blanzi ca sa putem fi fericiti. Se poate sa fi fericit fiind bland. (Photo below – credit)

Ce e Blândețea?

Blandetea, in primul rand, descrie o atitudine a inimii fata de Dumnezeu. In primul rand, noi cu Dumnezeu avem de a face si pe El Il onoram si cu El putem ramane impreuna cata vreme suntem blanzi. Iar, blandetea, cand vorbim despre Dumnezeu, se manifesta in doua feluri.

1. Un om care are blandete in fata lui Dumnezeu este un om supus.

Iov zice la un moment dat- batjocorit (mie asa mi s-a parut), omul cel mai bun, omul care daruieste, omul care face, omul care tine calea lui Dumnezeu are intr-o zi zece copii morti. Omul acesta ajunge bolnav, ramane fara avere. Nu mai are nici bani de medicamente. Se aseaza pe gunoi, sotia departe de el. Se scarpina cu un ciob. Are elefantita, o boala care o au vreo 5 oameni in lume. Nu intelege nimic. Si stiti ce spune? Incepe el sa intrebe. Fiecare dintre noi intrebam atunci cand ne moare copilul, atunci cand ne imbolnavim de leucemie, atunci cand ramanem fara servici, atunci cand n-avem o gramada de lucruri, ne intrebam: De ce? Si Iov pune intrebari: De ce mi se intampla mie asta? Adica, e mai suportabila suferinta daca intelegi de ce. Intotdeauna e mai suportabila suferinta atunci cand intelegi de ce suferi. De aceea ne doare suferinta copiilor mici, cand ii vedem in mainile medicilor ca trebuie operati. Ne doare foarte tare pentru ca ei nu inteleg de ce li se intampla asta. Noi cei maturi mai bagam de seama. Putem sa vorbim, fiecare dintre noi, macar cat a zis unul dintre domnitorii nostri, Petre Rares, cand a zis, „Eu am ajuns sa fiu rob la Polonezi pentru ca nu m-ati batut voi; m-a batut Dumnezeu pentru pacatele mele.” Dar, ganditi-va numai la ideea aceasta. Copiii nu inteleg de ce. Si Iov nu intelegea, ca un copil, de ce i se intampla toate lucrurile acestea. Atata de anagramat ii raspunde Dumnezeu, asa predica-i tine de parca e undeva intr-o biserica penticostala. Nimic nu intelegi, nimic. Ii spune Dumnezeu despre munti, despre furtuni, despre bivoli…

Deci, ii tine Dumnezeu o predica, la care zice Iov, neintelegand nimic, nici suferinta nefacand-o mai usoara rosteste ceva fantastic: supunere- asta-i hat pe el, asta-i frau. Zice asa, „Chiar daca m-ar ucide, totusi voi nadajdui in El.” Daca m-ar incerca Dumnezeu, as iesi curat ca aurul. N-am sa rostesc un cuvant impotriva Lui. Asta zice Iov. Nu intelege si se supune. Nu-i greu ca sa te supui cand intelegi. E greu sa te supui lui Dumnezeu cand nu intelegi nimic. Si cei mai multi, nu o sa-L pricepeti niciodata pe Dumnezeu. Si asa o sa si plecam de aicea in cer, neintelegandu-L pe Dumnezeu- nici in bunatatea Lui rascumparatoare, nimic din tot ce ni se intampla. Am vrea sa cuprindem cat mai mult si ne dam seama caci cu cat cuprindem mai mult, cu atata intelegem mai putin. E o lege ciudata asta. Intotdeauna, fraul acesta, in relatia cu Dumnezeu, blandul este un om supus. Este un om umil- smerenie, stiind ca toti am pacatuit.

Am citit de dimineata o asa de frumoasa ilustratie despre George Washington, generalul care a fost facut pana la urma presedinte al Americii, care a pus bazele Americii de astazi, asa cum o cunoastem. Adica, asa cum ar fi trebuit sa fie. Intr-o dimineata, stand cu generalul Lafayette de vorba, trece un negru. Stiti ideea, pe atunci nu erau lucrurile astea rezolvate. Trece un negru pe langa el si ridica palaria de pe cap si spune, „Buna dimineata, domn general Washington”. La care, Generalul Washington ridica si el palaria de pe cap si spune, „Buna dimineata, Domnule.” La care, Lafayette zice, „Ce-ai facut? De ce ai facut lucrul asta? Tu esti generalul nostru si tu esti alb. De ce ridici tu palaria din cap si te inchini in fata negrului?” La care-i da un raspuns absolut superb, zice, „Nu voi accepta. De aia mi-am lua palaria in fata lui, ca nu voi accepta niciodata ca el sa fie un  domn mai  mare decat mine. Daca el m-a salutat cu palaria ridicata, o ridic si eu pe a mea, pentru ca trebuie sa fiu un domn mai mare decat el.” Asta inseamna smerenia totala. Asta inseamna umilinta totala, aia in sensul bun, inaintea lui Dumnezeu. Supunere si smerenie. Asta se numeste blandete in fata lui Dumnezeu.

Dar, blandetea nu este numai o atitudine a inimii in fata lui Dumnezeu. Blandetea este o atitudine a inimii si in relatie cu semenii nostri. Si asta se manifesta prin cateva lucruri.

1. Omul bland nu e preocupat de el insusi

In primul rand, omul bland nu e preocupat de el insusi. Noi stim foarte bine ca pamantul nu se invarte in jurul soarelui. Noi stim ca pamantul se invarte in jurul nostru. Fiecare dintre noi cerem sa fim centrul al universului acesta. Blandul se manifesta altfel. Nu e preocupat de el insusi. Pentru ca „Fiul omului,” zice ca, „n-a venit ca sa I se slujeasca.” Isus Hristos n-a venit pe pamantul acesta ca un boier. Nu a spus sa I se faca bine, ca El e Isus, coborat din cer, Dumnezeu din Dumnezeu adevarat si lumina sfanta. Hristos a venit sa fie El rob. Scrie, „N-a venit sa I se slujeasca Fiului omului, ci el sa slujeasca si sa-si dea viata..” De aia Isus ii spune lui Petru, „Petru, am iubesti pe Mine?’ „Da.” „Bine, atunci ia reflectorul de pe mine si pune-l pe oitele mele. Daca ma iubesti pe Mine, Petru, iubeste-i pe ei.” Isus Hristos, mereu se trage din centrul atentiei. Mereu e in mijlocul ucenicilor, in mijlocul bisericii, dar vrea sa fie cat mai discret cu putinta. Trece prin ziduri; se duce si spune fratilor de credinta, „Pace voua.” Cu atata bucurie, cu atata simplitate, de fel necomplicat; nu vrea sa fie centrul atentiei. Nu s-a preocupat o clipa (in timpt de) 33 de ani jumate. Nu s-a preocupat o clipa pentru El. Noptile se ruga, ca sa aiba putere a doua zi sa faca bine. Vorbea cu oameni despre imparatie. Ii vindeca. Ii hranea, ca nu aveau ce sa manance. Isus Hristos, mereu in grija pentru altii, nu era si nu voia sa fie El centrul atentiei. Intotdeauna zicea, „Voi mai intai. Eu dupa aceea.” Ca si mama aceea. Asa il simt pe Isus Hristos, in timpul foametei din 1946, aici din Romania, cand mama aceea s-a dus toata ziua la sapa- povestea unul dintre copiii ei. Toata ziua a muncit in soare pnetru o bucata de paine mica (cat pumnul). Si a venit seara acasa, arsa de soare, cu buzele usacate si crapate. A rupt painea in doua. Amandoi copiii stateam in fata ei. A rupt painea in doua si o bucata mi-a dat mie si una la fratele meu. Toata ziua nu mancase nimic, bause apa. Si a spus, cand a rupt bucata asta de paine in doua, „Mama, tie ce-ti ramane?” Ea a zis, „Mie imi ramaneti voi.” Aia e bucata ei. Asa a facut Hristos. A rupt toate binecuvantarile astea in doua, 10, intr-o suta, in cateva miliarde si ni le-a dat noua. Omul bland este un om care e interesat mai mult de altii, intr-o lume egoista, in care totul vrem sa fie ancorat in jurul nostru.

2. Omul bland nu-si pretinde la nesfarsit drepturile sale

Cateva exemple din Biblie:

  • Avram cu Lot. Tot a inceput din cauza vitelor. Va rog sa notati. Toate necazurile pe care le-am avut cu fratii mei, de cand sunt pastor, au fost din cauza banilor. Daca am fi cu toti saraci, ca in Africa, sa stam fiecare in palmierul nostru, nici unul dintre noi nu ne-am certa. Daca toti am fi la ciorba saracilor, nici unul nu ne-am certa. In momentul in care vezi ce masina si-a parcat ala in fata, innegresti. Dintr-o data simti ca se rascoala ceva in tine. Simti niste nervi ingrozitori. Ne certam de la bani, ne certam de la lucruri, ne certam de la masini. Facem o competitie stransa: Cine are nevasta ce amai slaba. Cine are copilul care la 3 ani sa stie engleza. Toata viata nu facem altfel decat sa batem pitbullii mandriei unii cu altii, ca sa ne aratam ca suntem mai grozavi decat vecinii nostri. Cumparam lucruri de care n-avem nevoie, ca sa impresionam oameni care nu ne iubesc. Zice Avram catre Lot, „Lot, noi sa nu ne certam. Uite, nepoate, se cearta ciobanii nostri, se cearta pastorii, uite, e bine sa ne despartim. Avem prea multe vite.” Si spune o vorba, „Sa nu ne certam ca suntem frati.” Face un apel… La ce face? La faptul ca suntem frati. „Sa nu ne auda lumea ca ne certam aici la baza muntelui. Alege tu, Lot, unde vrei sa te duci.” Intrebare: Cui daduse Dumnezeu toata tara aia? Cui? Lui Avram. Ce zice Avram catre Lot? Alege unde vrei sa stai.” Superb. Fantastic. „Sa nu fie intre mine si tine cearta, du-te si alege unde vrei si acolo sa-ti duci oile si vitele.” Si stiti ce zice Lot? „Uite (ma duc) acolo, ca acolo e iarba mare.” Pe el nu l-a interesat daca este biserica in Sodoma si Gomora. El s-a uitat daca este iarba pentru vite, salon de bronzat pentru nevasta, si mall pentru fete. Atata l-a interesat pe Lot. Nu a intrebat: Este biserica? Este altar? Nu. Nu este nimic in Sodoma decat homosexuali. Daca punea intrebarea asta primea raspunsul. Era pacat, viciu si desfrau. Dar, el a ales iarba pentru vite. O parte dintre dumneavoastra veti face niste greseli uluitoare in viata, cand veti alege iarba pentru vite, ca sa aveti cele materiale rezolvate. Le-am spus la ai mei, „Nu va mutati daca nu stiti ca aveti o biserica mai buna decat asta pe care o parasiti.” In primul rand cautati iarba pentru suflet, Cuvantul lui Dumnezeu, pasiunile verzi. Era dreptul lui Avram si zice, „Alege tu, Lot.” Si el pleaca cu vitele pe munte. Cei care ati crescut la tara, stiti ce mananca vitele pe munte?Mai nimic. Credeti ca au fost happy vitele lui Avram? Nu. Dar nu l-a interesat pe Avram, daca vrea sa se duca Lot in Sodoma, ducase. Dar, el ce avea pe munte, in locul ala? Altarul era acolo. Betelul era acolo si a zis, „Mai Lot, sa moara vitele toate, eu am Betelul.Tu ti-ai ales Sodoma.” Nu-si pretinde drepturile niciodata. (Photo credit kennysideshow.blogspot.com)
  • David e pus de Dumnezeu sa fie rege. Il unge Dumnezeu prin Samuel sa fie rege. Saul il urmareste toata ziua sa-l ucida. Da cu sulita dupa el. Innebuneste Saul. Il prinde de doua ori David, in somn. Si ce face cu el? Il omoara? Pe legea lor, atunci, putea ca era legea dinte pentru dinte. Zice David, „Cum sa pun eu mana pe el, chiar daca am dreptul asta?” Nimeni nu la-r fi condamnat pe David. Nimeni. „Saul e omul care vrea sa te omoare; scapati viata si familia. Dumnezeu ti l-a dat in fata.” Gasea si versete biblice pentru asta. Traia intr-o lume in care toate erau de acord cu el si oamenii si Biblia si legea. Si zice, „Nu fac asta. Nu sunt eu ca el.” Dadea asta, nebunul, cu sulita dupa el. Se ferea numai. Feriti-va de sulite. Nu le mai aruncati inapoi. O sa va barfeasca o gramada. Eu stiu ca sunteti mai destepti ca ei. Eu stiu ca aveti cateodata limba si mai ascutita. Nu o folositi. In numele lui Isus Hristos.Daca va vorbeste cineva de rau, nu intoarceti raul acesta cu rau Feriti-va, ca nimeni nu zice sa stai asa, ca sa-l loveasca pe cel neprihanit acuma. Fereste-te daca poti, dar nu intoarce sulitele din perete, pentru ca daca devii un bun sulitas, nu esti copilul lui Dumnezeu. Atat dovedesti doar, ca esti un bun sulitas. In Filipeni 2:6 „El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n’a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu” Avea dreptul Isus sa cheme mii de legiuni de ingeri cand era pe cruce. Avea dreptul sa-i cheme pe pamant si sa-i bata pe cei ce L-au batjocorit. A facut asta? Nu. Aveti o gramada de drepturi. Dar, nu le folositi pe toate, nici atunci cand aveti dreptate. Ca (cateodata) abia asteptam, ca niste arcuri ca sa spunem ceva celui de langa noi. Renuntati la o gramada de lucruri, din dragul lui Isus Hristos. Aici e mai bine sa va lasati voi, nu va cereti toate drepturile.

3. Omul bland nu se apara

E atat de greu. Promitetimi ca veti citi in seara asta din Numeri capitolul 12. Se intampla ceva, la un moment dat in Numeri. Maria si cu Aron, sora si cu fratele lui Moise, se apuca sa-l vorbeasca de rau. Si Biblia zice in Numeri 12:1 ca l-au vorbit de rau ca s-a casatorit cu o Etiopeanca, o femeie neagra. 12:1 „Maria şi Aaron au vorbit împotriva lui Moise din pricina femeii etiopiane pe care o luase el de nevastă; căci luase o femeie etiopiană.” Dumneavoastra chiar credeti versetul acesta, ca eu nu-l cred. vers. 2 „Şi au zis: ,,Oare numai prin Moise vorbeşte Domnul? Nu vorbeşte oare şi prin noi?„ Şi Domnul a auzit -o.” Versetul 1e justificarea lor. Versetul 2 e adevarul. Acuma intelegeti? Care a fost mobilul. femeia neagra? Nu. Vroiau sa fie sefi in locul lui. SI ganditi-va ca era vorba de fratele de trup si sora de trup. Lui Dumnezeu nu i-a placut nici ce au zis the femeie (Sotia lui Moise), ca nu-i treaba ta cu cine s-a maritat sau insurat (altcineva). Ei sa-si vada de sotii si de sotiile lor acasa. Punct. Dar aici e altceva si asta la enervat pe Dumnezeu rapid.

Vers. 3 „Moise însă era un om foarte blînd, mai blînd decît orice om de pe faţa pămîntului.” Toate-s cheie, versetele, puse in Biblie exact cum trebuie. Vedeti unde loveste acuma? Au vrut sa loveasca si in el. Pai, cand a auzit de la Dumnezeu, Moise, ca fratele sau, ca sora sa il vorbesc de rau, sa nu te enervezi, sa nu spui, sa nu te duci la altii, sa nu te plangi? Sa nu te duci la Iosua, sa scoata sabia de la brau? „Mai, is fratii mei, dar nu mai pot sa stau impreuna cu ei.” Nimic din toate astea. Nimic nu zice. Moise a auzit ca il vorbesc de rau fratii sai si Dumnezeu a auzit. Si stiti ce a facut Dumnezeu. A zis, „Moise, tu nu e bagi?” „Eu nu ma bag ca nu-i treaba mea.” „Lasa ca ma bag Eu,” zice Dumnezeu. O sa vedeti ca daca taceti din gura o sa va apere Dumnezeu pe voi. Nu-i treaba voastra sa dati drumul la razboaie mondiale sau in lupte de guerila. Te-a vorbit cineva de rau? Dumnezeu te va apara. A lovit cineva in tine? Dumnezeu te va apara. Nu va aparati voi.

De ce ne apucam noi la bataie unii cu altii? Am avut odata niste necazuri cu oameni din biserica. Sunt vreo 15 ani de atunci. Asa cum ii numim noi prooroci, ma gandeam ca nu vorbesc din partea Lui, nici biserica nu era convinsa si gata sa gasim tot felul de metode. M-am dus undeva si un alt om, care vorbea de la Dumnezeu a zis urmatorul lucru, „Tu care ti-ai pus in cap sa faci curatenie in biserica, nu-i treaba ta. Ca nu pe tine te-au jignit, ca n-au zis, „Asa vorbeste Pustan,” ci, „asa vorbeste Domnul. Pe El L-au jignit si El isi va curata pamantul, terenul. Tu stai deoparte.” Si am stat deoparte. Nu va bagati nici in razboaiele care va privesc, nici in alea care nu va privesc. Dar, mai ales, si va va durea lucrul asta, nu va bagati in acelea care nu va privesc in mod personal. Dumnezeu va va tine parte. Va va apara. Sa credeti asta.

Nu a zis Dumnezeu nimic altceva decat, „Sa se umple Maria de lepra. Si s-a umplut, de era alba ca zapada de sus pana jos, intr-o secunda. In clipa in care s-a umplut de lepra, Dumnezeu s-a si dus de acolo si vine Moise si vede pe sora sa, alba de lepra. Si zice Aron, „Fa ceva, ca noi nu mai avem intrare la Dumnezeu, ca Dumnezeu a plecat din tabara. Noi am barfit impreuna. Te-am barfit pe tine si pe nevasta ta. Noi am vrut ca tu sa mori. Noi am vrut sa ajungem sefi in locul tau, eu si cu sora ta. Si sora ta e bolnava. Primul lucru care-l face Moise cand il striga Aron, striga la Dumnezeu, „Doamne vindec-o acum!” In clipa aceea s-a vindecat. Pentru ca s-a rugat pentru ea in clipa aceea, nu peste o saptamana, nu peste cateva zile. Stiti ce este mai frumos in toata intamplarea asta? Zic mai departe versetele ca a trebuit sa se curateasca 7 zile. Tabara era pe punctul de a pleca. Si Biblia zice Moise a tinut tabara (2 milioane de oameni) 7 zile, pana i s-a vindecat sora sa, sa poata sa vina si ea. Si acuma, sa va spun ceva: Intotdeauna, sa nu lasati in urma un sfant iertat. Cand Hristos s-a atins de cineva, chiar daca greseste, barfeste, sau face altceva, voi sa nu plecati cu grosul trupei inainte. Luati-l si pe el/ea. Sapte zile au asteptat cu toti, pana cand s-a facut femeia bine si au zis, „Plecam cu toti.” Eu asa imi doresc, ca toti care suntem aici sa mergem in cer. Nici un sfant sa nu ramana afara. O facut pacate? Asteptati-l. Se va pocai si se va redresa si vom pleca impreuna. Mai asteptati-l. Tot fratele Traina Dorz spunea: Fati timp s-astepti din urma, cand mergi cu slabanogi… Nu toata lumea fuge.

Hristos nu S-a aparat si a vut parte de cel mai nedrept  (ca si Moise) proces din istorie. Oricare om are dreptul, indiferent cat de mare criminal este, are dreptul la o aparare si la un avocat care sa nu fie si procuror in acelasi timp. Hristos nu s-a aparat in cel mai nedrept proces din istorie. Spune in 1 Petru 2:23 „Cind era batjocorit, nu raspundea cu batjocuri, si cind era chinuit, nu ameninta, ci Se supunea Dreptului Judecator.” Un om bland nu se apara, il apara Dumnezeu.

4. Omul bland pune onoarea lui Dumnezeu pe primul loc

Aici este ceva ce trebuie sa pricepeti bine. Omul bland nu trebuie sa fie bleg. Omul bland trebuie sa se lase pe el. Dar, cand e vorba de onoarea lui Isus Hristos si a lui Dumnezeu, omul bland trebuie sa sara din scaun. Pana acuma v-am vorbit despre un om care renunta- altii intai, nu-mi apar drepturile mele, is omul care ma las sa ma apere Dumnezeu. Dar, cand e vorba de Dumnezeu si de onoarea Lui sar in sus. Cel mai bland om pe fata pamantului cine a fost? Moise. L-ati vazut cum a reactionat cand era vorba de el? A tacut si l-a lasat sa-l apere Dumnezeu. Nu se intampla odata, intr-o zi, cel mai bland om de pe fata pamantului se duce pe varful muntelui si primeste de la Dumnezeu cele 10 porunci? Si cand vine jos, ce se intampla? Il vede pe fratele sau. Ce facuse? Chef. El de sus auzea manele, de pe varful muntelui. Jos in vale se canta vartos. Nu mai vasusera pe Dumnezeu, Dumnezeu fusese ocupat cu Moise sus pe munte. S-au pus si au luat cercei din urechi de la femei, si-au luat celalalt sur, care-l aveau pe ele si pe barbati. Si-au facut un vitel si au zis, „Asta-i dumnezeul tau, Israele, care te-a scos din tara Egiptului.” Repede, repde au scos niste vin, niste bautura, si au inceput sa joace in jurul vitelului, ca asta-i dumnezeul cel adevarat. Cand a venit Moise, cel mai bland om de pe fata pamantului, el si-a dat seama ca onoarea lui Dumnezeu e in joc. Si ce-a facut? A zis, „Pacea Domnului. Uite, trebuie sa fim blanzi, ca asta-i viata. A apucat tablele si cand le-a azvarlit odata, praf le-a facut. Ce gest. S-a dus. Pe Aron, pe gangavu… i-a zis, „Eu sunt gangav, tu vorbesti bine si acuma te-ai gangavit tu Aron?” (Photo of Moses www.mushtaqbhat.com)

Onoarea lui Dumnezeu era acolo si n-a suportat ca Dumnezeul lui sa fie batjocorit sub chip de vitel. Si ce zice Biblia ca a facut? A aprins vitelul, l-a ars tot si l-a facut cenusa. Dupa care, a bagat cenusa la fiecare, cate o cana de cenusa cu apa pe ea si le-a dat sa bea bautura respectiva pentru ca prea le mergea dupa alti dumnezei. Cel mai bland om dupa fata pamantului devine cel mai aprig, cand e vorba de Dumnezeu.

Domnul Isus Hristos, „Fiti ca mine ca eu sunt bland si smerit cu inima.” In ziua de florii se duce in templu si ce vede seara? Astia faceau comert in templu. Si ce face Isus? Le-a rasturnat mesele. Era onoarea lui Dumnezeu. „Casa Tatalui Meu se va chema o casa de rugaciune,” si voi ve ati facut din ea? Pestera de talhari. Atunci cand e onoarea lui Dumnezeu in joc, nu pot sa stea schimbatorii de bani, nu pot sa stea acei care fac vitei de aur. Nu se poate, ca e onoarea lui Dumnezeu. Va rog frumos, indiferent cat veti fi de blanzi, atunci cand e vorba de onoarea Dumnezeului vostru sa sariti in picioare imediat.

Sa aveti un raspuns oricarui va cere socoteala de nadejdea care este in voi. Sa nu lasati cuvantul lui Dumnezeu sa fie terfelit in fata voastra niciodata. Trebuie sa spuneti drept si raspicat. Ca si profesorul acela care nu credea in Dumnezeu. A zis, „Nu cred in Dumnezeul vostru, scrie atatea prostii in Biblie. Cum adica putea sa stea ala (Iona) 3 zile in burta unui peste? A zis o fata, „Nu stiu nici eu. Asa am invatat la biserica si asa cred. Cand voi fi in cer, eu il voi intreba.” Si zice profesorul, „Si daca Iona nu va fi acolo?” Fata i-a zis, „Atunci o sa-l intrebati dumneavoastra.” Cand e vorba de tine, fugi. Nu te lua la tranta, ca nu o sa mai faca nimeni diferenta intre voi doi. La gramada  nu se mai stie care-i desteptul si care-i nebunul. Dar, cand e vorba de Dumnezeu, aparati onoarea cerului.

La ce e buna blandetea?

  1. La primirea cuvantului lui Dumnezeu. Si o parte dintre dumneavoastra aveti nevoie de foarte multa blandete ca sa va puteti pocai. Doar omul care-i bland se poate pocai. Iacob 1:21 „primiţi cu blîndeţă Cuvîntul sădit în voi, care vă poate mîntui sufletele.” Cuvantul acesta a fost pentru mine. M-a batut si ii multumesc pentru fiecare palma pe care am primit-o in aceasta seara, ca-i pentru mantuirea mea. Da, Doamne, m-am regasit in predica aceasta. Cuvantul lui Dumnezeu trebuie sa fie in noi cu blandete si ne poate mantui. Deci, va trebuie blandete pentru a fi mantuiti. Va trebuie blandete pentru a primi cuvantul
  2. Va trebuie blandete pentru a vesti cuvantul altora. Spune in 1 Petru 3:15 „Fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala de nadejdea care este in voi; dar cu blindete si teama,” Deci, cand vorbiti despre Dumnezeu cu altii, sa stiti cateva versete biblice, sa va spuneti marturia voastra si sa spuneti raspicat lucrurile acestea. Dar cu blandete. Exact asa, cum am vazut o poza superba. Sa vedeti cum facea unul evanghelizare. Avea o caciula din aia pe cap, avea o bicicleta, avea un trening si pantofi de lac in picioare. Avea o bicicleta din aia cu ghidon si avea un steag pe portbagaj la bicicleta (pe care scria) „Pocaiti-va pui de naparci”. Cred ca a avut un succes extraordinar.
  3. Avem nevoie de blandete ca sa slujim poporul lui Dumnezeu. Galateni 6:1 „Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşală, voi, cari sînteţi duhovniceşti, să -l ridicaţi cu duhul blîndeţei. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.” Voi ce sa faceti cu el? Sa-l impuscati, daca inca e ranit. „Voi care sunteti duhovnicesti, „(buni zice Biblia, „Il ridicati. Stati langa el pana isi revine.Rugati-va pentru el si postiti. Ridicati-l cu duhul blandetii.” Stiti ce puteti spune? Oricui ni se putea intampla. „Sabia loveste,” zice Biblia, „cand pe unul, cand pe altul.” Coloseni 3:12 „Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare.
  4. Spune Biblia ca omul bland va fi rasplatit. Fiti atenti ce spune Biblia: Matei 5:3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!” ESTE – un om sarac in duh, acum e in imparatie. El n-are treaba. El se bucura totdeauna. Il vezi vesel. El e i imparatie. Daca se intampla vreun necaz, trece peste asta. El este in imparatie. Lui nu i se poate intampla nimic. Dar, zice despre cei blanzi, mergem mai departe in vers. 5 „Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!” VOR- vor mosteni pamantul. Asta e la viitor deja. Pentru cel bland, acuma, rasplata nu exista. Pentru ca, multi au incercat sa cucereasca pamantul acesta, dar, Biblia zice ca noi il vom mosteni. Israel a mostenit pamantul vechi. Ce le-a dat Dumnezeu? Canaanul. Noi vom mosteni pamantul nou. Diferenta uriasa intre noi si Israel. Inseamna ca pamantul asta va arde intr-o zi si vom mosteni un cer nou si un pamant nou. Dar, cum sa primesti pamantul asta? Ca sa putem sa mostenim pamantul asta trebuie sa avem o calitate de fii. Si pentru ca sunteti fii, veti mosteni pamantul acesta. 2 Timotei 2:12 „Dacă răbdăm, vom şi împărţi împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, şi El Se va lepăda de noi.” Apocalipsa 3:21 „Celui ce va birui, îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” Apocalipsa 21:7 „Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.” Blandul va mosteni aceste lucruri. Apocalipsa 21:1-7 –

Apoi am văzut un cer nou şi un pămînt nou; pentrucă cerul dintîi şi pămîntul dintîi pieriseră, şi marea nu mai era. Şi eu am văzut coborîndu-se din cer dela Dumnezeu, cetatea sfîntă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie, şi zicea: ,,Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuş va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tînguire, nici ţipăt, nici durere, pentrucă lucrurile dintîi au trecut.„ Celce şedea pe scaunul de domnie a zis: ,,Iată, Eu fac toate lucrurile noi.„ Şi a adăugat: ,,Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt vrednice de crezut şi adevărate.„ Apoi mi -a zis: ,,S’a isprăvit! Eu sînt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfîrşitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.

Ma rog in seara aceasta sa ne faca Dumnezeu blanzi!

VIDEO by Fiti Oameni

Adi Gliga – Isus, vreau să merg întotdeauna cu Tine + Ţie îţi dau inima

poza de la vimeo.com 2010 Situl lui Adi Gliga – www.adigliga.ro/

adi gliga vimeo.com

versuri de la Resurse Crestine Video de la inventivstudio de la seara de tineret 7 Iunie 2011 la Biserica Betel-Crangasi, Pastor Florin Ianovici.

Isus, vreau să merg întotdeauna cu Tine
Şi să ţin puternic mâna Ta
Şi să simt prezenţa Ta în mine.

Refren
Pentru că în Tine este putere şi victorie,
Numai Numele Tău sfânt, Isus, m-a eliberat,
Numai El povara mea îmi poartă,
Numai El povara mea îmi poartă.

Ţie îţi dau inima

Aceasta mi-e dorinţa
Să Te-onorez
Cu-ntreaga mea fiinţă
Să Te slăvesc
Cu tot ce e în mine
Te preamăresc
Căci tot ce am Isuse
Îţi dăruiesc

Doamne-ţi dau inima
Şi-ţi dau sufletul
Pentru Tine eu trăiesc
Chiar suflarea ce-o am
Ţie azi Ţi-o dăruiesc
Fă-n mine voia Ta.

Mărturie personală (3 min)

PAGINA

Adi Gliga-cintari si interviu la TVR 1 aici

Emil Bartos (4) Disponibilitatea Inaintea Confortului – la Conferinta Prioritati

emil-bartosMesajul (1) Vineri –  Decizii in tinerete. Mesaj pentru generatia tanara. Text: Luca 12, despre bogatul care i-a rodit tarina si n-a stiut ce sa faca cu surplusul care i-a dat Dumnezeu. Hristos vorbeste acolo ca scopul vietii este sa te imbogatesti fata de Dumnezeu. De aceea, cand Dumnezeu te judeca, pune in balanta: Ce e prioritar pentru tine? Sufletul sau lucrurile? Ce te domina? De ce depinzi? Daca depinzi tot mai mult de lucruri, indiferent ca acestea sunt posesiuni materiale sau ideologie, sau cum spuneam – duhul acesta al tehnologiei, orice ar fi. Daca de acestea depinde viata ta ai o problema. Dumnezeu cand face bilantul vietii tale, vede cine a fost numarul 1 in viata ta. A fost El? Ce ai facut pentru sufletul tau care ramane? Prioritatea numarul 1 este sa fie sufletul inaintea lucrurilor. De aceea trebuie sa iti regandesti viata, sa vezi de ce depinzi. Da-i semnalul in afara ca tu depinzi de lucruri sau depinzi totdeauna de Dumnezeul tau? VEZI Mesajul #1 aici – Emil Bartos – Prioritatile vietii crestine

Mesajul (2) SambataImportantul inaintea urgentului –  VIDEO pentru ACEST MESAJ nu este public, sau nu exista. Mesajul a fost pentru familisti si doritori de a deveni familisti. Textul: Luca 10, Intalnirea Domnului Isus cu Marta si Maria in casa lor, plus ucenicii care erau acolo. Un principiu, o prioritate mai subtila, care are de a face cu atitudinea fata de stresul, presiunea aceasta a urgentelor. Sa faci deosebirea intre ce trebuie facut acum, urgent si ceea ce nu ai voie niciodata sa nu faci: Importantul. Sa faci o lista de important si urgent. S-ar putea sa te sperii ca afli ca tu traiesti pe baza urgentelor si ai uitat cele mai importante lucruri. Va amintiti, ca Domnul nostru in Matei 23, vorbeste, e adevarat, fariseilor, religiosilor din vremea respectiva si le spune la un moment dat, „Vai de voi, ca atunci cand dati zeciuiala, va ganditi sa dati zeciuiala din marar si uitati nefacute cele mai insemnate, adica cele mai importante lucruri din lege. Dreptatea, mila si credinciosia.”  Acesta-i contrastul la unii religiosi. Ei se opresc la chestiuni secundare, la urgente: „Hai, trebuie facut. Din datorie facem si asta si asta.” Dar, Hristos vrea sa faci din dragote, pentru ca-L iubesti. La fel in relatiile dintre noi. Oare te conduc urgentele? Sa faci toate, sa faci datoria? Sau sti sa te opresti si sa te uiti la ce este mai important? De exemplu la relatii. Relatiile sunt peste urgenta. Nu-i asa? Vei sacrifica o relatie cu sotia, dar cu sotul tau, cu copii tai de dragul unor urgente? Poate te ascunzi dupa urgente si distrugi relatii. Trebuie sa faci ordine in viata ta. Din nou, fa lista asta despre ce e important si ce este urgent. Importante sunt relatiile cu Domnul tau, cu ai tai. Si asa, ne avem pentru putina vreme aici pe pamant. VIDEO pt. ACEST MESAJ nu exista. Daca da cineva de el, va rog sa ma anuntati.

Mesajul (3) Duminica dimineata Relatia inaintea reputatiei Text: Luca 19, Relatia inaintea reputatiei se bazeaza pe intalnirea aceasta cu Zacheu. Este o alta lectie pe care Domnul vrea sa o dea ucenicilor Lui. In contextul evnagheliei dupa Luca, sa stiti ca acest pasaj apartine unor texte, paragrafe care se adreseaza celor respinsi, sau celor care nu sunt acceptati de societate. Vamesii, de exemplu. Zacheu, nu numai ca era vames, era mai marele vamesilor. Zacheu facea parte din aceasta categorie. N-avea de loc o buna primire in randul evereilor, mai ales. Deci este vorba de un om marginalizat in ochii ai celorlalti semeni. Nici nu era privit un evreu autentic, cel care se vindea romanilor. Apropo, numele Zacheu inseamna ‘cel drept’. Aici este vorba despre convertire, in final. Pentru ca Isus Hristos intra in casa unui vames si-i aduce manturiea. In contextul alegerilor in tara noastra, e ca si cum te-ai gandi la convertirea unui politician. Vedeti, noi nu credem ca o categorie de oameni au nevoie de Dumnezeu, (ba chiar) credem ca nici nu au nevoie sa fie mantuiti. Cum era in vremea aceea evreii, s-au gandit, „Poate un vames sa fie mantuit?” E ca si cum astazi te-ai gandi, politicienii astia, pe toate afisele au nevoie de mantuire. Te-ai rugat vreodata pentru ei? Te gandesti doar, „Ce a promis si ce a tinut?” … la caracter, sau ce bogatie are. Te gandesti in toate sensurile, dar, Hristos spune, „Ganditi-va altfel, uitati-va altfel la ei. Acesti oameni sunt oameni cu suflet si au nevoie si ei de manturiea lui Isus Hristos.” Vezi mesajul #3 aici – Emil Bartos – Relatia Inaintea Reputatiei

Mesajul (4) Mesajul actual – incepe cu o cantare.

Cum trebuie sa fie cantarile in bisericile noastre? Sa fie (1) doctrinare, sanatoase in invatatura (2) orice cantare trebuie sa fie creativa, sa aduca ceva specific si peste toate as zice (3) sa fie evlavioasa. Cantarile evlavioase zidesc. La minutul 3:15 fratele Emil Bartos canta o cantare compusa cu 25 de ani in urma, care nu a cantat-o niciodata in biserica pana acuma.

Predica incepe la minutul 7:45. Text: Luca 18:18-30 Intalnirea Domnului Isus cu un tanar bogat .

Disponibilitatea inaintea confortului

Domnul nostru ii spune acestui barbat, in puterea varstei, ca ii lipseste un singur lucru. Care e acela? Ce ar spune Hristos daca astazi ti-ar cerceta inima si ti-ar zice, „Iti lipseste un singur lucru?” Crezi ca poti anticipa care ar fi acel lucru? Astazi vom vedea ca pentru acest tanar bogat, lucrul acela era disponibilitatea. Acea daruire, urmarea lui Hristos, lepadare, frangere cand El te cheama.

Despre ce vorbeste acest text? Am putea spune ca textul vorbeste despre a fi ascultator de legea Domnului, cum a facut acest om. Dar nu domina aceasta. Ca textul acesta vorbeste despre cum sa cauti viata vesnica.  Atinge si problema aceasta. Dar miezul  intregii naratiuni sta altundeva. Ce l-a intristat pe acest om? Totul a decurs bine. Parca il vad, asa sigur pe sine, implinea legea…. Cand Hristos i-a spus, nu sa vanda neaparat, nu sa dea la altii, ci sa-L urmeze pe El. Textul acesta vorbeste despre urmarea lui Hristos. Despre ceea ce Dumnezeu iti cere si asteapta de la tine.

Acest text vorbeste foarte mult oamenilor religiosi, ca noi. Ca si acest barbat tanar, bogat, era un om religios, ca noi. Aproape ca nu putea sa-i bage de vina. Si totusi vom vedea ca in convorbirea lui Isus cu acest bogat lipseste ceva, si noi trebuie sa observam. Domnul Isus il verifica pe acest tanar la nivelul orizontal. „Ai impliit legea?” „Da.” „Care?” „Aceia cu semenii tai. Eu nu mint, n-am ucis, nu am preacurvit, n-am furat. Deci la nivel orizontal, stau bine Doamne.”

„Atunci, de ce ma intrebi ce sa faci ca sa ai viata vesnica? Inseamna ca si tu sti ca mai lipseste ceva.” Problema acestui tanar era verticalitatea, nu orizontalitatea. A-ti observat ca Isus nu-l intreaba nimic: „Cum stai cu relatia ta cu Dumnezeu?” Doar relatia pe orizontala, cu ceilalti. De ce? Pentru ca tocmai aici statea problema tanarului. Lipsa lui, lucrul care lipseste… Acest barbat tanar cauta viata vesnica, un fel de implinire. Mai degraba, cred ca el dorea sa se justifice cu faptul ca, cel putin e aproape de viata vesnica. Domnul Isus, spune in alta evanghelie, ca l-a iubit. Adica, ca i-a placut dorinta lui. Dar ii da un raspuns contrar asteptarilor lui pentru ca l-a dibuit. I-a vazut lipsa nr. 1. Problema lui statea pe verticala.

Problema lui era confortul. De ce spun aceasta? Cel putin trei lucruri le sesizam la acest tanar:

  1. Moralitatea- era un om moral. Ce inseamna moralitate? Acea capacitate morala de a distinge intre bine si rau.  si de a urmari sa implinesti binele, nu raul. Tanarul acesta, ca multi altii se lauda cu moralitatea. Multi ne laudam cu moralitatea noastra si credem ca acesta ar fi acel lucru unic care sa ne defineasca buni pentru imparatia lui Dumnezeu. Adica, sa nu faci raul, sa alegi binele. E ca si cum ar fi o protectie fermecatoare pentru noi. Totul ti se reduce la moralitate. Nu e rau sa fi moral, sa faci binele, sa urmaresti binele. Dar, Isus Hristos ii spune acestui tanar, „Nu aceasta-ti lipseste. Nu aici este esenta vietii spirituale.” Nu aceasta e prioritatea. 
  2. Religiozitatea – Un om religios, in sensul ca-si facea datoria fata de religia lui. Pazea toate poruncile din tineretea lui. Ce sa-i mai lipseasca? Ma gandesc ca el era religios mergand la sinagoga, sau daruind celor mai sarmani. Nu excela nici intr-una, nici intr-alta. Dar era acolo, era bine. Isus observa lucrul acesta si la noi. Avem o religiozitate dupa care ne ascundem. Se stie, se vede, ne-o afisam uneori. Ne place sa fim laudati la ea. Mai avea inca un lucru bun, acest tanar bogat:
  3. Bogatie – Avea buna stare, se simtea tare bine in buna starea lui. Prea bine. Si cred ca de aici Hristos a pornit acea cercetare, patrundere, sa intrebe, „Ai fi gata tu sa renunti la tot ce ai, ca sa ma urmezi pe Mine?” Vedeti, exista ceva la fiecare dintre noi, care ne-ar putea retine sa nu ne daruim complect lui Dumnezeu. Micul nostru idol. Il ascundem acolo. Ne raportam mereu la el. Ne place de el, ne laudam cu el. In cazul acestui tanar, micul lui idol era averea, buna starea lui. De aceea, Hristos il atinge, „Esti gata sa renunti la ea pentru Mine? Sa vinzi tot ce ai, sa dai la saraci?” Aici e totul, lucrul care lipsea acestui barbat tanar si bogat. Era daruirii intregii inimi lui Dumnezeu, fara nici un idol in ea.  Si ca sa dovedesti aceasta, trebuie sa devii ucenicul lui Isus Hristos.

Problema este aceasta prioritate in suflet. Ce este prioritar, acolo in tine? Retineti, vorbesc acum religiosilor, noua, care credem ca Dumnezeu e multumit cu moralitatea noastra si cu religiozitatea noastra, cu buna starea noastra. Nu neaparat bunstarea poate sa fie materiala. Uite, poate diplomele pe care e-ai adunat, renumele dupa care te ascunzi. Altceva vrea sa auda Hristos de la noi. Nu pentru ca suntem bine, morali, religiosi, ci daca suntem disponibili, pregatiti sa lasam totul pentru El. E posibil ca El sa nu ne ceara niciodata acest lucru, sa lasam absolut totul. Cand Hristos spune, :Vinde tot ce ai, da la saraci, ia-ti crucea si urmeaza-ma, iti sugereaza altceva: Inima ta e disponibila pentru asta oricand El ti-ar cere acest lucru. (24:50)

Vedeti, prioritatea lui #1, inainte de a-L intalni pe Hristos, era problema lui #1. Inca, acest tanar traia pentru el insusi. Relatia lui pe verticala nu era in ordine. Inca, sinele lui era in centrul vietii lui si Hristos a stiut asta. La supus la un mic test, „Ai fi gata sa vinzi tot si sa vi sa ma urmezi?” Si a plecat intristat. Tinea la idolul lui, tinea la comoditatea lui, la confortul acela a buna starii. Sa fi ucenicul lui Hristos, sa risti atata, pentru ce? N-a fost gata si a plecat intristat de la intalnirea cu Hristos.

Provocarea pe care o face Hristos acestui barbat tanar si bogat este valabila si pentru noi, mai ales pentru noi. N-ai avut sentimentul, chiar daca esti pe calea credintei, ca totusi iti lipseste un lucru? Care ar fi acela? Acest tanar dorea viata vesnica, dorea acea siguranta ca ceea ce facea era bine si Isus il admira pentru aceasta pentru ca nu era ca si ceilalti, indiferenti la lucrurile spirituale. Hristos ii spune, „Ceea ce faci e necesar, dar, insuficient. E preliminar, e anticipatoriu, e de asteptat, dar e insuficient. Daca vrei sa fi desavarsit, daca vrei cu adevarat sa gasesti sensul vietii, ca sa fi implinit, mai este ceva, mai este un lucru. Vinde tot ce ai, fi gata sa renunti la tot.” Poate nu ti se va cere niciodata, dar esti gata pentru asta? Fi gata sa nu mai ti nimic pentru tine, nimic care sa te impiedice sa mergi mai departe dupa Hristos. Daca vrei sa-ti strangi o comoara in cer, te asigur ca ar trebui sa nu mai ai nici o piedica pe pamant. „Apoi vino si urmeaza-ma.” (min 33)

Emil Bartos (3) Relatia Inaintea Reputatiei – la Conferinta Prioritati

emil-bartosMesajul (1) Vineri –  Decizii in tinerete. Mesaj pentru generatia tanara. Text: Luca 12, despre bogatul care i-a rodit tarina si n-a stiut ce sa faca cu surplusul care i-a dat Dumnezeu. Hristos vorbeste acolo ca scopul vietii este sa te imbogatesti fata de Dumnezeu. De aceea, cand Dumnezeu te judeca, pune in balanta: Ce e prioritar pentru tine? Sufletul sau lucrurile? Ce te domina? De ce depinzi? Daca depinzi tot mai mult de lucruri, indiferent ca acestea sunt posesiuni materiale sau ideologie, sau cum spuneam – duhul acesta al tehnologiei, orice ar fi. Daca de acestea depinde viata ta ai o problema. Dumnezeu cand face bilantul vietii tale, vede cine a fost numarul 1 in viata ta. A fost El? Ce ai facut pentru sufletul tau care ramane? Prioritatea numarul 1 este sa fie sufletul inaintea lucrurilor. De aceea trebuie sa iti regandesti viata, sa vezi de ce depinzi. Da-i semnalul in afara ca tu depinzi de lucruri sau depinzi totdeauna de Dumnezeul tau? VEZI Mesajul #1 aici – Emil Bartos – Prioritatile vietii crestine

Mesajul (2) SambataImportantul inaintea urgentului –  VIDEO pentru ACEST MESAJ nu este public, sau nu exista. Mesajul a fost pentru familisti si doritori de a deveni familisti. Textul: Luca 10, Intalnirea Domnului Isus cu Marta si Maria in casa lor, plus ucenicii care erau acolo. Un principiu, o prioritate mai subtila, care are de a face cu atitudinea fata de stresul, presiunea aceasta a urgentelor. Sa faci deosebirea intre ce trebuie facut acum, urgent si ceea ce nu ai voie niciodata sa nu faci: Importantul. Sa faci o lista de important si urgent. S-ar putea sa te sperii ca afli ca tu traiesti pe baza urgentelor si ai uitat cele mai importante lucruri. Va amintiti, ca Domnul nostru in Matei 23, vorbeste, e adevarat, fariseilor, religiosilor din vremea respectiva si le spune la un moment dat, „Vai de voi, ca atunci cand dati zeciuiala, va ganditi sa dati zeciuiala din marar si uitati nefacute cele mai insemnate, adica cele mai importante lucruri din lege. Dreptatea, mila si credinciosia.”  Acesta-i contrastul la unii religiosi. Ei se opresc la chestiuni secundare, la urgente: „Hai, trebuie facut. Din datorie facem si asta si asta.” Dar, Hristos vrea sa faci din dragote, pentru ca-L iubesti. La fel in relatiile dintre noi. Oare te conduc urgentele? Sa faci toate, sa faci datoria? Sau sti sa te opresti si sa te uiti la ce este mai important? De exemplu la relatii. Relatiile sunt peste urgenta. Nu-i asa? Vei sacrifica o relatie cu sotia, dar cu sotul tau, cu copii tai de dragul unor urgente? Poate te ascunzi dupa urgente si distrugi relatii. Trebuie sa faci ordine in viata ta. Din nou, fa lista asta despre ce e important si ce este urgent. Importante sunt relatiile cu Domnul tau, cu ai tai. Si asa, ne avem pentru putina vreme aici pe pamant. VIDEO pt. ACEST MESAJ nu exista. Daca da cineva de el, va rog sa ma anuntati.

Mesajul (3) Duminica dimineata Relatia inaintea reputatiei Text: Luca 19, Relatia inaintea reputatiei se bazeaza pe intalnirea aceasta cu Zacheu. Este o alta lectie pe care Domnul vrea sa o dea ucenicilor Lui. In contextul evnagheliei dupa Luca, sa stiti ca acest pasaj apartine unor texte, paragrafe care se adreseaza celor respinsi, sau celor care nu sunt acceptati de societate. Vamesii, de exemplu. Zacheu, nu numai ca era vames, era mai marele vamesilor. Zacheu facea parte din aceasta categorie. N-avea de loc o buna primire in randul evereilor, mai ales. Deci este vorba de un om marginalizat in ochii ai celorlalti semeni. Nici nu era privit un evreu autentic, cel care se vindea romanilor. Apropo, numele Zacheu inseamna ‘cel drept’. Aici este vorba despre convertire, in final. Pentru ca Isus Hristos intra in casa unui vames si-i aduce manturiea. In contextul alegerilor in tara noastra, e ca si cum te-ai gandi la convertirea unui politician. Vedeti, noi nu credem ca o categorie de oameni au nevoie de Dumnezeu, (ba chiar) credem ca nici nu au nevoie sa fie mantuiti. Cum era in vremea aceea evreii, s-au gandit, „Poate un vames sa fie mantuit?” E ca si cum astazi te-ai gandi, politicienii astia, pe toate afisele au nevoie de mantuire. Te-ai rugat vreodata pentru ei? Te gandesti doar, „Ce a promis si ce a tinut?” … la caracter, sau ce bogatie are. Te gandesti in toate sensurile, dar, Hristos spune, „Ganditi-va altfel, uitati-va altfel la ei. Acesti oameni sunt oameni cu suflet si au nevoie si ei de manturiea lui Isus Hristos.”

Spiritul societatii de atunci exista si astazi. Spiritul acela de reprobare, de respingere a celor care noi credem ca nu merita mantuirea. N-au cum sa ajunga vreodata la miezul mantuirii! Totul insa, in acest caz din Luca 19, totul are loc public, la vedere. Nu se ascunde nimic. Ma voi opri la un verset, care cred ca ne vorbeste noua mult astazi. Dar, intai o sa ma ocup de personajul principal, care nu este Zacheu. Personajul principal este Isus Hristos, Domnul nostru. Apoi am sa trec la Zacheu, apoi am sa trec la cartitori. Sunt trei personaje aici:

tissot-zacchaeus-in-the-sycamore-adaiting-the-passage-of-jesus-732x520

1. Isus – modelul, cauta omul pierdut

Isus este cel care cauta omul pierdut. Adica, Isus Hristos era in drum la Ierihon, o cetate insemnata in vremea aceea. Probabil ca avea un obiectiv, altul decat sa se opreasca in casa unui vames. Dar, in vremea aceea, popularitatea lui Isus crestea evident. Era un tanar rabin, curtat de politicieni. Multimea nu odata l-a dorit lider, a vrut sa-L faca imparat chiar. Intelege-ti? Aici e vorba de un pericol al popularitatii, al reputatiei. Sa fi cineva, sa ai contextul care arata: Esti cineva. Ex. – sa te uiti in zona orasului tau si sa zici: „Eu sunt pocait. Eu sunt sfant, eu sunt altfel.” Si ai tendinta aceasta, toti o avem, ca sa ne uitam de sus la ceilalti, ca si cum noi avem harul, avem mantuirea, noi suntem altfel decat ceilalti. Ai avut vreodata tendinta aceasta? Eu am avut-o. Nu odata; sa ma uit la colegii mei, la prietenii mei de sus. Adica, eu am o reputatie. Am strans ceva. Ma calific, voi nu. Mai aveti pana acolo. Vedeti, acesta e pericolul popularitatii, a reputatiei- sa te indepartezi de problemele oamenilor, sa trezesti apoi invidia celorlalti.

Isus a trecut pe aicea. Nu pentru ca a cedat popularitatii. El n-a ales sa mearga, sa-si faca lucrarea prin popularitate. Cand a fost ispitit de diavolul, citim aceasta in Luca 4, I s-a propus aceasta varianta. Diavolul l-a ispitit in gandirea Lui, evident. L-a dus pe strasina templului  (in mintea Lui, diavolul L-a ispitit) si i-a zis, „Arunca-Te acum dupa strasina si conform scripturii (diavolul stie sa citeze din Biblie) ingerii te vor prinde. Vei face un miracol. Oamenii te vor urma. Wow. Toti vor fi dupa Tine.” Ce mare ispita a fost aceasta. Isus respinge aceasta varianta a popularitatii, asa cum o respinge si pe cealalta sa transforme pietrele in paini. Dar, Isus respinge aceasta ispita pentru ca pe el il interesau oamenii.

Ceea ce gasesc la Hristos, dominant in atitudinea Lui, in vorbirea Lui este dragostea pentru oameni. El a venit, Fiul lui Dumnezeu, intrupat printre noi, plin de har si de adevar si dintre toate variantele cum sa-si faca lucrarea a ales una: Surpriza- si pentru diavolul si pentru Ioan Botezatorul chiar. Nu era sigur (Ioan): Oare acesta e Mesia? Asta e metoda? Da. El a venit sa ne slujeasca. Sa se duca la cei care au nevoie de doctor. La cei pierduti, la cei declasati. Nu e nici o surpriza, porecla lui Isus, stiti care era printre cei de sus, in cercurile inalte ale liderilor religiosi? Un rabin – prietenul vamesilor si al pacatosilor. Da, pentru ca acesta era obiectivul. Sa va citesc un pasaj din Matei 9. Ce facea Hristos, care era scopul Lui? In Matei 9:9 gasim chemarea primului vames, Matei. Spune ca Isus a vazut un vames numit Matei, la vama si i-a spus, „Vino dupa Mine.” Si acesta se scoala si merge dupa Isus. Pe cand statea Isus in casa la masa, iata ca au venit o multime de vamesi si pacatosi. Probabil colegi de-a lui Matei care au auzit ca a lasat o slujba asa de buna, ca sa mearga sa fie ucenicul unui rabin asa de tanar. Fariseii au observat totul si se adreseaza ucenicilor lui Isus: „Pentru ce mananca invatatorul vostru cu vamesii si pacatosii? Isus i-a auzit si a zis: „Nu cei sanatosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Duceti-va si invatati ce inseamna: ‘mila voiesc, iar nu jertfa’, ca n-am venit sa chem la pocainta pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi.” Slava Domnului pentru aceasta. Acesta era obiectivul lui Hristos. (19)

Adica, El iubea, investindu-se pe Sine in relatii, in ceilalti. N-a venit pentru Sine. A venit sa ne prezinte un model cum sa traim, care sa ne fie prioritatea. N-a fost El, n-a fost reputatia Lui, popularitatea, ci relatiile. Pe Hristos il interesa relatiile. Statea la masa cu cei care erau deja condamnati de catre marii religiosi ai vremii, cu acel spirit de superioritate: „Asta intra, asta nu intra in iad, sau in cer.” Acesta era planul lui Hristos. Sa se investeasca intr-un grup de ucenici. Sa-si traiasca viata inaintea lor. Sa le imprime acestor ucenici dragostea de oameni. Sa cada solzii aceia, barierele care ne opresc sa ne uitam la oameni ca la suflete care au nevoie de mantuire. Asta a facut Hristos. Ma intreb asa dar: Nu cumva ne-a disparut aceasta pasiune pentru oameni pierduti? (20:40) (Poza Liviu Olah de la http://centruldeistoriesiapologetica.files.wordpress.com)

Mantuirea mea s-a produs in 1974, cand eram de 17 ani. Eram undeva la balconul bisericii nr. 2, acum Biserica Emanuel din Oradea. Intr-o seara in care pastorul bisericii de atunci, fratele Liviu Olah, un mare evanghelist, a adresat un apel la sfarsitul unor marturii depuse de  doi tineri care au plecat la seminar si a intrebat, „Este cineva aici care vrea sa-si dedice viata lui Hristos si propovaduirii cuvantului pentru cei nemantuiti? Acest cuvant m-a cercetat adnac. M-am ridicat in picioare, eram in lacrimi, mi-am predat viata Domnului. Intr-o vineri seara oarecare, a fost momentul vietii mele. Mai tarziu, Domnul m-a cercetat sa las ingineria la o parte si sa intru in pastorala si sa fac o alta slujba.

Insa, ce s-a intamplat in perioada aceea, a fost ca datorita pastorului de atunci, fratele Liviu Olah, ni s-a imprimat tuturor o dragoste pentru misiune si evanghelizare, ceea ce este specific bisericilor evanghelice. Uitati-va la ortodoxi, la catolici, fac ei evanghelizare? Foarte rar, aproape nici nu exista terminologia aceasta in limbajul lor, in teologia lor. De aceea, ei cand ne vad pe noi ca facem evanghelizare, ca vorbim cu oamenii, ca-i chemam la mantuire, zic ca facem prozelitism. Prozelitismul este acea atitudine a incerca sa-l convertesti, sa-l schimbi pe cineva neloial. Adica, folosinf mijloace incorecte. Nu e adevarat, noi nu facem prozelitism. Noi predicam evanghelia lui Hristos. Asta se numeste evnaghelizare si este o slujba pe care Hristos  a dat-o bisericii. El a numit pe unii apostoli, pe altii prooroci, pe altii evanghelisti. Asta inseamna evanghelia: Vestea buna. Sa ducem vestea buna celor nemantuiti. (23)

Acest spirit de evanghelizare mi s-a imprimat atunci in tinerete si nu m-a parasit  niciodata. Este extraordinar sa ai un model, un lider. Si asta cred ca a facut Hristos cu ucenicii. Asta a facut  un pastor ca Liviu Olah pentru mine. Aproape nu exista Duminica in care noi tinerii, generatia aceea, sa nu mergem sa predicam, ori dimineata, ori dupa masa. Luam trenul, in gara eram zeci, sute uneori. Nici nu stiam care este grupul nostru. Toti mergeau sa evanghelizeze. Si baptisti si penticostali. Acuma era o deosebire. Baptistii aveau ghitari, penticostalii acordeon si stiai de cine apartin. Dar, nu conta cum, conta ca mergi sa predici evanghelia. Stiti ca in anii aceia ’70, ’80, era o emulatie, era o lucrare cu mare entuziasm in judetul Bihor, si cred ca s-a extins in multe alte judete. Oamenii veneau la mantuire.

Am fost intr-un satuc, undeva in Bihor. Era un singur frate in varsta la 80 de ani si vreo 5 surori, tot asa in varsta. Cand au vazut ca intram 30 de tineri acolo si cantam slava Domnului, au fost absolut miscati. Ce s-a intamplat? Ei au invitat copii lor, nepotii lor, sa vina la biserica cand veneau tinerii de la Oradea. Acum este o biserica noua, construita in satul acela, cu pastor. V-am dat doar un exemplu. Asa se intampla cand ai pasiune pentru cei nemantuiti. Asta ne-a adus Hristos.

Isus este prezentat aici, si nu numai in textul acesta, ci peste tot in evanghelie, ca unul care a venit sa caute si sa mantuiasca pe cel pierdut. Si vrea ca acest spirit de evanghelizare, pasiune pentru cei nemantuiti sa fie si in noi. Cand ti-ai pierdut aceasta pasiune esti un comod, traiesti in confort, in suc propriu religios, si nu se va intampla nimic, nici cu tine, nici cu cei din jur. Nu cumva este o problema la noi asta?

Calatoresc mult in anii acestia, in tara, in diaspora. Aceiasi plangere o am de la pastori, de la lideri, de la tineri: Dispare spiritul, pasiunea pentru cei nemantuiti. Ce sa facem? Modelul este aici. Este Hristos. Nu avem alt model. Dar sti cum primesti din nou aceasta pasiune? Actionand, facand ceva. Pana nu iti deschizi gura, pana nu incepi sa vorbesti despre Hristos altora, nu se va intampla nimic. E buna rugaciune. Dar, doar rugandu-te, asteptand ca Domnul sa-ti incalzeasca inima, sa mai canti o cantare care sa te trimita… Dar, totdeauna canti pentru altul. Nu-i asa? Nu se va intampla nimic daca nu faci ceva. Da, stii ce s-ar putea intampla? S-ar putea sa-ti fie atinsa reputatia, sa te simti stingher, poate sa fi batjocorit. Poate asta nu vrei sa risti?

Asta a facut Hristos, frati si surori. Si-a riscat reputatia. A primit porecle. Era evitat de liderii din vremea aceea, de parca conta, pentru ca se asocia cu vamesii si pacatosii. Pentru ca mergea sa manance cu ei, statea la masa cu ei sa povesteasca, sa vorbeasca; nu doar sa-i cheme la sinagoga. Nu, mergea acolo unde erau ei. Asta e evanghelizare. (27:35)

2. Zacheu

L-am numit ‘cel pierdut’ care cauta mantuirea. Isus este cel care ii cauta pe cei nemantuiti. Zacheu este cel care e pierdut si in cautarea mantuirii. Da, Zacheu dorea sa-L vada pe Isus. Nu stim motivele. Pot fi cateva. De exemplu:

  1. A auzit ca-n grupul lui Isus este si un vames, coleg de-al lui. Si poate inima i s-a incalzit si-a zis, „Oare nu cumva ma va chema si pe mine? Sunt un nevrednic. Dar, Isus e prietenul vamesilor si pacatosilor. Poate, poate ca se va uita si spre mine.”
  2. Sau, poate acest Zacheu avea constiinta apasata de atatea nedreptati pe care le-a facut din pricina slujbei lui. Da, n-a fost de loc iubit de popor, marginalizat de unii si de altii. se adunase mult in constiinta lui. Unii care sunt apasati in constiinta de cate pacate au facut de-a lungul tineretii lor, sau, de exemplu, in familie, cred ca nu mai au nici osansa la mantuire. Unii se judeca prea aspru pe ei insisi. Cred ca nu exista ceva, ca sangele lui Isus Hristos poate sa ierte orice pacat. Si totusi speranta exista. E acolo undeva. Poate, ca la Zacheu, am nevoie sa imi descarc cugetul.
  3. Sau poate ca Zacheu avea nevoie sa scape de povara urii din partea semenilor. Da, acest vames, suspectat mereu de colaboratiunism, marginalizat de liderii religiosi. Cum spuneam- unii nici nu il mai socoteau evreu, pentru ca se vandu-se romanilor. Sau, poate ca, pur si simplu, acest Zacheu vroia reabilitarea numelui sau in fata poporului, in fata semenilor.
  4. Sau, ma gandesc eu, toate la un loc. Poate toate au fost motive reale, pentru acest om sa Il caute pe Isus.

Acum, imaginati-va- un V.I.P. (very important person- o persoana foarte importanta) pe vremea aceea. Mai marele vamesilor, ca si cum te-ai gandi astazi – seful fiscului, seful vamilor. Cineva care in societate are o pozitie inalta. Stiti ce a facut acest personaj important din vremea aceea? S-a urcat intr-un copac, ca sa Il vada pe Isus. S-a urcat, smerindu-se. Doar ca sa-L vada pe Hristos, sa primeasca mantuirea, eliberarea.

Si cand Domnul nostru ajunge in dreptul lui Zacheu, cine sa-I fi spus de Zacheu? Nimeni, dar El cunoaste inimia noastra si numele noastre, pentru ca e Creatorul  si Mantuitorul nostru. Si cand ajunge in dreptul lui Zacheu, se opreste, isi schimba planurile- Asta face dragostea de oameni! Schimba programele noastre. Si Domnul nostru ii spune direct lui Zacheu: Zachee, da-te jos de graba. Astazi trebuie sa fiu in casa ta, sa-ti aduc mantuirea.” Si contrar asteptarilor lui Zacheu, contrar preconceptiilor multimii, contrar traditiilor evreiesti, Isus se autoinvita in casa lui Zacheu. Oh, nu asteapta invitatia, se autoinvita, „Vreau sa-ti aduc mantuirea.”

Un aspect foarte important, sa stiti. Exista oameni in jurul nostru, care adanc in sufletul lor vor mantuirea. Vor sa stie mai mult. N-au liniste, au apasare. Cugetul este incarcat. Ce facem noi pentru ei? Asteptam sa vina la biserica? Uite, ca i-am invitat pe unii si n-au venit. Asteptam ce sa se intample? Sa treaca prin intamplare pe langa biserica, sa auda corul si sa zica, „Imi place cum canta, vin la biserica.” Si asa se poate, dar asa de putini vor veni, vor fi atinsi de evanghelie. Noi trebuie sa-i cautam. Asta a facut Hristos. S-a oprit langa Zachei si a zis, „Astazi trebuie sa intru in casa ta, sa-ti vorbesc despre mantuire, despre eliberare.”

Isus n-a afirmat niciodata ca a fi vames, ca a fi important in societate, sau a fi bogat inseamna implicit sa fi pacatos. Niciodata nu spune asta. Ca esti intr-o anumita pozitie, sunt circumstante, poate Dumnezeu te-a trimis in zona respectiva, te-a ridicat, poate-i munca ta. Dimpotriva, ce vrea sa spuna Hristos este ca oricine poate fi mantuit, indiferent cine esti si cum te vad ceilalti. Puterea transformatoare a harului poate reabilita pe oricine care Il cauta pe Isus. Si apoi il gasim pe acest Zacheu, mantuit in casa lui. Mantuirea i-a adus, deodata, o mantuire launtrica. Vedeti cat de lejer ii vorbeste Zacheu Domnului, cand ii spune, „Doamne, uite, mi s-a schimbat gandirea economica. Asta face in primul rand mantuirea. Noi nu ne-am gandit la lucrul acesta. Dar, cine-L primeste pe Hristos, si Duhul lui Hristos ii revolutioneaza centrul gandirii lui, gandirea lui, sentimentele lui, planurile lui vine si la zona banilor, la zona economica. Prea mult ne plac banii. Cand Hristos intra in tine, in casa sufletului tau, sau chiar in casa ta, se schimba bugetul. Se schimba obiectivele, slujirea, PRIORITATILE.

Aceasta mantuire care a intrat in inima lui Zacheu si in casa lui i-a adus sfintirea ‘metanoia’, schimbarea gandirii si ii aduce si duhul multumirii. Zacheu e linistit si incepe sa dea la altii, sa imparta si sa-si descarce cugetul incarcat. Si sa fie reabilitat in fata oamenilor, posibil. Dar, e mai mult de atat. Eu vad altceva aici. Harul a intrat in inima lui. Si harul te face milos. Exista o expresie in limba latina, foarte frumoasa care inseamna – mila, te face milos. Darul, te face darnic. Asta s-a intamplat cu Zacheu. Si asta s-a intamplat cu multi dintre noi. Asta a avut loc cand Hristos a intrat in casa noastra.

3. Fariseii

Avem o categorie negativa aici. In vers. 7 din Luca 19, citim, „Cand au vazut lucrul acesta (ca Isus a intrat in casa unui vames) toti carteau.” Asta imi spune mie ca nu doar multimea, ci si ucenicii. Ucenicii erau acolo cu preconceptiile lor.  „Chiar asa Doamne? Inteleg sa cautam pe pacatosi, dar, chiar un vames? Mai marele vamesilor?” Si toti ziceau, „A intrat sa gazduiasca la un om pacatos.” Cu alte cuvinte sparge traditia. Nu e de urmat. Nu e demn de incredere. Ce fel de lider, ce fel de teolog, de predicator e acesta? Aceasta categorie a cartitorilor, cine sunt ei? Eu i-am numit ‘cartitorul, cel caruia nu ii pasa de cel pierdut’. De ce? Pentru ca avea o inima arida, care nu pulsa pentru cei nemantuiti. Vedea doar exteriorul, fatada, aparentele, care se uita doar la fata noastra- la imagine. El reprezinta acel religios, religios intre ghilimele, care evita contactul cu pacatosul. E ca si cum au o aura in jurul lor. Ei sunt experti in a critica, a carti, in a judeca.

Oh, ei admira miracolele Domnului Isus, dar nu sunt de acord cu relatiile lui Isus.  Ce sa caute Isus la un vames? Da, noi suntem aceia. Ne-am inchis in ghetto-ul nostru, ne protejam, avem stilul nostru, felul nostru… e comod, nu-i asa? Noi nu ne atingem de pacatosi, nu. Imi aduc aminte de o ilustratie:

Am citit despre un eveniment, un caz la o biserica undeva in Statele Unite. O biserica mai mare, dar mai clasica. O biserica frumoasa, avea anumite standarde. La un moment dat, pe usa bisericii intra un hippie. Un tanar imbracat, asa, cum nu ne place noua- cu blugi, cu cercei… Se uita, nici un loc liber. Ce sa faca? Fara inhibitie, nestiind regulile din mijlocul unei biserici locale, vine drept in fata amvonului si se pune jos. Sta si asista la toata intalnirea. Majoritatea (erau) deranjati: Hmm, nu stie comportament, necivilizat, mai si mirosea a tutun. Si in momentul acela cand biserica era blocata- Ce cauta asta printre noi? Un frate diacon, in varsta, care era la intrare, intelege toata situatia, se duce drept in fata si se pune langa tanarul acela si sta si el ca el. Vorbeste cu el, ii explica. Dintr-o data, toata atmosfera din biserica se relaxeaza si in final, tanarul acela a ramas in biserica. A primit mantuirea.

Asta este actualizarea acestei situatii. Mi-aduc aminte eu, daca tot vorbeam de Oradea si de perioada trezirii spirituale. Cantam in corul barbatesc in Oradea, faceam misiune atunci desi eram tinerel. Intr-o joi parca, era repetitie de cor. Apare la corul barbatesc un tanar pletos. Era 1974-75, se purta atunci. Toti am ramas blocati, mai ales fratii mai in varsta, imediat iritati. Dirijorul corului insa, il pofteste pe tanar sa ia loc si il verifica la voce, asa cum facea de obicei. Cand incepe sa cante baiatul acesta, o voce de tenor absolut superba. Imediat ii spune, „Tu treci la tenor.” Nu-i spune nimic de plete. Si vine la repetitie si a fost botezat cu plete cu tot. Fratele Olah l-a botezat asa cum a venit. Nimeni nu i-a spus nimic pentru ca el se predase Domnului, el vroia sa Il urmeze pe Hristos, vroia sa cante in cor. La cantarea corului s-a predat. Si acum era printre noi. Luni de zile, dirijorul nu i-a spus vreodata, „Taie un pic frate. Fi si tu ca noi”. Pana intr-o zi cand singur s-a tuns. Ce mi-a placut insa e atitudinea dirijorului. Pe el il interesa omul cum arata, nu aparenta. E un suflet. Are drag sa cante, slava Domnului. Intelept om. A ramas in biserica, a fost si a ramas un cantaret care da slava Domnului.

Sa-ti pese de cel pierdut. Dar, daca esti cartitor, asta te blocheazala aparente. Acesti cartitori care vorbeau impotriva lui Isus, reprezinta legalistii- cei credinciosi, obsedati de reguli, de legi, de datini, interesati de imagine, de reputatie, de opinia celorlalti. Acestia spune Hristos in Matei 23, nu numai ca nu intra in imparatia lui Dumnezeu, dar, problema este ca si blocheaza pe cei care vor sa intre in imparatia lui Dumnezeu. Cuvintele lui Hristos sunt foarte aspre acolo, pentru ca lor nu le pasa de suflet, ci de aparente, de apreciere, de reputatie.

Relatia inaintea reputatiei = Empatie

Aceasta ne invata Hristos. E un mesaj foarte relevant pentru noi astazi. Ce inseamna asta? Am sa lansez un termen nou. EMPATIE. Asa este si in limba greaca de unde provine. Inseamna sa ai pathos-pasiune. Empatia este acea capacitate a sufletului nostru de a recunoaste si de a imparti sentimente. Este atunci cand te identifici prin traire cu celalalt. Cand te pui in locul lui, sa intelegi ce simte? Ce traieste? Inainte de a-l judeca, cauta sa il intelegi, sa fi in locul lui, in papucii lui, sa zici, „Pentru ce face, pentru ce gandeste asa? Pentru ce gandeste asa? Asta se numeste empatie. Hristos aplica empatia mereu. „Pentru aceasta am venit,” spunea El.

Empatia curata conduce la compasiune. Cand te pui in locul celuilalt si intelegi, asta te va face sa fi pasionat, interesat de sufletul celuilalt, de trairile lui. De aceea El era prietenul vamesilor si pacatosilor. Nu pentru ca facea ce faceau ei, nicidecum!  In curatie, s-a tinut curat pana la capat, a fost fara pacat. Dar, a fost prietenul lor in sensul acesta, ca si-a riscat reputatia in schimbul relatiei. Pe El il interesa Zacheu, sufletul acelui om.

Dar, cartitorii sunt peste tot.  „Noi nu facem asta… Noi, niciodata nu…,” sunt cele mai periculoase cuvinte pentru o biserica. Daca ai Duhul lui Dumnezeu, lasa ca Duhul lui Dumnezeu sa te invete ce sa faci. Nu, „Noi niciodata nu….” dar, cine esti tu sa pui standarde la altii? De aceea, aici e riscul, ca la Hristos- reputatia ta sa treaca in plan secundar. Prestigiul tau, ce e acela? Interesul, pasiunea principala sa fie sufletul pierdut.

Dar, avem probleme. Nu-i asa? Daca le-am contabiliza, am schimba foarte multe lucruri. Noi nu mai avem aceasta prioritate. Ne inchidem in comunitatile noastre. Suntem intoleranti religios. Clasificam usor. Judecam foarte usor, iertam foarte greu. Ne separam de P-A-C-A-T-O-S-I. Supralicitam disciplina in biserica. Ne pierdem in dezbateri marginale si oamenii mor in pacat, nemantuiti, langa noi.

Care-s lectiile practice, care mi le-as lua pentru mine? 

  1. Sa-i cautam pe cei pierduti, mai mult decat ne cauta ei pe noi. Sa nu traiti cu iluzia aceasta ca vor veni ei daca Domnul i-a ales. Credem in aleger. Dar, aceasta nu se realizeaza fara aportul nostru, fara lucrarea noastra. Sa iei initiativa, nu sa astepti ocazii, ci sa le creezi tu. De ce sunt oamenii nemantuiti? Pentru ca nu sunt interesati de mantuire. E simplu. De aceea, nu astepta ca ei sa te caute. Pavel ii numeste morti in pacat, copii ai nelegiurii. Asa eram si noi candva. Ei n-au sensibilitate pentru aceste lucruri duhovnicesti. Nu te astepta nerealist ca ei sa te caute. Cauta-i tu. Ai colegul langa tine, ai vecinul. Spune-i de Hristos, vorbeste-i. Asta a facut Hristos. A luat initiativa. A lasat multimea pentru unul singur. A intrat in casa lui. S-a auto-invitat si I-a adus cuvantul eliberator. Asta se numeste evanghelizare prin initiere. Este si ceea ce spune Pavel in Romani 10, „Fratilor, cum crede-ti ca vor auzi, daca nu este un propovaduitor?” 
  2. Cand ii cauti pe cei pierduti, fi pregatit a renunta la anumite preconceptii (prejudecati). Asta inseamna risc. Nu inseamna sa renunti la valorile tale, la credinta ta, la convingerile de baza. Dar, la anumite lucruri, spune Pavel, in care tu ai ajuns la intelegere. Tu esti incredintat in anumite lucruri, tine-le pentru tine. Anumite lucruri sunt secundare, nu sunt esentiale pentru  mantuirea unui om. Hristos a riscat acuze, critici, batjocura, nedreptati, doar pentru a ne salva pe noi. Pavel spune, „Fac totul pentru evanghelie. Risc totul.” Dar, avem aceasta problema frati si surori, sindromul reputatiei inaintea oamenilor. E totdeauna alimentat de preconceptii si trebuie sa fi gata sa renunti la ele cand e vorba de mantuirea unui om. Mantuirea e mai larga decat crezi tu. Harul este mult mai generos, decat il prezentam noi. Va aduceti aminte cand s-a format prima biserica in Fapte 2? Au cazut conceptii, preconceptii, una dupa alta, tot s-a spart, cand harul si Duhul lui Dumnezeu a venit si au nascut oamenii din nou. Si Petru nu vrea sa mearga la Corneliu ca-i Roman. Si Duhul lui Dumnezeu il cerceteaza si printr-o vedenie, ca sa-i demonstreze ca evanghelia este inclusivista, nu exclusivista- cum poate o prezentam uneori noi. Harul include mai mult decat am vrea noi. Dar, acesta-i harul lui Dumnezeu. Asa ne-a cucerit si pe noi. Doara, sa nu crezi ca ai avut vre-un merit sau eu am avut un merit cand Domnul m-a cautat si mi-a adus mantuirea mie si casei mele. Acesta este harul lui Dumnezeu
  3. Cand ii gasim pe cei pierduti, tine relatii de durata, nu reputatii de moment. Cand ii gasesti, petrece timp cu acela. Ucenicizeaza-l. Asigura-te ca a inteles ce trebuie inteles si mentine relatii pe termen lung. Nu o relatie de moment, ca sa te lauzi ca tu ai fost un mijloc prin care Domnul a mantuit pe cineva. Ce asteapta Hristos este o ucenicie. Un proces care uneori dureaza ani si ani de zile. Am un prieten care ani si ani de zile a lucrat la o relatie cu un fost coleg de facultate, profesor de fizica, intr-alt oras. Cand avea timp trecea pe la el si locuiau in orase diferite. Aveau o prietenie care a durat ani de zile, ca in final, vazandu-l pe acest credincios cat de pasionat era, cat a riscat venind mereu in casa lui, a vrut si el sa devina unc crestin ca el. A fost o ucenicie de ani de zile, dar a meritat. Acest tanar barbat atunci mi-a fost student, acum cativa ani la un program de masterat. Atata pasiune aintrat in el. Dumnezeu l-a ridicat, e slujitor acum al evangheliei. Totul a fost din cauza unei investitii pe termen lung. Asta conteaza in ucenicizare. In acest sens, ucenicii se fac, nu se nasc. Ii formezi, trebuie sa construiesti relatii in timp. Poate ca unii, de aceea nu sunteti pasionati de evanghelizare, pentru ca stiti ca va cere jertfa pe termen lung.  Dar, aici este jertfa voastra, aici este onorarea lui Hristos. Da, cere timp, energie, emotii, intelect. E un proces care costa, dar harul adevarat nu e ieftin. Harul a costat sangele Fiului lui Dumnezeu. Pe tine ce te costa ca sa extinzi acest har?

Am avut un student numit Dan, acum cativa ani, care mi-a relatat cum a venit la Hristos. Intr-un alt oras din tara a fost angajat la un patron crestin. Doi ani de zile l-a urmarit pe seful lui, cum se poarta, cum vorbeste, cum reactioneaza la crize, cum stie sa ierte sau nu. L-a urmarit cum traieste. Niciodata acest sef crestin nu l-a invitat la biserica. A mentinut o relatie si de angajat, dar si de prietenie. Usa lui era deschisa, discutau tot felul de probleme, analizau impreuna, se castiga incredere. Increderea se castiga in timp. Si pas cu pas s-a construit o relatie, pe plan important, atat de importanta incat s-a finalizat intr-o zi cand prietenul acesta, Dan, a cerut sa fie vazut de patron si i-a spus, „Uite, te-am urmarit doi ani de zile, am vrut sa vad cine esti si am sesizat asta si asta. Si i-a spus: onestitatea ta, prietenia pe care mi-ai acordat-o; mi-am dat seama ca tu ai o credinta pe care eu nu o am. Vreau sa ma duc, sa ma inchin la biserica la care te duci tu. Patronul nu i-a vorbit despre biserica lui, dar a trait inaintea lui. A venit la biserica impreuna cu sotia si au ramas acolo. Acum este un slujitor important in biserica aceea.

Acesta este modelul lui Hristos. Asta ne-a invatat El si asta am vrut sa va las si eu dumneavoastra. E o prioritate. Nu trebuie pusa undeva la lista pe care le fac altii, pastorii ca asta-i treaba lor. Nu. E a noastra a tuturor. Sa-i cautam pe cei pierduti mai mult decat ne cauta ei pe noi. Sa fim gata atunci cand ii cautam sa renuntam la anumite preconceptii, pentru a ne apropia. SI cand ii gasim, si cand sunt gata sa-L urmeze pe Hristos, fi pregatit pe o jertfa de termen lung. Ca e o investitie pe termen lung ca sa desavarsesti o munca de ucenicie. Fi pregatit pentru relatii pe durata. Acestea raman, acestea conteaza. Relatia este inaintea reputatiei.

Nelu Brie – A Doua Şansă – la Biserica Betania Cluj 25 Noiembrie, 2012

Multumesc sorei Bibi Danaila pentru atentionare la predica fratelui Nelu Brie. Faceti click pe poza fr. Nelu Brie sa accesati video sau cititi transcrierea predicii mai jos.

PAGINA Nelu Brie PREDICI aici

Ninive – capitala Asiriei via http://www.bible-history.com

Nelu Brie, pastorul Bisericii Emanuel din Sibiu si profesor la Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti predica despre

Textul Iona 3:1-10

Existenta noastra se desfasoara in doua planuri diferite: planul terestru si planul ceresc. Viata fiecaruia dintre noi se desfasoara in aceste 2 planuri. Aceste doua dimensiuni se influenteaza reciproc. Pe pamant, noi oamenii facem ceea ce socotim potrivit sa facem. Deciziile si actiunile noastre se consemneaza, se unesc intr-un mesaj care pleaca spre lumea de dincolo. Mesajul nostru ajunge in spatiile creseti. Este consemnat. Atrage dupa sine decizii, ecouri,  care apoi se intorc in planul omenesc si ne determina viata.

In esenta, acesta este adevarul de la care se porneste in cartea profetului Iona. Oamenii, pe pamant fac ceea ce ei considera potrivit. Faptele lor se aud in cer, nasc decizii in cer care atunci se intorc pe pamant si determina cursul vietii.

In planul terestru este vorba de o cetate antica, capitala a unei dintre cele mai mari imperii care a existat vreodata- orasul Ninivei, capitala imperiului Asirian. Notitele continua sub poza. Fa click pe poza sa vizionezi predica la Biserica Betania Cluj:

Watch live streaming video from bisericabetaniacluj at livestream.com

Faceti click pe poza sa accesati video. Cateva instructii pentru video la Livestream. Lasati ca video sa se descarce inainte de a-l porni (3-5 minute). Chiar la inceput va aparea o reclama scurta. Lasati reclamele de cate ori vin, daca le opriti, va va intrerupe mai des. Reclamele baner- peste ecran in partea de jos pot fi inchise- faceti click pe coltul din dreapta ‘close’ de cate ori apare. E cam ghinion cu reclamele lor, dar merita vizionarea programelor chiar daca Livestream pune mai multe reclame. Predica incepe la minutul 73:00 (1 ora 13 min).

Textul Iona 3:1-10

Transcriere din predica:

Ninive, s-a scris de ei in Genesa

In planul terestru este vorba de o cetate antica, capitala a unei dintre cele mai mari imperii care a existat vreodata- orasul Ninivei, capitala imperiului Asirian. Orasul era un oras foarte vechi. Existenta lui era consemnata inca din primele pagini ale sfintelor scripturi. Geneza cap. 11 vorbeste deja despre zidirea orasului Ninive. Un oras vechi, cu o religie idolatra. Numele orasului venea, de fapt, de la zeitatea principala. Orasul s-a mai numit Ninua, zeita s-a numit Ninua. Mai tarziu a fost cunoscut sub numele de Ishtar de la Israeliti cand au mers in idolatrie s-a numit Astarte. Orasul era un oras idolatru si foarte puternic. Scriptura spune aici ca avea o lungime cat cale de trei zile. Ruinele pot fi descoperite pe o suprafata de 50 km lungime. Ca de la Cluj la Dej, atata era orasul Ninive. Un oras foarte mare, puternic, zona fortificata era inconjurata cu ziduri inalte pana la 30 de metri si cu o latime ce lasa la trecere trei care de lupta. In spatele zidurilor orasul era de necucerit.

In jurul orasului s-a format un imperiu cunoscut in istorie pentru atrocitatile sale. In campaniile de cucerire, armata Asiriana a nimicit tot ce a intalnit. Ce era bun de dus in robie a dus in robie. Iar restul era trecut prin foc, prin sabie. In urma ramanea doar distrugere. Un popor foarte crud, cruzimea lui fiinddescrisa chiar si pe paginile sfintelor scripturi. Acesti oameni, construind un imperiu atat de puternic, renumiti pentru cruzimea lor s-au socotit de neinvins. Numai ca incet, incet faptele lor s-au strans intr-un mesaj si mesajul a fost transmis in lumea cereasca.

In cer a avut loc un sfat

Cu aceasta ne mutam in spatiul ceresc. Intr-o zi, potrivit primelor versete din cartea Iona, in cer a avut loc un sfat. Este posibil ca evenimentele sa se fi petrecut dupa modelul relatat la inceputul cartii Iov. Ingerii sfinti au fost prezenti la sfat. Au venit cu toti din toate partile, iar Dumnezeu pe scaunul de Domnie. In mijlocul acelei adunari in care nu stim ce s-a mai spus, cineva a adus o veste. Vestea a fost privitoare la nelegiuirea din cetatea Ninive. Vers. 2 ne spune „caci rautatea ei,’ zicea Dumnezeu, „s-a suit pana la Mine.” Este posibil ca acel purtator de cuvant sa fi trecut in revista toate atrocitatile care s-au petrecut in oras si in afara lui de catre cetatenii acelui oras. Crime, jafuri, ucideri, torutri de tot soiul. Toate atrocitatile si faptele mizerabile, rautatile. Vorba imparatului din Ninive: Faptele de asuprire, calea lor cea rea.

Ne putem inchipui revolta pe care ingerii au aratat-o la auzul acelor teribile  cuvinte. In atmosfera  din cer cu siguranta ca a plutit un gand. Ceva trebuie facut. Asa lucrurile nu mai pot sa ramana. Hotararea a fost luata. Ninive sa fie nimicita. A fost stabilita data nimicirii, hotarate instrumentele judecatii, delegati purtatorii judecatii. Planul pedepsirii a fost facut minutios si stabilit in fiecare detaliu. Mai trebuie aprobarea finala. Dumnezeu a spus ca planul este bun. Ninive sa fie nimicita. Numai ca, intr-un mod surprinzator pentru oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu insa pentru ingeri. Dumnezeu a zis: „Dar, mai inainte sa ajunga solii purtatori ai pedepselor divine in Ninive vom trimite un profet. Profetul ales a fost Iona si mesajul a fost:

A Doua Şansă

Un cuvant scurt: „Inca 40 de zile si Ninive va fi nimicita.” Acest mesaj dur, scurt, fara posibilitate de rastalmacire. Contine in sine insa vestea cea buna  a şansei a doua. Poate ca cineva va intreba: „De ce a doua  şansă? De ce a doua şansă pentru noi? Raspunsul cred ca este urmatorul:

(A) Prima şansă Fiecare din noi am ajuns un stadiu al credintei noastre cand Dumnezeu  a vazut ca in noi s-a dezvoltat suficient de bine discernamantul intre bine si rau. A existat cand inocenta noastra de prunci- te uiti la un bebelus de 6 luni si nu stie nici pe ce lume, nici cum il cheama. Ce sa stii apoi ce-i bine si ce-i rau? Dar creste. Incet, incet se inalta si vine un moment in existenta sa cand Domnul Dumnezeu cercetandu-l stie: Pruncul acesta cunoaste ce-i bine si ce-i rau. In urmatoarea clipa sau ceas, sau zi el este dus intr-o intersectie. Aceasta intersectie se numeste intersectia morala. I se pune in fata alegerea- alegi binele sau alegi raul.

Ajuns in intersectie, acolo este prima şansă. Si ce am ales? Cati ne gasim aici am ales răul. Caci din pricina acelei alegeri facute oamenii sunt declarati de Dumnezeu pacatosi si lipsiti de slava lui Dumnezeu. Si cu smerenie spunem ca asa suntem si noi. Acolo a fost prima şansă. Acuma, ea s-a incheiat, s-a consumat.

(B) Şansa a doua – Insă, inainte ca Dumnezeu sa aduca judecata pentru faptele acumulate de dupa prima intersectie si pana in prezent, Dumnezeu decide sa ofere şansa a doua. Sa ne uitam la cuvintele citite ca sa vedem care este economia a şansei a doua.

La a doua şansă Dumnezeu ofera har 

El ofera har, harul mantuirii. Iata cum incepe propovaduirea lui Iona: INCA 40 de zile si Ninive va fi nimicita.” Inchipuiti-va ca Domnul Dumnezeu, printr-un profet, ar vorbi foarte convingator vreunuia din noi, un mesaj de tipul: Inca 40 de zile si te vei prapadi intr-un teribil accident de circulatie. Ce a-ti spune la auzirea unui asemenea mesaj? Dar, sa stii sigur ca-ti vorbeste Dumnezeu , nu ca te sperie un om. „Inca 40 de zile si tu vei pieri.” Ce fel de mesaj ar fi acesta? Ne-am ingrozi. Dar in acelasi timp ar trebui sa ne legam de cuvantul „inca”, pentru ca in cuvantul „inca” este concentrat tot harul lui Dumnezeu. In alte vorbe, tocmai ce Domnul Dumnezeu comunica cetatii era ca lungi ani in care Dumnezeu a fost favorabil orasului- zilele acelea, saptamanile si lunile acelea in care harul lui Dumnezeu s-a revarsat si inca mai sunt,. Dar, din ele au mai ramas 40 de zile. Dumnezeu ofera har. Dumnezeu ne-a dat si noua har. A lasat si peste noi favoarea Sa, bunavointa Sa, iubirea Sa, dizpozitia de a ne ierta pacatele. O inima deschisa pentru pacatosi care L-au suparat pe Dumnezeu prin pacate. Pentru Ninive, ca de altfel si pentru noi, harul lui Dumnezeu este exprimat in doua feluri:

(1) Har – Mai intai Dumnezeu trimite un mesager.

Mesagerul a fost Iona, un mesager credibil. Cu siguranta ca inainte ca sa ajunga Iona in Ninive, a ajuns in Ninive vestea sosirii lui Iona. Si cetatea era in mare framantare. Oare ce va zice mesagerul din peste? Un mesager credibil.

Mai credibil insa decat Iona este mesagerul care ni se adreseaza prin sfanta evanghelie. El este Domnul nostru Isus Hristos. Noi, ceilalti, purtatorii Lui de cuvant. Dar El e mesagerul. Si marturia credibila a lui Dumnezeu este ca El a inviat din morti. Si harul Lui Dumnezeu se exprima prin acest mesager credibil: Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu care poarta cu sine un mesaj.

(2) A doua componenta a harului- Mesajul.

Mesajul lui Iona a fost mesajul celei de a doua sanse care este atat de concentrat comunicat si ingrozitor comunicat. Si bine ca mesajul pentru noi e altfel: „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” Ca apoi Pavel sa spuna, ca incununare: „Dumnezeu, harul lui Dumnezeu care aduce mantuire pentru toti oamenii a fost aratat.” Acest har ni s-a aratat si noua, ca nu ne-a nimicit Dumnezeu cand am savarsit pacate. Asta nu inseamna ca nu ne-a vazut ca am pacatuit. Faptul ca am continuat sa traim e din pricina harului.

Aduceti-va aminte de Anania si Safira. Doi oameni care s-au facut vinovati de pacat mare in ochii lui Dumnezeu. Au vandut un ogor si au vrut sa injumatateasca darul. Nu-i nici o problema. Socotiti dumneavoastra ca venind la adunare si Petru l-a intrebat pe Anania: Anania, cu banii astia a-ti vandut mosia? De ar fi zis Anania: „Frate Petru, nu cu atata, cu mai mult. Dar, m-am inteles cu nevasta-mea ca avem nevoie de o parte de bani si uite, pe astia-i aducem, ii dau cu inima larga in numele Domnului Isus. Ar fi zis Petru: Domnul o sa primeasca darul tau, nu-i nici o problema. Nimeni nu-i ceruse sa aduca toti banii. Numai ca el, mincinosul, amagit de diavolul declara public ca sunt banii toti. In urmatoarele secunde a cazut jos la pamant mort. Si cateva ceasuri mai tarziu Safira cade la fel.

Citind acolo m-am gandit. Ce-i aici oare? Exceptie sau regula? Regula. Exceptia e cu noi. Exceptia este posibila doar din pricina unui har, care inainte sa vina judecata rosteste cuvantul „inca”. Acest „inca” extinde, face o extensiune ca si cum ar intinde timpul, a pune acolo o enclava in timp ca sa ofere o sansa. Cand Dumnezeu ofera har El e cu inima deschisa pentru oameni. Iertarea este disponibila. Impacarea este posibila. Duhul lui Dumnezeu se revarsa si cerceteaza. Inima omului e framantata, convinsa. Cu ea, Duhul in constiinta argumenteaza dovedind ca-i pacat la mijloc si ca-i nevoie de neprihanire si ca vine judecata. Duhul creeaza circumstante favorabile mantuirii, precum cea din seara aceasta.

Nu poti crede, nu te poti schimba, dar la biserica ai putut veni. Asta-i harul lui Dumnezeu. In vremea harului Dumnezeu e favorabil. Nadajduiesc sa fie favorabil fiecaruia dintre noi si socot ca simpla noastra prezenta aici confirma ca si-n dreptul nostru este valabil cuvantul „inca”.

(3) Harul este limitat.

Cand Dumnezeu ofera sansa a doua El ofera un har limitat. „Inca 40 de zile”. Harul lui Dumnezeu este inepuizabil. Nimeni nu va putea vreodata sa epuizeze sensurile profunde ale harului lui Dumnezeu. El este nemarginit, inaltimea sau lungimea, sau adancimea si profunzimea Sa e de neconceput pentru mintea omeneasca. Unde nici un om nu vede sansa si posibilitate de indreptare Dumnezeu vede si investeste si culege. Ca e harul Lui imens, de necuprins, inepuizabil. Dar limitat. Sa nu creada cineva ca harul lui Dumnezeu tine la nesfarsit. Harul lui Dumnezeu e plin de iubirea si de generozitatea Lui, de favoarea lui Dumnezeu.

Pai, sa se uite Dumnezeu la tine si sa te vada pacatuind, mintand, injurand, curvind, furand, traind in tot felul de pacate- sa te vada, toate astea sub privirile Lui Dumnezeu si Dumnezeu sa se uite tolerant. Oare nu acesta este sensul cuvintelor: indelunga rabdare? Sau: trecuse cu vedere pacatele facute dinainte? Sau cuvintele: Dumnezeu nu tine in seama vremea de nestiinta? Este o imagine teribil de impresionanta. Un Dumnezeu tolerant din pricina harului. De n-ar fi tolerant am impartasi soarta lui Anania si Safira. Dar e bun. Dar nu e doar bun Dumnezeu e bun, dar nu e doar bun. Harul lui Dumnezeu este limitat.

Dovezi biblice: Isaia 55:6 – „Cautati pe Domnul cata vreme se poate gasi„. Vremea este impartita in doua. O vreme Dumnezeu poate fi gasit. O vreme Dumnezeu e aproape si dupa aceea urmeaza o vreme in care Dumnezeu nu mai poate fi gasit si nici nu este aproape.  Evrei 4:1- „Sa luam dar bine seama, atata timp cat ramane in picioare sa intram in fagaduinta Lui, nici unul din voi sa nu se pomeneasca venind prea tarziu„.

Prea tarziu- nu e dupa ce mori, prea tarziu este dupa ce se gata harul. „Sa luam bine seama”, greceste, verbul inseamna: ingroziti-va, tremurati in voi la gandul de spaima ca tot amanand sa va impacati cu Dumnezeu a-ti putea trece in ziua 41-a (a Ninivei, a distrugerii), dupa care nu-i mai nici un har. Luca 19:41-Bucuria Ierusalimului si plansul Domnului Isus: „Cand s-a apropiat de cetate si Isus a vazut-o, a plans pentru ea.” Stiti de ce a plans. Auziti cuvintele: „Daca ai fi cunoscut si tu in ce zi (era ziua 40 a Ninivei) lucrurile care puteau sa-ti dea pacea. Dar acum ele sunt ascunse de ochii tai… Pentru ca n-ai cunoscut vremea Mea cand ai fost cercetata.” 

Har, dar limitat. Sa nu credeti ca aceste adevaruri sunt valabile doar pentru altii. Ele ne cuprind si pe noi. Sa nu socotim ca harul lui Dumnezeu tine de cand ne nastem pana murim. La unii da. Dar, la acei la care tine atat de mult stie Dumnezeu si El nu spune aceasta taina nimanui. Este posibil prin mecanismele rugaciunii de mijlocire, cum gasim in multe locuri din scriptura, ca vremea harului sa se prelungeasca. Mare, mare binecuvantare este sa ai un tata, o mama, un barbat, o sotie, sau un prunc care se roaga pentru tine. Mare har, mare binecuvantare. Sa ia omul acesta, mijlocitorul, sa ia unealta judecatorului si sa-L induplece pe Stapan. Sa zica omul cu securea ca vine la anul ca sa taie smochinul neroditor. Pana atunci il mai lasam.

Sa nu dispretuiti rugaciunile de mijlocire. In ele se intampla o economie pe care ochii nostri de carne si mintea noastra nu o poate patrunde.

Ce se intampla cand se ia harul? 

In vremea harului Dumnezeu e favorabil. Ingerii lui Dumnezeu protejeaza. Urmeaza o relatare personala (! ora 40 min)–E vremea harului. Va chem sa ne intoarcem la Hristos cu grabire, la gandul inspaimantator ca s-ar putea incheia cu harul chiar in seara aceasta.

(C) Dupa har vine judecata. „Inca 40 de zile si Ninive va fi nimicita. Paradigmul, tiparul dupa care Dumnezeu a lucrat in vechime pana in vremurile noastre este acelasi: Har, o vreme si apoi judecata. Cu un individ, cu o natiune, tot asa a lucrat. Cand omul isi vede pacatele se apuca de post si pocainta. Cainta fara lacrimi si fara rugaciune este simulacru. Barbatii din Ninive s-au pocait iar raspunsul lui Dumnezeu este in vers. 10. Dumnezeu a vazut ce faceau ei si ca s-au intors dupa calea cea rea.

Lazar Gog – Raspunsul dragostei

1 Samuel 18:1-4

David sfîrşise de vorbit cu Saul. Şi de atunci sufletul lui Ionatan s’a alipit de sufletul lui David, şi Ionatan l -a iubit ca pe sufletul din el. În aceeaş zi, Saul a oprit pe David, şi nu l -a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său. Ionatan a făcut legămînt cu David, pentrucă -l iubea ca pe sufletul lui. A scos mantaua pe care o purta, ca s’o dea lui David; şi i -a dat hainele sale, chiar sabia, arcul şi încingătoarea lui.

In acest pasaj ne-am reamintit acea istorie in care David la biruit pe Goliat. Si dupa ce l-a biruit pe Goliat s-a prezentat in fata imparatului Saul si a printului mostenitor, Ionatan, vorbind despre Dumnezeu, despre puterea lui Dumnezeu. Si cuvantul lui Dumnezeu ne spune ca dupa ce a terminat de vorbit in fata imparatului, a curtii imparatesti, s-a intamplat ceva foarte interesant. Ionatan, printul mostenitor a aratat o bunavointa si o dragoste deosebita fata de David.

In scena aceasta vreau sa ne vedem pe noi, in legatura cu Domnul si mantuitorul nostru Isus Hristos. Cand Domnul Isus ne vorbeste, cand El ne trimite cuvantul Sau, cand El ne trimite descoperirile Lui, cand El ne reveleaza planul Lui inima noastra trebuie sa se indragosteasca de Isus Hristos, trebuie sa se alipeasca de El. Trebuie sa procedam la un raspuns asa cum David si Ionatan ne sugereaza si ne demonstreaza in pasajul de astazi.

In pasajul acesta sunt trei aspecte ale raspunsului dragostei:

(1) Alipire de Domnul

Cand dragostea raspunde la chemarea Mantuitorului Isus Hristos, de a sta aproape de El, de a fi copiii Lui, de a sta la masa Lui (la cina). Alipirea are o intreita dimensiune:

1)Alipire in intelect- Ca sa te alipesti de cineva trebuie neaparat sa gandesti ca persoana de care te alipesti. In relatia noastra cu Dumnezeu, tocmai aceasta ne trebuieste.

Diavolul stie acest aspect. De aceea, astazi cand stai in biserica lui Dumnezeu, in fata evnagheliei, in fata cuvantului, in fata Mantuitorului Isus Hristos, lucrul pe care diavolul il stie si vrea sa il exploateze este acesta: Intelectul tau, sau mintea ta sa fie abatuta de la legea lui Dumnezeu.

Cand diavolul s-a prezentat in gradina Eden la Adam si Eva, unde s-a adresat prima data? Ce a abordat prima data? Partea intelectuala: „Oare a zis Domnul?”

2)Alipire a inimii- In sfanta scriptura cand vorbim de suflet, cand este aceasta expresie, este o expresie care vorbeste despre a doua parte din componenta noastra. Suntem trup, suflet si duh. Dar, in acelasi timp vorbeste Biblia de suflet, vorbeste de inimi ca sediul al sentimentelor si vorbeste de mentalitate, de emotii. Nu putem sa stam langa Mantuitorul nostru Isus Hristos si sa nu ne alipim de inima Lui. Nu se poate sa fi invitat la masa Domnului nostru Isus Hristos si sa nu-ti bata inima.

3)Alipire a vointei– David a fost uns de Samuel sa fie imparat si profet. Samuel i-a revelat acest lucru si i-a spus: „Tu vei domni in Israel. Dumnezeu iti da tie imparatia. Pe de alta parte, cine este drept print mostenitor in Israel? Ionatan. Imaginati-va ce insemneaza vointa. Vezi 1 Samuel 23:15-17 Care-i voia lui Dumnezeu? David sa fie imparat. (Atunci) si voia mea este, chiar daca sunt printul mostenitor. Care-i voia lui Dumnezeu? Sa umblati in sfintenie. (Atunci) ma leapad de pacat, umblu si eu in sfintenie. Care e voia lui Dumnezeu? Sa traiti in pace unii cu altii. Asta este si voia mea. Care e voia lui Dumnezeu? Sa avem mila de cei de langa noi. Asta este si voia mea. Care este voia lui Dumnezeu? Sa facem bine si sa binecuvantam si sa inaltam pe Domnul. Aceasta este si voia mea.

Raspunsul dragostei presupune in primul si in primul rand presupune o alipire intelectuala, a inimii si a vointei

(2) Un legamant sacramental (sfant)

„Ionatan a facut legamant cu David pentru ca il iubea ca pe sufletul lui. ” Legamantul pe care noi il facem cu Domnul Isus Hristos, pentru ca sa Il facem pe El Domn in viata noastra sunt doua aspecte:

1) Prin Cuvantul vorbit- David si Ionatan au vorbit impreuna, sau consultat impreuna. Cu noi, Dumnezeu vorbeste prin cuvantul Sau. Nu este cuvant mai mare decat sfanta scriptura in lumea aceasta. Cartile religioase n-au nici o valoare in comparatie cu Biblia. Aceasta este voia expresa pentru omenire. Si cand Dumnezeu ne-a chemat si a intrebat: „Vrei sa fi cu mine?” Raspunsul dragostei mele a fost: „Da, vreau sa fac legamant cu Tine.” Ca ori de cate ori vorbesti Tu Doamne, vorbesti adevarul.

2) Prin sange- Expresia ebraica scrie ca David si Ionatan au ‘taiat’ un legamant. Modelul de a face un legamant cu Dumnezeu este totdeauna un model ce presupune sange. Dumnezeu l-a introdus in istoria omului. Nimic nu te obliga mai tare ca jertfa de sange. Noi am facut un legamant cu Domnul Isus Hristos nu numai prin cuvant, ci si prin sange. Nu au trebuit animale sacrificate, Isus Hristos a devenit mielul lui Dumnezeu.

(3) Convingere si sacrificiu

Ionatan a facut un legamant cu David din convingere.

1) Dezbracare de eu- A scos mantaua ca sa i-o dea lui David, si i-a dat hainele sale, chiar sabia si arcul… (v.4) Poporul l-a vazut pe David in haine de print ale lui Ionatan. Stiti ce inseamna dragoste? Cand cei din jur se uita la mine si la tine si zice: „Asta e imbracat in Hristos.” Cand El te imbraca cu neprihanirea Lui, cand te imbraca cu dragostea Lui, cand te imbraca cu sfintenia Lui, cand te imbraca cu indurarea Lui, cand te imbraca cu o inima buna ca a Lui, cei care se uita la mine si se uita la tine inteleg ce dragoste se vede in el. Se vede Hristos in el. Cati se uita la mine sua la tine trebuie sa Il vada pe Isus Hristos. Eu nu mai sunt eu si nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine.

2) Renuntare la abilitatile noastre si luarea abilitatilor lui Isus- Ionatan i-a dat chiar sabia si arcul. Ionatan era un razboinic. Stia sa manuiasca sabia si arcul. In vremea aceea, din cauza subjugatiei din partea Filistenilor, care nu i-a lasat sa faca nici o arma, doar Ionatan si Saul aveau sabie. Cand David este vazut ca are sabie si arc din nou, au zis: „Asta-i sabia lui Ionatan si arcul lui Ionatan.” Acum David are abilitatile lui Ionatan. Inseamna sa iai abilitatile, harurile, darurile lui Isus Hristos. „Cum, omul acesta?” cum ziceau despre Petru si Iacov si Ioan, contemporanii care erau super educati- membrii sanhedrinului, fariseii, saducheii, carturarii. Spune, „Cand i-au vazut si au auzit cum vorbesc au zis: „Cum de vorbesc oamenii acestia asa cum vorbesc?'” Si-au dat seama ca au fost cu Isus.

Isus ne-a pus in mana sabia si arcul. Isus ne-a dat abilitatile Lui. „Cum de vorbeste omul acesta asa? N-are pregatire” Nu el vorbeste, vorbeste Dumnezeu prin el. „Cum de canta persoana asta asa?” Nu ea canta, canta Duhul Domnului prin ea? „Cum de face omul acesta fapta aceasta?” Nu el o face, nu ea o face. Este Domnul pentru ca abilitatile pe care le avem insemneaza: El a pregatit fapte bune pentru ca noi sa umblam in ele. Abilitatile mele sunt ale lui Ionatan- ale Domnului, ale unuia mai mare decat Ionatan. David umbla in abilitatea lui Ionatan.

3) Statutul social- Cuvantul Domnului spune ca ‘i-a dat si incingatoarea lui.’ Era cea mai evidenta dovada ca Ionatan este print mostenitor. Peste haina regala, imparatii, printii mostenitori aveau o incingatoare de aproximativ 12 inch de lata. Era gacuta cu pietre scumpe, cu aur, argint. Era simbolul puterii imparatesti si se incingea peste haina. Oricine vedea incingatoarea aceasta stia: statut social- Ionatan este print.

Cine are acum incingatoarea? O are David. Cingatoarea aceasta avea deasemenea un buzunar in care era ultima arma de aparare a printului. Era un cutit cu doua taisuri. Un ‘dagger’, cum spune Limba Engleza. Ce vrea sa spuna aceasta? In dragostea Lui pentru noi, unul mai mare decat Ionatan este Isus Hristos. Ne-a incins cu adevarul. Si nu ne-a pus o arma ca sa omoram pe cineva in buzunarul care este pe cingatoare. Ne-a pus in noi ravna evangheliei pacii. Si a zis, „Mergeti in toata lumea si vestiti cuvantul meu la orisice faptura.” O sa va stea impotriva imparatii, o sa va stea imoptriva cel rau, o armata demonica. Dar, Eu sunt cu voi. Adevarul va va face liberi. Mergeti incinsi cu adevarul. Mergeti in aceasta putere. Mergeti in trimiterea Mea. Mergeti pentru ca Eu Ma duc cu voi. Nu voi mergeti, Eu ma duc cu voi. Si cand se vor uita la voi Ma vor vedea pe Mine. Vor vedea puterea Mea. Vor veeda autoritatea Mea. Vor vedea statutul Meu. Eu sunt mai mare decat toti. Eu am toata puterea in cer si pe pamant. Chiar daca voi sunteti firavi, chiar daca voi sunteti plapanzi, cand mergeti in Numele Meu o sa Ma vada pe Mine.

Si de ce credeti ca a ajuns evanghelia pana aici in 2000 de ani? Este pentru ca Domnul s-a tinut de cuvant. A mers inainte cu noi. Isus Hristos este Unul mai mare decat Ionatan. El este Printul cerului. Este Domnul Domnilor si Imparatul Imparatilor.

  • Mi-a vorbit si m-am indragostit de cuvantul Lui.
  • Mi-a zis ca ma doreste sa stau la masa cu El si ii raspund ‘DA’, stau la masa cu EL
  • Mi-a curatat mintea, mi-a curatat gandirea si m-a imbracat cu o gandire noua. M-a incins cu un intelect nou.
  • Mi-a curatat inima si sufletul. Mi-a curatat vorbirea, mi-a curatat faptele.
  • Mi-a vorbit cuvantul Sau si mi-a dat abilitati din el.
  • M-a dezbracat de el meu si m-a imbracat cu haina Lui.
  • Mi-a dat un statut nou si noul statut pe care-l am- sunt imparat impreuna cu Isus Hristos. Sunt rege impreuna cu Isus Hristos. La masa imparatului sta casa imparatului, in primul rand. Isus Hristos ne-a imbracat sa fim regi si sa stam la masa cu El. Vrei tu lucrul acesta? Eu abia astept sa stau la masa cu El. M-am indragostit de El. Te-ai indragostit si tu? Raspunde-i.

Published on Nov 9, 2012 by  by Rev. Dr. Lazar Gog

Florin Ianovici – Viata crestina este o ingenunchere intre lighean si stergar

surs (facebook) click pe poza pentru sursa

Adevarul ramane adevar indiferent de pozitia in care te aduce viata si de ceea ce faci. Viata lui Isus nu arata grozav atunci cand il vezi ingenuncheat, cu stergarul, langa picioarele murdare, in fata unor ucenici care il vor trada si unul il va vinde.

Toate aceste realitati dramatice nu schimba adevarul. Care adevar? Adevarul ca Isus Hristos, Cel ingenuncheat, este Regele Regilor, Creatorul stelelor si al apei si ca El troneaza peste toate.

Adevarul este ca suntem fii de regi nu prin felul in care se vede viata: bucurii, succes, copii buni si cuminti, sot iubitor, sanatate…! Nu prin aspectul vietii suntem fii de rege ci prin atitudinea pe care o avem si anume intelepciunea de a ne pleca si a accepta chemarea de a sluji semenii de dragul lui Hristos.
Viata crestina este o ingenunchere intre lighean si stergar
in fata unor picioare murdare
pe care le spalam cu increderea
ca intr-o zi vor alerga pentru Isus.
Articole asemanatoare

Chip Ingram – De ce cred in inviere (subtitrare) Why I believe in the Resurrection

2f7d4-resurrectionmorning

IN ENGLISH:

Chip Ingram recounts how his faith in the Jesus of the Bible was challenged in college, during his master’s and doctorate programs by getting hit with some very hard questions as to the historicity of Jesus as well as having his intellectual standing assailed. Ingram states: „So I started this journey and I’ve been on this journey for about 30 years. And the journey goes something like this: Is there intellectually feasible evidence to support a faith in the Jesus of the Bible, with His claims of deity, eternal life and absolute truth?”

This is video 1 of a 12 part series posted on Romanian television. The entire DVD set is available at amazon.com  Here is the description of the DVD set: What happens when we die? Can miracles be explained? Is there really a God? Answers to questions such as these are as varied as they are confusing, and spring from a plethora of mystical belief systems. But the fact is, we can know the truth. There are solid, logical answers to satisfy the heart and mind of those who are seeking. If you or someone you know has genuine questions about issues at the core of human existence, this series is an excellent resource! Message titles include: Why I Believe in the Resurrection / Why I Believe in Life After Death / Why I Believe in the Bible / Why I Believe in Creation – Part 1 / Why I Believe in Creation – Part 2 / Why I Believe in the God of the Bible

IN LIMBA ROMANA:

Crestinii si ateii sunt de acord dintr-o privinta, principala chestiune este invierea. Credinta noastra este construita pe un Isus care a trait in timp si spatiu. Manuscriptele biblice, cantitatea lor si calitatea, atat din punct de vedere secular, cat si din punct de vedere a savantilor religiosi; avem 25,000 de documente Nou Testamentare care autentifica realitatea/existenta lui Isus Hristos. Biblia nu este doar o formula despre cum sa-ti traiesti viata. Potrivit lui Isus, sunt cuvintele adevarate a lui Dumnezeu, cuvintele adevarate ale vietii pe care Dumnezeu vrea sa le ai.

Vei accepta sau vei respinge dovezile?

Chip Ingram povesteste citindu-l pe Francis Schaeffer,  si studiind si absolvind Universitatea de West Virginia, unde a scris lucrarea de licenta despre bazele intelectuale ale eticii, pe care a inceput sa le aprofundeze. Spune Ingram: In sesiunea de masterat si de doctorat m-au bombardat cu intrebari dificile. Asa ca am inceput aceasta aprofundare de peste 30 de ani. Cercetarea suna cam asa: Exista dovezi intelectuale care sa sustina credinta intr-un Isus din Biblie si afirmatiile Sale despre divinitatea Sa, despre viata eterna si adevarul absolut? Acum, dupa 30 de ani doresc sa raspund prin ceia ce am invatat.”

DE CE CRED IN INVIERE

Published on Oct 5, 2012 by 

Acest seminar  este primul dintr-o serie mai larga De ce cred – o puteti cumpara pe DVD de aici: http://alfaomega.tv/magazin/details/528/29/dvd-uri/seminarii/de-ce-cred–chi…

Vladimir Pustan la Calan

Pagina PREDICI – Vladimir Pustan aici

In aceasta seara vreau sa va aduc un mesaj care Dumnezeu mi l-a pus pe inima din Ioan 14: Sa nu vi se tulbure inima, vreau sa parafrasez putin, chiar daca o sa ramaneti fara serviciu, chiar daca o sa ramaneti fara sanatate, chiar daca o sa aveti problema in familie, chiar daca o sa va lase cineva drag, chiar daca o sa vina criza necrutator peste voi si nu o sa puteti plati ratele la banca…  “Sa nu vi se tulbure inima. Aveti credinta in Dumnezeu si aveti credinta in Mine”, zice Isus. “In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri”, si daca n-ai decat o garsoniera, care nici aia nu e a ta, sau un apartament pe care nu l-ai platit si daca iti doresti o casa ca te gandesti ca sa o ai, ca te-ai casatori… zice Isus, “daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Ma duc sa va pregatesc un loc ”.

Sa nu va faceti fundatii adanci la case, sa nu va ingropati prea greu, prea mult in mormantul acesta pentru ca, “dupa ce ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi”.

“Doamne,” i-au zis cei din Sala de Cultura din Calan, “Nu stim unde te duci, nu stim nici calea incolo. Cum putem sa stim dar calea de acolo? Si Isus le-a zis, “Eu sunt calea, adevarul si viata.  Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine”.

“Eu sunt calea, adevarul si viata”. Atat trebuie sa intelegem in aceasta seara si cu atat trebuie sa plecam din acest loc. Ca Isus este calea, adevarul si viata, ca s-a prezentat Dumnezeu si a facut carte de vizita in Vechiul Testament. Stiti cum a scris Dumnezeu pe cartea de vizita? “Eu sunt cel ce sunt”. Atat. Pentru ei a fost destul. Dar noi suntem mai destepti, lumea Noului Testament. Si noua,  Dumnezeu a trebuit sa ne dea o definitie mai complecta. A venit Isus si a spus, “Eu nu mai sunt cel ce sunt, eu acum pentru voi sunt calea, adevarul si viata”. Calea, adevarul si viata. Acesta este Domnul nostru Isus.

Vreau sa va prezint calea, adevarul si viata asa cum le prezinta sfanta Scriptura, singura carte pe care noi o acceptam. E suficienta si sigura in drumul nostru spre cer. Sola Scriptura. Sola Gratia. Numai harul, numai Scriptura este calea. Dar vedeti, de ce zice ca este calea? Pentru ca sunt multe cai. La un moment dat spune in cartea Proverbelor, inteleptul Solomon ca, “multe cai I se pot parea bune omului”, multe cai in viata, dar nu sunt decat doua cai. A spus Dumnezeu in Psalmul 1:1 “Ferice de omul care nu se opreste pe calea celor pacatosi”. Prima cale care este? Calea celor pacatosi. Psalmul 1:6 spune, “dar Domnul cunoaste calea celor neprihaniti”. Doar doua cai. O cale a celor pacatosi si o cale a celor neprihaniti. Nu-s mai multe, (doar) doua. Dar multe cai se pot parea omului bune, la un moment dat. Ca I se pare si aia neprihanita, dar si aia a pacatului. Nici nu te-ai pune rau nici cu Satana, si pe Dumnezeu  L-ai vrea de prieten. Ai si trai tineretea asta, ti-ai si face de cap, ai si innebuni putin, dar (ai vrea) si pocait si nu sti sa faci chiar bine… multe cai.

Calea spre iad. Calc-o prietene!

Vom vedea de fapt ca aceste cai duc la doua destinatii. Nimeni nu face o cale care sa nu duca nicaieri. Si calea lumii, si calea pacatului duce undeva. In Ieremia 21 a zis Dumnezeu, “Va pun in fata doua cai”. Calea vietii – una duce la viata si calea mortii – calea pacatului care duce undeva. Iata ca au doua destinatii. Cea care este a lui Dumnezeu si a celor neprihaniti duce la viata, iar cealalta duce la moarte. Ei bine, calea lui Dumnezeu o stiti cu totii. O stiti si cealalta cale. Multi o stim destul de bine. Calea lumii este simpla. Calea lumii este larga, se poate merge bine in tot sensul pe ea. Calea lumii este o cale care are si scurtaturi. Diavolul te invata ca sa ajungi rapid acolo ca sa iti pierzi viata. De fapt el te-ar baga in iad la 21 de ani daca ar putea. Doara nu are el chef sa te plimbe pana la 80 de ani, sa-si piarda vremea cu tine. El daca ar putea, sa te omoare pana la 20 de ani. Daca ti-ai bagat niste droguri in vena, eventual sa-ti umple pieptul de mandrie ca ti-ai luat o masina sau o motocicleta si sa iti prapadesti creierul intr-un dud. Asta vrea sa faca Satana.

Daca te-ar putea omora cand implinesti 18 ani. Calea lumii este scurta. Daca se poate zicand asa, este si calea pe care ti se permite orice. Nu o sa gasesti pe calea aceasta nici un advertisement. Nici un indicator nu o sa gasiti. Nu o sa vedeti nici “cedeaza trecerea”, nu o sa vedeti “stop”, pentru ca de fapt Satana zice: Cu cat e viteza mai mare cu atat mai bine. “Calc-o prietene!”

Pe calea lui Dumnezeu se merge pe sir Indian

Calea lui Dumnezeu spune ca este stramta. De fapt nici nu pot merge doi, desi tot incercam sa mergem noi cu prietena de mana, impreuna; nu merge. Nu merge si prietenii stiu de ce. Pe calea asta se merge in sir Indian. Este o cale atat de ingusta ca nu pot merge doi oameni in lupta, unul langa altul. In imparatia lui Dumnezeu nu o sa ajungem de mana nici cu parintii, nici cu Papa de la Roma, nici cu pastoral, nici cu preotul. Nu o sa putem fi de mana nici cu sotia, nici cu sotul, nici cu copii, nici cu parintii. Cand voi ajunge pe calea lui Dumnezeu, de fapt imi voi da seama ca nu pot merge decat singur pe ea. In spatele meu vine altcineva, in fata mea a fost altcineva si mergem in sir Indian spre imparatia lui Dumnezeu.

Nu sunt decat doua cai. Cealalta cale a lumii e larga. Putem merge cu mana dupa cap la ceilalti si altadata o sa o facem si mai lata. Inca de multe ori calea aceasta a lumii este atat de lata incat ne permitem sa avem mai multe sensuri pe ea. Zicem: A venit acasa pe trei carari. Sau nu sti incotro te-ai dus, nu sti de unde ai venit, sa nu sti ce e in capul tau. Aceasta este calea de care zice Dumnezeu ca trebuie sa va feriti de ea.

Bine, eu ma duc la ortodoxi. E bine? Eu ma duc la Penticostali. E bine? Eu ma duc la Baptisti. E bine? Am vazut in seara aceasta care-I calea cea mai buna. N-a spus Isus Hristos ca biserica Ortodoxa, sau Penticostala este calea ci a spus Isus, “Eu sunt calea”. Cine-L are pe Isus e pe cale. Cine nu-L are pe Isus nu e pe cale, indifferent in ce biserica e. Nu o sa se uite Dumnezeu si sa spuna ca daca esti in biserica esti mantuit. FALS! In biserica poti sa stai din mii de motive si sa nu fie mantuirea motivul pentru care tu stai in biserica.

Nu inseamna ca daca suntem pe drumul acesta si noua ni se pare ca drumul este bun, dar pe el nu scrie Isus, nu scrie Dumnezeu, atunci avem mari probleme. Calea este Isus, nu putem sari prin alta parte. Nu putem sa mergem sa gasim scurtaturi (ca) sa ne trezim in rai, dintr-o data fara anestezie.

Trebuie sa stim incotro ne ducem. Stiti cum e calea aceea? Vine intr-o zi in care iti dai seama ca esti la  raspantec de drumuri. Vine o zi in care tu trebuie sa alegi. Nu ca sa traga altii pentru tine. Nu vezi ca o viata intreaga alearga tot altii pentru tine? Este o problema in care nu ai voie sa lasi pe altul sa aleaga. Este ziua in care spui: Doamne vreau sa ma duc pe calea Ta incepand de astazi! Trebuie sa ai o zi in care sa iti aduci aminte de ea. Indiferent cum imi canta sirenele acestei lumi, nu ma despart de Tine Doamne, vreau sa Te am pe Tine necurmat in fata ochilor mei! Tu esti calea, fara scurtaturi, fara nimic. Tu esti calea, asta-i traseul.

“Dar nu stiu,  si eu m-as duce Domnule pastor, … dar atatea-s in capul meu…” “Pai, da-le afara, n-are nevoie Dumnezeu de ceata ta, nici de ideile tale… Du-te pe calea lui Isus Hristos. Unde vrei s-ajungi?” “Spre rai”. “atunci pune-te pe calea aia, ca numai una duce spre rai si se numeste Isus”. Dincolo de confesiuni, Dumnezeu vrea sa-L vada in noi pe Isus Hristos. Dincolo de imparatiile astea in care ne luptam noi, ca am invatat de la parintii nostri, dincolo de gardurile care le-am pus intre noi, Isus Hristos spune ca, “exista o singura cale si Eu sunt, Isus”.

Cu Musulmanul pe tren

Mergand pe tren, imi spunea intr-o zi un om care era Musulman, “Nu iti fa problem tinere”, el era mai in varsta ca mine, “o sa ajungem cu totii acolo sus. Nu scrie ca in casa Tatalui sunt multe locasuri? ”. Zice, “Pai, una-i pentru voi pentru crestini, una pentru noi Musulmani,”, de aceia fac fasii Gaza si in cer astia. La care i-am spus, “Asculta omule, vor fi in casa Tatalui meu multe locasuri, dar tu nu vei fi acolo daca nu te pocaiesti si nu te intorci la Hristos. Marea problema nu sunt locasurile, marea problema este usa si Isus a spus, “In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri, dar numai Eu sunt usa, asa cat tu trebuie sa te intalnesti cu Isus Hristos in viata ta. Ideea unui rai prea mare si prea larg sa iti iasa din cap”.

Spune Isus: Nu numai sunt calea dar si (sunt si) adevarul. Observati aici ce frumos acea discutie care o are Domnul Isus cu Pilat si Domnul tot ii spune lui Pilat inaintea rastignirii multe lucruri dar la un moment dat nu i-a mai raspuns nici un cuvant, dupa ce Pilat ii pune o intrebare: Ce-I adevarul? Din clipa aceea Isus nu i-a mai raspuns nici un cuvant. I-a pus intrebarea si Isus a tacut. Adevarul ii statea chiar in fata. Cine si ce e adevarul? Zicem: Adevarul e la tine, adevarul e la mine, adevarul e la noi.

Spune, “La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu. Ioan 1:1. In Ioan 17 spune, inaintea mortii Sale, “Sfinteste-i Tata prin Cuvantul Tau. Cuvantul Tau este adevarul. Eu sunt adevarull”, zice Isus Hristos. Adica Isus e adevarul. Adevarul nu-I traditia mea , sau cea Penticostala, sau Baptista, ortodoxa, sau Catolica. Isus Hristos este adevarul! Cine spune adevaruri in fiecare zi il marturiseste pe Hristos care e marele adevar si recunoaste ca Isus Hristos e tatal adevarului, cine cunoaste pe Isus si pe Dumnezeu ca Tata. Cine minte face reclama la Satana, pentru ca Satana este tatal minciunii . Cand spui o minciuna recunosti si spui de fapt asa: Satana este tata meu. Asta recunosti cand spui o minciuna. Cine minte, chiar si aia micuta: Nu mi-am putut face tema pentru ca m-a durut capul. La care noi zicem: Saracul. In clipa aceea, daca te uiti mai bine la oglinda, vezi ca ti-au crescut coarne pentru ca nu uitati, in iad spune Biblia, vor fi mincinosii si sa nu va mai ganditi ca numai cu pacate capitale vor fi acolo. Si noi stim curvia si pacatele noastre, Romanii, care-s mari. Spune Cuvantul lui Dumnezeu ca in iad vor fi si mincinosii, alaturi de ceilalti si cu minciunelele alea marunte.

De aceea, in numele lui Isus va implor, faceti-I reclama lui Isus, Domnul nostru, marturisind in fiecare zi adevarul. Vei spune: Pastore ma costa! Si pe El l-a costat. Nu-i usor sa tii adevarul sus intr-o lume de mincinosi. Nu-I usor sa-L proclami pe Hristos ca adevar fundamental al vietii tale. (Vor zice) Tu vorbesti de adevarul tau, Vreau sa va spun ca adevarul meu si adevarul tau sunt adevaruri relative. Exista un singur adevar  absolut si acesta-I Dumnezeu Isus Hristos. Ce vezi tu si ce vade u sunt lucruri subiective. Noi cunoastem in parte, noi nu avem voie sa spunem ca noi stim toate lucrurile. Adevarul il stie numai Isus Hristos despre lume, despre venirea Lui, despre toate. El e adevarul. Marturisiti-L pe El.

Iosif Ton – Modelul Domnului Isus de Evanghelizare

Iosif Ton la Cluj: In 1951 erau 3 ani de cand negura comunista s-a lasat peste noi. Cand m-am dus eu la Cluj ca student, la o saptamana dupa ce am ajuns acolo si un student mai batran m-a vazut, m-a luat de o parte si mi-a explicat (stia din informatii de a le lui) ca de acum incepe indoctrinarea marxista. El mi-a explicat ca noi trebuie sa ne inarmam mintea, sa nu ne-o cucereasca marxistii. Si trebuie sa ne adunam laolalta sa gasim argumente prin care sa ne pastram mintea pentru Hristos. Era suficient sa auda cineva atitea cuvinte ca l-ar fi si trimis la canal. Asta era lagarul de munca pe vremea aceea. Intr-adevar, un an mai tarziu a inceput sistematic bombardarea noastra cu materialism dialectic, in Amfiteatrul Nicolaie Iorga, cladirea centrala a universitatii. Va spun detaliile pentru ca sunt importante.

Doi ani de zile am fost bombardati in sala aceea cu lectori specializati care ne explicau ca stiinta a dovedit ca nu este Dumnezeu, ca religia va dispare, ca tara noastra va fi complet ateista. Noi ne adunam Sambata seara in mare secret si discutam sa gasim argumente impotriva acestei indoctrinari. Lucrul fundamental pe care l-am inteles atunci a fost ca pentru mintea mea se da un razboi si eu sa nu dau mintea mea ateilor. Sa mi-o pastrez pentru Dumnezeu.

Intamplarea aceasta are un adaos 55 de ani mai tarziu. In anul 2007 s-a organizat la Cluj o conferinta Europeana despre viitorul moralitatii in Europa sau despre viitorul Europei morale. Au venit oameni de stiinta din toata Europa, sa discute 3 zile ce insemneaza viitor al Europei prin moralitate. Am fost invitat sa particip la acea conferinta. Mi-am pregatit si eu prelegerea mea si imediat dupa ce am sosit, Dl Rector Marga mi-a cerut sa conduc seminarul despre „Relatia dintre stiinta si religie”. Sedinta aceasta urma sa aibe loc in Amfiteatrul Nicolaie Iorga, unde cu 55 de ani in urma a inceput bombardarea noastra cu materialism dialectic. Iar acum urma sa discutam despre faptul ca Stiinta si Religia nu se exclud, ci ele trebuie sa se armonizeze daca vrem viitor in Europa.

Si pentru mintile voastre se da razboi. Tot felul de teorii, tot felul de profesori incearca a va duca pe caile lor. Fiti atenti cui dati mintea voastra. Am in fata mea atitia tineri si cei mai multi (ca si mine) a-ti crescut in case de pocaiti, intr-o tara ortodoxa. Din clasa intai primara profesorul le-a spus la copii sa nu se joace cu mine, ca si cum as fi murdar. Desigur ca mi-am pus intrebarea: De ce noi suntem altfel decat restul natiunii noastre? De ce ei zic ca noi suntem tradatori de neam? Lucrul acesta a ramas cu mine si ca om de litere si de stiinta am scris doua carti pentru voi, tineri ca mine. Una a fost Credinta Adevarata si Caderea in Ritual care e o istorie cuprinzatoare a neamului nostru, a modului in care intai am fost Catolici, apoi am fost Ortodoxi si de ce noi am iesit de acolo.

Acum la Evanghelizare. Evanghelizare este un program special care se adreseaza cautatorilor de Dumnezeu care nu Il cunosc pe Dumnezeu si pe care vrem sa ai aducem la Dumnezeu. E o presentare sistematica a credintei crestine pentru cei care nu o cunosc, ar dori sa o inteleaga si ar dori sa o imbratiseze. Stiti voi unde ne invata Domnul Isus cum sa facem evanghelizare? Ii surprind pe multi cand spun ca raspunsul se afla in Faptele Apostolilor 26:15.

Domnul Isus ii iese in cale lui Saul, fariseul, persecutorul bisericii si ii spune: Te-am ales sa fi agentul Meu. Eu te trimit si la evrei si la neamuri cu urmatorul proiect. Iata ce sa faci: Sa le deschizi ochii sa se intoarca de la intuneric la lumina si de sub puterea Satanei la Dumnezeu. Lectia de baza a Domnului Isus despre Evanghelizare:

(1) Lectia de baza a Domnului Isus despre Evanghelizare

Domnul Isus a fost un evanghelist si iata cum predica Domnul Isus evanghelia:

Marcu 1:14-15 14După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. 15El zicea: ,,S’a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie.„

Faptele Apostolilor  26:15-20  15,Cine eşti, Doamne?` am răspuns eu. Şi Domnul a zis: ,Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti.16Dar scoală-te, şi stai în picioare; căci M’am arătat ţie, ca să te pun slujitor şi martor atît al lucrurilor, pe cari le-ai văzut, cît şi al lucrurilor, pe cari Mă vei vedea făcîndu-le.17Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor, la cari te trimet, 18ca să le deschizi ochii, să se întoarcă dela întunerec la lumină, şi de supt puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.„19De aceea, împărate Agripa, n’am vrut să mă împotrivesc vedeniei cereşti. 20Ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, şi la Neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, şi să facă fapte vrednice de pocăinţa lor.

Matei 28:18-20 18Isus S’a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le -a zis: ,,Toată puterea Mi -a fost dată în cer şi pe pămînt. 19Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu -i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. 20Şi învăţaţi -i să păzească tot ce v’am poruncit. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin

(2) Modelul Domnului Isus de Evanghelizare

Poezie – Tacere – de Florin Ianovici

Ridicarea crucii – Tissot
Privesc spre cruce, privesc spre lume
Si vad in suflet o genune,
Un gol pustiu, imens adanc
Si nu am lacrimi ca sa plang.

O lume ce viclean ti-e glasul
Spre moarte tu ne indrepti pasul.
O Cruce ! Sfanta si curata.
Opreste ceasul sa mai bata.

Caci fuge timpul de sub noi
Tic-tacul sau ne lasa goi…
Ne-am inrobit cu-a noastra vrere
Si iata viata cum ne piere.

Mi-e ruga catre tine Cruce
Doar raza ta poate sa alunge
Umbrele ceasului ce bate
Si ne-a purtat asa departe…

Laura Stoica – Golgota-i trista…

A Ta chemare, glas de aripă
Din templul Tău se aude şoptind,
Trestia-i frântă, dar se ridică
Din somnul greu, Duhul Tău, ne-a trezit.

Câtă splendoare, se-arată tainic
Inimii noastre desprinse din lut.
Mare eşti Doamne, cât eşti de Mare
Iubire mare ca a Ta n-am cunoscut
Mare îţi este, a Ta lucrare
Sfârşeşte dar, rogu-Te ce-ai început

Golgota-i tristă, şi Gheţimanii
În care lacrimi de sânge Ţi-a curs
Piară minciuna, piară şi banii
Din care Iuda osândă şi-a strâns

Crucea-i de jale, şi suferinţă
Cuie-n picioare şi-n mâini Ţi-au străpuns
Şi-n loc de apă, oţet şi fiere,
Şi-o suliţă ce, trupul Ţi l-a străpuns
Acesta-i jertfa de biruinţă
Prin care sângele pe cruce Ţi-a curs

Spini în coroană, batjocuri multe
Biciul cu plumb şi nuiele-au lovit
Peste a Ta carne, peste a Ta rană
Blestemul greu, de păcat L-ai primit.

Ce întuneric şi ce durere,
De Tatăl bun să te ştii părăsit
Deschis-ai Calea, cu a Ta putere
Şi pentru noi, în cerul Sfânt, ai mijlocit
Cu sânge-i scrisă, a Ta-nviere,
Cu atâta iubire Sfântă, Ne-ai mântuit.

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari