Luigi Mitoi – DIMENSIUNILE BISERICII (Sambata) – A XXVI-a intalnirea anuala a Bisericilor Penticostale Romane Gemeinde Gottes – AUSTRIA (Video by CREDO TV)

Luigi Mițoi – Închinarea Bisericii (13 Mai, 2017)

PRIMA SESIUNE – Programul FULL VIDEO 13 Mai 2017 – MISIUNEA BISERICII

Live Broadcast din orașul Sankt Pölten, Austria
Sesiunea I – TEXT – Faptele Apostolilor 2:37-47

37 După ce au auzit aceste cuvinte, ei au* rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: „Fraţilor, ce să facem?”
38 „Pocăiţi-vă*”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.
39 Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru* copiii voştri şi pentru** toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.”
40 Şi, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna şi zicea: „Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos.”
41 Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.
42 Ei* stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.
43 Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe* minuni şi semne.
44 Toţi cei ce credeau erau împreună la un loc şi aveau* toate de obşte.
45 Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau* între toţi, după nevoile fiecăruia.
46 Toţi* împreună erau nelipsiţi de la Templu în** fiecare zi, frângeau† pâinea acasă şi luau hrana cu bucurie şi curăţie de inimă.
47 Ei lăudau pe Dumnezeu şi erau plăcuţi* înaintea întregului norod. Şi Domnul** adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi.

Mesajul pastorului Luigi Mitoi de la minutul 1:20:00 (80:00)

PREDICA: MISIUNEA BISERICII

Prima Sesiune

 

A DOUA SESIUNE – Programul FULL VIDEO 13 Mai 2017 – INCHINAREA BISERICII

Live Broadcast din orașul Sankt Pölten, Austria 

Durata 2 ore 31 minute

TEXT – Ioan 4:19-26

19 „Doamne”, I-a zis femeia, „văd* că eşti proroc.
20 Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta*; şi voi ziceţi că în Ierusalim** este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
21 „Femeie”, i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când* nu vă veţi închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.
22 Voi vă închinaţi la ce* nu cunoaşteţi, noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci** mântuirea vine de la iudei.
23 Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh* şi** în adevăr, fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.
24 Dumnezeu* este Duh; şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.”
25 „Ştiu”, I-a zis femeia, „că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să ne* spună toate lucrurile.”
26 Isus i-a zis: „Eu*, cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.”

Mesajul pastorului Luigi Mitoi incepe la minutul 1:10:00 (70:00)

SESIUNEA a 2-a FULL VIDEO

PREDICA: INCHINAREA BISERICII

Sesiunea a doua

Conferința națională a Bisericilor Penticostale Române, din Austria (13.05.2017), cu tema: „Dimensiunile Bisericii”. Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

ALBUM FOTO via CREDO TV

Anunțuri

Luigi Mitoi – Paradoxul Floriilor (9 Aprilie, 2017)

Luigi Mitoi – Paradoxul Floriilor (9 Aprilie, 2017)

Biserica Penticostală Română Betania, Chicago (09.04.2017). Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Luigi Mitoi – Ce sa faci, cand Conducerea unei tari este corupta?

Ce ar trebui sa faca un crestin nascut din nou, o familie crestina, nascuta din nou? Ce ar trebui sa faca o biserica, care este un grup mai mare a unor oameni nascuti din nou atunci cand traiesc intr=o tara unde guvernul este corupt?

De obicei, coruptia aceasta nu atinge individul intr-un mod direct.

AGNUS DEI: LIVE In Direct – Cristina Căpâlnaș Serviciu de Priveghi CHICAGO – Luigi Mițoi: Suferința, o realitate, o problemă și o taină.

agnus-dei-foto-video-cristina-ca%cc%86pa%cc%82lnas%cc%a6-serviciu-de-priveghi-chicago-14

– SERVICIUL de PRIVEGHI –

FOTO ALBUM Clik AICI

VIDEO Serviciul de INMORMANTARE:

Urmareste SERVICIUL de INMORMANTARE AICI –

Luni, 9 ianuarie Domnul a chemat-o acasă pe sora Cristina Căpâlnaș. Ne rugăm ca Dumnezeu să mângăie pe fratele Ionel, copiii și întreaga familie.

Cristina Căpâlnaș – Serviciul de Priveghi și Înmormântare

SERVICIUL de PRIVEGHI:

Duminică, 15 ianuarie, începând cu ora 5, la Biserica Penticostala Betania.

Urmat de:

INMORMANTARE, Luni, 16 ianuarie, începând cu ora 10 ne vom întâlni pentru un scurt serviciu la Biserica Penticostala Betania, după care vom însoţi familia Căpâlnaș şi ceea care a fost Cristina Căpâlnaș la locul de odihnă la cimitir.

Sincerele condoleante  familiei  Căpâlnaș şi rudeniilor.  Dumnezeu sa mangaie si sa dea putere  familiei îndurerată, va purtam pe toţi în rugăciunile noastre.

Biserica Penticostala Betania

Luigi Mitoi – Suferința – Ea este în același timp o realitate, o problemă și o taină.

Luigi Mitoi

Suferința a fost și rămâne una dintre cele mai greu de explicat experiențe umane. Ea este în același timp o realitate, o problemă și o taină. Este o realitate pentru că nimeni nu o poate evita, este o problemă pentru că nu o putem rezolva și este o taină pentru că nimeni nu o poate explica. Suferința este o realitate pe care, dacă putem, avem dreptul să o evităm; este o problemă pe care, dacă putem, avem dreptul să o rezolvăm; și este o taină pe care, dacă putem, avem dreptul să o explicăm.

Suferința este o problemă reală, nimeni nu o poate contesta. Oamenii fug de suferință și suferința fuge după oameni. Suferința este o problemă universală, nimeni nu scapă de ea. Suferința este o problemă complexă. Ea poate fi de natură emoțională, intelectuală, fizică și spirituală. Suferința emoțională este o adâncă durere afectivă, cea intelectuală fiind o durere chinuitoare la nivelul gândurilor. Suferința fizică frânge trupul, iar cea spirituală apasă dureros cugetul, conștiința. Suferința naște întrebări și de cele mai multe ori ascunde răspunsurile.

Oamenii văd existența suferinței ca fiind incompatibilă cu existența lui Dumnezeu, drept pentru care ele trebuie să se excludă reciproc. Oamenii cred că dacă există suferință nu există Dumnezeu, și dacă există Dumnezeu nu există suferință. Oamenii se întreabă cum poate fi Dumnezeu drept, având în vedere suferința care se întâmplă în lume. Există trei afirmații pe care teologia iudeo-creștină le conține:
1. Dumnezeu este atotputernic.
2. Dumnezeu este atotiubitor.
3. Dumnezeu îngăduie suferința.

cristinaCum pot fi aceste trei afirmații adevărate în același timp? Dacă Dumnezeu există și este atotputernic, atunci va face orice pentru a evita suferința. Dacă Dumnezeu există și este atotiubitor, atunci nu va accepta ca oamenii să sufere. Există câteva moduri prin care oamenii încearcă să explice aceste afirmații teologice:
1. Cel puțin una dintre afirmații este falsă. Unii neagă faptul că Dumnezeu este atotputernic, iar alții neagă că Dumnezeu este atotiubitor, însă foarte puțini neagă existența suferinței.
2. Există circumstanțe atenuante care explică problema suferinței:
a) Pedeapsă, ca o consecință a păcatului
b) Încercare, ca o metodă pentru creștere
c) Disciplinare, care o soluție pentru desăvârșire
d) Curățire, ca o pregătire pentru plecarea la Dumnezeu

Biblia, cea mai importanță carte din istoria civilizațiilor, vorbește mult despre suferință, oferindu-ne câteva principii călăuzitoare:
1. Suferința este parte din natura căzută la examenul fidelității.
2. Suferința nu este o consecință imediată a păcatului omenesc
3. Suferința construiește caracterul duhovnicesc: ,,Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre, căci ştim că necazul aduce răbdare” (Romani 5:3).

Mântuitorul Cristos este prezentat în Biblie ca fiind ,,obișnuit cu suferința”. Suferința ne va ajuta sa creștem, să experimentăm adevărata fericire și ne va apropia de Dumnezeu. Suferința este un har atunci când te face mai puternic, atunci când te apropie de Dumnezeu, atunci când te pregătește pentru casa din cer. ,,Şi la aceasta aţi fost chemaţi, fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui” (1 Petru 2:21).

Luigi Mițoi

Luigi Mitoi – LIMBAJUL SUFLETULUI

luigi-mitoi-17

Rugaciunea este limbajul sufletului pentru ca-l scoate pe om din dimensiunea fizica, a omenescului.  si-l duce cu sufletul dincolo de timp si spatiu in prezenta lui Dumnezeu, in sala tronului. Rugaciunea este miracolul credintei. Cine are credinta si se roaga, se intampla tot felul de miracole. Omul se naste din nou. Uneori, la rugaciunea lui, se vindeca bolnavii. Alteori, se intampla tot felul de lucruri.  pentru ca Dumnezeu onoreaza ascultarea oamenilor  mai mult decat orice altceva. Cum un tata intinereste cand copilul il asculta, tot la fel, Dumnezeu este onorat de ascultarea copiilor Lui. In Biblie, intalnim aproximativ 480 de rugaciuni sau referiri la rugaciune, ceea ce inseamna foarte mult. Primul text din Biblie care vorbeste despre rugaciune este Geneza cap. 4:26, acolo unde Scriptura spune ca atunci au inceput oamenii sa cheme Numele Domnului.

Vine o vreme cand nu mai poti sa stai si pur si simplu incepi sa chemi Numele Domnului. Poate nu faci asta astazi, dar nici nu iti imaginezi prin ce vei trece maine. Ai atunci, atunci cand vei trece prin anumite experiente care te vor frange, care-ti vor demonstra cat de vulnerabil esti, cat de desarta este viata pe care ai pretuit-o asa de mult si anturajul. Atunci vei spune: Scaparea mea este la Domnul. Si vei chema Numele Domnului. Ce bine ar fi sa apuci sa chemi numele Domnului.

  • CE NU ESTE RUGACIUNEA?
    Rugaciunea nu este o practica religioasa. Cine se roaga in maniera asta va fi recompensat de sistemul religios.
  • Rugaciunea nu este doar o dorinta emotionala. Desi exista emotie in rugaciune. Noi suntem niste oameni, niste fiinte emotionale. Noi avem emotii, noi plangem. Noi ne bucuram. Noi radem. Noi ne intristam. Si in rugaciune trecem prin toate starile acestea in functie de situatie.
  • Rugaciunea nu este o metoda a refuza sa facem ceea ce este partea noastra, rugandu-L pe Dumnezeu sa faca El. Uneori spunem: Doamne, da-ne rabdare. Sunteti siguri ca o sa ne dea Dumnezeu rabdare? Stiti ce spune Biblia, cum primim rabdarea? Trecand prin suferinta. Asa spune Biblia, ca trecand prin suferinta, primim rabdare. Trecand prin munca, primim bani. Noi vrem sa ne rugam si Dumnezeu sa ne trimita la pachet un pachet de rabdare. Rugaciunea nu-i o metoda de-a incerca sa scapi de ceea ce ar trebui sa faci, rugandu-L pe Dumnezeu sa faca El. E treaba noastra sa ne rugam. Nu putem sa-i vindecam pe toti cei ce sunt bolnavi in adunare in perioada asta. Noi nu putem sa-i vindecam, dar putem sa ne rugam. Putem sa postim. Ca facem lucrul asta zi si noapte, e o onoare pentru noi. Daca stam la o cafea, nu ne ajunge o ora. Ce rai sunt oamenii. Scaparea noastra e bunatatea lui Dumnezeu. Dar nici ea nu se risipeste.
  • Rugaciunea nu este o metoda prin care-l informam pe Dumnezeu  ca avem nevoi. El stie treaba asta.
  • Rugaciunea nu este o metoda ca sa punem in evidenta spiritualitatea noastra. Spiritualitatea se pune in evidenta prin modestie. Nu prin publicitate.

CE ESTE RUGACIUNEA?

E foarte greu de dat o definitie. Rugaciunea este sa te rogi. Am ales definitia catehismului presbiterian. Ea spune ca – Rugaciunea este  jertfa dorintelor noastre pentru Dumnezeu in favoarea lucrurilor conform voii Sale, in Numele Domnului Isus Hristos, in contextul marturisirii pacatelor si recunoasterea plina de multumiri a milei Sale.

  • Rugaciunea este dovada ca nu depindem de noi si de resursele noastre cu care ne-a binecuvantat Dumnezeu. Nu depindem de priceperea noastra, de intelepciunea noastra, de planurile noastre, ci depindem de Dumnezeu. Cand Ii spunem: Ai mila si ajta-ne. Inseamna: Doamne, nu pot. Tu, poti. Te rog, fie-Ti mila de mine.
  • Rugaciunea este mijlocul prin care aplicam autoritatea noastra in Numele Domnului. Sau autoritatea pe care o purtam in Numele Domnului. Sau autoritatea pe care am primit-o n Numele Domnului. Noi suntem reprezentanti ai Imparatiei lui Dumnezeu pentru ca suntem cetateni ai Imparatiei lui Dumnezeu. Prin Hristos, noi, suntem in Imparatie.

DE CE TREBUIE SA NE RUGAM?

Nici nu are rost intrebarea.

  • Pentru ca orice relatie dintre doua sau mai multe persoane este comunicarea.
  • Pentru ca Biblia ne incurajeaza sa ne rugam lui Dumnezeu si nu doar atunci cand cerem. Rugaciunea noastra nu inseamna sa cerem. ADuceti-va aminte ca Pavel spune: Cu cereri, rugaciuni si multumiri. Iata ca prezinta rugaciunea ca si ceva similar cu cererea. Nu inseamna ca cererea este o rugaciune neaparat. Zice: Rugaciuni, cereri si multumiri.
  • Pentru ca ajutorul si resursele oamenilor lui Dumnezeu, a bisericilor lui Dumnezeu, a familiilor nascute din nou este Domnul. Asta este ajutorul nostru.
  • Pentru ca in felul acesta Il invitam de Dumnezeu sa rezolve problemele prea mari pentru noi. Avem capacitatea sa ne rugam mult neintrerupt. Trebuie sa ajungem la nivelul la care practicam rugaciunea, nu doar vorbim despre ea. Nici nu ne cinstim parintii si bunicii care s-au rugat mult. Trebuie sa imitam exemplul lor. Trebuie si noi sa ne rugam mult. Prea mult modernism. Prea mult pe distractie. Prea mult ris. Prea mult entertainemnt. Prea mult, in comparatie cu prea putina rugaciune, prea putina modestie, prea putina citirea Bibliei. Dar, vrem miracole. Oamenii lui Dumnezeu, Dumnezeu nu isi vinde resursele. Le da celor care se sfintesc. Va cerem si dvs.: Sfintiti-va. Sfintiti-va. Sfintiti-va. Marturisiti-va. Sunati pe cineva cu care aveti o problema si spuneti: Mai, iarta-ma. Iarta-ma. M-am rugat si am constatat ca e bine sa-ti cer iertare. Vreau sa merg pe alt drum; vreau sa fac altceva cu sufletul meu. Nu traiesc vesnic aici, vreau sa fiu sigur de locul unde vreau sa ajung.
  • Pentru ca sa rezistam ispitelor vietii. Suntem prea slabi. Dvs. stiti ce vreau sa spun ca sunteti oameni ca mine. Ne enervam de nimic. Ne defocalizam. N-avem puterea sa iubim, sa iertam. Avem o gramada de probleme cand incercam sa-l imitam pe Dumnezeu. Ispitele sunt dupa noi. Nici nu ne trezim bine, ca sunt prezente. Ne asteapta. Spunea unul dintre pastori astazi in discutia noastra: Spune poporului, daca se trezeste noaptea, sa faca o rugaciune pentru ca noaptea-i mai linistita decat ziua si in lumea spirituala. Cand poporul va incepe sa faca asta, vom putea sa vorbim despre lucrurile pe care le purtam in suflet cu speranta. Oameni ai lui Dumnezeu, pocainta este sfanta. Oamenii care au trait-o, au avut o lepadare de sine  incredibila. Au fost niste oameni sfinti- in telefon, in computer, in relatii, pe toate metodele acestea de socializare au fost sfinti.
  • Pentru a avea o viata plina de bucurie….

NOTITE din primele 1 minute, mai sunt aprox 25 de minute din mesaj.

Luigi Mitoi – Limbajul sufletului (8 Ianuarie, 2017)

Biserica Penticostală Română Betania, Chicago (01.01.2017). Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Luigi Mițoi – Călătoria pe drumul 2017

Luigi Mitoi

Domnul nu a venit în timpul călătoriei cu numărul 2016, însă a fost prezent alături de noi în timpul acestei călătorii. Știm că toți vor fi recunoscători lui Dumnezeu, pentru că a călătorit alături de noi, îndepărtând singurătatea; ne-a dat sănătate, îndepărtând boala; ne-a dat pâine și apă, îndepărtând sărăcia; ne-a ascultat rugăciunile, îndepărtând frica; ne-a învățat Adevărul, îndepărtând ignoranța… Vom număra binecuvântările, nu încercările; vom număra ce am câștigat, nu ce am pierdut; ne vom număra prietenii, nu dușmanii; vom număra bucruiile, nu lacrimile.

Toate aceste experiențe ne-au transformat în alți oameni, învățându-ne că Dumnezeu este mare, puternic și bun și, alături de El suntem protejați, îngrijiți și binecuvântați. Drumul 2016, deși a fost lung, l-am parcurs repede, parcă mult mai repede decât pe celelalte drumuri din trecut, care au fost la fel de lungi. Este adevărat, în această călătorie am fost foarte ocupați cu lucrurile vieții: casă, familie, biserică, muncă, relații, magazine, spital, responsabilități…

De asemenea, în stația Frumoasele Sărbători de Iarnă 2016-2017, o să ne rugăm lui Dumnezeu pentru drumul 2017, pe care o să pornim într-o nouă călătorie de 365 de zile. Fiind îmbogățiți cu experiențele călătoriilor trecute, o să ne așezăm corect prioritățile: Mai întâi, o să ne concentrăm la Dumnezeu, El fiind cel mai important. Suntem hotărâți să dedicăm în mod permanent timp pentru El, să-L respectăm, să-L ascultăm, să-L iubim mai mult decât orice și să-I subordonăm absolut orice lucru din viața noastră. În al doilea rând, o să ne concentrăm la familia noastră, călătoria pe drumul 2017 implicând riscuri mari, multe și necunoscute. O să ne concentrăm și la Casa lui Dumnezeu. Apoi, la toate celelalte.

Avem încredere deplină în Dumnezeu pentru noul an în care am intrat, pentru că trecutul este un martor fidel al credincioșiei Părintelui ceresc. Domnul va fi cu noi pe drum, iar puterea și binecuvântarea Sa ne vor însoți:

    "Iată, Eu trimit un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit. Fii cu ochii în patru înaintea Lui şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti Lui, pentru că nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în El. Dar, dacă vei asculta glasul Lui şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul vrăjmaşilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi" (Exod 23:20-22)

Vă dorim binecuvântarea și însoțirea Domnului pe drumul 2017!

Luigi Mițoi

SURSA – Resurse Crestine

Luigi Mitoi. Ce au vazut oamenii in viata ta in anul ce a trecut?

Luigi Mitoi. Ce au vazut oamenii in viata ta in anul ce a trecut?

Istoria Craciunului, A Nasterii Domnului – Luigi Mitoi

luigi-mitoi

Text: Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. – Matei 1:18

Luigi Mitoi. Istoria Craciunului, A Nasterii Domnului. (18 Decembrie 2016)

LIVE / In Direct Conferința Națională a Bisericilor Penticostale Române din ITALIA 29-30 octombrie 2016 INVITAȚI Luigi Mițoi, Liviu Axinte

marius-livanu

Transmisiune LIVE pe

https://www.credo.tv/index.php/cbprni

sâmbătă și duminică:

Sâmbătă, 29 oct. orele 17.00-20.00 (18.00-21.00 – România)
Duminică, 30 oct. orele 10.00-13.00 (11.00-14.00 – România)
Duminică, 30 oct. orele 16.00-19.00 (17.00-20.00 – România)

de la
Conferința Națională
a Bisericilor Penticostale Române din Italia
29-30 octombrie 2016
INVITAȚIE
Vă invităm la Conferința Națională a Bisericilor Penticostale Române din Italia! Vom fi onorați de faptul că veți fi alături de noi la acest important eveniment al comunității noastre și vrem să vă asigurăm de faptul că prezența dvs. va fi o mare binecuvântare și bucurie pentru noi ca și gazde.

Atunci când alegem tema Conferinței ne gândim la nevoile acute ale Bisericii sau la crizele pe care le traversăm ca și Comunitate, de aceea, pentru acest an, tema Conferinței noastre este “Porunca iubirii”. Observăm cum iubirea diminuează și lumina ei se stinge în fața provocărilor contemporane. Criza economică, criza migrației și criza umanitară care traversează lumea în care trăim au bulversat valorile morale și au măcinat liantul care unește familia, biserica și societatea. Criza morală duce spre diluarea esenței a ceea ce a marcat existența creștinismului și anume, iubirea. Din pricina înmulțirii fărădelegii, dragostea celor mai mulți se va răci. În cele trei sesiuni vom aborda perspectiva iubirii în trei cadre distincte:

1. Sămbătă seară, Porunca iubirii în cadrul familiei.

2. Duminică dimineață, Porunca iubirii în cadrul societății.

3. Duminică seară, Porunca iubirii în cadrul Bisericii.

Tema iubirii este inspirată din Evanghelia după Ioan, cap. 13, v. 34: Vă dau o poruncă nouă: “să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.” Acest verset poartă în el o încărcătură spirituală deosebită care transmite misterul iubirii prin cel puțin cinci adevăruri divine:

1. Porunca iubirii. Iubirea nu este doar un sentiment care răspunde unor stimuli externi ci este o decizie luată în responsabilitate și cunoștință de cauză. Iubirea este legată direct de voința omului iar acesta decide dacă o adoptă sau nu. Iubirea creștină nu este ancorată în factorii externi omului și nici în plăcerea acestuia ci ea este înrădăcinată în inima omului în mod absolut voluntar. Creștinul nu iubește doar ceea ce îi place ci iubește tot ceea ce iubește și Domnul. Iubirea creștină nu este o opțiune ci o poruncă.

2. Inovația iubirii. Toți oamenii iubesc și sunt capacitați de Dumnezeu, prin creație, cu puterea de a iubi dar oamenii aleg să iubească doar ceea ce le place sau ceea ce le convine. Ceilalți oameni își iubesc doar prietenii sau cei care le sunt dragi. Iubirea creștină însă este inovatoare; ea țintește iubirea tuturor oamenilor, fără distincție. Ba chiar și dușmanii sunt ținta iubirii creștine. Această iubire este nouă pentru omenire.

3. Modelul iubirii. Pentru orice lucru, noi, oamenii, avem nevoie de modele. Cel mai bine învățăm prin exemplul practic, de aceea Domnul Isus ne-a oferit exemplul suprem de iubire: iubirea Sa divină care s-a jertfit, a iertat, a restaurat și a înfrumusețat părtășia noastră cu Dumnezeu. Scriptura ne revelează această iubire și ne pune la dispoziție modelul ei. Noi trebuie să iubim cum ne-a iubit El.

4. Cadrul iubirii. Cristos ne învață să ne iubim unii pe alții. Acesta este cadrul iubirii. În acest cadru universal poate intra oricine, fără distincție. Nu este nicio limitare și nu este nicio condiție pentru a iubi. Oricine face parte din categoria alții este un obiectiv al iubirii creștine. Când este vorba de iubire, omenirea formează o singură categorie: oameni care trebuie iubiți. Dacă lumea este selectivă atunci când alege pe cine să iubească, creștinismul, în virtutea poruncii iubirii, este deschis tuturor categoriilor de oameni.

5. Superioritatea iubirii. Dacă Vechiul Legământ prevedea 10 porunci și multe rânduieli, Noul Legământ le însumează toate într-o singură poruncă, net superioară: porunca iubirii. Iubirea este cea mai mare și mai importantă virtute. Vă dau o poruncă nouă, una singură. Iubirea este superioară darurilor spirituale și oricărei manifestări ale credinței. Cine iubește împlinește toate celelalte porunci divine.
Ne rugăm ca Domnul, prin harul Lui, să folosească pastorii invitați pentru a aduce lumină asupra acestor subiecte și Duhul Sfânt să înflăcăreze în Biserică, tot mai mult, această poruncă a iubirii. Iubirea ne va determina la acțiune: proiecte sociale, evanghelizare și misiune. Iubirea va uni familia, biserica și societatea. Iubirea ne va motiva spre o slujire eficientă și spre o închinare evlavioasă. Dumnezeu să binecuvinteze poporul Său cu iubire!

Invitați:
Pastor Luigi Mițoi
Pastor Liviu Axinte

Programul Conferinței:
Sâmbătă, 29 oct. orele 17.00-20.00 (18.00-21.00 – România)
Duminică, 30 oct. orele 10.00-13.00 (11.00-14.00 – România)
Duminică, 30 oct. orele 16.00-19.00 (17.00-20.00 – România)

Zoppas Arena
Conegliano – TV – 31015
Viale dello Sport, 2

Transmisie live:
Programele Conferinței vor fi transmise live de televiziunea Credo aici: https://www.credo.tv/index.php/cbprni

– cu Marius Livanu – pastor.

CONFERINȚA NAȚIONALA A BISERICILOR PENTICOSTALE ROMĂNE DIN ITALIA 29-30 OCTOMBRIE

conferinta-nationala-a-bisericilor-penticostale-din-italia

CONFERINȚA NAȚIONALA A BISERICILOR PENTICOSTALE  ROMĂNE DIN ITALIA

ZOPPAS Arena, CONEGLIANO

INVITAȚI:

LUIGI MITOI

LIVIU AXINTE

Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. – Ioan 13:34

Luigi Mitoi – Unicitatea crestinismului

Luigi Mitoi FOTO Agnus Dei

Faptele Apostolilor 3:12-17

12 Petru, când a văzut lucrul acesta, a luat cuvântul şi a zis norodului: „Bărbaţi israeliţi, pentru ce vă miraţi de lucrul acesta? De ce vă uitaţi cu ochii ţintă la noi, ca şi cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?
13 Dumnezeul* lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit** pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat† în mâna lui Pilat şi v-aţi lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să-I dea drumul.
14 Voi v-aţi* lepădat de Cel** Sfânt şi Neprihănit† şi aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş.
15 Aţi omorât pe Domnul vieţii, pe* care Dumnezeu L-a înviat din morţi; noi** suntem martori ai Lui.
16 Prin credinţa în* Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeţi şi-l cunoaşteţi; credinţa în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeţi cu toţii.
17 Şi acum, fraţilor, ştiu că din* neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai-marii voştri.

MULTICULTURALISMUL – Multiculturalismul este tendinta guvernelor lumii de a da valoare oricarei culturi la nivel de egalitate cu toate celelalte pentru ca sa se atinga anumite scopuri din spatele acestei initiative. Nu vi se pare dvs. ciudat ca guvernele lumii astazi, si ma refer acum la Europa si America, in aparenta dau mai multa valoare islamului decat crestinismului?

-Relativism inseamna ca orice face un om, orice alege un om sa faca, e bine, chiar daca in realitate nu-i bine. Asta vorbeste despre idolatria omului. Asta se numeste umanism: sa faci orice impotriva lui Dumnezeu pentru ca omul sa se simta bine.

-Credinta si Numele lui Isus Hristos creeaza exclusivism

Tot a saptea zi din saptamana este duminica si de mult timp, duminica, crestinii se intalnesc de doua ori- odata dimineata si odata seara ca sa se inchine. Uneori, obiceiurile oamenilor care se repeta, numindu-se cultura. Uneori cultura se schimba sub influenta unor tendinte de redefinire a valorilor care candva au fost la moda. In seara aceasta suntem din nou aici sfidand alte lucruri care ne-ar fi putut tine departe de locul asta printre care oboseala sau altceva. Cel mai mare dusman suntem noi. Noi ne oprim cel mai usor pe noi. Altii ne opresc mai greu. In seara aceasta, cu ajutorul Domnului, as vrea sa predic despe unicitatea crestinismului. Desi titlul acesta promite mult, are un caracter relativ general, as vrea sa surprind aceasta unicitate dintr-un anumit punct de vedere referindu-ma la contemporanitate, la cel putin doua tendinte care cred eu ca sunt mari dusmani ai omului: relativismul si multiculturalismul.

RELATIVISMUL – Cand spun relativism, ma refer la tendinta omului de a nu mai avea un reper, ci pur si simplu, o atitudine de relativism fara limita unde orice e la fel ca orice. Nimic e la fel ca ceva. Si nu mai exista nicio obligatie pentru ceva anume sau pentru impotriva la ceva anume. Acest relativism face toate lucrurile la fel. Binele il amesteca cu raul si nu mai e nicio diferenta intre ele. Observati ca exista o tendinta  de a nu mai numi raul, rau. Ofensezi daca spui ca acesta este rau pentru ca in spatele acestui rau este o categorie de oameni care il practica. Si oamenii nu mai trebuie sa fie confruntati. Am citit in seara aceasta un text in care o natiune este confruntata. Am citit in seara aceasta un text in care locuitorii capitalei Israel sunt confruntati cu faptul ca L-au ucis pe Hristos, in ciuda faptului ca guvernatorul vremii a vrut sa-L elibereze. Dar in orbirea lor spiritualaei au cerut pe altcineva sa fie eliberat in locul Celui care de fapt era Dumnezeu intrupat.

Relativismul este o tendinta care incepe sa se vada in vietile noastre pentru ca fara sa ne dam seama suntem afectati ideologic, cultural. Suntem afectati pentru ca traim in lumea aceasta si fara sa ne dam seama fiecare dintre noi incercam sa ne fixam punctul de vedere in concurenta cu altele si sa avem pretentia ca avem dreptate, suparandu-ne daca cineva isi permite sa ne spuna ca nu-i bine. Asta se numeste relativism. Eu am dreptatea mea. Dumneata ai dreptatea dumitale. Si eu am dreptate in felul meu si dumneata ai dreptate in felul dumitale. Si, toata lumea are dreptate in felul ei. Unde mai este atunci diferenta intre bine si rau daca totul este bine? Relativism inseamna ca orice face un om, orice alege un om sa faca, e bine, chiar daca in realitate nu-i bine. Asta vorbeste despre idolatria omului. Asta se numeste umanism: sa faci orice impotriva lui Dumnezeu pentru ca omul sa se simta bine.

MULTICULTURALISMUL – Multiculturalismul este tendinta guvernelor lumii de a da valoare oricarei culturi la nivel de egalitate cu toate celelalte pentru ca sa se atinga anumite scopuri din spatele acestei initiative. Nu vi se pare dvs. ciudat ca guvernele lumii astazi, si ma refer acum la Europa si America, in aparenta dau mai multa valoare islamului decat crestinismului? Mi-am notat sa va citesc ce au zis cativa voievozi romani despre islam si nu o sa va vina sa credeti. Nu stiu daca am timp sa fac asta sau nu. Dar am 4 sau 5 citate  ale unor lideri proeminenti din istoria romanilor care vorbesc de consolidarea crestinismului si despre eliminarea influentei islamului. Oamenii aceia n-au fost interesati de multiculturalism, ci au fost interesati de nationalism.

De asemenea, n-au fost interesati de relativism, ci au fost interesati de absolut. Uitati-va dvs. in cele doua domenii care fac performanta in lumea aceasta: sportul si armata. Si veti constata ca acolo sunt reguli foarte exigente. Niciodata nu exista performanta acolo unde nu e diferenta intre bine si rau. Performanta exista doar intr-o zona unde oamenii care merg acolo isi asuma responsabilitatile regulilor care guverneaza mediul acela.

Revenind la textul pe care l-am cititas vrea sa surprind faptul ca Petru, in urma unei minuni, un miracol pe care l-a facut Dumnezeu prin ei, se adreseaza celor care se uitau la ei atribuindu-le lor  meritele miracolului. Si Petru le spune: oameni buni, nu va permiteti sa credeti ca noi suntem autorii la minunea asta. Noi suntem doar niste slujitori ai lui Dumnezeu prin care stapanul ceresc a lucrat. Putea sa lucreze prin altcineva. Si la un moment dat, Petru spune: prin credinta in Numele lui Isus Hristos, s-a intamplat evenimentul care va suprinde pe voi si care va pune pe ganduri. Observati ca aceasta unicitate a crestinismului are cateva caracteristici printre care credinta si Numele lui Isus Hristos.

Credinta, si Numele lui Isus Hristos creeaza exclusivism si sunt exclusive. Unicitatea crestinismului se bazeaza pe exclusivismul credintei si pe exclusivismul credintei in Isus Hristos. 

Si as vrea sa va spun ca ambele, si credinta, si Numele lui Isus Hristos creeaza exclusivism si sunt exclusive. De ce?  Haideti sa ne uitam putin la exclusivismul credintei si sa intelegem importanta credintei in Dumnezeu. In ultimii ani, fiind doarte atras de conceptul acesta de credinta, am inceput sa inteleg faptul ca ceea ce noi numim credinta in Dumnezeu este de fapt un fenomen care se petrece in toate domeniile vietii noastre. Sa va dau cateva exemple. Prin exemplele acestea vreau sa va aduc aminte  de faptul ca credinta nu face parte din apanajul spiritual  neaparat. Ci, e prezenta pur si simplu in toate domeniile vietii noastre.

Exemplele: cred ca maine nu va ploua. Cred ca daca ploua nu imi va fi inundat beismantul. Cred ca nu o sa ma dea afara de la lucru. Cred ca copilul meu o sa fie cuminte. Cred ca nu vor fi putini la biserica in seara asta. Cred ca la conventie va fi lume multa. Cred ca o sa ne recuperam investitia pe care o facem. Cred ca toate formatiile vor veni la repetitie. Cred ca in viitor nu o sa ma mai doara stomacul… am inceput cu sucuri… Cred ca vom avea parte de o vreme frumoasa. Cred ca tinerii din biserica vor ramane langa Dumnezeu. Pot sa va vorbesc pana maine facand afirmatii care incep cu „cred ca..”. Intreb: ce dovezi avem pentru toate sperantele astea in care noi ne incredem? Unde-s dovezile? Ce dovada am eu ca maine nu va ploua? Ce dovada am eu ca atunci cand ploua nu imi va inunda beismantul? Ce dovada am eu ca tinerii din biserica vor ramane consecvent Domnului? Ce dovada am eu ca imi va trece stomacul ca nu mai beau, manc carnat sau ciocolata? Ce?

Dar, peste tot noi spunem: cred ca… cred ca.. Fratii mei, noi in fiecare lucru, din viata noastra, religios sau nereligios, noi credem si n-avem dovezi. E doar o forma de speranta. Sunt doar niste proiecte de-ale noastre. Ne simtim neputinta si nu spunem „suntem siguri ca..”. Nu pot sa spun: sunt sigur ca maine nu ploua. Spun: cred ca maine nu ploua.

Am sa va dau cateva exemple din Biblie in care vreau sa prezint exclusivismul credintei:

Matei 9:2 – Şi* iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut** credinţa şi a zis slăbănogului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!”  Singurul lucru care l-a determinat pe Dumnezeu sa ierte pacatele acestui bolnav si mai tarziu sa-l vindece a fost credinta. Nimic altceva. Credinta este exclusiva. Ea creeaza exclusivism. Ea face crestinismul unic. O sa citesc si din versetul 29 – Atunci S-a atins de ochii lor şi a zis: „Facă-vi-se după credinţa voastră!” Crestinismul este unic. 

Atunci, Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credinţa Ta! Facă-ţi-se cum voieşti.” Şi fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela. – Matei 15:28 

„Din pricina puţinei voastre credinţe”, le-a zis Isus. „Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ‘Mută-te de aici colo’, şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.Matei 17:20

Observati cum se repeta un miracol care te-a uimit ieri? Observati cum se repeta un miracol astazi despre unul care te-a uimit ieri, crezand? Credinta este prezentarea crestinismului. Si prin credinta crestinismul devine unic. Nici o forma de credinta si de religie din lumea aceasta nu pune problema asemenea crestinismului. Dvs. stiti care este doctrina, cel putin la modul general a budismului, spre exemplu, care este forma saraca sau forma pentru oameni saraci ai hinduismului din India? Dvs. stiti cum pune problema islamul si iudaismul. Sau Confucialismul care si el este printre religiile mai mari? Toate pun accent pe merit. De aceea, inclusiv religia crestina, ma refer la cele istorice, la denominatiile istorice, au fost contaminate de acest merit uman si cred ca prin fapte noi suntem meritosi inaintea lui Dumnezeu. Nu. Crestinismul nu pune in evidenta meritele oamenilor, ci doar credinta oamenilor  in meritele lui Isus Hristos. E vorba despre o insusire  la ceea ce a facut altcineva. E vorba despre acceptarea ajutorului venit dintr-o alta parte. Cand cazi intr-o groapa adanca, nu te poti scoate singur. Ajutorul vine de la cineva care sta deasupra gropii si te ridica. Iar, meritele sunt ale Lui. Nu-i niciun merit ca te-ai agatat de franghie sa fii scos. 

Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.” – Matei 21:22 Nu este vorba de merit. Unicitatea crestinismului sta in faptul ca nu se bazeaza pe meritele componentelor crestine. Ci, acestia primesc prin credinta din inima, din sufletul si din mintea lor, ceea ce a facut Hristos pentru ei si in locul lor. Aceasta facedin crestinism o religie unica, daca imi permit sa spun ca este o religie crestinismul.

Dar Isus i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta.” – Marcu 5:34 

Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire,Romani 10:10 Dar Hristos n-a realizat mantuirea prin credinta din inima. El a realizat-o prin moartea Sa. Dar noi primim meritele mortii si invierii Sale prin credinta din inima. Credinta a fost realizata cu dificultate de Hristos, prin fapte, prin sacrificiu, prin chin, prin suferinta. Dar toate acestea noi ni le insusim, ni le revendicam prin credinta. Crestinismul e unic. Nicio religie nu ofera. Religiile asteapta si impun. De exemplu, este o proba de a urca pe genunchi toata catedrala de la San Peter din Roma. Asta inseamna merit. Asta inseamna sa-ti lovesti genunchii, poate sa sagereze si in baza acestui merit, Dumnezeu e emotionat, e impresionat. Pai, sunt oameni care sufera mai mult decat atat. Crestinismul este unic. Este unic datorita faptului ca un om pacatos si bolnav poate primi prin propria lui credinta – dar credinta care se intemeiazape meritele lui Isus Hristos. Nu credinta care se intemeiaza: cred ca maine nu ploua. Aceasta este o speranta. E o previziune. E o dorinta. 

aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia puse în dragoste, – Efeseni 3:17 Crestinismul este unic pentru ca Intemeietorul lui locuieste in inima adeptilor prin credinta acestora. Intemeietorul crestinismului, Isus Hristos, locuieste in inima adeptilor crestini prin credinta care este in inima lor. Lucrul acesta numai in crestinism exista. Totul L-a costat pe Dumnezeu. Noi am venit si ne asezam la masa, uneori si nespalati pe maini. 

Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez. – Efeseni 4:5 

Astfel, credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.Romani 10:17 Crestinismul este unic. Pare extrem de ieftin pentru ca nu i se impune adeptului nicio plata sau  decat disponibilitatea de a crede  si de a primi ceea ce altul a lucrat, a  pregatit, a realizat. Acesta este de-a dreptul iesit din comun. 

Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta şi, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” – Luca 22:32 Ne pierdem cheile. Ne pierdem banii. Ne pierdem o gramada de lucrui de genul asta. Insa Biblia nu pomeneste de nici unul dintre aceste lucruri decat despre credinta. M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa… 

Credinta ne pune in legatura cu Dumnezeu. Credinta e  ca un drum. Credinta e ca un mediu. Credinta e ca o atmosfera, ca un context care ne pune in relatie cu cineva care nu se vede in absenta credintei. Cu cineva care nu exista in absenta credintei. Cu cineva care nu-i prezent in absenta credintei. Credinta Il face pe Dumnezeu prezent. Credinta Il duce pe Dumnezeu la noi si pe noi ne duce pe noi la El. Credinta creeaza o unitate  intre noi si Dumnezeu. Credinta ne impropietareste pe noi  cu ceea ce este a lui Dumnezeu. Devenim propietari la lucrurile pe care Hristos le-a realizat murind in locul nostru. Toate acestea numai prin credinta. Credinta face crestinismul unic Credinta pare un lucru slab. Nu este un lucru slab. Credinta, desi pare foarte usoara, este extrem de greu de manifestat si mai ales de pastrat. E foarte greu sa nu tii cont de simturile care iti dau un alt mesaj. Ci, dimpotriva, sa te bazezi pe Dumnezeu impotriva la ceea ce spune instinctul de conservare. Cand ti-e frica, instictul de conservare  spune sa fugi. Sa tipi. Sa facu galagie. Sa te lupti. Credinta spune: stai linistit ca Dumnezeu  se lupta pentru tine. Credinta implica curaj. Iti trebuie mare curaj sa-ti vezi de treaba. Iti trebuie mare curaj ca sa nu te lupti.

Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?”Marcu 4:40 Observati ca opusul credintei este necredinta. Iar, necredinta se manifesta prin frica, in timp ce credinta se manifesta prin incredere in Dumnezeu. Un copil orfan are frica pentru ca nu are in cine sa se increada. Cine ii este dispus sa-i stea lui o copilarie intreaga  cand e vulnerabil in vremea copilariei, la dispozitie, si sa-l protejeze? Nimeni. Dar un tata se simte onorat sa se ingrijeasca de familie. De aceea, nu cred in familiile surogate. De aceea, nu cred in parinti homosexuali. De loc. E o aberatie. Nimeni nu poate s aingrijeasca un copil pentru bani. Numai o mama si un tata il poate ingriji din dragostea cu care l-a conceput. Din dragostea din care s-au casatorit. Din dragostea  cu care-l asteapta sa se faca mare. Din dragostea din care se investeste la implinirea nevoilor lui. Cineva, pentru bani, nu face asta. Un copil nu poate sa fie hranit, ingrijit opt ore din 24. Cineva nu poate sa fie platit 24 de ore ca ar trebui sa fie platit cand doarme. Ce serviciu e ala, sa fii platit cand dormi? Mama face asta, se trezeste fara sa fie platita. 

Notite pana la minutul 22:00 mai sunt aprox 30 de minute din mesaj.

In a doua parte a  predicii pastorul Luigi Mitoi vorbeste despre exclusivitatea lui Isus Hristos care asemenea credintei, devine cineva  care nu poate fi inlocuit. Cu El, sau in iad. Dupa cum, prin credinta, sau in iad. Dar credinta te trimite la Hristos. „Prin credinta in Isus Hristos,” spunea Petru. Nu prin credinta.Nu prin credinta in zei, nu prin credinta in tine, nu prin credinta in ceva. Nu prin credinta in nimic, ci prin credinta in Isus Hristos Credinta este valabila atunci cand este pusa in relatie cu Isus Hristos, Altfel, nu!Pentru ca exista milioane de forme de credinta care nu se asociaza cu Isus. PRIN CREDINTA in ISUS HRISTOS. NU PRIN CREDINTA, punct.

Biserica Penticostală Română Betania, Chicago (24.07.2016). Predici pentru vremuri grele –http://www.fiti-oameni.ro

Luigi Mitoi – Sagetile care ne omoara copii

Luigi Mitoi

Luigi Mitoi – Sagetile care ne omoara copii

Nu arunca focul vorbelor asupra copiilor când esti mânios(ă) căci se va aprinde când nu te aștepți și n-ai să mai poți să-l stingi…iar suferința te va arde și pe tine….

VIDEO by Mesagerul Cinzecimii

De ce s a intrupat Isus Cristos? Luigi Mitoi ~ Emisiunea: Pastorul Cel Bun

 

Luigi Mitoi – Cum sa traiesti in puritate? (6 Decembrie, 2015)

Biserica Penticostă Română Betania, Chicago (06.12.2015). Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

LUIGI MITOI – RUGUL APRINS LONDON – FAMILIA CREȘTINA INTR-O LUME NECREȘTINĂ

Vezi si FRATII DIN TOFLEA – COLAJ CANTARI – CONFERINTA PENTRU FAMILII – OCTOMBRIE 2015 – BISERICA RUGUL APRINS LONDRA

Conferința pentru familii 2015 -Luigi Mitoi -Londra

via Prodocens Media www.prodocensmedia.ro

VIDEO by Prodocens Media

 

Luigi Mitoi – Dumnezeu guverneaza istoria (30 August, 2015)

Biserica Penticostală Română Betania, Chicago (30.08.2015). Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Luigi Mitoi – Evanghelizare Rodna – 2015

Bethany Missions, Misiunea Bisericii Betania din Chicago

Impreuna cu 90 de membrii din Biserica Betania, Chicago pe perioada 2 Iulie – 13 Iulie vom participa la misiunea de evanghelizare si caritate in Romania in urmatoarele localitati.

Mitoi„Temeţi-vă numai de Domnul şi slujiţi-I cu credincioşie, din toată inima voastră, căci vedeţi ce putere desfăşură El printre voi.” 1 Samuel 12:24

– Joi 2 iulie – Toflea, GALATI

– Vineri 3 iulie – Targoviste, DAMBOVITA

– Sambata 4 iulie – SIBIU

– Duminica 5 iulie – CLUJ

– Miercuri 8 iulie – Poarta Cerului, TIMISOARA

– Joi 9 iulie – Negresti Oas, SATU MARE

– Vineri 10 iulie – Biserica Speranta, ORADEA

– Sambata 11 iulie – Dumbraveni, SUCEAVA

– Duminica dimineata 12 iulie – Vicovul de Jos, SUCEAVA

– Duminica seara 12 iulie – Radauti, SUCEAVA

– Luni 13 iulie – Arcalia, BISTRITA

SURSA: Marcela Gorcea Damsa

Vezi – Misiunea Bisericii Betania Chicago in Romania – Evanghelizare Pastorul Luigi Mitoi 2 – 13 iulie

VIDEO by Victor Costan

Aniversarea de 70 de ani a bisericii Betania – 27-28 iunie 2015 – Moise Ardelean, Luigi Mitoi, Pavel Rivis Tipei, The Messengers, Elim Harmony, Emma si Cristi Repede

Citiţi sau descărcaţi numărul 33 al buletinului duminical de aici:
www.bisericabetania.ro/ecoul-betaniei/28-iunie-2015-buletin-duminical-nr-34/
Streamed live on Jun 28, 2015 Durata 3 1/2 ore

Biserica Betania – Arad
http://www.bisericabetania.ro
http://www.youtube.com/aradbisericabe…
http://www.facebook.com/aradbisericab…

VIDEO by Biserica Betania Arad

Moise Ardelean 27 iunie 2015 – Sambata seara

– Aniversarea de 70 de ani a bisericii Betania

Mesajul Pastorului si Presedintelui Cultului Penticostal la minutul 1:16:00

VIDEO by Biserica Betania Arad

Vezi mai multe poze aici –

https://www.facebook.com/aradbisericabetania/photos_stream?tab=photos_albums

Ecoul Betaniei – Buletin Duminical 28 iunie 2015

Citiţi sau descărcaţi numărul 33 al buletinului duminical de aici:
www.bisericabetania.ro/ecoul-betaniei/28-iunie-2015-buletin-duminical-nr-34/

Biserica Penticostala Betania 1

Biserica Penticostala Betania 2

Biserica Penticostala Betania 3

Biserica Penticostala Betania 4Biserica Penticostala Betania 5

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala