Mila, cea mai mare responsabilitate ~ Nicolae Geantă

Nicolae Geanta London iulie 2016

Mila, cea mai mare responsabilitate Nicolae Geantă • Sfânta Treime Londra • Iulie 2016

La un moment dat, Corrie Ten Boom a spus: „In momentul in care te uiti in jur, o sa vezi numai probleme. In momentul in care te uiti la tine, o sa devii deprimat. Dar, in momentul in care te uiti in sus la Hristos, numai atunci va fi eliberare”. Dumnezeu sa ne ajute sa privim inspre El.

Luca 10:25-37

25 Un învăţător* al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”
26 Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?”
27 El a răspuns: „Să* iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău şi** pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
28 „Bine ai răspuns”, i-a zis Isus; „fă aşa şi vei* avea viaţa veşnică.”
29 Dar el, care voia să* se îndreptăţească, a zis lui Isus: „Şi cine este aproapele meu?”
30 Isus a luat din nou cuvântul şi a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat şi l-au lăsat aproape mort.
31 Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot şi, când a văzut pe omul acesta, a* trecut înainte pe alături.
32 Un levit trecea şi el prin locul acela şi, când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.
33 Dar un samaritean*, care era în călătorie, a venit în locul unde era el şi, când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.
34 S-a apropiat de i-a legat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han şi a îngrijit de el.
35 A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului şi i-a zis: ‘Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întoarcere.’
36 Care dintre aceştia trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?”
37 „Cel ce şi-a făcut milă cu el”, a răspuns învăţătorul Legii. „Du-te de fă şi tu la fel”, i-a zis Isus.

Charles Spurgeon a venit la biserica intr-o seara si trebuia sa se intalneasca cu un grup de tineri care au vrut sa plece misionari. Baietii au vrut sa misioneze in Africa si trebuiau ca sa ii pregateasca. Era destul de tarziu si ningea pentru ca era in Ianuarie. Frig, umed, asa cum este Anglia pe care voi o cunoasteti bine. Si in fata bisericii, undeva intr-un sant, statea un betiv. A venit primul dintre tineri care vroia sa mearga misionar si cand a vazut betivul ala in sant ca mai si canta acolo sau dardaia, a trecut mai departe nepasator. Si a venit al doilea, a venit al treilea si au venit toti 20. Au intrat toti 20 in sala si s-au dus la soba sa se incalzeasca dupa care a venit Spurgeon. Si cand a venit, a spus, acuma, trebuie ca sa cantam ceva si sa-I multumim lui Dumnezeu. Si Spurgeon a zis: „S-a terminat lectia pentru voi in seara asta. As vrea ca sa iesiti cu totii afara si niciunul dintre voi nu va merge misionar.” A zis: „Misionar nu inseamna sa te duci numai sa predici. Omul acela care era in sant si care parea ca e betiv am fost eu. Si toti 20 ati trecut pe langa mine fara ca macar sa ma vedeti.”

Vedeti dvs. marea problema pe care o avem noi crestinii si pe care o avem noi biserica, nu este faptul ca nu venim la biserica. Nu este faptul ca nu predicam. Nu este faptul ca noi nu avem (nu stiu ce sa spun) scule, tehnica, logistica. Ci marea problema cu care ne confruntam  si una dintre marile probleme este mila. Pentru ca in seara asta as vrea sa invatam cateva lucruri despre mila.

Mila, in limba greaca eleoV, inseamna bunatatea spre cineva cu scopul de-a ajuta persoana respectiva. Romanii spun ca mila este un sentiment de compasiune fata de suferinta si de nenorocirea cuiva. Adica, inseamna compatimire. Inseamna indurerare. Inseamna milostire. Inseamna empatie, adica sa intri in pielea omului aceluia respectiv. Daca vrei sa le vorbesti romanilor despre mila, dar si englezilor, este destul de greu pentru ca lipsa milei a inceput sa devina un sport national. Dimineata pana seara oamenii trec pe langa altii fara ca sa le mai pese pentru ca sunt o multime de probleme care roiesc in jurul nostru ca un stup de albine si noi am ajuns ca sa mergem mai departe fara mila. Si Dumnezeu sa ne ajute sa invatam in seara asta despre mila. Stiti de ce? Pentru ca noi am invatat ca pilda bunului samaritean, dar nu scrie nicaieri in Biblie de bunul samaritean. Noi am crezut ca pilda aceasta este pilda bunului samaritean. Dar titlul acesta este un supra titlu. Dar, pilda aceasta este pilda milei. Si in seara asta vrem sa invatam cateva lucruri despre mila. Si Dumnezeu sa ne ajute ca avem nevoie de ea.

Contextul in care se desfasoara acest episod este unul in care vin fariseii la Domnul Isus sa-L ispiteasca si au venit cu gandul sa-L ispiteasca. Oamenii acestia veneau la Hristos si vroiau sa-L puna la incercare. Spuneau: „Ce fel de om este acesta in momentul in care predica ii incuie pe toti? Care in momentul in care isi pune mainile peste oameni, se vindeca? Care in momentul in care ridica painile la cer, se inmultesc? Doar nu a facut scoli cu noi. Doar n-a fost in biserica noastra. Asta nu-i penticostal al nostru. Asta nu-i Crestin Dupa Evanghelie al nostru. Asta nu-i ortodox de-al nostru. Nu l-am vazut in biserica, nu l-am vazut niciunde. De unde are toata intelepciunea asta?” Si au venit ca sa-L ispiteasca. Si a venit si o sa va mai spun si duminica despre o alta ispita, sa vedeti cum vin fariseii si altii sa ispiteasca.

Oamenii acestia au venit si ei se bazau pe lege. Au venit si i-au spus Domnului Isus, i-au pus o intrebare: „Dar cine este aproapele meu?” Pentru ca in momentul acela, intre evreii acre erau scoliti existau niste invataturi conform carora existau niste cercuri de dragoste. Si spuneau: primul cerc din dragoste sunt eu si ai mei. Adica, cei care sunt in casa mea. Al doilea cerc din dragoste este eu si rudele mele. Al treilea cerc de dragoste inseamna eu si sinagoga mea. Al patrulea cerc de dragoste inseamna eu si Israel. Si al cincilea cerc de dragoste inseamna neamurile sau poate nu erau pe nicaieri. Si ei pentru ca se invarteau in cercurile astea de dragoste, Domnul Isus cand le vorbea de aproapele, au zis: dar bine, cine e aproapele meu? Aproapele meu poate sa fie mama. Aproapele meu poate sa fie bunicul meu.Aproapele meu poate sa fie un frate din biserica.Aproapele meu poate sa fie un englez, poate sa fie un arab. Poate sa fie aproapele meu un terorist. Poate sa fie aproapele meu nu stiu cine, care este impotriva crestinismului. Sa zicem, un musulman. Si vin cu intrebarea asta la Domnul Isus oamenii acestia care erau plini de lege, plini de Tora. In limba franceza, cand vine si spune ca un invatator al legii s-a apropiat de Hristos, in limba franceza scrie ‘un doctor in teologie’ a venit si s-a apropiat de Isus Hristos. Pentru ca astia gasesc tot felul de intrebari si din cauza acestora cu teologia asta facuta fara genunchiologie (rugaciune) sau fara Duhul lui Dumnezeu, am ajuns sa ne imprastiem prin atatea biserici si sa avem atatea credinte.

A venit omul asta sa Il ispiteasca pe Domnul. Vine si zice: „Isuse, tu stii ce credem noi evreii. Tu stii ce e in scoala lui Hilel. Tu stii ce e in scoala lui Gamaliel. Tu stii ce se predica in sinagoga, cercurile de dragoste. Ca noi evreii suntem cei mai deosebiti inaintea lui Dumnezeu. Ca noi evreii suntem buricul pamantului, ca toate se invart in jurul nostru. Cine este aproapele nostru? Au vrut sa-L puna la incurcatura. Erau foarte curiosi ce o sa raspunda. Si noi stim cu totii ce ii raspunde Domnul Isus Hristos.Si noi vedem aici ca Domnul Isus le vorbeste despre un alt fel de cerc de dragoste. Nu cum le facusera ei.Si, Domnul, prin ceea ce le spune lor, prin pilda asta, stiti ce le spune evreilor? „Voi aveti o religie extraordinar de buna pentru ca voua Dumnezeu v-a dat religia, voua nu v-a dat religie Mahomed. Voua nu v-a dat-o Buda. Voua nu v-a dat-o Joseph Smith, cum au martorii lui Iehova. Voua, religia este data de Dumnezeu si e foarte buna religia. Si il intreaba: cum este scris in lege? „Sa fac… ” Zice: E ok, ai raspuns foarte bine. Problema voastra este ca voi aveti religie, dar voi n-aveti mila.”

Uitati-va astazi, sunt o multime de oameni care sunt religiosi si carora mila le lipseste. Daca ne uitam din China si pana in America de Sud, de la budisti, de la confucianisti, pana la Catolici, pana la Ortodocsi, chiar pana la Protestanti, MILA LIPSESTE. Si la ce ne-ar folosi noua o religie? La ce ne-ar folosi noua o biserica? La ce ne-ar folosi noua o credinta fara mila? Oai, n-au si musulmanii o religie? Dar au mila? Dumnezeu sa ne ajute sa intelegem ca noi trebuie sa manifestam mila pentru ca APROAPELE NOSTRU ESTE ORICINE ARE NEVOIE DE MILA NOASTRA. Un cersetor musulman, daca e, e aproapele meu. Pe Dumnezeu nu-L intereseaza culorile, nu-L intereseaza religia.

(Notite pana la minutul 10:25 – mai sunt aprox. 47 de minute din mesaj)

VIDEO by Biserica Sfânta Treime – Londra

Mila…

…pentru ca am nevoie sa-mi aduc aminte sa privesc cu mila tot omul, asa cum ii privea Domnul Isus pe toti… sa fiu ca Isus, nu doar s-o cant…

Petrica Kalberer – un om al lui Dumnezeu…

DORU POPE – Atributele lui Dumnezeu PARTEA 1 Logos Podcast

Asculta podcastul aici – http://www.logospodcasting.com/doru-pope-atributele-lui-dumnezeu

Realizator Dan Miclea: Astazi vom discuta despre atributele lui Dumnezeu. Nu este indeajuns doar sa cunoastem numele lui Dumnezeu, sau ca exista Dumnezeu. Trebuie sa cunoastem si ceea ce face acest Dumnezeu. Cand intalnim un om, vrem sa-l cunoastem, sa-i stim numele si conform atributelor care le are, noi ne raportam la el. Astazi, vrem sa vedem cine este Dumnezeul nostru si care sunt stributele lui.

Doru Pope: A W Tozer a scris undeva ca cunoasterea lui Dumnezeu ne va influenta intreaga viata. El a spus, si parafrasez: Ceea ce ne vine in minte cand ne gandim la Dumnezeu este lucrul cel mai important despre noi. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca daca avem o cunoastere gresita a lui Dumnezeu, atunci gresim pretutindeni. Deoarece, cunoasterea de Dumnezeu ne va afecta nu doar caracterul, ci intreaga privire asupra lumii. Noi suntem fiinte create de catre Dumnezeu. Despre faptul ca suntem creati de Dumnezeu, vom vorbi alta data, in viitor. Acum, doar sa spunem, ca in calitate de creaturi, exista in noi o tendinta, un fel de busola interioara care ne face sa cautam si sa avem un dumnezeu, indiferent cine este sau ce este acesta. Apoi, noi avem tendinta de a ne misca catre dumnezeul nostru si de-al imita, de-al copia, de a deveni ca si el- a-l ilustra. Psalmistul ne asigura cu privire la aceasta, ca este adevarat, cand spune in Psalmul 115:4-8

Idolii lor sînt argint şi aur, făcuţi de mîni omeneşti.
5 Au gură, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu văd,
6 au urechi, dar n’aud, au nas, dar nu miroase,
7 au mîni, dar nu pipăie, picioare, dar nu merg; nu scot niciun sunet din gîtlejul lor.
8 Ca ei sînt cei ce -i fac; toţi cei ce se încred în ei.

Deci, ciné are un idol, devine ça idolul. Ca sa nu mai vorbim ca si idolul este o proectie  a ceea ce suntem noi. Acum, Dumnezeu ar fi putut crea tot universul si sa continue sa ramana ascuns, sa nu se descopere, chiar si in revelatia generala. Si daca va amintiti, data trecuta am vorbit despre aceasta. Putem observa decizia lui Dumnezeu a ni se descoperi si de a ne arata cum este El. A facut-o, asa cum am vazut din scrierile lui ap. Pavel, prin natura. S-a revelat in lucrurile create de El, facute de El. Toti oamenii, ne spune Pavel, sunt pusi fata in fata cu aceasta descoperire de sine a lui Dumnezeu. Asta nu este doar o informare despre Dumnezeu, cum le-ar place unora sa creada, ci este o cunoastere despre Dumnezeu, cum spune Pavel in vers. 21 „au cunoscut pe Dumnezeu.”

Ce-au facut, insa, oamenii cu aceasta cunoastere a lui Dumnezeu? Tot in cuvintele lui Pavel: „Au inadusit adevarul.” Adica, altfel spus, au suprimat adevarul despre Dumnezeu. In pacatul lor, in viata lor, traita in faradelege, ca si cand ar fi fost orbi sau legati la ochi. Este expresia strutului cu capul in nisip. Ca si cand, daca noi ne-am face ca nu-L vedem, El n-ar exista. Cum spuneam mai sus, pentru ca omul nu poate trai fara Dumnezeu, oamenii au cautat dumnezei in alte fapturi: banul, alti oameni, ba in animale, sau plante si chiar si in lucruri, in obiecte, sau in idei. In vers. 23, Pavel ne spune: „Si-au facut idoli.” Nu de mult, am vazut un actibild, pe bara de protectie a unei masini. El ortretiza o balena si o inscriptie care spunea ‘Save Humans’. Balenele nu sunt umani, sunt animale si trebuie sa fie lasate sa fie asa cum au fost create animalele.

Ce element a lipsit in aceasta revelatie generala, despre care vorbeste Pavel in Romani 1? A lipsit un element salvator, de care Pavel ne spune ca este continut in Evanghelia lui Isus Hristos. Mai tarziu, in cap. 10 vorbeste despre aceasta, in Romani. Vestea buna, despre Isus Hristos, duce la credinta. Si cine crede in Isus Hristos devine un copil al lui Dumnezeu si-L cunoaste pe Dumnezeu. Ioan, in cap 17:3 ne spune ca aceasta cunoastere a lui Dumnezeu este egala cu viata vesnica. Si in cuvintele lui Isus, viata vesnica este aceasta: Şi viaţa vecinică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimes Tu.

Acum, tot Domnul Isus ne explica cum functioneaza aceasta cunoastere, cum ne vine aceasta cunoastere. Matei 11:27 ‘Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.‘ Descoperirea aceasta de Dumnezeu este prin intermediul cuvantului lui Dumnezeu, atat scris, cat si intrupat. Intrupat, adica, prin Domnul Isus Hristos. Cuvantul s-a facut trup, ne spune Ioan. Si chiar daca Dumnezeu este inalt si mai presus de orice fiinta, cum spuneam data trecuta, imposibil de cunoscut in totalitate, El care este infinit de catre mintile noastre infinite, totusi, Dumnezeu ne-a descoperit suficient despre Sine, pentru a putea ajunge la cunoasterea Lui. Sa mai spun aici, ca eu personal, cred ca viata vesnica, vesnicia, cerul, raiul, cum vreti sa-i ziceti- o vom petrece, tot timpul acesta, cautand si si continuand sa-L invatam pe Dumnezeu. Sa descoperim pe Dumnezeu si sa-I slavim maretia si frumusetea fapturii Sale. Cred ca asta va fi preocuparea noastra de o vesnicie.

photo credit  answersfromthebook.com

Insusirile lui Dumnezeu: Incomunicabile si Comunicabile
Acum, cunoasterea lui Dumnezeu prin caracterul lui Dumnezeu, cu insusirile Sale, ne apropiem incet de subiectul nostru. Insusirile ne spun cum este Dumnezeu si cine este El. Teologia se apropie de aceste insusiri si pentru o mai usoara abordare a lucrurilor, le-am clasificat in cel putin doua grupe majore:

  1. Teologii vorbesc despre insusirile incomunicabile a lui Dumnezeu
  2. si insusirile comunicabile a lui Dumnezeu

Ca si trasaturi incomunicabile, aceasta se refera la ceea ce este aparte, sau numai apartine doar lui Dumnezeu. Insusiri care il fac, sa zicem asa, pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu. El nu le imparte cu nimeni. Aici putem sa vorbim despre vesnicia, eternitatea lui Dumnezeu sau atotputernicia Sa, sau omniprezenta Sa, sau atotstiinta Sa. Aceste atribute apartin numai lui Dumnezeu. El nu le impartaseste cu oamenii.

Atunci sunt atribute sau insusiri comunicabile. Astea se refera la faptul ca anumite trasaturi de caracter, Dumnezeu le-a impartasit omului si El chiar si cere omului ca sa le exprime. Acestea trasaturi sunt, de exemplu, bunatatea si dragostea, si mila si altele ca ele.

Atribute transcendente si imanente a lui Dumnezeu. 
Acuma, alti teologi au facut o alta clasificare a insusirilor lui Dumnezeu. Si ei vorbesc despre atribute transcendente. si imanente. Transcendente, in sensul ca Dumnezeu este altfel decat noi. Este separat de noi. Este mai presus de noi. Este aparte de noi. Iar imanent, in sensul in care Dumnezeu este cu noi, este alaturi de noi. Ii pasa de noi, se ingrijeste de noi.

Insusiri absolute si insusiri relative. 
Si acum, din multele clasificari, sa mai amintesc inca de una si trece ma departe. Sunt insusiri absolute si insusiri relative. Aceleasi trasaturi care-s incomunicabile sunt si absolute. Aceleasi insusiri care-s incomunicabile sunt si relative. Vedeti ca e numai o altfel de denumire sau clasificare a lor.

Si inca ceva, inainte de a ne avanta in unele din insusirile lui Dumnezeu, ca nu o sa le tratam pe toate, nu avem nici timp si poate ca si interesul va scade fata de aceste subiecte, fiind una dintre subiectele tehnice, ca sa zic asa. Deci, inainte de a ne avanta in aceste insusire a lui Dumnezeu , trebuie sa spun ca este un cuvant de avertisment aici. Exista tendinta in crestinism de a sublinia sau de a accentua o insusire mai presus de altele, sau in detrimentele altora. De exemplu, in lumea in care traim noi, in ultimii 20-25 de ani, am auzit mereu vorbinduse despre faptul ca Dumnezeu este dragoste. Ca Dumnezeu este pentru noi, ca Dumnezeu vrea sa ne faca bine si sa ne binecuvanteze, si sa ne imbunatateasca viata, sa fim mai realizati, mai fericiti.

De partea cealalta, se vorbeste foarte rardespre justitia lui Dumnezeu sau despre mania lui Dumnezeu. Ca sa nu mai vorbim, ca iadul nici nu se mai aminteste. Apar carti, ca celebra scrisa a lui Rob Bell, ‘Love Wins’ – ‘Dragostea Invinge’, si in cartea aceasta, Rob Bell cocheteaza cu universalismul, credinta ca in cele din urma, toti o sa fie mantuiti. Deci, dragostea va calca in picioare dreptatea si judecata lui Dumnezeu, ca si Biblia spune ca ‘Dumnezeu este dragoste.’ Nu-i asa? Si de aia nu se vorbeste despre judecatile lui Dumnezeu, despre iad. Asta este o teologie care-l are pe omin centrul unviersului. Dumnezeu este transformat intr-u fel de adaus la viata noastra, care ne imbunatateste. Ne aduce un plus de noroc, care ne lipseste fara El. Sa nu uitam dragii mei, ca in centrul universului sta doar Dumnezeu. Nimeni si nimic altceva.

Asa ca, Dumnezeu este privit in asemenea teologii, care au tendinta de a sublinia un atribut in defavoarea  sau detrimentul altora, Dumnezeu este privit ca o manusa, care are cateva preturberante unde intra degetele. Si locul unde intra degetul mijlociu este mai lung si mai mare decat celelalte si degetul unde intra degetul gros e mai scurt si mai gros. Vreau sa precizez ca insusirile lui Dumnezeu sunt intr-o armonie perfecta. Faptul ca intr-un anume moment al vietii cuiva, cineva l-ar percepe pe Dumnezeu ca fiind milostiv si iubitor si purtator de grija, nu inseamna ca aceste atribute sunt superioare sau mai pronuntate decat altele sau ca celelalte. Vorbim astfel in teologie de simplitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu este simplu. Si asta nu inseamna ca Dumnezeu este redus sau ca El este usor de dus cu zaharelul. Si simplitatea nu se refera nici la structura lui Dumnezeu, ca fiind lipsita de complexitate. Simplitatea se refera la faptul ca Dumnezeu nu este alcatuit, compus din mai multe parti, dintr-un x numar de parti. De exemplu: Dumnezeu nu este compus din iubire, mila, manie, bunatate, sfintenie, El, insa, este fiecare din aceste lucruri.

Dumnezeu, deci, nu are dragoste. Dumnezeu este dragoste. Dar Dumnezeu este si dreptate. El este neprihanire. El este deplin in aceste insusiri. De aceea, nu trebuie sa ne mire, chiar si Scriptura vorbeste si ne spune ca Dumnezeu este dragoste. Sau, in alta parte, in Vechiul Testament, cred ca in Isaia, Dumnezeu, neprihanirea noastra. Pentru ca Dumnezeu este fiecare pe deplin, in aceste insusiri. Insusirile lui Dumnezeu nu sunt partile lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este ca un fel de reteta culinara- doua parti faina, o parte apa, una de lapte. Fiecare dintre insusirile lui Dumnezeu este identica cu Dumnezeu. Insusirile lui Dumnezeu nu sunt diferite de esenta lui Dumnezeu. Dar nu sunt diferite nici de celelalte insusiri. Adica, in cuvintele lui Herman Bavinck,  Dumnezeu este ceea ce are.

De ce avem, oare, dificultati in a considera astfel pe Dumnezeu? A ne uita la Dumnezeu in felul acesta? Cred ca este din cauza umanitatii noastre. Sa dam un exemplu: Omul ramane om si daca pierde un madular. Sau daca isi pierde posibilitatea de a trai fara aparate, deci, daca functiile vitale sunt tinute doar prin niste aparate, la care esti legat pe patul unui spital, chiar si in acele conditii, el este tot om. Rudeniile, de aceea se intreaba si dezbat problema: Cand este momentul potrivit sau daca este vreodata momentul potrivit sa il desprinzi pe om, sa-l dezlegi de la aparatele care-i mentin functiile sale, ca doar este om. Omul este om si daca devine ucigas sau criminal si este om si cand isi pierde mintea. Tot om ramane. Astfel, noi proiectam asupra lui Dumnezeu felul nostru de a fi. Dar Dumnezeu nu poate sa continue sa fie Dumnezeu daca pierde una din insusirile Sale. El trebuie sa fie si sa raman si de fapt este 100% drept, 100% intelept, 100% sfant si 100% dragoste. Dumnezeu este fiecare din insusirile Sale, complect si concomitent in acelasi timp.

Astfel, Dumnezeu, nu trebuie sa vorbim despre El ca fiind o esenta, o fiinta care are anumite propietati. Sa iei de exemplu- apa. Va aduceti aminte de povestirea aceea cu elefantul, la care se spune ca mai multi orbi au fost adusi cu totii langa un elefant si au fost rugati sa descrie obiectul pe care ei il pipaie, doar in urma ce ei pipaie. Au apucat elefantul de picior si au zis, „Aici e un copac.” Altii au prins trompa elefantului si l-au descris altfel, samd. Dumnezeu, ziceam in exemplu cu apa, nu este ca apa. Bagi mana in apa si zici: „Okay, apa este calda sau rece, sau este uda.” Are aceste trasaturi de caracter, propietatile lui Dumnezeu sunt esenta lui Dumnezeu. Lucrul acesta este important sa-l tinem minte, ca  sa ne fereasca de eroare si de erezii.

In timp, multi l-au privit pe Dumnezeu ca fiind o esenta cu mai multe propietati si propietatile fiind separate, fiind emanatii ale esentei Sale. Acest lucru a fost mult dezbatut in filosofia antica, de Socrate, Plato, gnosticii. De exemplu, au considerat ca Dumnezeu este necunoscut si imposibil de explorat de catre noi, oamenii. Si Dumnezeu, de aceea, a avut anumite emanatii, eoni. Aceste emanatii au fost de rang, din ce in ce mai inferior, pana cand acestea au putut fi pricepute de oameni. Arius si teologia sa, arianismul, au fost victime unei asemenea interpretari. Conform Arianismului, Isus Fiul lui Dumnezeu este entitate separata de Tatal, El are un inceput si este subordonat Tatalui. Conciliul de la Nicea (cum am spus data trecuta) s-a ocupat de aceasta erezie si de punere la punct a ei.

Astfel, Dumnezeu este o esenta pura, este una simpla, indivizibila. Dar pentru scopul nostru, vom vorbi despre anumite insusiri ale lui Dumnezeu. Va rog sa nu considerati, vorbind despre exemplul dragostei a lui Dumnezeu am elevat dragostea deasupra justitiei. Sau ca vorbind despre mania lui Dumnezeu am neglijat dragostea lui Dumnezeu. Si inca ceva si apoi incheiem. Insusirile lui Dumnezeu nu-s dobandite in timp, mai ales ca Dumnezeu este in afara de timp si de spatiu. Dumnezeu nu dobandeste in timp anumite insusiri. El nu ia din exteriorul fiintei Sale anumite lucruri, care i se par ca sunt bune si i-ar putea fi folositoare. Insusirile lui Dumnezeu nu sunt dezvoltate sau deteriorate in timp. Ele nu sunt abandonate acum, in favoarea altora mai populare. Dumnezeu nu zice: „Acum este vremea Vechiului Testament si Eu am sa-mi arat mania si dreptatea si o sa sterg de pe fata pamantului natiunile, ca sa fac loc poporului Meu, Israel. Si acum, i nperioada aceasta, Dumnezeu spune: „Imi pare rau ca am fost manios si acum sunt numai dragoste. Imi arat iubirea, iubirea este insusirea Mea principala. Insusirile lui Dumnezeu nu cresc, nici nu scad. De fapt, Isus Hristos este acelasi ieri, azi si in veci. Amin.

Dan Miclea: Urmeaza sa vorbim in podcasturile viitoare despre caracteristicile lui Dumnezeu.

Urmariti emisiunile Logos Podcast aici – http://www.logospodcasting.com/category/podcasts

Dupa ce intrati la pagina, selectati titlul unei emisiuni si faceti click pe titlu. Porniti playerul. Nota: Poti sa opresti playerul daca ai nevoie sa iei o pauza si cand revii, fa click din nou si va rula de unde l-ati oprit podcastul. Sunteti incurajati sa comentati la oricare podcast si sa veniti cu sugestii pentru emisiunea Logos, mai ales sugestii pentru subiecte interesante pe care le-ati dori discutate. Daca v-a ajutat invatatura, da-ti mai departe si spuneti si la altii despre Emisiunile Logos Podcast.

Sau intrati direct la aceasta emisiune aici –

http://www.logospodcasting.com/doru-pope-atributele-lui-dumnezeu-partea-1/

Florin Ianovici – Prietenia -13 Mai 2012 Inaugurare la Biserica Crestina Baptistă Șega, Arad

Pagina – PREDICI – Florin Ianovici

www.bisericasega.ro/ Horea Vârtaci Păstor in Biserica Baptistă Șega

Ce prietenii ai, asa va fi directia vietii tale.

  • Nu stiu dace e ceva mai dureros; spuneam anul acesta la toate serbarile la care am fost: Nu mi se pare o moarte mai rusinoasa dacat sa stai in fotoliu cu pisica in brate, cu popcornul si sa mori in felul acesta. E un proverb care spune: Caii mor totdeauna in picioare. Traieste-ti viata cu folos pentru Dumnezeu pe pamantul acesta.
  • Nu cautati in viata arme mari ci cautati o inima buna. Cautam arme mari ca sa slujim lui Dumnezeu. „O daca am avea darul acesta pe care la avut Iona. Daca as canta eu ca fratele”. Daca in viata cauti daruri puternice si spui: „Doamne, daca mi-ai da sa trag cu tunul, atunci eu as fi un slujitor  destoinic. Oamnei buni, in viata nu conteaza marimea armei, ci conteaza iubirea care o ai fata de Dumnezeu.
  • Sa intelegeti ca pe de alta parte, daca in inima ta nu este curatenie, daca in inima ta nu locuieste Dumnezeu si nu ai Duhul lui Dumnezeu, daca in inima ta nu este credinta, cu faptele bune nu vei putea sa Il cumperi pe Dumnezeu. Tabita, mai intai era o ucenica si apoi facea o multime de fapte bune.
  • Faptele bune decurg intotdeauna de la calitatea asta de copil al lui Dumnezeu, e consecinta faptului ca esti credincios.
  • Uitati-va bine pentru ca prietenii nostri definesc viata noastra. N-am sa uit un lucru care mi-a marcat viata. Intr-o dimineata a venit cineva la mine, cam pe la 7 dimineata. Eram intr-o perioada a vietii mele cand cautam un raspuns din partea lui Dumnezeu si am stat framantandu-ma si rugandu-ma in rugaciune pana la miezul noptii, chiar ma gandeam dupa ce am terminat ca e trecut de miezul noptii si maine ma trezesc de vreme. M-am rugat si am zis: „Nu stiu de ce nu imi vorbesti, nu stiu de ce taci”, i-am spus lui Dumnezeu. Stiti care era framantarea mea? Ma rugam la Dumnezeu si am zis, sunt aproape de sase luni intors la Tine si nu mi-ai dat nimic de facut. Ma framanta inima si ma durea ca Dumnezeu nu mi-a dat nimic sa fac pentru El. Ma rugam in fiecare zi: „Da-mi sa fac ceva, daca ai avea pantofi, Ti-as lustrui pantofii. As face orice, da-mi ceva sa fac pentru Tine ca sa stiu ca sunt iubit de Tine”. Ma certam uneori cu Dumnezeu si spuneam: „Ce bogat esti tu in oameni, ca ma tii asa ca si cum n-as conta inaintea Ta”. Atat m-am certat cu Dumnezeu in seara aceea.La ora 7 dimineata suna un baiat de 16 ani. Cand il vad zic: „Ce vrei Nicu?””Mi te-a arata Dumnezeu aseara in rugaciune la miezul noptii si iata ce spune Dumnezeu cu privire la cererea ta. Tot ce m-am rugat in secret, Dumnezeu i-a spus lui. Si apoi a venit sa-mi spuna din partea Domnuui raspunsul. In momentul acela, viata mea a cunoscut o alta cadenta si am stiut ca prietenii te vor duce spre viata, prietenii te vor duce spre moarte.

Daca doriti sa vizionati programul intreg (2 1/2 ore) faceti click aici. Published on May 20, 2012 by 

Faptele Apostolilor 9:36 – 42

Probabil ca atunci cand o sa ma inmormanteze oamenii o sa spuna doua lucruri: Asta e ala cu cantarea „Dumnezeu e taria mea” si al doilea lucru este: Cobora mereu de la amvon. Iubitii Domnului, in primul rand as vrea sa va multumesc din toata inima pentru rugaciunile care lea-ti inaltat si pe care Dumnezeu le-a ascultat. Anul trecut am trecut printr-o greutate cu fiica mai mica si Pastorii dumneavoastra mi-au spus despre dragostea pe care a-ti aratat-o sustinandu-ma in rugaciune. Multumim lui Dumnezeu pentru izbanda pe care El ne-a dat-o. Carina este bine, lucrurile sunt bune si daca Dumnezeu ne ajuta, anul acesta, suportul acela care ii sustine coloana va fi scos si lucrurile vor intra pe fagasul normal. Dumnezeu sa va rasplateasca cum stie El. Si Dumnezeu din cer sa ne binecuvinteze sa ramanem aproape unii de altii.

 www.bisericasega.ro/

Iubitii Domnului, in dupa amiaza aceasta, m-am gandit sa vin inaintea dumneavoastra cu acest pasaj din Scriptura, pentru ca sunt foarte multe lectii simple pe care am putea sa le invatam in acest pasaj. Mai inainte de toate as vrea sa fac o subliniere si anume- Biblia spune ca aceasta intamplare s-a petrecut la Iope. As vrea sa va spun ca in viata, multi oameni cu care am stat de vorba, mi-au spus ca nu pot face mai mult pentru ca nu au mai mult. Mi-au spus ca daca ar fi fost cumva nascuti intr-o familie mai bogata, daca ar fi fodt mai dotati din punct de vedere intelectual, sau daca ar fi fost in alt stat, in alta tara ar fi putut face mai mult pentru Dumnezeu. Unii dintre oamenii cu care m-am intalnit au vise mari si au zis: Daca Dumnezeu ma va ajuta sa imi iasa afacerea asta, sa vezi tu ce am sa fac pentru Domnul Dumnezeu. Toate aceste lucruri pe care le-am auzit m-au facut si m-au ajutat sa inteleg un lucru.

Am un prieten bun. Noi am trecut printr-o situatie destul de dificila pentru ca unul dintre centrele mari pe care le administrez cu tineri care au parasit institutia de stat, orfelinatele, mi-a fost luat pentru ca a fost in concesiune. A trebuit sa construim un centru nou si am apelat la prieteni si prietenul acesta mi-a zis: Am o afacere cu niste Austrieci si daca imi iese  tu nu mai ai nici o problema. Iti dau toti banii. Si i-am spus: Dragul meu, vreau sa iti spun sincer ceea ce gandesc pentru ca nu as vrea sa afli in cer ceea ce am gandit pe pamant. Nu valoreaza ce spui tu. Dumnezeu nu este undeva la sfarsitul propozitiei; Dumnezeu trebuie sa fie la inceputul propozitiei. Mai bine dai putinul pe care il ai, si il dai inainte sa iti faci socotelile, pentru ca atunci cand faci socotelile spunem: Domane, Tie iti dau ce este dupa linie. Aia nu-i credinta, e comert.

Dumnezeu ne-a dat noua tot ce avem nevoie sa slujim. Probabil ca ceea ce lipseste ca sa slujim lui Dumnezeu este aici (in inima) nu in buzunar. Nu buzunarul este acela care sa ne dicteze daca Il slujim pe Dumnezeu; nu resursele noastre trebuie sa ne spuna daca sa Il slujim pe Dumnezeu. Intreabati inima daca Il iubesti. Pentru ca, daca Il iubesti pe Dumnezeu vei gasi, orice posibilitate vei folosi sa faci bine semenulor tai. Binele inseamna atat de multe lucruri care le putem face.

Biblia spune ca aceasta femeie, pe nume Tabita locuia in Iope. Iope este locul in care o femeie a reusit dar un barbat a esuat, pentru ca in Iope s-a dus Iona, acolo a ajuns. Iona nu era un om oarecare, era un om puternic cu un dar exceptional. Avea un dar de la Dumnezeu sa spuna: Asa vorbeste Domnul. Si Iona a fugit de Dumnezeu, s-a dus la Iope ca unul care a fost infrant. Dar femeia aceasta spune Biblia ca a fost o femeie biruitoare pentru ca Biblia spune ca era o ucenica a Domnului Isus. Unii dintre noi cautam aceste titluri si altii le avem pentru ca Dumnezeu ni le da. Dorim sa fim numiti: Pastore. A sunat o credincioasa, la un coleg de al meu si a zis: Casa fratelui X?  La care acea de acolo a zis: Nu, Casa Pastorului X, suparata ca de ce nu i-a zis Pastor. Atat de infantile uneori sunt lucrurile acestea pentru ca in viata, pana la urma, nu ceea ce spun oamenii ce esti, vei fi, ci ceea ce Dumnezeu iti spune ca esti si eea ce tu sti ca esti, aceea esti.

Nu cautati in viata arme mari ci cautati o inima buna. Cautam arme mari ca sa slujim lui Dumnezeu. „O daca am avea darul acesta pe care la avut Iona. Daca as canta eu ca fratele”. Daca in viata cauti daruri puternice si spui: „Doamne, daca mi-ai da sa trag cu tunul, atunci eu as fi un slujitor  destoinic. Oamnei buni, in viata nu conteaza marimea armei, ci conteaza iubirea care o ai fata de Dumnezeu.

Mai intai ucenica (copil al lui Dumnezeu) si apoi faptele bune

Tabita, pana la urma a biruit si a zis: „Ce am eu pentru Domnul? Un ac. Ce poate sa spuna un ac? Nu conteaza ce ai in mana, conteaza ce simti pentru Dumnezeu in inima si a luat acul acela si a inceput sa coase. Si da-i, si da-i, da-i si asta au scris in Biblie si despre ea vorbesc oamenii: O arma mica intr-o mana care are o inima puternica. Daca Il iubesti pe Dumnezeu, Dumnezeu nu zice: Asteapta sa-ti dau Eu niste daruri puternice ca sa le prezinti. Vedeti dumneavoastra, cand omul are o insurire, cand omul are o calitate, cand omul are un dar puternic- Dumnezeu este mic. Cand ai o arma mica, Dumnezeul tau se vede mare.

Tabita ne invata ça in viata, si ma bucur de lucru acesta pentru ca de multe ori probabil ai stat si ai zis: Ce-as putea face eu cu viata mea? Ma simt un om slab, ma simt neputincios. As vrea sa va spun, iubitii Domnului, raspunsul nu-l gasesti decat aici in inima ta. Daca-L iubesti pe Domnul Dumnezeu cu toata inima ta, Dumnezeu din cer te va face lumina. Dumnezeu din cer nu lasa o lumina sa stea sub obroc. Daca Il iubesti se va vedea si Dumnezeu te va binecuvanta sa faci ceva pentru Isus Hristos, pentru semenii tai.

As vrea sa va mai spun inca ceva, foarte important. Este o subliniere Biblica care mie mi-a placut foarte mult. Cuvantul lui Dumnezeu spune asa: Ucenica aceasta, numita Tabita  facea o multime de fapte bune si milostenii. Faptele bune ale ei au fost trecute in Biblie, dupa ce se scrie ca a fost o ucenica a Domnului Isus Hristos pentru ca nu vei putea sa cumperi pe Dumnezeu niciodata. Mai intai trebuie sa fi un copil al lui Dumnezeu si apoi vei merge in faptele bune pe care Isus Hristos le-a pregatit.

Sa intelegeti ca pe de alta parte, daca in inima ta nu este curatenie, daca in inima ta nu locuieste Dumnezeu si nu ai Duhul lui Dumnezeu, daca in inima ta nu este credinta, cu faptele bune nu vei putea sa Il cumperi pe Dumnezeu. Intai era o ucenica si apoi facea o multime de fapte bune. Faptele bune decurg intotdeauna de la calitatea asta de copil al lui Dumnezeu, e consecinta faptului ca esti credincios. As vrea sa fac o subliniere, Biblia spune ca facea o multime de fapte bune si milostenii. Unii au avere si dupa ce au o avere sau au mostenit ceva, din ceea ce au dau mai departe. Tabita era unica pentru ca Tabita cosea, facea haine le si dadea. Ea si producea si si dadea. Nu astepta o mostenire.Ea facea si din ceea ce facea dadea lui Dumnezeu.

In vremea aceea s-a imbolnavit

Am bagat de seama multe dureri care strabat inima noastra, multi oameni care sunt clatinati de urmatorul gand. Adica, daca eu cant in cor si vin Duminica e Duminica la Biserica si fac tot ce imi sta in putinta sa fiu credincios, cum adica sa ma imbolnavesc? Dar, daca eu m-am intors la Domnul Dumnezeu si incerc sa fiu un om cinstit, cum adica sa mai vina necazul peste mine? Sublinierea este: In vremea aceea s-a imbolnavit.

In ce vreme? In vremea cand facea binele. In vremea cand facea milostenii. In vremea cand se pregatea sa traiasca mai mult pentru altii decat pentru ea. Si atunci sati si te uiti si zici: Doamne cum e cu putinta lucrul asta? Multi dintre noi Il intelegem pe Dumnezeu in sensul acesta: Doamne, daca imi dai, iti dau, daca imi faci, iti fac, daca ramai cu mine, raman cu Tine. Nu le faci, nu fac. Nu ramai cu mine, nici eu nu vad de ce as ramane cu Tine. Insa vreau sa va spun ca aceasta gandire pe care omul o are, atesta la slabiciunea modului in care noi ne-am intors si Il privim pe Dumnezeu. Ni-e drag pamantul asta foarte tare si de cele mai multe ori pentru noi Isus Hristos este modul de a trai mai bine pe pamant. De cele mai multe ori credinta noastra trebuie sa fie un raspuns la necazurile pamantesti care noi le avem pentru ca noi nu ne-am obisnuit cu gandirea cereasca ca intr-o zi le vom lasa toate pe pamantul acesta si vom merge acasa la Dumnezeu.

Isus Hristos nu este un raspuns; Isus Hristos este raspunsul!

Nu spun ca pe pamantul acesta nu trebuie sa gasesti fericirea, dar trebuie sa intelegi ca pe pamantul acesta ar trebui sa ne desprindem de lucrurile acestea. De multe ori au venit necazuri si nu stiu daca am avut vreun an in viata in care sa n-am o lupta puternica, o lupta mare. Ba un accident, ba un avion care ia foc, ba o fata care este la operatie, ba un centru care trebuie sa-l construiesc de la zero. In fiecare an am varsat lacrimi si am stat inaintea lui Dumnezeu si am zis: Doamne, niciodata nu socot ca-s mai bun. Tu esti un DUmnezeu care ma inveti sa depind de Tine, esti un Dumnezeu care ma inveti sa imi deschid aripile, sa-mi iau zborul. As vrea sa va spun dragii mei, nu mai fugiti de necaz in viata, nu mai fugiti de durere, asa cum suntem obisnuiti s-o facem Le spunem prietenilor nostri, le spunem vecinilor nostri: Veniti la Biserica ca Dumnezeu va va vindeca. Veniti la Biserica, Dumnezeu va va scoate din faliment. Veniti la Biserica ca Dumnezeu iti va da ceea ce lipseste vietii tale pamantesti… Eu va spun inaceasta seara: Veniti la Biserica pentru ca aici este Isus Hristos, Mantuitorul. Veniti la Biserica pentru ca sa va puneti nadejdea in lucrurile de sus. Veniti la Biserica sa invatam sa gandim cereste. Antrenati-va pentru ziua cand vom intra in Imparatia lui Dumnezeu. Desprindeti-va de gandirea aceasta obisnuita, infantila, comerciala. Isus Hristos nu este un raspuns; Isus Hristos este raspunsul!

Dumnezeul nostru ne asteapta acasa. Pamantul acesta este pe nedrept numit realitate. Pentru mine, adevarata realitate este Imparatia care va sa vina. Tot ce este aici este un examen, e un test. Saptezeci de ani e o nimica toata. Saptamana aceasta am facut 43 de ani si mi-am dat seama ca au zburat, pur si simplu anii, dar nu-mi pare rau pentru ca stiu ca fiecare an e un pas inainte spre adevarata viata in care voi intra. Nu va temeti, nu fugiti de durere, nu-L scoateti vinovat pe Dumnezeu. Dezbracati-va de gandirea aceasta cu care a-ti fost obisnuiti. „Hristos, nadejdea slavei, Hristos taria sufletului nostru!

Da, in vremea aceea s-a imbonavit (Tabita) pentru ca cine munceste si alearga se imbolnaveste. Cine face pentru Dumnezeu, uneori ii cade capul de oboseala. Alteori din pricina ingrijorarilor nu mai poti dormi. Dar nu conteaza lucrul acesta pentru ca ceva tot ne va omora in viata. Nu stiu dace e ceva mai dureros; spuneam anul acesta la toate serbarile la care am fost: Nu mi se pare o moarte mai rusinoasa dacat sa stai in fotoliu cu pisica in brate, cu popcornul si sa mori in felul acesta. E un proverb care spune: Caii mor totdeauna in picioare. Traieste-ti viata cu folos pentru Dumnezeu pe pamantul acesta. Pana la urma trebuie sa ne punem nadejdea nu in lucrurile pieritoare; venim la Biserica sa ne antrenam pentru raiul lui Dumnezeu. Venim la Biserica sa ne facem mai puternici, sa cautam sa ne lepadam de noi insine, sa nu mai traim intr-un mod biciznic ca un pipirig cu capul in jos. Hristos e bogatie, Hristos e comoara. Cerul lui Dumnezeu e acasa. Aici suntem temporar flotanti pe pamantul acesta. Vasul asta, care suntem noi e un vas cu termen de garantie. Intr-o zi va expira. De aceea vreau sa va spun: Antrenati-va si obisnuiti-va cu o gandire duhovniceasca.

Vor veni greutati, vor veni necazuri, dar niciodata Hristos nu va va parasi. Nu inseamna ca vom primi raspunsurile pe care le asteptam. Hristos nu e asigurarea sa ai tu o viata linistita. Hristos este Rascumparatorul fiintelor noastre, este Mantuitorul nostru. Este Cel care a murit ca noi sa avem intrare sloboda in Imparatia dragostei Lui.

Exista un mod; mi-e teama ca l-am luat de la altii, cu siguranta al Bibliei nu-i. Exista un mod de a gandi. Sunt oameni care spun si marturisesc si cred in lucrurile astea intr-un fel ca de cand m-am intors la Dumnezeu imi merge bine. Afacerea a inflorit, sanatatea e buna. Exista si acest mod de a-L promova pe Hristos. E drept sa spunem ca DUmnezeul nostru ne-a binecuvantat. Numai ca lumea zilelor noastre prea putin are nevoie de asa ceva. Dumneavoastra stiti unde se va vedea marturia lui Isus Hristos? Necazuri vei avea si tu prieteni, si necazuri am si eu si fiecare dintre noi. Dar, ce faci in timpul necazului defineste felul tau de a fi. Atunci cand un om credincios are un necaz si o infruntare pe pamantul acesta ar trebui sa alerge la rugaciune si la Dumnezeu, ar trebui sa nu se bata cu pumnii in piept sa – de ceasul mortii. N-ar trebui sa alerge bezmetic dintr-un loc in altul, ci ar trebui sa se linisteasca si sa-si puna nadejdea in Domnul, sa spuna: Cred in Tine, Isuse Hristoase. Reactia noastra este marturia pe care o dam si cea mai buna marturie este sa spui in timpul necazului.

M-am rugat in dimineata aceasta in Biserica Maranta pentru o tanara de care imi spuneau parintii ca i s-a descoperit o tumoare. M-am uitat la aceasta tanara, o tanara frumoasa, credincioasa care creste in Biserica si i-am spus: Ce gandesti? Mi-a spus asa: Frate Florin, Satana este biruit la cruce, eu ma incred in Domnul. (Era) atat de linistita, senina si zambitoare. M-am uitat la ea si am zis: E Hristosul pe care-L iubesc, nu Hristosul Mercedesurilor, nu ca as avea ceva cu Mercedes, sa nu ma intelegeti gresit. Nu e Hristosul de care sa spui: Numai pe profit am iesit de cand sunt cu Hristos. Eu va spun un lucru: Prea putin ma mai gandesc daca sunt in plus sau in minus pe pamantul acesta. Pe mine ma framanta un singur lucru. Sa se vada Hristos in tot ceea ce fac. Nu numai in ce vorbesc, dar mai ales in ceea ce fac si oamenii pamantului acestuia care au necazuri felurite se vor uita spre dumneavoastra si in momentul in care se vor uita spre reactiile dumneavoastra ce veti face in ziua necazului, va defini ce fel de credinta aveti voi.

Daca te vei gandi ca pe pamantul acesta n-ai nici un merit si ca salvarea ta este harul lui Isus Hristos pentru care n-ai platit nimic. Daca te-ai gandi pe pamantul acesta ca totul atarna de mana buna a lui Dumnezeu, daca te vei uita la tine cu lepadare de sine si vei spune: Ce vrei Tu Hristoase, aceea sa se faca. Multe rani in viata noastra se datoreaza unor vise absurde, gresite. Hristos ne-a promis mantuirea, Hristos ne-a promis salvarea. Hristos ne-a promis iertarea si cerul.

In lume veti avea necazuri. In lume veti fi de multe ori incercuiti, loviti. In vremea aceea, Tabita s-a imbolnavit. Dar de ce? Nu-i femeie ca ea, s-a imbolnavit muncind pentru Dumnezeu. „Nu-i drept!”, spunem noi, dar Dumnezeu spune in felul urmator: „Obisnuiti-va sa intelegeti ca pamantu nu-i mostenirea voastra. Oh, de a-ti vedea pentru o frantura si ma rog in seara aceasta- Da Doamne revelatia unei franturi de cer. De aceea suntem speriati, de aceea suntem cu inima pierita si nu stim incotro sa ne ducem,, pentru ca n-avem in noi viziunea cerului. Daca a-ti vedea pentru moment culorile cerului, a-ti vedea splendoarea si frumusetea aceea care ne asteapta, a-ti spune: Te salut pamant, si ma bucur de tine cer.

Credeti ca veti muri? Este vreun om care crede ca nu moare? Toti vom muri, este o lege. Si daca toti vom muri, ce se intampla dupa ce vom muri? Asta e tot? Nu, abia atunci incepe adevarata viata. De atunci din momentul acela se va face o alegere. Obisnuiti-va. Suntem robii lui Isus Hristos. Doamne vreau sa slujesc orice se va intampla. Ajuta-ma sa fiu pregatit pentru orice, da-mi puterea sa raman in picioare. Pe de alta parte, vreau sa va spun un lucru cae ma bucura. Au fost multe morti in Biblie relatate, dar cand e vorba de Tabita, asistam la o inviere. Exraordinar, pe Tabita Domnul Isus Hristos, prin puterea Lui o inviaza. Eu cred ca daca Florin Ianovici moare, Dumnezeu spune: Lasati-l in sicriu. Eu zic ca daca un corist sau cineva care canta moare, Dumnezeu  spune: Lasati-l in sicriu ca oricum vine la Mine, tarana se intoarce la tarana.

Dar in ziua in care a murit mila, Dumnezeu, obligatoriu o inviaza. Predicatori mai are Domnul, cantareti mai are Domnul, dar in ziua in care moare mila, Biserica si-a pierdut identitatea. Sa nu uitati ca Dumnezeul nostru asteapta sa fim oameni ai milei. Ceea ce defineste credinta noastra e mila, dragostea fata de aproapele nostru. Dumnezeu e Dumnezeu si nu-si imparte slava cu nimeni. Orice predicator, cat de grozav ar fi vorbeste despre desavarsirea fiintei lui, cunoastem in parte si stim in parte. Orice cantaret, cat de grozav ar fi nu se compara cu heruvimii si cu serafimii si cu ingerii, dar pe de alta parte, in ziua cand moare mila, Dumnezeu obligatoriu trebuie sa  o aduca la viata pentru ca asta defineste pana la urma Biserica lui Hristos. Asta defineste credinta.

Dumneavoastra stiti ca trebuie sa semanam cu Isus Hristos? Pleca Isus Hristos spre Ierusalim si dintr-o data striga catre El unul: Ai mila de mine Isus, Fiul lui Dumnezeu. Era orb, l-au certat: Taci ca-L deranjezi pe Isus de la sarbatoare, la care Isus spune- Care sarbatoare? Zice: Sarbatoarea Mea e sa fac bine. S-a oprit, s-a dus: Ce vrei sa iti fac Bartimeu? Sa capat vederea. I-a dat vederea si dupa ce a vazut Bartimeu a zis: Slava Domnului ca am ochi si eu acuma sa vad Ierusalimul. Ma duc si eu dupa El la sarbatoare.

In ziua in care moare mila, noi nu mai avem Biserica. De aceea va rog in numele Domnului Isus Hristos, fi-ti milostivi si buni. Iubiti-va unii pe altii si Hristos va fi onorat in mijlocul nostru. Daruiti, uitati-va pe voi. Spunea un scriitor, un ganditor Rus- Nikoli Bernadiev : Painea saracului e datoria mea pentru ca painea mea e datoria Domnului. De multe ori credinta noastra este o credinta declarativa, dar cand este vorba de Isus Hristos, trebuie sa avem mila.

Pe de alta parte stiti de ce era obligatoriu sa invieze Tabita? Cand Tabita a inviat au auzit toti, spune Biblia ca toata cetatea a fost pusa in miscare. Multi au crezut si s-au intors la Domnul ca invierea Tabitei, suferinta, moartea si invierea Tabitei a facut ca Hristos sa fie cunoscut in toata cetatea. Doamne, eu vreau sa fiu cunoscut prin ce fac, dar poate ca o sa fi mai cunoscut prin faptul ca mori si ar trebui sa murim pentru Hristos ca Hristos sa traiasca si sa poata fi propovaduit.

Inca o simpla apreciere cu privire la aceasta istorie. Cand am citit textul am zis: Ia uite, o femeie a reusit acolo unde un barbat a falimentat, o femeie cu un ac a reusit acolo unde un prooroc a falimentat, o femeie simpla a fost numita ucenica si altii care se cred mari ucenici, nici macar nu sunt si in timp ce citeam ca ea facea fapte bune si ea s-a imbolnavit in vremea aceea, la un moment dat am citit ce scrie Biblia: „au dus-o in odaia de sus”. Cand am citit ca au dus-o in odaia de sus, mi-a tresarit inima de bucurie, am zis- ceva se va intampla. Tot ce-i frumos in viata noastra, cele mai importante lucruri se vor petrece in odaia de sus. In odaia de sus a fost dus fiul femeii din Sarepta Sidonului. Cand a fost urcat in odaia de sus a coborat de acolo inviat.

A stat la masa cu ucenicii si Domnul a zis: Pregatiti-mi o odaie care sa fie sus. Intotdeauna, cele mai importante lucruri ale vietii noastre nu se petrec in fata televizorului, sau undeva in Haiti (Doamne sa imi pregatesti niste amintiri fantastice). Cele mai frumoase amintiri si lucruri ale vietii noastre se vor produce in odaita unde stai cu Domnul Isus Hristos. Sa stiti ca acolo este locul cel mai bun, cel mai potrivit si locul unde se va intampla ceea ce ai tu nevoie. Daca cauti o solutie, solutia este odaita. Cauti un raspuns? Raspunsul este odaita. Acolo Dumnezeu coboara.

M-am gandit mult si am ajuns la convingerea ca nu Tabita este subiectul acestei relatari, nu mila este subiectul acestei relatari, nu invierea spectaculoasa este subiectul acestei relatari, ci convingerea intima pe care o am si mesajul este urmatorul: Personajul principal al acestei relatari e prietenia. Biblia spune ca dupa ce Tabita a murit, imediat acolo, in vecinatate era apostolul Petru. Au auzit ca apostolul Petru este in Lida si imediat au trimis la Petru si au zis:

  • Chemati-l pe Petru pentru ca este omul care umbla cu Isus Hristos.
  • Chemati-l pe Petru pentru ca numai la umbra lui Petru au fost oameni care s-au vindecat.
  • Chemati-l pe Petru pentru ca este o autoritate morala si spirituala
  • Chemati-l pe Petru pentru ca el este un om pe care Dumnezeu il asculta

Vreau sa va spun ca prieteniile pe care le aveti voi in viata va vor duce catre viata sau catre moarte. Sa nu spuneti ca prieteniile voastre nu va determina modul in care ganditi si sunteti. Cand acesti oameni au aflat ca Petru este in preajma, confrntati cu aceasta problema, o durere uriasa a pierderii unei femei credincioase, au zis: Chemati-l pe Petru pentru ca Petru este omul care il are pe Isus Hristos ca prieten. Si cand l-au chemat pe Petru, care umbla cu Domnul Isus Hristos, a rezultat ceva de aici? Cand l-au chemat pe Petru, simplul Petru, omul care este fara prea mare pregatire, nu avea multe cunostinte de un ordin sau de altul; daca l-au chemat pe Petru si Petru a fost prezent, s-a intamplat ceva? S-a intamplat pentru ca in viata prieteniile te vor duce spre o directie sau spre alta.

Multi dintre noi ne-am stins. Multi dintre noi am devenit apatici. Multi dintre noi avem visurile, nu ale noastre, ci ale altora. Multi dintre noi traim dupa ce ne spun altii ca trebuie sa traim. Dumnezeu ne invata ca in momentul cand ai prietenii sfinte viata ta va cunoaste o binecuvantare. Daca prietenii tai sunt prietenii lui Isus Hristos sa stii ca se va intampla ceva. V-ati rugat pentru mine, Dumnezeu si-a intins mana si s-a atins de fica mea. Am in viata oameni la care pot sa apelez. Cand imi este greu nu ma gandesc la ce doctor cunosc; cand imi este greu nu ma gandesc ce avocat cunosc sau ce inspector bancar cunosc. Cand imi este greu ma gandesc la prietenii lui Dumnezeu si sa le pot spune: Rugati-va si pentru mine ca sunt in necazuri. Ce prietenii ai, asa va fi directia vietii tale.

Uitati-va bine pentru ca prietenii nostri definesc viata noastra. N-am sa uit un lucru care mi-a marcat viata. Intr-o dimineata a venit cineva la mine, cam pe la 7 dimineata. Eram intr-o perioada a vietii mele cand cautam un raspuns din partea lui Dumnezeu si am stat framantandu-ma si rugandu-ma in rugaciune pana la miezul noptii, chiar ma gandeam dupa ce am terminat ca e trecut de miezul noptii si maine ma trezesc de vreme. M-am rugat si am zis: „Nu stiu de ce nu imi vorbesti, nu stiu de ce taci”, i-am spus lui Dumnezeu. Stiti care era framantarea mea? Ma rugam la Dumnezeu si am zis, sunt aproape de sase luni intors la Tine si nu mi-ai dat nimic de facut. Ma framanta inima si ma durea ca Dumnezeu nu mi-a dat nimic sa fac pentru El. Ma rugam in fiecare zi: „Da-mi sa fac ceva, daca ai avea pantofi, Ti-as lustrui pantofii. As face orice, da-mi ceva sa fac pentru Tine ca sa stiu ca sunt iubit de Tine”. Ma certam uneori cu Dumnezeu si spuneam: „Ce bogat esti tu in oameni, ca ma tii asa ca si cum n-as conta inaintea Ta”. Atat m-am certat cu Dumnezeu in seara aceea.

La ora 7 dimineata suna un baiat de 16 ani. Cand il vad zic: „Ce vrei Nicu?””Mi te-a arata Dumnezeu aseara in rugaciune la miezul noptii si iata ce spune Dumnezeu cu privire la cererea ta. Tot ce m-am rugat in secret, Dumnezeu i-a spus lui. Si apoi a venit sa-mi spuna din partea Domnuui raspunsul. In momentul acela, viata mea a cunoscut o alta cadenta si am stiut ca prietenii te vor duce spre viata, prietenii te vor duce spre moarte.

A-ti auzit de Roboam cand a devenit rege? Cand Roboam a devenit rege, a venit o delegatie de batrani si a zis: Usureaza jugul ca nu se mai poate. Tatal tau a dat atat de multe taxe, nu mai putem. Daca vei usura jugul, te vor iubi oamenii. Asculta de sfatul nostru ca suntem prieteni si iti vrem binele. S-a uitat Roboam si a zis: Veniti peste cateva zile. S-a dus la prietenii lui si a zis: Ce sa fac? Pune scorpionul pe ei. Cand s-a intors cu insolenta, cu impertinenta le-a dat acest raspuns. Ce s-a intamplat? A ajuns un fel de cersetor ca imediat s-a rupt imparatia. Cu numele lui s-a legat ruptura imparatiei. S-au separat regatele intre semintii, din ce pricina? Din pricina faptului ca a ascultat de glasul unor prieteni care l-au tras spre rau si nu spre bine.

Cat de simple pare in vista, dar o sa vedeti cat de mult va influenteaza prietenii. Daca esti prieten cu cine merge, viata ta va merge intr-o directie buna. Prieteni cat mai multi inseamna cat mai bine. Dar prieteni buni. In prieteniile care Domnul le-a facut, nu toti suntem la fel. Lacrimile varsate in rugaciune sunt la fel de importante ca picioarele care alearga. E foarte important in viata, la un moment dat sa poti sa stai in rugaciune si sa versi lacrimi pentru aproapele tau. Ne uitam uneori si zicem- ce slabi sunt oamenii astia care varsa lacrimi. Dar nu, sa versi lacrimi nu-i un lucru slab.

Prieteniile in Domnul si prieteni credinciosi sunt oameni speciali. Avem un soi de credinta care este dincolo de intelegerea lucrurilor normale. Cand a vent Petru, s-a uitat la Tabita care era moarta si a zis: Ce sa mai facem acuma, daca a murit? Daca a murit, acuma, inmormantati-o. Prietenii lui Isus nu vad lucrurile in modul acesta. Ei zic: Avem un Dumnezeu care poate totul in noi toti. Cei mai multi prieteni din ai tai dau din umeri dar daca ai prieteni care cred in Dumnezeu in ciuda oricarei realitati ei lupta. Nu se uita la lucrurile care se vad ci se uita la lucrurile care nu se vad. Exista o diferenta intre prieteni si asociati. Asociatii iti raman prieten cata vreme esti pe plus. Tragi linie la sfarsit de an: Profit. Oh, gata, te iubesc, esti prietenul meu cel mai bun, dar in momentul in care vorbim despre prieteni… tragi inie in Decembrie si esti in minus. Te ia in brate, te strange si spune: Nu-i nimic, anul viitor va fi mai bine. Daca ai prieteni care cred in Domnul Dumnezeu nu vor vedea rigoris mortis, nici paloarea unei boli, ci vor vedea pe Dumnezeul care va lucra si va da viata.

Sa va inconjurati de prieteni curati si sfinti; aia se uita la Dumnezeu si spun: Pot totul in Hristos, care ma intareste. Am un Dumnezeu care poate sa faca orice. Sa aveti prieteni langa voi care sa spuna: Poti si dupa 20 de ani sa fi fericita cu sotul tau chiar daca ai ajuns in aceasta situatie grea. Crezi ca Dumnezeu te poate scoate. Ramai credincioasa, Dumnezeu te poate vindeca. Dumnezeu poate sa-ti dea ceea ce ai pierdut. Dumnezeu poate sa inlocuiasca, poate sa stearga lacrimile. Dumnezeu poate sa vindece durerea. Fiti prieteni cu oameni care sa va lege de Dumnezeu care poate totul, in noi toti.

Sa vezi in Hristos, ceea ce nu vede omul obisnuit este un lucru foarte mae pe care vi l-as dori sa aveti prieteni care sa spuna: Nu te da batut. Nu pune steagul jos. Am vazut filozofia invinsilor si am vazut cum oamenii beau apa din aceeasi cana. Eu cred ca daca Dumnezeu se indura de Romania, Romania are un viitor. Eu nu sunt deznadajduit, eu nu sunt un pesimist. Cred in Hristosul care poate izbavi. Noi ar trebui sa ne punem nadejdea in Dumnezeu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari