Europa versus Europa Pe bătrânul continent conflictul se va derula între o Europă permisivă, cu o zonă Schengen în funcţiune, şi o Europă cu graniţe de sârmă ghimpată, atentate teroriste, refugiaţi şi mişicări extremiste în creştere. Experţii în antiterorism cred că cele două atentate din 2015 din Franţa sunt doar o repetiţie pentru atacuri teroriste ceva mai profesioniste şi mai bine organizate, la scara mai mare, ce vor fi puse în practică în 2016. Gruparea Statul Islamic şi ameninţarea sa la adresa Europei vor fi înfrante, dar va dura caţiva ani. Problema acută este să înţelegem şi să înfrângem ideologia care îi impinge pe musulmanii născuţi în statele europene occidentale să comită atentate teroriste împotriva concetăţenilor lor (sunt 700 de zone interzise – no go zone – în Franţa, unde comunităţile islamiste au impus Sharia). Ar putea dura o generaţie să facem asta. Politicienii nu vor stăpâni situaţia, iar lucrurile vor degenera pentru că nu va exista un lider care să preia frânele Uniunii. Ieşirea Marii Britanii din UE este o altă chestiune fierbinte pe masa negocierilor de la Bruxelles.
Organizaţia teroristă Statul Islamic ISIS este considerată cea mai puternică organizaţie teroristă din lume cu prozeliţi din Nigeria până în Filipine. Răspunsul dat acestei organizaţii a fost inadecvat. Pentru 2016 problema va rămâne la fel, iar ţintele ISIS vor fi Franţa, Rusia, Turcia, Arabia Saudită şi SUA. Nu vor fi lăsate nici celelate state europene, dar şi statele cu minorităţi sunite neintegrate precum Liban şi Irak. România apare, conform unor surse din servicii, încercuită pe hărţile împărţite imigranţilor ce se îndreaptă spre Europa, de călăuzele din Grecia şi Turcia. Este România următoarea ţintă? Ridică Ungaria un gard la graniţa cu România? Ştie Ungaria, de altfel bine informată, ceva ce România nu ştie? Cele două coaliţii, una condusă de SUA şi celaltă condusă de Rusia vor continua atacurile aeriene, dar pe ţinte diferite. Primii pe ISIS, ceilalţi pe duşmanii lui Assad[3].
Generalul Alexander Dvornikov a fost numit comandatul forţelor ruse, cel care ţine balanţa între forţele iraniene şi Israel în Siria. Generalul, cu comandamentul în Damasc, are în subordine şi forţele care acţionează la Bagdad, stând în poziţie 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Este o poziţie de autoritate militară, dar şi diplomatică de extremă importanţă, saudiţi precepându-l ca pe un inamic iar iranieni respingând o înţelegere cu israelieni realizată cu concursul Kremlinului. Turcia se pregăteşte de o invazie în Siria. Ankara vrea un coridor la graniţă, până în zona de nord a oraşului Aleppo. Pentru o astfel de operaţiune a masat la graniţă (oraşul Jarabulus) vehicule care curăţă câmpurile de mine instalate odată cu începerea ostilităţilor în 2011. Surse din serviciile de informaţii spun că SUA şi Rusia s-au înţeles să-i lase pe turci să execute operaţiunile militare pentru a crea o zonă buffer fără militanţi ISIS la graniţa de nord a Siriei. Ankara nu va extinde zona până la Marea Mediterană ceea ce este pe placul Moscovei. Este un răspuns al armatei turce la recentele atentate ale ISIS din Ankara dar şi o soluţie de a preveni extinderea şi consolidarea unui guvernorat al kurzilor în nordul Siriei. De asemenea Washingtonul încearcă să medieze o dezescaladare a conflictului dintre turci şi ruşi mai ales că vicepreşedintele Joe Biden şi asistentul Secretarului de stat pentru Afaceri Europene şi Asiatice, Victoria Nuland, vor călători la Istambul pentru discuţii cu oficialii turci, pe agendă fiind şi reconcilierea turco-rusă. Ash Carter este la Paris şi s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Franţei, Le Diran, şi cu şeful contra-terorismului francez pentru a discuta planul de luptă împotriva ISIS (Franţa doreşte intensificarea acţiunilor militare împotriva ISIS) şi apoi merge la Forumul de la Davos.
De la o Europă fără graniţe la una cu uşile închise…….
În loc de concluzie o întrebare pe care ar trebui să ne-o punem uneori: pot democraţiile intra în competiţie acolo unde marile puterile luptă fiecare cu fiecare pe de o parte şi pe cealaltă parte îşi strâng mâinile pe subiecte comune?